Analiza curriculumului la matematica

Accentuăm că sensul major al paradigmei educaţionale la matematică în gimnaziu este formarea și dezvoltarea
competenţelor pentru a realiza dezvoltarea deplină a personalităţii absolventului liceului și a-i permite accesul
acestuia la următoa - rea etapă/treaptă a învăţămîntului și/sau integrarea lui socială pentru a realiza o carieră
profesională adecvată. Astfel, matematica este o disciplină obligatorie de studiu pentru toate clasele și
profilurile și fundamentală pentru studiul celorlalte discipline școlare. Proiectarea curriculumului a fost
ordonată de principiile: – asigurarea continuităţii la nivelul claselor și ciclurilor; – actualitatea informaţiilor
predate și adaptarea lor la nivelul de vîrstă al elevi - lor, centrarea pe elev; – centrarea pe aspectul formativ; –
corelaţia transdisciplinară-interdisciplinară (eșalonarea optimă a coţinuturi - lor matematice corelate cu
disciplinele ariei curriculare, asigurîndu-se coeren - ţa pe verticală și orizontală); – delimitarea pe profiluri (real,
umanistic) a unui nivel obligatoriu de pregătire matematică a elevilor și profilarea posibilităţilor în învăţare și de
obţinere de noi performanţe; – centrarea clară a tuturor componentelor curriculare pe rezultatele finale –
competenţe specifice și subcompetenţe la matematică.
Comparativ cu tratarea tradiţională a matematicii în învăţămîntul preuniver - sitar, prin noua paradigmă
educaţională (numită „structural-cognitivă”) la mate - matică sînt conturate următoarele schimbări calitative: –
reorientarea de la abordarea de tip academic a domeniilor matematice spre prezentarea unor varietăţi de situaţii
problematice, pentru a crea deschideri către domeniile matematicii; – micșorarea ponderii de aplicare de
algoritm în favoarea utilizării diferitelor strategii în rezolvarea de probleme; – minimalizarea memorărilor,
repetărilor și amplificarea explorărilor/investi - gărilor la orice nivel de studiu al matematicii; – trecerea de la
organizarea activităţilor de învăţare unice pentru toţi elevii la activităţi variate (individuale, pe grup etc.) în
funcţie de nivelul de dezvoltare al fiecărui elev; – diminuarea rigidităţii notei la evaluare, ca factor subiectiv, și
transformarea procesului de evaluare ca atare într-un mijloc de stimulare a elevului, de auto - evaluare și
autoaprciere corectă. 8 Matematica Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 9
Sensul major al referinţelor actuale în predarea-învăţarea matematicii constă în deplasarea accentului de pe
predarea de informaţii de către profesor pe dobîn - direa de către elevi a cunoștinţelor funcţionale, formarea de
capacităţi mintale și atitudini și, în ansamblu, pe formarea de competenţe în domeniul ales din pers - pectiva
profesională ulterioară. Curriculumul modernizat își propune să formeze la elevi competenţe, adică un sistem
integrat de cunoștinţe, deprinderi, capacităţi, valori și atitudini, prin demersuri didactice care să indice explicit
apropierea conţinuturilor învăţării de practica învăţării eficiente. În demersul didactic, centrul acţiunii devine
elevul și nu predarea noţiunilor matematice ca atare. Accentul trece de la „ce” să se înveţe, la „în ce scop” și „cu
ce rezultate”. Evaluarea se face în termeni calitativi; capătă semnificaţie dimensiuni ale cunoștinţelor dobîndite,
cum ar fi: esenţialitate, pro - funzime, funcţionalitate, durabilitate, orientare axiologică, stabilitate, mobilitate,
diversificare, amplificare treptată.
Rezultatele Analizei SWOT

Puncte tari: Puncte slabe:

 Potenţial uman calificat în sistemul educaţional;
 Resurse tehnico-materiale suficiente;
 Condiţii normale de lucru;
 Colaborarea activă şi multidimensională cu
organizaţiile erarhic-superioare: ME, APL, incluziv în
implementarea reformelor: transparenţă, conlucrare,
parteneriat;
 Atitudinea deschisă a conducerii direcţiei;
 Realizarea reformei curriculare în învăţămîntul
preuniversitar;
 Managementul educaţional a atins o profesionalizare
înaltă;
 Creşterea calităţii mediului educaţional;
 Preocuparea pentru formarea continuă a cadrelor
 Gestionarea resurselor financiare este deficitară;
 Nivelul scăzut de incluziune şcolară;
 Infrastructura insuficient dezvoltată şi dotarea
inadecvată a instituţiilor educaţionale pentru
asigurarea educaţiei incluzive;
 Rezistenţa la schimbare a unor cadre manageriale şi
didactice;
 Diminuarea rolului cadrelor didactice în luarea
deciziilor în educaţie;
 Gradul redus de autonomie a instituţiilor de
învăţămînt;
 Participarea insuficientă a comunităţii şi a familiei
în soluţionarea problemelor şcolii;
 Necorespunderea bazei material - tehnice şi
 didactice/manageriale; didactice cerinţelor educaţionale moderne;
 Împărtăşirea valorilor organizaţiei şi angajarea în  Nivelul relativ redus de utilizare a tehnologiilor
promovarea lor; informaţionale şi comunicaţionale în procesele de
 Capacitate decizională înaltă; predare /învăţare/evaluare;
 Respectarea legislaţiei şi a transparenţei în actele  Lipsa unui parteneriat integru educaţional;
decizionale, reflectate în numărul mic de sesizări şi  Numărul redus de instituţii de învăţămînt în care
petiţii. activează legitim Asociaţiile obşteşti ale părinţilor.
Oportunităţi: Ameninţări:
 Cadrul legislativ creat de Ministerul Educaţiei;  Discontinuitate şi reconsidererea frecventă a
 Existenţa unei oferte a ME de formare şi dezvoltare în priorităţilor în cazul unor schimbări din ordin
carieră pentru cadrele didactice şi manageriale; politic;
 Colaborarea amplă şi eficientă cu unităţile şcolare,  Mediul social-economic slab dezvoltat;
extraşcolare şi cu partenerii sociali;  Cantitatea redusă a finanţelor ;
 Colaborarea cu celelalte direcţii, raioane;  Migraţia excesivă a populaţiei, a cadrelor didactice
 Susţinerea învăţămîntului ca prioritate naţională; tinere către domenii mai bine plătite;
 Participarea la programe comunitare;  Declinul demografic: prin micşorarea numărului de
 Interes în realizarea educaţiei incluzive. clase şi elevi în unităţile şcolare;
 Avalanşa dispoziţiilor şi ordonanţelor ;
 Inadvertenţa dintre finanţare şi actualul demers
educaţional;
 Limitarea autonomiei financiare a unităţilor şcolare;
 Resurse (umane, financiare, etc) reduse pentru
realizarea reformelor calitative în sistemul
educaţional.
Care sînt avantajele curriculumului axat pe formarea de competenţe? Curriculumul modernizat:
• furnizează procesului de învăţămînt direcţii mai clare de formare-dezvoltare a personalităţii elevului •
armonizează finalităţile educaţiei din Republica Moldova cu finalităţile din sistemele de învăţămînt din Europa
• marchează o schimbare strategică dinspre obiectivele pedagogice spre com - petenţele școlare și o mutaţie de
accent dinspre evaluarea sumativă/normativă spre evaluarea formativă și formatoare • sugerează o abordare
integratoare a activităţii de formare-evaluare a compe - tenţelor școlare • se racordează la nevoile de formare ale
elevului și la cerinţele vieţii sociale • schimbă misiunea școlii în condiţiile societăţii bazate pe cunoaștere •
orientează spre formarea cetăţenilor productivi și promovează școala priete - noasă copilului • înzestrează elevii,
pe parcursul școlarităţii, cu un ansamblu de competenţe funcţionale, care le va permite îndeplinirea unor sarcini
semnificative din via - ţa reală • favorizează transferul și mobilizarea cunoștinţelor în vederea accentuării di -
mensiunii acţionale a instruirii • marchează trecerea de la un enciclopedism al cunoașterii la o cultură a acţiunii
contextualizate • focalizează actul didactic pe achiziţiile finale ale elevului • adoptează un nou model de
stabilire a finalităţilor educaţionale, formulate în termeni de competenţe • are ca punct de plecare profilul de
formare al absolventului din învăţămînt secundar general • articulează toate componentele curriculare angajate
în acţiunea integrată de predare-învăţare-evaluare, proprii paradigmei curriculare • sprijină valorile promovate
de școala contemporană • are deschidere spre conţinuturi pluri-, inter/transdisciplinare • raportează achiziţiile
dobîndite de către elev în contexte concrete • sporește libertatea profesorului • evaluarea devine formativă la
fiecare etapă a învăţării • oferă elevului libertate în manifestarea și valorificarea intelectului personal • exprimă
și dimensiunea socială a educaţiei, astfel încît absolvenţii înzestraţi cu competenţe funcţionale vor rezolva cu
succes unele probleme din viaţa co - tidiană • favorizează proiectarea și desfășurarea procesului instructiv-
educativ din perspectiva unui sistem de valori educaţionale • promovează prin toate formele și dimensiunile
educaţiei referenţialul axiologic • reflectă așteptările sociale referitoare la ceea ce va ști, va ști să facă și cum va
fi elevul la o anumită treaptă de învăţămînt într-un anumit domeniu de studii.