Sunteți pe pagina 1din 52

SOCIETATEA

III ~nticipatia
ŞTIINŢA & TEHNiCA S.A.
Revistă lunară de literatură şi artă SF
Societate cu capital de stat,
funcţionând sub egida editată de S.C. "ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ" SA.
Ministerului Cercetării ~i Tehnologiei, .: Nr. 5j2J543 i~_ ,
înmatriculată în Registrul Comerţului
cu nr. J 40/6775/ I YY I COMANDĂ DlE STAT

§lIJ~~~
Editorial Lucrări române,ti
1 - Hawking: un geniu... 16 - Castelul
de Alexandru Mirono v de Sorin Constantinescu
Fragmente critice 19 - Poveşti adevărate ...
de Mircea Cărbunaru
3 - Manierism SF. ..
de Voicu Bugeiiu 28 - Totul e în ordine
Traduceri de Victor Martin
Dictionar

SF
6 -' Jocul de-a războiul
de Philip K. Dick 43-- Dicţionar Sintetic ...
de Cristian & Mihaela Ionescu
24 - Telemanii
de Pierre-Jean Brouillaud Fiction ,i Nonfiction
33 - Piatra filozofală 46- Suntem nişte cobai?
de A vram Da vidson de Dan D. Farcaş

Director onorific Redactor literar Abonamentcle se pot face la


ALEXANDRU MIRONOV . MIHAI-DAN PAVELESCU oficiilc poştale. precum ~i
direct la redacţie.
Consiliul de administraţie Tchnorcdactor
Cititorii din străinătate se pot
IOAN ALBESCU - director PAVEL D. CONSTANTIN
abona prin RODIPET S.A ..
NICOLAE NAUM Coperta pa BOX 33-57.
LILIANA STOENESCU Schi mb cultural cu cenaclul Fax: ()().:l-1-312 94 32
.Andymon - Berlin Tclcx: 11995
Director adjunct
CONSTANTIN PETRESCU Difuzarea
Adresa: Piata Presei Libere nr, 1.
CORNEL DANELIUC Bucuresti, cod 797X 1
Director economic MUGUREL NIŢULESCU Td: )'Yl ~ 33 >~W ':>71. 15 -jO irI. 1151
CARMEN TEODORESCU Fax: 222 X4 9-1
Tiparul: ,.INTERGRAPH'" - BUCUREŞTI
Lelsooo . tel. 22() .:19 35
ROMÂNIA
.• ~~ --,. ~

-----------------------------~:-----
ALEXANDRU MIRONOV.

HAWKING:

un geniu•
e numeşte Steven Hawklng

.V

carula l-a § • •
şi este unul dintre cei mai
norocoşi pământeni - asta
dacă priveşti jumătatea plină
a unui pahar umplut numai
până la jumătate. De ce? Pentru că,
urmare a unui pariu făcut cu nişte, prie-
teni În urmă cu douăzeci de ani,
Hawking a reuşit o teorie unitară,

rămas doar
rotundă, armonioasă, privind un subiect
".fierbinte" În astrofizică; existenţa şi
funcţionarea misterioaselor Black-
Holes, obiecte galactice (naturale,
binei,nţeles) care au proprietatea de â
atrage, de a "suge" substanţă, trans-

creierul
\
portând-o şi transformând-o, prin pro-
cese tlzlce.eare - cel puţin vreme de
câteva secole - vor rămâne un adevărat
mister pentru ştiinţa pământeană.

@]NTlci"ArIA
Cu o asemenea temă şi cu rezolvarea fizică studenţilor săi, "vorbindu-le" cu
ei, chiar parţială, profesorul Hawking ajutorul degetelor de la mâna stângă: cu
şi-a asigurat, se pare, o candidatură la ele tastează la un computer personal;
unele din premiile Nobel ce vor fi acor- PC-ul respectiv are În memorie cuvin-
date În anii următori; mai mult, bârfesc tele - câteva mii - care vor fi apoi "ros-
fizicienii, când se va ajunge la înţe- tite", pentru cei din jur, de către un sin;
legerea integrală a soluţiilor propuse de tetizator de voce, prin care profesorul
fizicianul englez, este foarte posibil să face şi "conversaţie" sau susţine con-
se producă o creştere a cotei lui, atât de ferinţe. După ore Îşi conduce - tot cu
mult Încât secolului al XX-lea, supranu- cele patru degete - fotoliul de infirm,
mit (spun tot ei) "secolul fizicii" - să i se Îndreptându-se spre casă sau spre o
poată atribui drept Început teoria re- cafenea, unde stă uneori la şuete cu
strânsă a relativităţii, formulată de studenţii, ori spre aeroport, de unde
suprageniala minte a lui Albert Einstein, pleacă, adeseori, la congrese şi sim-
iar drept sfârşit teoriile asupra Uni- I pozioane la Moscgva, Boston, Geneva,
versului, elaborate de nu mai puţin Berkeley, Chicago, adică acolo unde ÎI
strălucita minte a lui Steven Hawking. cheamă interesele lui de mare persona- .
Acum, partea goală a paharului plin litate a ştiinţei lumii.
doar pe jumătate... Se zice că "vede", simte şi gândeşte
Pe la vârsta de 20-21 de ani, studen- În patru dimensiuni (noi, pământenii
tul (relativ mediocru) În fizică, Steven obişnuiţi, nu percepem decât trei); se
·Hawking suferă primele atacuri ale unei mai.zice că În adâncurile creierului s,ău
boli degenerescente asupra sistemului zac, Încă nescoase la suprafaţă - căci
nervos, o boală care nu iartă. Îi sunt' aparatul matematic potrivit lor Încă n-a
paralizate, Încetul cu Încetul, picioarele, fost inventat -, teorii la care vor munci,
mâinile şi chiar corzile vocale. Cu o pentru a le Înţelege şi dezvolta, fizicienii
forţă ieşită din comun, nu cedează, Însă, anilor 2100-2200; şi se mai zice că trans-
bolii: studiază fizica până la uitarea de torrnările impuse de boală şi condiţia lui
sine; se căsătoreşte cu prietena lui din specială l-au transformat Într-un altfel
anii facultăţii, care Îi va rămâne soţie de Homo sapiens, poate În acel Homo
devotată de-a lungul următoarelor două superior pe care evoluţia vieţii îl tot
decenii şi îi va face copii; Începe o cari- anunţa.
eră universitară, acum foarte apreciată Se zice doar, precis nu se ştie nimic
la Cambridge, În Anglia; şi suferă o _- şi poate că nici nu se va şti vreodată.
uimitoare transformare, În propriul său Asta pentru că Între creierul noroco-
creier, dobândind (sau dezvoltând?) sului Hawking şi celelalte cortexuri de
capacităţi de analiză, sinteză şi creaţie, pe planetă legăturile sunt firave: doar
pe care nimeni În lume nu le mai are. cele câteva mii de cuvinte pe care com-
Finalmente, va da chiar marea lovitură: puterul şi sintetizatorul de voce montate
stăpâneşte, se pare, evoluţia cumplitei la bordul scaunului său de invalid le pot
boli, oprind-o la un stadiu de la care "rosti", trimiţându-Ie către istorie. În
viaţa sa, pretioasa sa viaţă, nu mai este rest, mister şi tăcere.
ameninţată.
I
Urmarea? La această oră, uimitorul
nostru coplanetar, S. Hawking, predă

@]NTICIPATIA

.- -,
votcu BUGARIU

MAN i ERisM SF
ÎN liTERATURA ROMÂNĂ
10) intr-o coincidenţă, două dintre
ideile preliminare ale acestei
comunicări au fost enunţate pu-
blic, pentru prima oară, În Timi-
foloseşte rnodalităţile şi motivele specifice. Ea
manifestă o permisivitate extraestetică, dictată
de mecanisme psiho-sociale asemănătoare
celor ce guvernează sectele religioase sau sub-
şoara, În urmă cu aproape un culturile de tip rock. Textele de gen, În schimb,
deceniu. Aici am vorbit despre fenomenul SF au o tendinţă centrifugă. Pe măsură cesunt mai
Înţeles caavanqardă literară longevivă. Tot aici realizate artistic, tendinţa lor de a părăsi miş-
am Încercat să definesc "dogma SF", atitudinea carea creşte. Apare astfel paradoxul repudierii
mentală aflată la originea permisivităţii SF. unor texte foarte reuşite pe motiv de calofilie
"Dogma SF" se bazează pe convingerea "mis- sau de neapartenenţă clară la genul SF. ~
tică", iraţională că prezenţa unor motive şi Încercând să definesc mai exact această
modalităţi de tip SF Îi 'asigură unui text literar o realitate, am apelat la două noi concepte -
valoare specifică. sefultura şi SF jockey-ul -, Încercând apoi să
A treia idee preliminară am enunţat-o În arti- găsesc locul sefistului În angrenajul discutat. În
colul intitulat Ars combinatoria, apărut În 1983, ciuda unor reacţii severe, venite din partea unor
În revista Ateneu. Afirmam acolo că literatura participanţi fervenţi la mişcarea SF românească,
SF poate fi definită În termenii clasici ai literaturii definiţiile propuse nu au nimic peiorativ. Astfel,
manieriste, drept o artă a combinaţiilor cre- sefistul este o persoană adânc implicată În
atoare, ce foloseşte anumite prefabricate cultu- fenomenul social SF şi/sau un practicant al lec-
rale. turii SF. Semnatarul acestor rânduri este, fără
În rubrica susţinută În revista Anticipaţia şi În Îndoială, un sefist. Pentru a scrie texte valide,
articolele din Almanah Anticipaţia (1995 şi 1996) însă, sefistul trebuie să devină prozator, critic,
am propus câteva clarificări. Am relevat mai eseist, traducător. Cu un cuvânt, scriitor. Cali-
Întâi caracterul compozit al conceptului de lite- tatea de sefist nu asigură În mod automat califi-
ratură SF. Acest concept este rezultanta unei carea literară. Confuzia sistematică Între cali-
relaţii conflictuale Între două mentalităţi. Pe de o tatea de sefist şi cea de scriitor a impus crearea
parte, cea generată de mişcarea SF, pe de alta, unui nou concept. Sefultura desemnează pro-
cea legată de producerea şi lectura unor texte ducţiile unor sefişti netransformaţi În scriitori. SF
literare ce includ motive şi mentalităţi de tip SF. jockey-ul este un producător tipic de sefultură.
Am arătat 'apoi că literatura SF este un concept EI poate fi un excelent vorbitor şi animator.
ce nu poate fi descris mulţumitor În absenţa Poate fi, de asemenea, cunoscător al limbii
unor precizări ce ţin de sociologia literară. engleze, talentat În materie de relaţii umane,
Astfel, mişcarea SF are un efect centripet, iar bun organizator, om agreabil etc. Producţiile
textele SF unul centrifug. Altfel spus, mişcarea sale scrise sunt, Însă, amatoristice. SF jockey-ul
SF are tendinţa de a omologa orice text ce întrupează instituţtonalizarea amatorisrnului În

@]NTICIPATIA
producţia de texte SF. Cine decide unde se ter- un cosmos atât <lIeimens, ori atât de imens faţă
mină calificarea literară a unui sefist şi începe de un micro-cosmos atât de infim, suferinţa de a
cea a unui scriitor? Dacă privim lucrurile din fi atât-de efemer fată de marile durate cos-
exteriorul mişcării SF, răspunsul este simplu: mice ..: [...) Dar, mai presus de aceasta şi priori-
critica literară. Dacă privim din interiorul aces- tar în adevăratul science-fiction (în «hard SF»,
teia, constatăm că rolul criticii literare este pre- mai ales), rămâne o ireductibilă «senzaţie de
luat în întregime de SF jockeys. Cele două uimire», o «senzaţie de miracol» (a sense of
puncte de vedere duc la concluzii diametral wondel'), o emoţie tot de ordin estetic, dar care,
opuse. Un critic literar constată că textele de de această dată, nu este altceva decât arsura
susţinere semnate de SF jockeys sunt pur co- de-o clipă, cauterizantă şi iradiantă, a plăcerii
merciale, conţin laude lipsite de orice reţinere. sublirnului, «vălul de Înfiorare ce acoperă faţa
Laudele tradiţionale rostite sau scrise de SF sublirnului», pentru a recurge la această para-
jockeys au un dublu efect. Mai întâi, au darul de frază." Frumoasa teorie are cusurul că nu poate
a mări numărul de aderenţi la mişcarea SF. fi aplicată decât cu mari contorsiuni artificiale,
După cum se ştie, un tânăr cu veleltăţi de scriitor' atunci când este vorba despre texte concrete.
reuşeşte cel mai uşor să publice texte de tip SF. Un exemplu recent este comentariul propus de
Pe de altă parte, însă, calitatea literară a tex- Cornel Robu în-antologia Twelve la povestirea
telor este în scădere, înregistrându-se o ten- lui Ovid S. Crohmălniceanu, Tratatul de la Neuhof.
dinţă spre plafonare şi spre deprofesionalizare. Consecvent premiselor sale teoretice, Cornel
Se poate conchide că motivaţia principală a Robu se extaziază literalmente în faţa acestei.
mişcării SF nu este creşterea unor scriitori, ci povestiri. Realitatea textuală nu-i dă, însă, drep-
mărirea întinderii şi a coeziunii sale. Urmărind tate. Tratatul de la Neuhof este o povestire inge-
acest scop strategic, SF jockey-ul se dedă în nioasă, scrisă Într-un stil eminamente jurnalistic,
mod constant unor teoretizări în legătură cu iar tonalitatea sa dominantă este umoristică.
specificul literaturii SF. Cu mijloace mai mult Trama este mai degrabă naivă, iar explicaţiile
sau mai puţin complexe, el argumentează la pseudo-ştiinţifice, la fel. Citită de un amator
nesfârşit independenţa literaturii SF faţă de lite- obişnuit de literatură, povestirea face o impresie
ratura generală (mainstream). În spaţiul cultural agreabilă, iar ideea de-a popula corpul unui om
românesc, un eseist autentic, Cornel Robu, a cu o colonie de alieni este într-adevăr amu-
dus până la ultimele consecinţe această ple- zantă. Dar de aici şi până la calităţile invocate
doarie pro domo. EI a lansat interesanta teorie a de Cornel Robu este o cale foarte lungă. Dacă
unei literaturi SF cu aoces exclusiv spre expri- nu este un adept al "dogmei SF", cititorul nu
marea sublim ului. Opiniile sale au atins maxima reuşeşte cu nici-un chip să cadă În transa admi-
radicalizare într-un text apărut în Almanah Antici- . rativă a antologatorului. .
pa/ia 1996: "Ce mai rămâne, însă, după ce Teoria lui Cornel Robu este importantă în
scădem din science-fiction biologia (inclusiv contextul discutiei de faţă, fiindcă este cheia
«societatea sexelor» generatoare a «frumosu- pentru înţelegerea unei mentalităţi. Cu mijloace
lui», după cum observa cu două secole În urmă eseistice de foarte bună calitate, Cornel Robu
Edmurrd Burke), sociologia (inclusiv utopia şi nu face decât să sprijine - spre regret, cu mij-
distopia, violenta şi ideologia, «mesajul» şi loace sofisticate - teza conform căreia există o
«avertisrnentul»), psihologia (inclusiv «analiza competenţă SF, independentă de ,cea literară.
psthotoqlcă» şi «caracterizarea/individuali- Eseistul sugerează, În cele din urmă, că un cri-
za rea/aprofundarea/bine-contu ra rea perso- tic literar nu face doi bani în faţa unui text SF
naţelor»)? Ce mai rămâne dacă mai scădem şi autentic, adică pur. Se naşte întrebarea cine
«stilul» (inclusiv «anti-stilul», violenţele şi brava- este profesionistul chemat să deceleze prezenţa
deie de limbaj, crudităţi le şi vulgarităţile ostenta- asenţialului sentiment al sublimului? Cornel
tive şi provocatoare, jargonul şi argoul)? Ră- Robu însuşi, În prezentările sale din antologie,
mâne, evident, adevărata esenţă a SF-ului, ră-. nu reuşeşte să-şi pună teoria în practică decât
mâne nucleul său ireductibil; miezul său iradi- sporadic 'şi neconvigător. Este greu să rezişti
ant: ontologic. Rămâne fiorul ontologic, suferinţa impresiei că întreaga teorie este mai degrabă
ontologică, suferinţa de a fi atât de infim faţă de un)rumos şi avântat eseu şi nu un sistem este-

1;; _"",,"=".;;._;;;. ~ =:~: o • -::;,;;;;;... __ o --;;;;;:.;.;.--::;::@]NTICIPATIA


tic, pasibil de-a fi folosit În analizarea unor texte dacă luăm În considerare existenţa unei bogate
concrete. Apare, În schimb, un efect neaşteptat. literaturi manieriste, promisiunile sunt şi mai
Din moment ce criticii literari sunt incapabili să generoase.
valorizeze textele SF, Înseamnă că profesiona- Putem deci conchide că avangarda literară
lismul lor este o vorbă goală. Poţi să citeşti bi- SF s-a Încheiat, fertilizând literatura manieristă.
blioteci Întregi, dacă nu ai "organ" pentru deter- Această Încheiere n-a avut loc brusc, precum
minarea valorii SF, eşti descalificat de la ple- un cataclism. Multe fenomene continuă În mod
care. De aici şi până la omologarea SFlockey- inerţial, dispariţia lor fiind o chestiune de timp.
lor ca singură instanţă de valorizare În materie Literatura SF este, În fapt, un concept ce de-
de texte SF nu este decât un singur pas. semnează o etapă de istorie literară Încheiată.
Într-un mod realmente straniu, această si-
tuaţie aduce aminte de anii '60 şi '60 ai literaturii (Comunicare susţinută la Sesiunea Helion '96,
române, câQd apăruseră o seamă de critici im- Timişoara, 20-21 decembrie 1996.)
provizaţi. Discursurile lor sutereau.rnult sub
raport cultural, dar exprimau un nemaipomenit
aplomb. De ce erau acei oameni atât de siguri
de ei şi de afirmaţiile lor? Evident, pentru că În Neica Ni~eni, "po/emlstul"
spatele lor se afla partidul. bar şi pentru că ei
pretindeau, cu inocenţă agresivă, că ştiu cum Într-o revistă trimestrială ce excelează prin
trebuie scrisă literatura, sunt siguri că realismul calitatea hârtiei, un proaspăt publicist se stră-
socialist este singura cale posibilă şi necesară duieşte să iasă din anonimat pe seama textelor
pentru propăşirea patriei. Cronicile literare din mele din Anticipa]ia. Intervenţiile sale se află la
acele vremuri comparau cărţile apărute cu şa- nivelul lucrărilor de seminar ale unui student
bloanele lor simple. Se potriveau? Era bine. Nu mediocru, nimerit la Filologie din vanitate.
se potriveau? E'ra rău. De ce a ales fenomenul SF? Fiindcă În
În momentul când cineva determină cu atâta acest domeniu impostura intelectuală poate fi
exactitate cum trebuie să arate un text curat SF, uşor escamotată. Este suficient să citeşti câteva
el cade, indiferent de bunele sale intenţii, În cărţi şi să ai tupeu. Poţi astfel ajunge rapid În
păcatul acelor semidocţi ce tăiau şi spânzurau postura de "critic" cu rubrică, participant la sim-
În literatura română În acei ani Îndepărtaţi. Iată pozioane.
de ce puriştii SF sunt, fără să-şi dea seama, Ce te faci, Însă, dacă nu cunoşti domeniul şi
nişte ... .proletcultişti". N-am citit articolele unde, n-ai vocaţie de critic? Cum Îţi ascunzi, apoi,
după câte am auzit, se afirmă că literatura SF crunta lipsă de cultură liter~ră? Cum te prezinţi
este o emanaţie a comunismului. Constat, Însă, În faţa unor SF jockeys autentici, buni cunos-
că o argumentafie În acest sens este posibilă. cători ai fenomenului SF şi poligloţi? '
Cu condiţia ca textele ce apelează la motive şi Neica Nimeni a găsit soluţia. Va fi un pole-
modalităţi SF să fie considerate o literatură de mist agresiv şi unfair. Se va răţoi şi va face
sine stătătoare, opusă celeilalte literaturi. ordine. Astfel treaba va merge strună.
Concluzia referitoare la conceptul de lite- Sunt În măsură să-i comunic: Treaba dumi-
ratură SF apare cu destulă claritate. Cultivarea tale nu merge, neică Nimeni! Studiază! Învaţă
acestui concept este mai degrabă nefastă. Ea limbi străine! Uită-te În dicţionare şi află sensul
Încurajează pseudo-cornpetenţa, Împiedică dez- exact al conceptelor pe care le foloseşti!
voltarea unei critici literare vii, perpetuează Roagă-1 pe Dumnezeu să facă o minune şi să-ţi
"dogma SF" şi stagnarea generată de aceasta. dea puţină dibăcie În materie de speculaţie in-
Mult mai profitabilă pare a fi susţinerea unui telectuală! Învaţă barem să simulezi că faci cri-
concept de tipul "literatura ce foloseşte moda- tică literară! Încearcă măcar să fii onest! Fă
lităţi şi motive SF". Astfel privite lucrurile, ceva! Fiindcă altfel vei rămâne un incorect şi
"dogma SF" devine inoperantă, la fel pseudo- mărunt jurnalist de provincie.
competenţa SF. Atunci când se discută despre
literatura imaginarului, de exemplu, o Întreagă
tradiţie critică poate fi recuperată şi folosită. Iar

@]NTICIPATIA
PHILIP /( DICK /

Philip K(indred) DICK


(1928-1982)

)ocul în mod clar unul dintre cei


mai importanţi doi-trei
autori de science fiction ai
secolului XX, Dick a

de-a obţinut în cariera sa llJl,


singur premiu SF: Hugo
1963 pentru romanul
Omul din castelul înalt

~
- (l
.-
8GJ.. f) ®.

.:-:-
e ~.(!)[];;==~~~:--~~~~;.
- '." - -'- :;- ;i:.~;-_.~::
:-'
(Ed. Nemira, 1995). A
lU111atcolegiul pentru un an,
a lucrat într-un magazin
de discuri şi a ţinut un
program de muzică clasică
... _-_.- --_. la W1post local de radio .
-----.--
._-_._--- A fost însurat de cinci ori
- ...- .. _.------ - .. ..=.. _._---~-.
----- şi a avut trei copii.
Romane importante:
Defazare marţiană (Martian
... Time-Slip, 1964),
•.• _ -=-.:-::
.•. -:;-
•. 7---'---
~:...,.."..--=
t». Bloodmoney(1965),
Cele trei stigmate
ale lui Palmer Eldritch
~.... - - ----
-- -- (Ed. Nemira, 1996),
Vânătorul de recompense
(Ed. Nemira, 1992),
Ubik (Ed. N emira, 1994),
Labirintul morţii
(Ed. Athena, 1995). Alte
cărţi apărute în româneşte:
Timpul dezsrticulet:
(Ed. Nemira, 1994),
In l'a zia di vină
(Ed. Clasic, 1994),
Loteria solară
(Ed. Stiinţă & Ţ ehnică,
1994).

Mihai-Dan Pevelescu
~
.)
.-!
(l

~ @]NTICIPATIA
I
n biroul său din cadrul Oficiului pentru care - cu imaginaţie şi multă inteligenţă.
~ Calitatea Importurilor Terestre, bărbatul Wiseman se ridică şi ieşi din birou, îndrcptându-
, Înalt luă raporturile din coşul de sârmă se către clădirea alăturată, în care se aflau labora-
împletită şi, aşczându-sc, le aranjă în faţa toarele de testare.
sa pentru a le putea citi. îşi puse lentilele-
iris şi-şi aprinse o ţigară. înconjurat de produse pe jumătate dezasamblatc,
- Bună dimineaţa, rosti cu o voce firavă şi Pinario îşi ridică privirea tocmai la timp pentru a-I
susurată primul raport, în vreme ce Wiseman îşi vedea pe şeful său, Leon Wiseman, închizând uşa
plimbă degetul mare de-a lungul liniei de bandă interioară a labor:atorului.
lipită. - Mă bucur că ai venit încoace, spuse Pinario, eu .
O ascultă toropit, în vreme ce privirea li rătăcea toate că nu făcea alteeva decât să tragă de timp; ştia
prin parcarea ce se vedea prin fereastra deschisă. că are o întârziere În ceea ce făcea de cel puţin cinci
- Ia spuneţi-mi, ce se Întâmplă cu voi, acolo? zile, iar întâlnirea asta nu putea Însemna altceva decât
V-am trimis lotul acela de ... , urmă o pauză În care că va avea probleme. Ar fi mai bine să-ţi pui un cos-
cel care vorbea, directorul departamentului vânzări tum profilactic - nu vreau să rişti nimic.
din cadrul unui complex de supermagazine din New Vorbise cu volubilitate, Însă expresia feţei lui
York Îşi verifică registrele, ., .jucării de pe Gani- Wiseman rămase dură.
mede. Cred că vă daţi seama că trebuie să obţinem - Am venit În legătură.cu trupele acelea de şoc ce
aprobarea pentru ele în timp util includerii lor în iau cu asalt o cetate, setul de şase dolari, ripostă
planul de achiziţii pentru toamnă, astfel îneât să le Wiseman, invârtindu-sc printre grămezile de pro-
avem în stoc pentru Crăciun. duse de toate mărimile, ce aşteptau să fie testate şi
Cu o voce plină de nemulţumire, directorul depar- aprobate.
tamentului vânzări concluzionă: - Aaaa, setul de soldăţei de pe Ganimede, încu-
- Anul acesta, jocurile de război vor fi din nou viinţă Pinario cu uşurare.
un articol foarte căutat. Avem de gând să cumpărăm în privinţa acelui articol, conştiinţa Îi era împă-
o cantitate importantă. cată; orice persoană ce sc ocupa de testări În labora-
Wiseman îşi plimbă degetul mare în josul toare cunoştea instrucţiunile spccialc cu privire la
nwnelui şi funcţiei celui care vorbea. Pericolele de Contaminare din partea unor Particule
- - Joe Hauck, susură vocea raportului. Magazinul de Cultură Ostilă Populaţiilor Urbane Nevinovate,
pentru Copii-Appeley. instrucţiuni ce fuseseră impuse de către Guvernul
- Ah, spuse Wiseman, vorbind singur. Lăsă jos Chcycnnc, o hotărâre neclară, tipică oficialităţilor.
raportul, luă un formular neînregistrat şi se pregăti să Putea oricând - pe bună dreptate - să invoce apli-
răspundă. Apoi, cu jumătate de voce, întrebă: Chiar, carea respectivei directive. .
ce-i cu lotul acela de jucării de pe Ganimede? - Ca urmare a pericolului special implicat În acţi-
Părea să fi trecut cam prea multă vreme de când une, continuă el, în vreme ce se apropie de Wiseman
laboratoarele de testări se ocupau de ele. Cel puţin pentru a-I însoţi, le-am dat drumul să funcţioneze
două săptămâni. singuri.
Bineînţeles, În prezent oricărui produs de pe - Să mergem să aruncăm o privire, propuse
Ganimede i se acorda o atenţie specială; anul trecut, Wiseman. Crezi că e Îndreptăţită această precauţie,
Sateliţii depăşiscră' starea lor obişnuită de lăcomie sau c un plus de paranoia, În legătură cu «mediile
economică şi începuseră - conform serviciilor de străine»?
informaţii - să treacă la acţiuni militare dir cctc - E justificată, În mod special în cazul unor arti-
împotriva concurenţei, În rândul căreia locurile cele cole pentru copii, răspunse Pinario.
mai importante erau ocupate de cele Trei Planete , Gesticulă puţin şi o parte din perete glisă, lăsând
Interioare. însă, până acwn, nu se întâmplasc nimic. să se vadă o încăpere laterală. Chiar în centrul aces-
Produsele exportate aveau în continuare calitatea teia se găsea ceva ce-I făcu pe Wiseman să se oprească
necesară, fără nici un fel de şmecherii spcciale, fără brusc. Era un manechin din plastic, de mărimea unui
vopsea toxică ce putea fi linsă, fără capsulc cu bac- copil de vreo cinci ani, Îmbrăcat cu nişte haine obiş-
terii. nuite şi Înconjurat de jucării. Manechinul tocmai
Şi totuşi .... spunea:
() comunitate de persoane atât de invcntive, pre- - M-am plictisit de asta. Fă altceva. Făcu o pauză
cum cea de pe Ganimede, era de aşteptat să dea scurtă, apoi repetă: M-am plictisit de asta. Fă alteeva.
dovadă de creativitate în orice domeniu s-ar fi impli- Jucăriile de pe podea, reglate pentru a răspunde
cat. Subversiunea ar fi fost tratată ca orice altă provo- unor instrucţiuni verbale, lăsară baltă diferitele lor

@]NTICIPATIA
,
ocupaţii şi-şi reluară acţiunile de la capăt. entat pe obiecte: atunci când zăresc, de exemplu, o
- Facem economii, explică Pinario. Asta-i o casă de păpuşi ce se află aici pentru testare, se stre-
grămadă de gunoi, care mai înainte de a merita banii coară în ea asemenea unor şoareci, O să se vâre prin
cumpărătorilor, trebuie să treacă de o mulţime de toate colţurile.
teste. Dacă am sta pc lângă ele pentru a le menţine În Pentru a demonstra afirmaţia făcută, ridică o
funcţiune, ar trebui să nu mai plecăm de aici. navă spaţială de jucărie executată de o companie de
Chiar În faţa manechinului se afla grupul de sol- pe Uranus; agitând-o, făcu să cadă din ca doi soldaţi.
daţi de pe Ganimede, inclusiv eetatea pe care aceştia - Procentual vorbind, cam de câte ori cuceresc
trebuiau 8-0 cucerească. Tocmai se furişau către ca, eetatea? Întrebă Wiseman.
într-o formaţie elaborată, când, la comanda mane- - Până acum, au reuşit o dată din nouă încercări.
chinului, se opriseră. Acum se regrupau. In spatele ei există un sistem de reglate, care poate fi
- tnregistrezi totul pe casetă? întrebă Wiseman. fixat pentru un număr mai ridicat de încercări reuşite.
- Bineînţeles, răspunse Pinario. îşi croi drum printre soldaţii ce Înaintau;
Soldăţeii de jucărie aveau eam cincisprezece cen- Wiseman îl însoţi şi amândoi se aplecară pentru a
timetri Înălţime şi erau fabrieaţi din materialele ter- inspecta fortăreaţa.
rnoplastice aproape indestructibile, pentru care erau - Ea reprezintă, de fapt, chiar sursa de energie, .
atât de vestiţi producătorii de pe Ganimecle. Uni- spuse Pinario. Deşteaptă treabă. Pe deasupra, ordi-
formele lor erau sintetice, un amestec de diferite nele soldaţilor tot aici Îşi au originea. Transmisie de
costume militare de pe Sateliţi şi planetele apropiate. înaltă frecvenţă dintr-o eutie eu muniţii.
Cetatea propriu-zisă, o construcţie masivă ~i ame- Deschizând partea din spate a fortăreţei, Îi arătă
ninţătoare, dintr-un material asemănător unui metal şefului său containerul cu muniţii, Recare proiectil
întunecat, semăna cu un fort legendar: suprafaţa reprezenta un crâmpei dintr-o instrucţiune. Atunci
superioară era presărată de miei deschizături, un pod când se pornea un nou atac, proicctilcle erau ameste-
mobil fusese ridicat, acum fiind invizibil, iar pe cate, prin intermediul vibraţiilor şi astfel ele ajungeau
crenelul cel mai Înalt flutura un stindard înflorat. să se poziţionczc Într-o nouă ordine. în acest fel,
Cu o pocni tură însoţită de o şuierătură, reduta modalitatca de atac era În Întregime aleatorie. însă,
trimise un proiectil către atacatori. Acesta, Într-un de vreme ee numărul proiectilelor era limitat, tre-
nor cu totul inofensiv de fum şi zgomot, explodă în buia să existe un număr limitat de manevre de atac.
mijlocul unui grup de soldaţi. - Le Încercăm pe toate, urmă Pinario.
- Ripostează, observă Wiseman. - Nu putem accelera desfăşurarea?
- Dar până la urmă pierde lupta, spuse Pinario. - O să ia ceva timp. S-ar putea să încerce vreo
Trebuie să o piardă. Dacă vorbim din punct de mie de manevre şi apoi...
vedere psihologic, ea simbolizează realitatea externă. - Următoarea, completă Wiseman, s-ar putea să-i
Bineînţeles, pentru copil cei doisprezece soldaţi oblige să efectueze o Întoarcere de nouăzeci de grade
reprezintă propriile sale eforturi pentru acceptarea şi să Înceapă să tragă În cea mai apropiată fiinţă umană.
acesteia. Prin participarea la cucerirea cetăţii, copilul - Sau ehiar mai rău; spuse lugubru Pinario. Sunt
capătă sentimentul că este competent în modul În o grămadă de ergi În unitatea aia de alimentare. E
care se descurcă În contact cu lumea Cea aspră. în concepută să dureze cinci ani. Dacă întreaga energic
cele din urmă, reuşeşte să Învingă, Însă numai după o ar fi eliberată dintr-o dată ...
perioadă chinuitoare, plină de efort ~i răbdare. - Continuă testarea.
Oricum, a~a scrie În instrucţiuni. Îi Înmână lui Cei doi bărbaţi se priviră unul pe altul, apoi s'e
Wiseman broşura. uitară la eetate. Soldaţii aproape ci ajunseseră la ea.
în vreme ce o răsfoia, Wiseman Îl Întrebă: Dintr-o 'dată, un zid al fortăreţei coborî; apăru ţeava
- Modul În care atacă diferă de fiecare dată? unei mitraliere şi soldaţii fură eulcaţi la pământ. .
- Se Împlinesc opt zile de când funcţionează. N-am mai văzut chestia asta până acum, mur-
Până acum n-au atacat de două ori în acelaşi fel. Ce mură Pinario.
naiba, s-au investit nişte bani în treaba asta. Pentru o clipă, nu se mişcă nimic, nicăieri. Apoi,
Soldaţii se furişau, apropiindu-se Încet-Încet de copilul-manechin, aşezat printre jucăriile sale, rosti:
Cetate. Din pereţi apărură câteva aparate de moni- - M-am plictisit de asta. Fă altceva.
torizare, care începură să-i urmărească. Folosindu-se Cuprinşi de un fior de nelinişte, cei doi bărbaţi
. de alte jucării care erau testate, soldaţii se pitiră după priviră cum soldaţii se ridică şi se regrupează.
acestea.
- Se pot folosi de configuraţiilc întâmplătoarc ale Două zile mai târziu, În birou Îşi făcu apariţia supe-
terenului, explică Pinario. Utilizează un tropism ori- riorul lui Wiseman, un bărbat scund, solid, furios şi

wNTICIPATIA
cu ochi ce păreau că vor să-i iasă din cap. - Ce? întrebă Pinario, după care se învioră brusc.
- Ascultă ce-ţi spun, îi zise Fowler, întrerupi Bineînţeles .
imediat 'testarea afurisitclor ălora de jucării. Mâine Ducându-sc până la copilul-manechin, il scoase
s-a terminat cu aşa ceva. Se răsuci ca să iasă din din funcţiune, îl deschise şi scoase din el caseta video.
birou, însă Wiseman îl opri. Mergând nesigur, o duse până la proiector.
, - Treaba e prea serioasă, răspunsc el. Haide în Se aşezară şi începură să urmărească Înşiruirea de
laborator şi o să-ţi arăt. secvenţp înregistrate: atac după atac, şi asta până ce
Fowler îl însoţi, ·tot drumul până ace)lo cxpli- începură să li se închidă ochii. Soldaţii Înaintau, se
cându-i justeţea hotărârii sale.' retrăgeau, erau împroşcaţi cu foc, se ridicau din nou,
- Nici nu realizezi cât capital au investit În treaba din nou înaintau... .
asta unele dintre aceste firme! tocmai Îi spunea, în - Opreşte, spuse Wiscman dintr-o dată.
vreme ce intra În laborator. Pentru fiecare produs ce Revăzură ultima parte.
este reprezentat aici, pe Lună se găseşte o navă sau Un soldat se îndrepta neabătut spre baza fortă-
un depozit întreg ce aşteaptă aprobarea oficială să-şi reţei. O rachetă trimisă către el explodă şi, pentru o
aducă marfa Încoace! vreme, îl ascunse privirii. Între timp, ceilalţi un-
Pinario nu se vedea, aşa că Wiseman îşi folosi sprezece soldaţi se repcziră într-o încercare nebu-
cheia, trecând ~i de semnalizarea manuală ce des- ncaseă de a escalada zidurile. Soldatul în cauză se ivi
chidea camera de testare. din norul de praf şi-şi continuă drumul. Ajunse la
Acolo, Înconjurat de jucării, se găsea manechinul rid. O porţiune a acestuia se retrase,
construit de laboranţi. în jurul acestuia, jucăriile îşi Soldatul, aproape contopindu-se cu zidul cenuşiu
desfăşurau acţiunile ciclicc, Racheta 11 făcu pc Fowler al fortăreţci, folosi capătul propriei puşti ca pe o
să tresară. ' şurubelniţă şi-şi demontă capul, apoi un braţ, apoi
- Acesta este cel mai ciudat produs, spuse Wise- ambele picioare. Părţile dezasamblatc erau introduse
man, aplccându-se În apropierea fortăreţei. Un soldat pe rând prin dcschizătura apărută în peretele cetăţii.
tocmai se târa pe burtă pentru a se apropia de aceas- Când din el nu mai rămase decât braţul şi pu~ca,
ta. După cum poţi vedea, sunt doisprezece soldaţi. acestea se târâră orbeşte in interiorul fortăreţei, unde
Un număr atât de mare, plus energia ce o au la dis- dispărură , la rândul lor. Deschizătura se făcu
poziţie, plus datele cuprinse în complexele in- nevăzută.
strucţiuni.. . După o tăcere îndelungată, cu o voce răguşită,
- Văd doar unsprC"/.ece, îl întrerupse Fowler. Fowler spuse:
- Probabil că unul se ascunde, risc Wiseman. - Părintele va presupune, în această situaţie, că
- Nu, arc dreptate, vorbi cineva dinapoia lor şi-şi copilul a pierdut sau a distrus unul dintre soldaţi.
făcu apariţia Pinario purtând o expresie rigidă. Toc- încet-încet, numărul soldaţilor se va împuţina, iar cel
mai am întreprins o investigaţie. Unul a dispărut. învinuit va fi copil ul.
Cei trei bărbaţi rămascră tăcuţi. . - Şi ce propui? pufni Pinario.
- Poate că l-a distrus fortăreaţa, sugeră în cele - Lasă-l să meargă mai departe, spuse Fowler şi
din urmă Wiseman. Wiseman aprobă din cap. Lasă-I să-şi Încheie Întregul
- Există o lege a materiei care se ocupă de treaba ciclu, dar nu-l lăsa nesupravegheat.
asta, spuse Pinario. Dacă «I-a distrus» - ce a făcut cu - De-acum încolo voi pune să stea cineva cu el in
rămăşiţele selc? cameră, fu de acord Pinario.
- E posibil să-I fi transformat În energic, mur- - Mai bine ai sta chiar tu, sugeră Fowler.
mură Fowler, examinând fortăreaţa şi soldaţii rămaşi. Fără să-şi facă gândul cunoscut, Wiseman îşi
- Când mi-am dat seama că a dispărut un soldat, şpuse: "Poate că ar fi mai bine dacă am sta toţi îm-
urmă Pinario, am făcut ceva ingenios. Am cântărit preună cu el. Cel puţin doi dintre noi, Pinario lJ.i cu
fortăreaţa şi pe cei unsprc:l:ece rămaşi. Greutatea lor mine.
totală este eb711Iă
cu cea a setului original - respe(:tiv a Mă Întreb ce-o fi făcut cu bucăţile."
celor doisprezece soldaţi şi a cetăţii. Aşa că el este Oare ce făcuse cu ele?
undeva, acolo înăuntru.
Arătă către fortăreaţa care tocmai atunci îi îm-
prop cu foc susţinut pe soldaţii ce avansau spre ea. Până la sfârşitul săptămână, citadela mai înghiţi
Studiind cetăţuia, Wiseman fu cuprins de o pro- încă patru soldaţi.
fundă intuiţie. Aceasta se schimbase. Era, Într-un Privind-o printr-un monitor, Wiseman nu putea
anume fel, diferită. :r.ări nici o schimbare vizibilă din exterior. Era un
- Să revedem banda, rosti el. lucru normal. Creşterea trebuie să fi fost strict

@]NTICIPATIA - , ~,'IJ, . . ,;:


,
internă, ceva ce nu putea fi văzut. broaştci, o voce de bărbat se auzi în apropierea lui,
Mereu şi mereu aceleaşi atacuri, cu soldaţii ce spunând:
continuau să se agite şi cu fortăreaţa ce se apăra, des- - Cum îţi place?
chizând, la rândul ei, focul. între timp, avea În faţa sa - Grozav, răspunse Wiseman. Trase adânc aer În
o serie de noi produse de pe Ganimede. Jucării şi mai piept, umflându-şi plămânii cu mirosul ierbii uscate.
noi ce trebuiau testate. Hei, cum poţi să deosebeşti la broaşte o femelă de un
"Ce să fac acum?" se întrebă. mascul? După pete, sau cum?
Primul articol era aparent simplu: un costum de - De ce? îl întrebă bărbatul ce se găsea puţin îna-
cow-boy din străvechiul vest american. Cel puţin, aşa poia lui şi, prin urmare, nu foarte vizibil.
era descris. Acordă însă extrem de puţină atenţie - Pentru că am găsit aici una.
celor scrise în manualul de utilizare: la dracu' cu tot - Pot să-ţi pun câteva întrebări, pentru a ne cu-
ce aveau cei de pe Ganimede de spus în legătură cu noaşte mai bine?
asta. - Sigur, spuse Wiseman.
Deschise cutia şi scoase costumul, întinzându-I - Câţi ani ai?
alături. Materialul din care era făcut avea o culoare Asta era o întrebare uşoară.
cenuşie. Se~ăna doar foarte vag cu un costum de - Zece ani şi patru luni, răspunsc cu mândrie.
cow-boy; croiala părea neterminată, şovăitoare. Iar - în acest moment, unde te afli, de fapt?
când îl ridică, se dcformă de îndată. Observă că o - La ţară, la ferma domnului Gaylord, unde tata
parte atârna Într-un loc de parcă ar fi fost un sac. ne duce, pe mine şi pe mama, de câte ori putem, la
_ - ~u rricep, îi spuse lui Pinario. Chestia asta n-o sfârşit de săptămână.
sa se vanda. - Ia întoarce-te şi uită-te la mine, rosti bărbatul.
- Îrnbracă-l, îi răspunse celălalt. O să vezi. Spune-mi dacă mă cunoşti.
Cu multă greutate, Wiseman reuşi să se streeoare Fără tragere de inimă, îşi întoarse privirea de la
în costum. broasca pe jumătate îngropată, pentru a-I privi pe
- N -o fi periculos? întrebă el. vorbitor. Zări un adult cu o faţă îngustă şi un nas
- Nu, îl linişti Pinario, L-am încercat şi eu ceva lung, oarecum neregulat. .
mai devreme. E o idee mai cuminte, însă ar putea fi - Sunteţi cel care aduce buteliile cu butan, ex-
mai eficace. Pentru a-I pune în funcţiune, trebuie clamă el. Lucraţi pentru compania de gaz. Aruncă o
să-ţi foloseşti imaginaţia. privire în jur şi, bineînţeles, zări şi camionul, parcat
- Şi ce să-mi imaginez? lângă poartă. Tata spune că butanul este seump, dar
-Orice. că nu există o altă ...
Costumul îl duse pe Wiseman cu gândul la cow- Bărbatul îl întrerupse:
boy, aşa că îşi închipui că este din nou la ferm,ă, mer- - Aşa, din pură curiozitate, care este numele
gând pe drumul plin de pietriş ce se întindea la mar- eompaniei de gaz?
ginea păşunii, pe care oi negre rumegau cu acea miş- - Scrie chiar pe camion, zise Wiseman, citind
care rapidă, dintr-o parte într-alta, a maxilarului literele mari, vopsite pe maşină. Pinario - Distri-:
inferior. Se opri lângă gardul din sârmă ghimpată - buitori de Gaz Butan, Petaluma, California. Dum-
susţinut, din loc în loc, de nişte stâlpi - şi rămase cu neavoastră sunteţi dornnul Pinario.
privirea aţintită asupra oilor. Apoi, dintr-o dată, oile se - Ai putea să juri ci ai zece ani şi că te găseşti pe
înşiruiră şi plecară, îndrcptându-sc către coasta umbrită un câmp din apropiere de Petaluma, California? îl
a unui deal ce se găsea în afara eâmpului său vizual.' întrebă domnul Pinario,
Văzu nişte chiparoşi ce se conturau cu claritate pe - Bineînţeles. Putea vedea, dincolo de câmp, un
fundalul cerului. Un uliu, departe, în tării, îşi mişca şir de dealuri împădurite. Acum voia să le cerceteze;
alene aripile ... de parcă, îşi spuse, s-ar umple cu aer, se plictisise să flccărcască atât. Pe curând, arunci el,
pentru a se ridica mai mult. Uliul plană cu viteză, luând-o din loc. Trebuie neapărat să fac o excursie.
îndepărtându-se, după care continuă să plutească fără ' începu să alerge, îndepărtându-se de domnul
grabă. Wiseman înccrcă să zărească ce pradă Pinario, de-a lungul drumului plin de pietriş. înaintea
urmărea. Nu văzu altceva decât câmpiile, uscate de lui, stârniţi de paşii lui, săreau greieri. Gâfâind, fugi
soarele miezului de vară şi roase de oi. O mulţime de din ce în ce mai repede,
greieri. [ar pe drum, () broască râioasă. Aceasta îşi - Leon! strigă domnul Pinario în urma lui. Mai
făcuse un adăpost în praful drumului; numai partea bine ai lăsa-o baltă! Nu mai alerga!
de deasupra i se mai vedea. - Am nişte treabă pe dealurile alea, răspunse eu
în vreme ce se aplecă, încercând să-şi adune voce întretăiată Wiseman, continuându-şi goana.
îndeajuns curaj pentru a atinge capul plin de negi al Dintr-o dată, ceva îl lovi cu toată forţa; căzu pe

@]NTICIPATIA
spate, sprijinindu-se în mâini,
apoi încercă să se ridice. în aerul
uscat al amiezii ceva luci tre-
murător; fu cuprins de teamă şi
se trase Înapoi. Apăru o formă,
un zid neted ...
- N-o să ajungi la dealurile
alea, ÎI anunţă domnul Pinario,
din spate. Mai bine ai rămâne pe
loc. Altfel o să te loveşti de
lucruri.
Mâinile lui Wiseman erau
umezite de sânge; atunci când
căzuse se tăiase. Cuprins de
mirare, le privi. ..

Pinario îl ajută să se dczbrace


de' costumul de cow-boy,
spunând:
- E cea mai nesănătoasă
jucărie pe care ţi-o poţi imagina.
După ce o va purta o scurtă peri-
oadă de timp, copilul se va găsi
în imposibilitatea de a înfrunta
realitatea contemporană. Uită-te
la-tine.
Stând în picioare cu dificul-
tate, Wiseman inspectă costu-
mul; Pinario i-I luase cu multă
dificultate.
- Nu-i rău, ~mentă cu voce
tremurătoare. în mod evident
stimulează tendinţele deja exis-
tente de escapism din faţa rea-
lităţii. Ştiu că spre sfârşitul copilăriei am avut o astfel - Produsul ăla pc eare-I mai avem aici, vorbi tot
de tendinţă latentă de retragere într-o lume imagi- Pinario, jocul acela, c o treabă de-a dreptul năuci-
nară. Şi asta exact îl! acea perioadă, când am locuit la ,toare. Tesimţi În stare să-ţi arunci ochii pc el acum?
ţară. Mai poate aştepta.
- Observă cum ai incorporat elemente reale în - Mă simt perfect, spuse Wiseman. Ridică al
toată treaba asta, zise Pinario, pentru a face această treilea pachet şi începu să-I deschidă.
fantezie să dureze cât mai mult ..Dacă ai fi avut timp; - Seamă-nă tare mult <-'U vechiul joc, Monopoly,
ai fi găsit o modalitate pentru a include în ea şi observă Pinario. Se numeşte Sindrom.
peretele laboratorului, eventual sub forma unei laturi Jocul era alcătuit dintr-o tablă de carton, plus
a hambarului. banii necesari desfăşurării lui, zaruri şi diferite piese
- Deja ... deja începusem să zăresc vechea lăp- ce-i reprezentau pc jucători. Şi acţiuni la bursă.
tărie, în care fermierii îşi aduceau laptele pe care - In mod clar, trebuie să cumperi cât mai multe
urmau să-I vândă. acţiuni, comentă Pinario, la fel ea În toate jocurile de
- După ce ar mai fi trecut cevatimp, continuăPinario, felul ăsta. Nici măcar nu se mai obosi să citească
ar fi fostaproapeimposibilsăte mai scot de acolo. instrucţiunile. Hai să-I chemăm şi pe Fowler aici şi să
Din nou comentând doar În gând, Wiseman Îşi jucăm un rând - e nevoie de cel puţin trei jucători.
spuse că dacă jucăria asta putea face aşa ceva unui Peste puţin timp, directorul departamentului li
adult, era de imaginat ce efect ar fi avut asupra unui se alăturasc. Cei trei bărbaţi se aşezară la mas.
copil. - Ca În cazul tuturor jocurilor de acest gen,

0NTICIPATIA
explică Pinario, toţi jucătorii pornesc cu acelaşi capi- Uitându-se peste umăr, Fowler observă:
tal, iar pc parcursul jocului, statutul se schimbă În - AI.1Ullmai sunt doar şase soldaţi.
funcţic de valoarea acţiunilor obţinutc În diferite Wiseman şi Pinario se ridicară amândoi dintr-o
investiţii economice. dată. Fowler avea dreptate. Mai rămăsese doar jumă-
Investiţiile erau rcprc:f.cntatc prin obiecte din tate din setul de soldaţi. încă unul ajunsese până la
plastic, mici şi luminoase, scmănând foarte bine cu fortăreaţă şi (usl.'Seasimilat.
hotelurile şi casele din jocul Monopoly. - Haideţi să aducem un expert În bombe de (a
Aruncară zarurile, mutară picsele pe tabla de joc, Serviciile Militare, zise Wiseman, şi să-I punem s-o
licitară şi eumpărară difcrite proprietăţi, plătiră . verifice. Treaba asta iese de sub jurisdicţia noastră. Se
amenzi, Încasară amenzi, se duscră pentru o perioadă Întoarse către şeful său. Nu eşti de acord?
de timp În «camera de decontaminare». În acest - Mai Întâi să terminăm jocul ăsta, spuse Fowler.
timp, În spatele lor, cei şapte soldaţi de jucărie se -Dece? \ ,
furişau iar şi iar spre fortăreaţă. - Pentru că vrem să fim siguri În legătură cu el.
- M-am plictisit de asta, spuse mancchinul cu Totuşi, interesul său indica faptul că devenise impli-
figură de copil. Fă altceva. cat emoţional şi voia să joace până la sfârşitul par-
Soldaţii se regrupară. Din nou porniră la atac, tidei. Ce-mi dai În schimbul acestor acţiuni ale minei
apropiindu-sc din ce În ce mai mult de citadelă. de pe Pluto? Aştept oferte.
Iritabil şi agitat, Wiseman spuse: încheie o tranzacţie. Jocul mai continuă încă o
- Mă Întreb cât timp mai trebuie să meargă bles- oră. în cele din urmă, toţi trei Îşi dădură seama că
temăţia aia până când să ne dăm seama În ce scop a Fowler începuse să preia controlul diferitelor acţiuni
fost construită? din joc. Avea cinci investiţii miniere, plus două firme
- N-avem de unde şti. Pinario rămase cu ochii de materiale plastice, un monopol de alge, şi toate
lipiţi de un certificat de acţionar, purpuriu cu auriu, cele şapte investiţii de vânzare cn dctsil, Pe lângă
pe care Fowlcr tocmai ÎI achizitionase. Mi-ar prinde asta, ca urmare a faptului că era deţinătorul aproape
bine ăsta, spuse el. Sunt acţiuni pentru o mină de absolut al acţiunilor, reuşise să acapare:f.e şi majori-
uraniu greu dc pe Pluto. Ce vrei pe ele? tatca banilor.
- E o proprietate valoroasă, murmură Fowler, În - Am ieşit din joc, spuse Pinario, Ii mai rămăseseră
vreme ce-şi verifica celelalte acţiuni. Totuşi, s-ar doar acţiuni de mică importanţă, Cf! nu mai ofereau nici
putea să facem un târg. un fel de control. Vrea cineva să le cumpere?
"Cum aş putea să mă concentrez la joc", Îşi spuse Cu ultimii bani rămaşi, Wiscrnan i le cumpără.
Wiseman "când chestia aia de acolo tinde să ... După ce le obţinu, continuă jocul', numai el împo-
Dumnezeu ştie ce să facă? Să facă ceea ce a fost con- triva lui Fowlcr.
struiti să facă. Să atingă oare masa critică?" - E clar că acest joc este o replică tipică pentru
- [a staţi niţel, rosti cu o voce joasă şi măsurată. relaţiile economice interculturale, observă Wiseman.
Lăsă jos teancul dc acţiuni. S-ar putea ea această Investiţiile comerciale sunt în mod evident acţiuni de
fortăreaţă să fie o pilă? • pe Ganimede.
- Ce fel de pilă? Întrebă Fowler, preoeupat de Fu străbătut de un fior de excitare; zarur-ile Îi
cărţile din mână. ' căzuseră hine de vrco două ori şi era În măsură să
- Terminaţi eu jocul ăsta! sc răsti Wiscman. adauge o nouă acţiune la puţinele sale proprietăţi.
- O idee interesantă, comentă Pinario, între- , - Copiii care vor juca acest joc vor căpăta o atitu-
rupându-şi şi el jocul. Bucăţică cu bucăţică, constru- dine sănătoasă în ceea ce priveşte realităţile econo-
icştc o bombă atomică. Adăugând puţin câte puţin, mice. îi va pregăti pentru realităţile economice. îi va
până când ... Nu, ne-am gândit la asta. Nu arc nici un pregăti pentru lumea adulţilor.
fel de elemente grele. Pur şi simplu, este o baterie cu Însă, după-câteva minute, pică in mijlocul unor
o durată estimată [a cinci ani, plus un anumit număr proprietăţi aparţinându-i lui Fowler şi amenzile îi
de m'ici maşinării controlate prin comenzi ce sunt secară toate resursele. Fu nevoit să renunţe la două
transmise chiar de către baterie. Nu poţi fabrica o acţiuni ale proprietăţilor sale; sfârşitul era aproape.
pilă atomică din aşa ceva. Urmărind soldaţii ce se apropiau de fortăreaţă,
- Părerea mea, SP4se Wiseman, e că am fi mai În Pinario spuse:
siguranţă dacă am scoate-o de aici. - Ştii, Leon, îmi vine să-ţi dau dreptate. Chestia
Experienţa pe care o avusese cu costumul de cow- s-ar putea să se transforme În terminalul unei bombe.
boy îl făcuse să privească cu mult mai mult respect Un anumit tip de staţie de recepţie. Când va fi corn-
produsele fabricate pe Ganirncdc. (ar În cazul În care .plet instalată, ar putea primi o transmisie de energie
costumul era cel mai cuminte dintre toate ... de pe Ganimcde.

t~.f.'m::;".::,~~ @]NTICIPATIA
, . C·l:i'''~~~ •.•.
- E posibil un asemenea lucru? întrebă Fowler, - Probabil că n-o să mai dureze mult, spuse
grupându-şi banii de joc în diferite despărţituri. tânărul plin de veselie ..
- Cine poate ştii de cc sunt în stare? comentă După cincisprezece minute, unul dintre cei trei
Pinario, învârtindu-se de colo-colo cu mâinile înfun- soldaţi se strecură până la baza fortăreţei, îşi deşu-
date în buzunare. N-aţi mai terminat jocul? rubă Capul, unul din braţe, picioarele, trupul ,i dis-
- E aproape gata, răspunse Wiseman. păru, bucăţică cu bucăţică, prin deschizătura ce apă-
- V-am Întrebat pentru că mai sunt doar cinci ruse special pentru el.
soldaţi. Se pare că acum acţionează mai repede. A - Au mai rămas doar doi, comentă Fowler,
fost nevoie de o săptămână pentru primul, şi numai După Încă zece minute, unul dintre cei doi o luă
de o oră pentru cel de-al şaptelea. Nu m-ar mira pe acelaşi drum.
deloc dacă cei rămaşi ar dispărea în următoarele două Cei patru bărbaţi îşi aruncară priviri unul altui!.
ore ... toţi cinci vreau să zic. - E aproape gata, rosti răguşit Pinario. •
- Am' terminat, chicoti Fowler. Reuşise să pună Ultimul soldat rămas îşi croi şi el drum p&nă la
mâna pe ultima acţiune şi pe ultimul dolar. fortificaţie. Din interiorul acesteia, armele trăgeau
Wiseman se ridică de la masă, lăsându-l pe asupra lui, însă el continua să Înainteze."
Fowler singur. ' - Dacă analizăm din punct de vedere statistic,
- O să chem Serviciile Militare pentru verificarea spuse Wiseman cu voce tare, încercând să mai des-
fortăreţei. Cât despre jocul ăsta, nu-i nimic altceva tindă atmosfera, de fiecare dată ar trebui să dureze
decât o copie, ideea fiind furată după Monopoly. ceva mai mult, pentru că, de fieeare dată, are mai
- E posibil ca ei să nu ştie că noi avem deja puţini oameni asupra cărora să se concentreze. Ar fi
acelaşi joc, sub un alt nume, replică Fowler. trebuit să Înceapă în forţă, apoi să mai rărească rit-
Jocului Sindrom i-a fost aplicată ştampila mul, după care, ultimului soldat i-ar fi trebuit cel
«Admis», iar importatorul a fost informat de acest puţin o lună până să...
lucru. Din biroul său, Wiseman îi contactă pe cei de - Vorbiţi mai încet, interveni cu o voce joasă şi
la Serviciile Militare şi le comunică ce dorea de la ei. îngădUitoare tânărul expert în bombe. Dacă nu vă
- o să sosească imediat un expert în hornbe, deranjează ...
rosti vocea calmă de la celălalt capăt al firului. Poate Ultimul dintre cei doisprezece soldaţi ajunse la
că ar trebui ca până la venirea acestuia să lăsaţi singur baza fortăreţei. La fcl ca şi ceilalţi dinaintea lui,
obiectul în cauză, începu să se dezmembreze.
Simţindu-se oarecum lipsit de orice utilitate, - Fii gata cu cleştele ăla, zise Pinario cu voce
Wiseman îi mulţumi funcţionarului şi Închise. Nu aspră.
reuşiseră să descopere sensul ascuns al jocului de-a Părţile componente ale soldatului intrară în for-
războiul cu soldaţii şi fortăreaţa; acum, aceasta nu tăreaţă. Dcschizătura începu să se micşoreze. Din
mai era responsabilitatea lor. interiorul construcţiei Începu să se audă un zumzăit,
zgomotul unei activităţi ce se intensifica.
- Pentru Dumnezeu, acum! ţipă Fowler. .
Exportul în bombe era un tânăr cu păr tuns scurt, Tânărul cxpert îşi folosi cleştele pentru a tăia
carc le zâmbi prieteneşte În vrcme ce-şi întindea pc contactul de la polul pozitiv al baterici. Din locul
jos echipamentul. Purta o salopetă obişnuită, fără nici atins ţâşni o scânteie, iar tânărul sări înapoi, din
un fel de echipament de protecţie. reflex; cleştele îi zbură din mâini, alunecând pe
- în primul rând, spusc el după ce inspectă for- podea.
tăreaţa, sfatul mcu este să dcconcctaţi bateria. Sau, -Isuse! exclamă. Am fost e1ectrocutat.
dacă doriţi, putcm lăsa ca acest ciclu să se încheie, Amcţit, încerci să apuce din nou cleştele.
după care să dcconectăm bateria, mai Înainte de a - Ai atins marginea construcţiei, vorbi agitat
avea loc vreo reacţie. Cu altc cuvinte, pcrmiteţi şi Pinario. Ridică el cleştele şi se lăsă pe vine, căutând
ultimelor elemcnte mobile să intre În citadelă. Apoi, pc pipăitc legătura. Poate dacă-l apuc cu o batistă,
de îndată cc sunt înăuntru, dcconcctăm legăturile, mormăi ci, trăgându-1 înapoi şi scotocindu-se prin
desfacem fortăreaţa şi vom vedea ce prcgătea. buzunare . Are cineva ceva ce pot înfăşura în jurul
- Oarc nu-i periculos? întrcbă Wiseman. ăsteia? Nu vreau s~ fiu pus la pământ. Nu poţi ştii
'- Cred că nu, răspunsc exportul. Nu dctectez clţi ...
nici un fel dc radioactivitate în interior, Se aşeză apoi - Dă-mi-I mie, ceru Wiscman, luându-i cleştele
pc podea, în spatele fortărcţci, ţinând în mâini un din mână,
cleşte de tăiat. îl dădu la o parte pe Pinario şi tăie legătura cu
Mai rămăseseră numai trei soldaţi. cleştele.

@]NTICIPATIA
\
.--
- Prea târziu, spuse calm Fowler. bucăţi, după care se reasarnblează singură. Trebuie să
Wiseman de-abia mai auzi vocea superiorului; mai fie ceva, chiar dacă nu putem să...
auzea, în schimb, sunetul neîntrerupt din capul său, - E o chestie terapeutică, interveni şi Pînario.
şi-şi puse mâinile. la urechi, inutil, încercând să-I - Te las pe tine să hotărăşti, Leon, vorbi Fowler.
oprească. Acum părea să vină direct de la fortăreaţă, Dacă ai îndoieli, nu-l aproba. Niciodată nu suntem
trccându-i prin craniu, ca şi cum ar fi fost transmis de prea prudenţi.
oase. Ne-am moşmondit prea multă vreme, îşi spuse. - Poate că mă Înşel, zise Wiseman, însă mă tot
Acum ne-a prins. Ne-a Învins pentru că eram prea întreb, aşa, de unul singur: Pentru ce, cxact, au con-
mulţi şi a trebuit să aibă fiecare o părere diferită. .~truit ei chestia asta? Am sentimentul că tot nu ştiu.
în capul său, o voce spuse: - Şi Costumul de Cow-boy American, adăugă
- Felicitări. Ca urmare a pcrscvcrcnţei şi cura- l'inario. Nici pe ăla nu vrei să-I aprobi.
jului, ai câ.ştigat! - Doar jocul, răspunse Wiseman. Sindrom, sau
Fu cotropit de un sentiment profund de îm- cum îi zice.
plinire. Aplecându-se, îi urmări pe soldaţi cu privirea, în
- Şansele de a reuşi erau extrem de reduse, con- yreme ce aceştia se îndreptau spre' fortăreaţă. Din
tinuă vocea din capul său. Oricine altcineva ar fi dat nou norişori de fum activitate, atacuri simulate,
greş: retrageri bine gândite .
Atunci ştiu că totul este În regulă. Grcşiseră şi Îşi - Ce părere ai? întrebă Pinario, privindu-l cu
făcuseră griji.degeaba. 1 multă atenţie.
- Ceea ce ai făcut aici, declară vocea, vei putea - Poate că este o diversiune, răspunsc Wiseman,
continua să faci pentru tot restul vieţii talc. Vei putea ca să ne facă să ne gândim la ceva. Astfel încât să nu
Întotdeauna să-ţi Înfrângi adversarii. Prin răbdare şi observăm cu totul altceva. Asta Îi spunea lui intuiţia,
perseverenţă, vei putea în~inge. La urma urmelor, însă nu putea descoperi despre ce era vorba. O mo-
universul nu este un loc atât de mare ... meală, continuă. în vreme ce se Întâmplă ceva cu
Nu, Îşi spuse, cu imnic, nu este. totul diferit de ceea ce ne aşteptăm noi. De-~a ches-
- Sunt doar nişte persoane obişnuite, îl linişti tia asta e aşa de complicată. Trebuia să o suspectăm,
vocea. Aşa că, chiar dacă tu eşti unul singur împo- De-aia au construit-o.
triva mai multora, nu ai de ce să te temi. Acordă-i Frustrat, Îşi aşcză piciorul în faţa unui soldat.
puţin timp ... şi nu-ţi face griji. Acesta se refugie în spatele pantofului, ascunzându-sc
- N-o să-mi fac, zise el cu glas tarc. de camerele de luat vederi ale fortăreţei.
Bâzâitul se stinse. Vocea dispăru, - Trebuie să fie ceva chiar sub ochii noştri, spuse
După o lungă tăcere, Fowlcr şopti: Fowler, ceva ce nu observăm.
~ S-a terminat. - Da. Wiseman se întrebă dacă vor descoperi
- Nu pricep, mormăi l'inario. vreodată, despre ce este vorba. Oricum, reluă el, o
- Asta trebuia să facă, îi explică Wiseman. E o păstrăm aici, unde o putcm supraveghea.
jucărie terapeutică. îi dă copilului încredere în forţele Aşczându-sc lângă cetăţuie, se pregăti să-i
lui. Dezasarnblarca soldaţilor -le adresă un rânjct - urmărească pe soldaţi. Se instală cât mai confortabil,
pune capăt separării dintre el şi lume. EI devine una fiind gata pentru o lungă, lungă aşteptare.
cu lumea. Şi, făcând acest lucru, o cucereşte.
- Atunci, nu prezintă nici un pericol, spuse Fowler.
- Toată munca asta, de pomană, se zburli Pinario. în aceeaşi scară, la ora şase, Joc Hauck, direc-
îmi parc rău că te-am chemat de pomană, se adresă el torul departamentului vânzări din cadrul Magazinului .
expertului În bombe. pentru Copii-Appelcy, opri maşina în faţa casei sale,
Fortăreaţa îşi deschisese acum larg toate porţile. coborî din ca şi începu cu hotărâre să,urce treptele
Din ea icşiră doisprezece soldaţi, din nou întregi. -
spre uşa. -, '
Ciclul era complet; ataeul putea începe din nou. Sub.braţ ducea un pachet plat, o "mostră" pe care
Dintr-o dată, Wiscman vorbi: şi-o însuşisc, .
- Nu-i voi aproba intrarea. - Hei! se rcpeziră cei doi puşti ai săi, Bobby şi Lora,
- Ce? se miră Pinario. De ce nu? deîndată ce intră În casă. Ai ceya pentru noi, tată?
- N-am încredere în el, răspunsc Wiseman. E Se băgară în sufletul lui, blocându-i drumul. în
prea complicat pentru ceea ce face de fapt. bucătărie, soţia îşi ridică privirea din revista pe care o
- Explică, îi ceru Fowler. , citea, lăsând-o apoi pe masă.
- Nu e nimic de explicat, Avem aici jucăria asta - Un joc nou pe care l-am luat pentru voi, le
extrem-de complexă, şi tot ce face c să se desfacă în răspunse Hauck.

- ---- - '@]NTICIPATIA
Desfăcu pachetul, simţindu-se nemaipomenit. - Cel care ajunge să aibă cele mai multe acţiuni,
Nu exista nici un motiv care să-I împiedice să ia şi el pierde, spuse Lora.
unul dintre noile jocuri; timp de câteva săptămâni nu
făcuse altceva decât ş,.ădea telefoane, pentru a înlesni
tranzitarea acestora prin Oficiul Calităţii Impor- îi arătă instrucţiunile de joc.
turilor - şi după ce fuseseră puse la bătaie toate argu- - Vezi? Ideea este să scapi de toate acţiunile. Tată,
mentele, numai unul dintre cele trei produse fusese ai ieşit din joc.
acceptat. . - La naiba cu chestia asta, răspunse Hauck, deza-
În vreme ee puştii dispărură împreună cu jocul, măgit. Ăsta nu-i joc. Mulţumirea îi dispăru, Asta nu-i
soţia îi spuse cu voce coborâtă: amuzant.
-Mai multă corupţie În locuri Înalte. ~ Acum, noi doi trebuie să continuăm jocul, spuse
Nu fusese niciodată de acord ca el să aducă acasă Hobby, pentru a vedea cine câştigă în cele din urmă.
articole din depozitul magazinului. în vreme ee se ridica de la masa de joc, Joe
- Avem mii de exemplare din jocul ăsta, răspunsc Hauck bombănea: .
Hauek. Un depozit Întreg. Nimcni.n-o să observe - Nu pricep. Ce poate vedea cineva Într-un joc În
lipsa unuia. . care, la sfârşit, câştigător:ulrămâne fără absolut nimic?
în timpul cinei, la masă, puştii au citit cu scrupu- în spatele său, cei doi copii eontinuară joeul. Pe
lozitate fiecare cuvinţel din instrucţiunile care Înso- măsură ce acţiunile şi banii trecură dintr-o mână Într-
ţeau jocul. Nu mai erau atenţi la nimic alteeva. alta, copiii deveneau din ce În ce mai animaţi. Atunci
- Numai citiţi la masă, îi admonestă doamna când jocul ajunse În partea sa finală, se găs,,:auÎntr-o
Hauck. stare de concentrare extatică.
Lăsându-sc relaxat pe spătarul scaunului, Joe - Ei nu ştiu Monopoly, Îşi spuse Hauck, aşa că
Hauek continuă cu enumerarea întâmplărilor de joeul ăsta'sucit nu li se pare deloc ciudat.
peste zi. Oricum, cel mai impor-tant era că copiiilor le
- Şi după tot timpul ăsta consumat, ce au apro- plăcea să joace Sindrom; În mod clar jocul se va vinde
bat? Un joc prăpădit. O să fim norocoşi dacă-i vom bine şi tocmai asta conta. Deja cei doi Învăţau cum
face Îndeajuns de multă publicitate pentru a obţine să-şi ofere, cât mai simplu, acţiunile pe care le deţi-
un profit. Ceea ce s-ar fi vândut cu adevarat bine era neau. Renunţau Ia acţiuni şi Ia bani cu aviditate, cu
şmecheria aia cu Trupelf de Asalt. Iar pentru ea nu un fcl de abandon care-i făcea să tremure.
văd momentul când va fi aprobată. Ridtcându-şi privirea spre el, cu ochii strălucind,
îşi aprinsc o ţigară şi se rclaxă, lăsându-se cuprins Lora spuse:
de sentimentul de pace din casă, bucurându-se de - E cea mai grozavă jucărie educaţională pe care
prC"J:enţasoţiei şi copiilor săi. ai adus-o vreodată acasă, tată!
- Tată, vrei să jociîîl Întrebă fetiţa. Acolo scrie
că, cu cât sunt mai mulţi cei care joacă, cu atât e mai
bine. Traducerea:
- Sigur, fu de acord Joe Hauck. Sorin CASAPU
în vreme ce soţia strângea masa, ci şi copiii Întin-
seră tabla de joc, zarurile, banii de hârtie şi acţiunile.
Aproape jmedi'at a fost prins de joc, implicându-sc
total; fu năpădit de amintirile lcgatc de jocurile din
copilărie şi strânse' acţiuni cu şiretenie şi originalitate,
până când, spre sfârşitul jocului, obţinuse cele mai
multe investiţii.
Oftând de mulţumire, se lăsă pe spate.
- Asta c, se adresă copiilor săi. Mi-e teamă că am
avut un avantaj faţă de voi. La urma urmelor, eu am
mai jucat genul ăsta de joc. Faptul că intrase În po-
sesia valoroasclor acţiuni de pe tabla de joc îl um-
pluse de un sentiment puternic de satisfacţie. îmi
pare rău că a trebuit să câştig, copii.
- Nu ai câştigat, Îi spuse fetiţa
-Ai pierdut, completă şi băieţclul.
- Ce? exclamă Joe Hauck.

@]NTICIPATIA
lemn se află acolo, conform
.instrucţiunilor.: pentru a se
putea ajuta de ele.
SORIN CONSTANTINESCU ..CONDRUŢ "Pe întreg traseul sunt
plasate obiecte care vă VOr
fi indispensabile într-o îrn-
prejrare dificilă. Trebuie să
le găsiţi şi să le folosiţi la
momentul oportun". Şi tot

cAsrcelUJJlk
I 1:
din instrucţiuni:

simultan butoanele
"Dacă si-
tuaţia este fără ieşire, puteţi
alege sinuciderea

laturile ceasului". Aceasta


apăsând
de pe

fiind o soluţie preferabilă


unei morţi în chinuri. O
măsură umanitară! .
Groapa are cam zece
metri adâncime, astfel încât
trebuie să facă .puţin alpi-
e afla undeva sus, E îmbrăcat într-o blană - nism, ţinând torţa în dinţi.

S pe un mu~te. Cerul echipamentul


era senin şi dea-
supra capului său se retea
pentru prima
etapă, echipament pe care îl
va schimba de trei ori pe
Pe urmă tavanul peşterii
coboară atât cât să-i permită
să se streco are precum o
un vultur. Întinse mâna, parcursul jocului. În dreapta reptilă. Colţuri tăioase de
pasărea se aruncă asupră-i şi sa se află o torţă. El, în piatră îngreunează Înaintarea.
îi prinse braţu! cu ghearele rolul de om preistoric, tre- Un lac cu apă rece ca
sale ascuţite. In acest mo- buie să-şi găsească drumul gheaţa îi blochează drumul.
Acum se află într-un fel de
ment visul 'se risipi. cu ajutorul focului. Deocam-
salon circular, singura ieşire
Trezit la realitate, con- dată nu are cu ce să-I
fiind, probabil, undeva în
stată 'că zace întins pe o aprindă, aşa că îşi priveşte
interiorul bazinului. Oare ce
podea colţuroasă, iar apara- ceasul cu cadran fosfores-
fac ceilalţi? "Ceasul" îi arată
tul care îi strânge mâna co- cent şi pleacă, în patru labe,
că se află pe locul 3, două
mandase, de fapt, deştep- pe culoarul strâmt al grotei.
minute şi cincisprezece se-
tarea. Se întinde uşor, atin- Secundele de meditaţie I-au cunde distanţă de lider.
gând bolta rece. Toate adus. pe locul patru, ultimul Renunţă la torţă şi la
datele îi revin în memorie. loc, şi trebuie să recupereze. blană, plonjând în apa rece.
Locul este o peşteră,· dar nu După câţiva metri nu mai • După câteva scufundări
una obişnuită, pentru că face .găseşte podeaua colţuroasă repetate, când corpul şi-a
parte dintr-un traseu plin de şi e nevoit să se oprească. pierdut treptat temperatura şi
capcane. El este doar un Nu ştie cât de adânc e hăul respiraţia nu mai poate fi
concurent într-un joc a cărui care se cască negru în faţă, controlată, reuşeşte să gă-
miză e însăşi- viaţa. Brăţara acum are nevoie de lumină. sească "poarta". Ieşirea se
metalică nu are doar rolul Se întoarce şi caută pe face, surprinzător, în interi-
de ceas, ea îi indică şi locul pereţii laterali ai peşterii. orul unei camere cu pereţi
în clasament, iar dacă acest Secundele trec, iar timpul pictaţi. A depăşit, deci,
loc nu va fi al câşrigăto- Înseamnă viaţă. A găsit. . prima fază, după mai bine
rului, ea va deveni o armă Într-o firidă, o bucată de de o oră! Începe a doua
care îl va ucide. iască şi două beţişoare de etapă: templul egiptean.

@]NTICIPATIA
Pătrunde într-o sală pu- un cap de erete purtând dis- spre cel mai apropiat croco-
ternic luminată, contrastând cul solar, nu apare pe nici dil. Botul acestuia muşcă
cu întunericul din care vine, un perete. Dar el există! sălbatic verigile şi animalul
îl obligă să aştepte câteva Aruncându-şi privirea în sus, ţâşneşte cu furie către el.
secunde pentru acomodarea întelege: discul prin care Mâna sa dreptă acţionează
ochilor. Atmosfera este cu ţâşnesc razele de lumină ca un resort. Lichidul pur-
total alta. E cald, sunt pro- este copia fidelă a astrului puriu pătează apa şi el, pri-
babil peste douăzeci de luminos. Iar aceste raze care zonierul, abia apucă să dea
grade şi o muzică lină se revarsă asupra coloanelor drumul lanţului, în timp ce
întregeşte ambianta. Alături aduc viaţa, deci îi vor reda zeci de' perechi de colţi se
de el, în dreapta, un nou viaţa şi lui, prizonierului! înghesuie să sfâşie capul
costum: un fel de fustă Priveşte cu atenţie arhitec- semenului rănit. Îşi ia elan
scurtă şi sandale dintr-o tura lor. Modulaţiile co- şi sare în apă, în partea
împletitură vegetală. Echipat loanelor sugerează un opusă a şanţului. Două
astfel, începe să cerceteze mănunchi de tulpini de lotus mişcări rapide de braţe sunt
sala. De formă pătrată, şi papirus, iar capitelurile au de ajuns ca să atingă malul.
având pereţii pictaţi cu formă de flori. Se aşează în Se întoarce şi priveşte spec-
hieroglife şi reprezentări centru şi studiază cu atenţie. tacolul care i se oferă. O
religioase; încăperea adă- Într-adevăr, o singură floare fracţiune de secundă simte
posteşte opt coloane dispuse are petalele larg deschise, fiorul că ar fi putut fi el
în pătrat. Tavanul, în afara perpendicular pe raze. Se jertfa. Dacă ar fi nimerit
perimetrului acestor coloane, felicită în gând pentru printre ei, şi-ar fi acţionat,
e pictat cu stele şi păsări, conştiinciozitatea cu care fără îndoială, "ceasul" care
în timp ce pardoseala, care învăţase instrucţiunile. După acum îi anunţă vestea îmbu-
imită suprafaţa unui râu, e încă un sfert de oră fusese curătoare că se află pe
decorată cu plante acvatice trecută şi această "poartă". primul loc, după o oră şi
şi peşti. Şi nicăieri nici o Treptele interioare ale jumătate de când acest
uşă sau vreo altă cale de coloanei îi purtaseră paşii cumplit joc a început. Îşi
acces. Undeva, aproape spre .o încăpere goală, des- impune să nu mai privească
sigur, trebuie să fie o ieşire. părţită pe mijloc de un şanţ cadranul. Fie ce-o fi!
secretă. Probabil în coloane. lat de peste şapte metri, plin Eliberarea sau moartea!
Dar în care? Bogat sculp- cu apă. Dincolo de acesta, Primejdiile nu s-au sfârşit,
tate, cu o înălţime de trei în fundul sălii, îl aştepta ele continuă.
metri şi un diametru de o Întredeschisă o altă uşă. Jos, Sala în care se găseşte
jumătate de metru, exclud Într-un colţ, găsi noile acum constituie un alt salt
posibilitatea de a intui rapid instrumente, un cuţit şi un în timp, de aproape două
ieşirea. Trebuie descoperite lanţ. Se apropie de marginea mii de ani. E o sală de
amănuntele care să-i ofere şanţului şi realiză că trebuie castel medieval. Găseşte la
rezolvarea logică. Se apropie să treacă printre crocodilii .Îndemână un nou costum: o
de unul din pereţi. Hiero- "sacri" care îşi înălţau afară cuirasă uşoară, alături de o
glife şi zei: zeul lunii având din apă boturile hidoase de armă, o' arbaletă. Pereţii
cap de pasăre Ibis, Nut - reptile. Avea de ales: să În- încăperii sunt împodobiţi cu
zeita cerului şi mama cerce să sară dincolo având arme de toate soiurile.
stelelor, . Hathor,' stăpâna puţine şanse de a nu cădea Câteva armuri .completează
păcii şi a tuturor zeilor, printre ei, sau să pescuiască peisajul. Uşa pe care trebuie
Osiris, zeul pământurilor, un exemplar pe care să-I să iasă e în faţă, la numai
Seth, zeul războiului. Dar ofere drept hrană celorlalţi câţiva metri. Îl aşteaptă, ca
di vinitatea cea mai impor- abătându-Ie astfel atenţia. şi cealaltă, întredeschisă. În
tantă - zeul soarelui - Ra, Ţine strâns cuţitul, se apro- jur nu se întrezăreşte nici o
lipseşte. Reprezentarea sa, pie de bazin şi aruncă lanţul primejdie, dar el ştie că şi

DîI '
această încăpere constituie o săgeata şi ambele cad. Nu-i senzori, decuplează două sis-
"poartă". Înaintează cu multă vine să creadă, minunea s-a teme de alarmă (probabil
atenţie, apăsând mai întâi cu întâmplat! Trebuie să se acestea i-ar fi acţionat "cea-
vârful piciorului mozaicul concentreze, grilajul a mai sul" şi ar fi murit instanta-
podelei. Şi, "deodată, una înaintat un metru. Cuprins neu) şi ajunge la seif. Îl
dintre plăci cedează, des- de euforia noii şanse, deschide după toate regulile
coperind o groapă pe fundul ţinteşte cu mai multă atenţie meseriei şi pătrunde prin el
căreia suliţe cu vârfuri În- şi reuşeşte. Bâzâitul înce- într-o cameră simplă, lumi-
dreptate în sus îşi aşteaptă tează brusc, cadrul metalic nată discret. Brusc, înţelege:
victima. Dezechilibrat de se opreşte la câţiva zeci de a câştigut, a câştigat, a
alunecarea bruscă a plăcii centimetri de capul său, Iar câştigat! Poate să trăiască în
de marmură, cu un reflex în peretele din faţă se continuare, probabil îi vor
salvator, prizonierul castelu- deschide o nouă trecere. ..spăla creierul, nu ştie ce vor
lui se prinde cu o mână de Din nou salt în timp. face cu el, dar viaţa lui va
muchia gropii. Îşi simte Secolul XX. Încăperea continua. Spre deosebire de
inima bătând tot mai tare, contine doar un seif, lângă ceilalţi infractori, prinşi pen-
se odihneşte câteva secunde, care se află o salopetă, o tru delicte minore, dar care
face un efort supraornenesc trusă de spărgător şi nişte trebuie să moară pentru că
şi saltă afară din groapă. ochelari speciali. Deschide şi aşa pământul este supra-
Pătrunde pe uşa între- trusa şi priveşte: are tot ce-i populat. Cei ce greşesc tre-
deschisă, purtând în spate trebuie. Înainte de a fi buie eliminaţi! Adoarme,
arbaleta. Pocnetul sec al uşii prins, înainte de a fi con- fără să-şi dea seama, din
care se blochează în urma damnat, utilizase şi el una cauza gazului care emană
sa îl pune în alertă. Şi ime- asemănătoare. Acum este în încet din podea.
diat aude bâzâitul unui elementul său! Îşi pune
mecanism, al unui mecanism ochelarii speciali şi se stre- ~~~
aflat deasupra capului său. coară cu abilitate prin păien-
O privire şi este de ajuns. jenişul de raze, devenite vi-. În camera de comandă,
Camera este goală, dar de zibile. A scăpat razelor întors cu spatele la meni-
sus coboară un cadru meta- morţii. Deconectează nişte toare şi ţinând în mână un
lic greu, având îndreptaţi în pahar, un individ plin de
jos colţi ascuţiţi. În tavan, sine rosteşte un toast:
printre zăbrelele grilajului, - Daţi-mi voie, domnilor,
zăreşte un cub mic de să felicit pe primul jude-
piatră. Este o probă contra- cător că a dat curs cererii
cronometru. Trebuie să ţin- noastre privind cursa COIl-
tească micul pătrăţel, bu- damnaţilor la moarte! Este
tonul salvator. Viteza grila- un joc pasionant! Domnilor,
jului ce coboară nu este în cinstea acestei premiere
prea mare, dar zgomotul, de vă invit mâine la o petre-
mecanism ce se derulează cere la locuinţa mea. Vom
încet şi sigur, îi "dă fiori. Se onora şi pariurile. Aştept cu
uită în sus şi se concen- nerăbdare comen tarii le şi
trează, aşteptând ca tremurul sugestiile dumneavoastră!
mâinii să înceteze. Trage, Până atunci, vă urez o seară
. săgeata urcă, dar loveşte bună, la fel de bună că
alături şi cade pe grilaj. aceste clipe de destindere.
Este aproape pierdut! Cu Bună seara, domnilor!
furia disperării îşi aruncă în
sus. arbaleta care atinge uşor

@]NTICIPATIA
MIRCEA CĂRBUNARU

~@~1l~~~
J)~~~~~J)~1l
bl ~1~-!1-~1~
b1~1!1~!1
faţa casei. Nu avea să mai fie uluit şi ameninţat
1. UN DRUM ATÂT DE UŞOR de sătenii speriaţi la vederea flăcărilor şuie-
Jack se lăsă pe vine sprijindu-şi coatele pe rătoare scoase de maşinile sale trăsnite, Drumul
genunchi şi contemplă, cu o privire goală, res- era uşor, atât de uşor ...
Speranţa i-o dăduse doamna aceea - nu-i
turile maşinăriei construită de el cu două nopţi'
ştia numele - atunci când Îi strecurase în palmă
În urmă. Ca şi În alte ocazii, luase foc Înainte de
cinci boabe de fasole, şoptindu-i la ureche cum
a se ridica spre cer. De această dată avusese
să procedeze cu ele.
noroc, cu toate că flăcările mistuiseră În numai
Le lnqropase În faţa casei, le udase şi acum
câteva clipe cochilia din lemn de deasupra
aştepta să crească, să crească, până la Lună,
maşinăriei sale complicate ... Nu Îşi aducea
până la stele sau poate şi mai departe ...
aminte cum se trezise afară, fugind speriat pe
câmp, dar părul, sprâncenele şi pielea de pe
mâini Îi fuseseră pârlite de flăcări.
Acum privea lnciudat la mormanul de fiare
răsucite şi înnegrite de pârjolul prin care tre-
~ TOCMAI RĂSARE LUNA
cuseră. Fata ardea de nerăbdare să iasă din casă.
Toată munca sa de o lună de zile D trântise Tatăl vitreg o pedepsea din te miri ce sau îi
aici, În mijlocul hambarului, alături da visele sale căuta nod ţn papură, supunănd-o la o penitenţă
.care aşteptau parcă un nou efort de voinţă din îndelungată şi nemeritată. Cel mai adesea o
partea-i, pentru ca ele să capete iarăşi viaţă şi închidea În camera ei micuţă, 'cu podeaua aco-
să aspire din nou spre acea posibilă destinaţie perită de un covor ros pe la margini şi un pat
la care băiatul se gândea zi şi noapte: Luna, strâmt ce scârţâia din toate încheieturile:
Luna, Luna ... Simţea nevoia să o privească, să Singurele prietene erau câteva păpuşi diforme
o admire şi să măsoare cu ochii săi Întreaga din cârpă" care îi însoţeau singurătatea ori de
boltă cerească. câte ori tatăl vitreg se supăra şi îi zăvora uşa.
Ieşi afară şi se trânti în iarbă, cu faţa către Nu se mai aştepta la nimic bun din partea lui.
cer, rumegând În sine eşecurile, disperarea, dar De dimineaţă Îi spusese, însă, cu un zâmbet
şi dispreţul celor care nu îl înţelegeau. mieros, că i-ar plăcea- să i-o prezinte pe
Nu, de această dată Jack nu avea să mai maică-sa, bătrâna. Părea binevoitor. Fata nu îl
urmeze acelaşi drum fără sorţi de izbândă. crezu atât de dispus la împăcare, dar decât să
Vecinii nu aveau să mai râdă de el arătăndu-l cu stea închisă ... Înghiţi în sec şi tăcu la fel cum
degetul de câte ori ieşea pe drumul prăfuit din tăcuse şi atunci când el îi trântise pe pat hainele

@]NTICIPATIA
pentru drum. Erau o rochie cu aspect stupid, După ce se foi neliniştită pe scaun, fetiţa
roşu aprins, ciorăpei roşii, boneţică roşie şi hotărî că este tot de datoria ei să înceapă dis-
pantofi lăcuiţi, de aceeaşi culoare. cuţia:
Îi pusese în mână un coşuleţ mâncat de "Tatăl meu vitreg nu mi-a vorbit prea mult
carii, acoperit cu un prosop alb, precizându-i din despre dumneavoastră, mi-ar plăcea să vă
două vorbe şi destinaţia: "Pentru bunica". Ca şi cunosc mai bine" - rosti înghiţind în sec.
aum ar fi vrut să o vadă plecată cât mai repede, Bătrâna, la fel de arţăqoasă, de parcă arvu-
îi deschise uşa şi îi arătă drumul, reamintindu-i: nise toţi dracii pentru sufletul ei, îi răspunse:
"Când cărarea din pădure se bifurcă, o faci la "Ce vrei să mai ştii?" şi îşi făcea de lucru cu
dreapta", şi but, uşa în spatele ei. vătraiul în jarul din sobă.
Îi dăduse voie să plece tocmai cu două cea- "De ce locuiţi atât de singură?" îndrăzni fata,
suri Înainte de apus, ştiind prea bine că avea să urmărind cu privirea spatele gheboşat al bă-
o prindă noaptea pe drum. La fel de bine ştia că tr'ânei care încă mai trebăluia aplecată deasupra
la Întoarcere avea să fie pedepsită din nou. Ce focului. Răspunsul veni la fel de scurt şi precis:
conta? ... Avea la dispoziţie două ceasuri, ca pe "Sunt bolnavă". Taică-su i-o făcuse. Cu baba
lumină să se joace, să se bucure ... asta nu se putea discuta. Totuşi, fata încercă să
În pădure alergă după o veveriţă care, agi- îi arate puţină compasiune şi continuă firul dis-
tată, se căţără şi se făcu nevăzută într-un cuţiei fără vreo finalitate precisă.
copac, apoi lăsă jos coşul de nuiele şi adună "Îmi pare rău, nespus de rău, dar cum se nu-
câteva flori galbene, Încercând să ademe- meşte boala dumneavoastră?"
nească cu mirosul lor dulceag un fluture viu cq- Bătrâna se opri din treabă, hârâi de 'câteva .
lorat şi săltăreţ. ,,0 desfătare", îşi spunea neîn- ori' şi, întorcându-se cu greu către fată, rosti
cetat În gând. Dintr-o dată, zări blturcaţia cu înnecat:
pricina şi o făcu la dreapta. Soarele alunecase "HL Y ... HL Y ... Lykantropie, fată!"
după perdeaua de copaci, iar o răcoare plăcută Mirată, fata în roşu privi către faţa bătrânei
se coborăse peste drumul Îngust şi şerpuit. care părea tot mai urâtă şi mai diformă, timp în
Umbre, din-ce În ce mai adânci şi mai apropiate, care baba, hârâind din ce În ce mai rău, îi arătă
se aşterneau pe sub bolţile de 'frunze, semn că fetiţei către fereastră:
Întunericul urma să coboare neîntârziat.· "Hd ... Hd'asta-ţi arde, uite mai bine
Un uşor frison <de teamă o străbătu atunci Hluuuunaa, Ht ... Htocmai a Hr ... Hrăsărit!"
când se gândi că ar putea să rătăcească dru-
mul. Mări pasul, urmărind cu privirea pantofii săi
roşii care îşi croiau drum prin frunzele căzute pe
cărare. Din ce În ce mai neliniştită zări, în sfâr-
şit, prin aerul Întunecat, cum poteca se des-
3. ALltE ÎN ·TARA LUI HERBERT,
chide într-un luminiş în mijlocul căruia zăcea . ŞI ÎMPĂRATUL ZEU AL DUNEI
stingheră o căsuţă din bârne de lemn. "Oricum
ar fi baba, rămân aici peste noapte" - gândi "Plictiseală, plictiseală, plictiseală!, gândi
hotărâtă fata. Ultimii paşi până la uşa cabanei Îi enervată Alice. Stătea tolănită pe malul apei şi
făcu aproape alergând şi răsuflă uşurată când răsfoia cărţtle soră-si doar cu degetele şi pri-
bătu În scândura crăpată de deasupra clanţei. virea, pentru că mintea îi zburda aiurea, în o
Într-un târziu uşa se deschise şi în cadrul ei sută de locuri şi, de fapt, niciunde precis. .
apăru o bătrână înaltă, încă în putere, cjt părul Arar, cu efort, atenţia i se focaliza pe pagi-
strâns in coc. Faţa i se lumină pentru o clipă la nile cu scris mărunt, întrebându-se ce rost ar
vederea fetiţei În roşu.
întrebe cine este.
° pofti Înăuntru fără să o putea să aibă o carte fără poze şi fără dialog.
"Plictiseală, plictiseală, plictiseală!", parcă
Camera părea mai spaţioasă decât o arăta mai gândise asta .. , Afară arşiţa făcea ca aerul
căsuţa privită de afară, în rest o masă, scaune, să frigă, să ardă la fel, poate, ca în deşert, iar
câteva rafturi, toate din lemn şi o sobă în care iepuraşul ăsta grăbit, cu vestă şi ceas, alerga
pâlpâiau flăcări portocalii. prin soare. Iepuraş? Mintea fetei se opri o clipă
Fata dădu să se prezinte, dar bătrâna nu o pentru a digera neverosimilul apariţiei acestui
lăsă. "Ştiu cine eşti", Îi tăiase vorba, arătându-i personaj. Chiar avea vestă cu buzunare şi ceas
cu mâna un scaun pe care ar fi trebuit să ia loc. şi alerga grăbit prin soarele pârjolitor. În cap, trei
"Cam ţătnoasă baba", gândi mi rată de ură- cuvinte i se învălmăşiră până să-şi găs,?ască
ciunea bătrânei. ordinea firească: "EI aleargă după ... , Aleargă el

-. ~® @]NtICIPATIA
după?" ... , "EI după aleargă". "Aleargă după raşul care, aşa cum îi arătase şi viziunea, ar fi
ELI" Asta-i! până şi punctuaţia era corectă. Apoi trebuit să spună: "Vai de urechile şi mustăţile
comanda fermă, creier - nervi - muşchi, şi fuga mele, că tare s-a făcut tărziul. .." Ce mai conta,
pe urmele lui, tocmai la timp să îl vadă cum dă o aşteptau noi întâmplări, locuri necunoscute,
buznaIntr-o vizuină măricică de sub nişte noi experienţe ... Bău cu nesaţ din sticla ce o
tufişuri. ţinea În mână. Aştept? să se facă mică privin-
.Alice sări în urma iepurelui şi aşteptă să du-se într-o oglindă din apropiere dar, contrar
atingă fundul vizuinii, dar nu se pricopsi decât aşteptărilor, creştea văzând cu ochii, puţin în
• cu aşteptatul. Pentru o clipă vizuina i se păru un înălţime, puţin la piept, puţin la şolduri şi
puţ, în clipele următoare o fântână, apoi, îngro- semăna, din ce În ce mai mult, cu sora ei mai
zită, Îşi construi În minte imaginea deloc sedu- mare, Dina, care avea douăzeci şi doi de anţ.
cătoare a unui tunel 'abisal fără fund, fără capăt, Din nou gândurile i se învălmăşiră, iar cuvin-
fără sens. tele şi imaginile necunoscute îi reapărură în
Cădea, cădea, cădea. După calculele fetei minte: nisip, Siona, Vierme, mirodenie, deşert ...
trebuia să fi cam tot coborât până spre Centrul O pâclă neagră, ca un leşin i se lăsă peste ochi
Pământului: "Dacă nu se mai oprea?", se agi- şi Alice, Împotriva propriei voinţe, pierdu pentru
tară din nou gândurile fetei, sau, şi mai rău, o clipă şirul gândurilor.
dacă se oprea? Ce avea să facă În această Când îşi reveni, simţi o căldură înăbuşitoare
gaură neagră, gaură de vierme, black hole, care Îi Îneca respiraţia. Era Îngropată în nisip,
hiperspaţiu, ghildă, vierme, meianj, deşert ... O iar soarele scuipa raze pârjolitoare peste dunele
învălmăşeală de cuvinte şi imagini fără noimă Încremenite în jurul ei. Alice Îşi făcu loc şi Înde-
se plimba nestingherită prin mintea ei şi aşa părtă nisipul din jur, descoperind mirată că purta
zăpăcită. Şi toate astea de la un iepuraş cu un costum strâns pe corp, .plin de nervuri as-
vestă şi ceas. Vroia să se liniştească, aşa că cunse în ţesătura sa şi de tuburi care ieşeau pe
rosti de mai multe ori În gând, ca o litanie: la guler.
"Iepuraş de pluş, iepuraş de pluş ... " Teama îi - Te-ai trezit, Siona? auzi o voce cu un tim-
dispăru încet-Încet, iar căderea deveni din ce În bru profund, dar şi foarte plăcut. Alice întoarse
ce mailină. .Jepuraş de pluş, iepuraş de pluş ... " capul în direcţia din care venise glasul şi holbă
Închise ochii. Alte imagini şi cuvinte i se roteau ochii la imaginea ce i se oferea: Un vierme uriaş
În minte şi se făcea că deschisese o uşă, că care purta o ... faţă omenească. Nu putea fi
găsise o sticluţă pe care scria BEA - MĂ! Băuse Domnul Omidă din viziunea sa, pentru că nu
şi' se făcuse mică şi vorbise cu iepuraşul, apoi stătea pe o ciupercă şi nu fuma din narghilea.
începuse să plângă până ce lacrimile ei făcură o La un moment dat, după ce o privise pătrun-
baltă, un lac, o mare ... apoi se întâlnise cu zător timp îndelungat, apariţia îi spuse:
domnul OMIDĂ, care pufăia din riarghilea călare - Am cel mai mult sentimentul că sunt om.
pe o ciupercă şi era atât de Înţelept, apoi se "Dumnezeule, nici măcar nu vreau să aud ce
Întâlnise cu pisica de Cheshire şi luase ceaiul este cu adevărat", gândi Alice, iscodind cu pri-
cu PăIărierul, Iepurele de Martie, Bursucel, toţi virea În jur după un reper, un drum, o cale de a
. nişte nebuni, şi. .. buf! O zguduitură o avertiză pleca imediat.
pe Alice că ajunsese la capătul drumului. - Siona! O avertlză Omul Vierme, sesizând
Deschise ochii şi se trezi la intrarea într-o cât de neatentă era.
sală cu pardoseala lucioasă aranjată cu pătră- Alice tresări. Nu o chema Siona. Ce vroia de
ţele mici, albe şi negre ca o tablă de şah. Pereţii la ea?
sălii arătau mult mai ciudat, fiind tapisaţi cu uşi - Planeta asta este copilul Viermelui, o aver-
şi uşiţe, fiecare cu încuietoarea zăvorâtă, dar tiză el, iar acest vierme sunt EU, LETO, ÎMPĂ-
împopoţonată cu tot felul de lncrustaţll şi orna- RATUL ZEU.
mente din lemn. În mijlocul sălii zări o măsuţă Fata îngheţă de spaimă sub privirea Încrun-
cu trei picioare pe care se găsea o cheiţă mică tată a Împăratului Zeu şi privi deznădăţduttă în
din aur. pământ.
Din viziunea pe care o avusese în tâmpul - Un deşert nu prea dă dovadă de Îndurare
căderii ştia cu precizie ce uşă să deschidă, aşa în timpul zilei, continuă Leto, Impăratul.Zeu, iar
că, fericită să pornească în aventură, luă cheia, tu va trebui să treci această Încercare.
deschise uşa, apucă sticla cu inscripţia BEA-MĂ Îi făcu semn cu bărbia să meargă şi Alice se
şi, când hotărî să o ducă la gură, un gând o supuse. Era înăbuşitor de cald şi fiecare pas
străfulgeră cu răutate. lepuraşul! Lipsea iepu- făcut sub privirea necruţătoare a Împăratului

@]~TICIPATIA
părea un chin. Acesta începu să-i vorbească, capacitate ieşită din comun:' îşi construia sin-
dar ea nu putea să priceapă sensul cuvintelor. gură "decorul" în care aveau să trăiască perso-
Erau prea sofisticate, prea adânci pentru mintea nalităţife resuscitate de ea. Desigur, cuvântul
ei de copil ascunsă acum într-un trup de două- .construia" este sărac şi impropriu prezentării
zeci de ani. Le pricepea cu atât mai greu cu cât acestei situaţii, mai adecvat părând a fi termenul
soarele pârjolea, nisipul ardea, haina o strân- "materializa". f'.Jimeni nu putea explica, în nici un
gea, pielea asuda şi iepurele ăla alerga iar prin fel, cum reuşea androida să transforme NIMIC-ul
soare. Alice tresări şi repetă ceea ce gândise cu în obiecte concrete. Materializările ei se făceau
. câteva clipe În urmă ... Iepure? Da, sigur, îl zări treptat, de la lucruri simple, un copac, o masă, o .
pe o dună, în apropiere, cu vestă, cu ceas, gră- uşă, o casă, până la cele mai fine detalii capa-
bit-grăbit către vreo nouă vizuină. Trei cuvinte bile să definească epoca, locul şi atmosfera în
se învălmăşiră din nou în capul fetei: "Aleargă el care trăiseră personajele întruchipate de ea.
după? ... " "După el aleargă ... ". "EI după Cercetătorii Îşi puseseră mari speranţe pe
aleargă", "Aleargă după el!" seama frumoasei androide, dar aveau îndolef
Asta-i! Până şi punctuaţia era corectă. asupra instinctelor sale de apărare şi supra-
vieţuire, toţi fiind unanim de acord că un astfel
de exemplar nu trebuie să piară din cine ştie ce
întâmplare stupidă. După interminabile dezba-
4. MERE COAPTE teri, cei şapte savanţi se hotărâseră să o tes-
teze cu aşa numita "probă a mărului otrăvit".
AZ-7 zăcea întinsă pe podea, rigidă, cu Nimic mai simplu. După două zile, mănaţi de
pielea nefiresc de aibă, buzele vopsite în roşu curiozitate, se aşezară în spatele ecranului
încremenite într-un rictus de suferinţă şi părul spion din laborator şi Începură procedura de
negru, strălucitor, lipit de frunte. O androidă iniţiere a testului. Va lua mărul otrăvit?
reuşită, frumoasă ... Toţi cei şapte savanţi care AZ-7 a intrat în camera de observaţie, s-a
o supravegheaseră încă de la naşterea ei din uitat câteva clipe la pereţii goi şi a Închis ochii.
cuvele nutritive ale Laboratorului, stăteau cu Treptat, În jurul ei au început să prindă contur o
frunţile lipite de ecranul protector, dincolo de pădurice, o căsuţă cu obloanele decupate sub
care se petrecuse întreaga dramă, privind la fru- formă de inimioară, hainele i se preschimbară
moasa lor creatură care, din păcate, nu mai era şi, undeva, în spatele ei, Îşi făcu apariţia o si-
decât un sac de materie organică pe cale de a luetă aproape umană, cocârjată şi sprijinită,
se descompune. _ parcă, Într-un baston.
Fusese un model unic şi, probabil, doar ha- După scurt timp se putea observa bine că
zardul ar fi putut explica de ce numai creierul ei forma materializată 'era o bătrână urâtă, care
funcţiona cu implanturi de personalitate. La ţinea întinsă mâna fără baston către AZ-7, iar în
dorinţa utilizatorilor devenea croitoreasă, ana- palmă avea un măr de un roşu aprins, îmbietor.
list, psiholog, prostituată, bonă, poliţist sau, pen- Cei şapte savanţi îşi traseră scaunele şi mai
tru gusturi mai extravagante, putea să întru- aproape de ecranul protector. Ceva însă opri
chipeze idealul feminin, fragilitatea ori tăria, ama- materializa rea completă a acestui tablou, uşor
bilitate ori răceală aristocratică, ba chiar şi ne- de recunoscut chiar şi de un copil. Pentru' o
verosimila speranţă de a reînvia trecutul şi de a clipă, decorul păru că se dezintegrează şi, spre
însufleţi imaginarul, Cleopatra, Marie Curie, surprinderea celor care o urmăreau pe AZ-7,
Mata-Hari, Ana Karenina, Ofelia, Marylin obiectele intrară într-o nouă metamorfoză. În
Monroe, Jane D'Arc ... AZ-7 putea fi orice şi locul căsuţei apăru o grădină bogată şi înflorită,
oricine. • plină de pomi fructiferi. Trupul bătrânei începu
Mintea ei funcţiona ca o bandă magnetică ce să înmugurească devenind un copac plin cu
putea fi înregistrată sau ştearsă la dorinţă dar, fructe pârguite, iar braţul se subţie şi se trans-
spre deosebire de un suport magnetic, creierul formă într-un şarpe încolăcit în jurul trunchiului
androidei aduna, stoca, prelucra şi analiza infor- acestuia. Întreg decorul căpătă viaţă şi AZ-7,
maţii despre personalitatea pe care trebuia să o despuiată de haine, se întoarse către copacul
întruchipeze, iar rezultatul final îi lăsase nu de cu şarpele lncolăclt. Sâsâind ademenitor, reptila
puţine on cu gura căscată pe cei şapte oameni îşi ridică uşor capul şi deschise gura din care se
de ştiinţă care o supravegheau. auziră cuvintele:
Totuşi, impianturile trebuiau alese şi intro- - Alege un măr, Eva. Este atât de qustos ...
duse cu mare grijă, deoarece AZ-7 mai avea o Cu privirea înnecată În inocenţă, AZ-7 îi răspunse:

@]NTICIPATIA
- Domnul ne-a zis să nu ne atingem de rodul stare să aibă grijă de roboată, androgină sau
pomului din mijlocul grădinii dacă vrem să nu cum dracu' l-or mai fi spunând ei ...
murim. N-apucă să-şi termine ideea, când ceva
La aceste vorbe, şarpele scuipă venin şi se tăios îi lovi dureros piciorul drept. Privi în jos şi
grăbi să o liniştească: văzu căldarea plină cu zoaie a omului de servi- -
- Hotărât lucru că nu veţi muri pentru că EL ciu, Enervat ta culme, începu să iscodească prin
ştie ... Dacă veţi mânca din fruct, veţi fi la fel ca camerele din jur, în speranţa că va pune mâna
Dumnezeu. Veţi cunoaşte binele şi răul. .. pe ticălos.
- Asemenea lui DLimnezeu, repetă AZ-7ca ÎI găsi, în cele din urmă, tolănit pe o bancă
hipnotizată şi Întinse mâna către un măr copt şi de lemn, pufăind din ţigară.
îmbietor. / - Te dau afară! atâta mai putu să spună,
Până să ajungă la fruct, dincolo de ecranul roşu de furie,
protector, unul dintre savanţi Întinse la rândul Omul, în pragul pensionării, fără să înţe-
său braţul către un contaot numai de el ştiut şi îl leagă enervarea administratorului}1 privi prostit
lovi fulgerător cu pumnul. În camera de obser- cu ţigara atârnată în colţul gurii.
vaţie, din mai multe părţi, ţâşni un gaz albicios ... - Călcarea! Pricepi? Ai trântit-o unde ţi-a
- Opriţi gazul cianotic, se agită un altul. venit. .. Ce naiba crezi că sunt eu aici? Şi stinge
- Prea târziu, strigă un al treilea. dracu' mahoarca asta nenorocită sau ia-ţi nişte
În învălmăşeala ţipetelor celor 7 savanţi, nimeni ţigări ca lumea ... Începu să cotrobăie prin buzu-
nu reuşi, până la urmă, să oprească jeturile de narele angajatului care se supuse docil per-
gaz ucigaş. Dincolo de ecran, AZ-7 se prăbuşi cheziţiei, ridicând mâinile, Administratorul
pe podea, iar ceea ce se materializase În jurul scoase din buzunarul omului o Biblie micuţă, cu
ei dispăru ca la comandă. O priveau uimiţi şi, foile pe jumătate rupte.
fără Îndoială, 'cu toţii ştiau că Îşi Încetase func- - Aha! Ţi-o confisc, să văd cu ce-ţi mai faci
ţionarea. Murise! ţigările astea puturoase.
- De ce ai făcut asta? îl întrebară, ceva mai
târziu pe savantul care apăsase contactul crimi-
nal.
- Vă Închipuiţi ce ar fi însemnat ca AZ-7 să 5. UN NOU CĂMIN
se creadă egală cu Dumnezeu?
O linişte apăsătoare se aşternu deasupra - Tristă poveste, mămico. Să-i omoare co-
celor şapte ffguri încremenite. Unul dintre savanţi piii ... , se plânse cel mic.
oflă şi apăsă un alt contact cu menirea de a ae- - Dar nu ai văzut, dragule, că s-a răzbunat
risi complet incinta de observare În care zăcea pe ucigaş aruncându-I În groapa cu foc? Şi, pe
trupul androidei AZ-7. După aproape un minut, ' deasupra, cel mic şi isteţ, aşa ca tine, a scăpat
când tăria gazului ucigaş trecu, intrară cu toţii şi şi va rămâne cu mămica lui, încercă să-I
se postară În jurul trupului prăbuşit. liniştească maică-sa.
- Nu trebuia, spuse unul dintre savanţi. S-ar - Tot nu-mi place să ştiu că cineva mă-
fi temut de alungarea' din Eden, de pedeapsa nâncă ...
divină ... Numai aceste gânduri ar fi oprit pe - Lasă, puiule, nu te mai gândi la asta, mai
oricine să facă rău. bine dormi. Mâine o să ajungem pe planeta
- Nu şi pe AZ-7 spuse savantul ucigaş. Se aceia mititică şi albastră pe care ţi-am arătat-o
aplecă şi desprinse din palma inertă a androidei prin hublou. Acolo ne vom face o căsuţă dră-
o bucăţică de hârtie tipărită cu litere mărunte. . guţă, cu multă verdeaţă primprejur şi poate nu o
- Asta era tot ce ştia, continuă acesta şi le să.ne mai gonească nimeni. .. aşa că dormi, să
Întinse celorlalţi fragmentul rupt din Biblie, În fii odihnit.
posesia căruia AZ-7 ajunsese nu se ştie cum. Privindu-I cu lacrimi În ochi, maică-sa îl scăr-
pină drăgăstos Între corniţe, stinse lumina şi
părăsi camera, visând cu ochii deschişi la vre-
murile mai bune ce au să vină.
Administratorul mergea grăbit şi furios pe
holul prost luminat al laboratorului. Trăsnaia cu
AZ-7 Îi spulberase toafe şansele de a 'mai primi
fonduri, gândind că savanţii ăia mâncau banii
statului degeaba, atâta timp cât nu fuseseră În

@JNTICIPATIA
- - I

- L-ai omorât!
- N~! Era deja mort.
Mac se opri tocmai la mijlocul planului
PIERRE ...JEAN BROUILLAUD înclinat pe care trebuia să urci pentru a
ajunge la etajul dărăpănăturii. Gâfâia. Ce
porcărie în comparaţie cu noile pavilioane
ţri~irate doar la parter!

"'1J,
r

Ascultă cu atenţie. Nu se înşela, detectase


o emisie ce venea de dincolo de perete. Deci
, încă un telepolar ...
ci luă iar din loc. Un pas, doi... Avea
picioarele înţepenite şi platfusul începuse
. ~ ,
să-I jeneze. Mişcă mai întâi din şotd piciorul
drept, apoi pe cel stâng, călcând de parcă ar
- fi cosit cu labele. De parcă ar fi fost un

"," I1
automat. Cu tot mersul-$reoi şi sacadat,
avansa destul de repede .. In plus, efortul îl
făcea să se dezmorţească i să nu mai simtă
ş

răcoarea din bula care proteja de îngheţ


atmosfera TeVeburgului. Afară era o iarnă
aspră ca o mini-glaciaţiune. Cu toate că
experţii m~eorologi şi cei de la Centrul Sanit
transmitem), evoluţia vremii de afară, popu-
~ laţia adăpostită În bulă tot intrase în panică,
.. Mac făcea parte din specia pedeştrilor,
adică a rarilor oameni care mai aveau pi-
cioarele în stare să se folosească de ele .
. ~
MAC
Gradul: INSPECTOR
Funcţia: CDC (control la
"~ "
domiciuliu)
Nr. de cod: BIF5486425
.'
Porecla: TELEMAC
Semne particulare: capabil să
m ern o r iz ez e programe coti-
- ' ~ diene pe 365 de canale
Vechimea: 10 ani, 5 luni şi 7

-il
,zile
Starea civilă: reprodus Într-un
singur exemplar de sex mas-
culin

. . il
Particularităţi: microprocesor
de iridium pentru servicii
excepţionale ' .
. '

Deschise uşa de pe palier şi 'intră. Un


metru douăzeci înălţime. Lărgime reglemen-
I tară, Accesibilă şi pentru cei în telefotolii. Cu
condiţia să nu depăşească gabaritul normal, .

@]NTICIPATIA
ori asta se întâmpla mai ales la Telemani, sin- care Andi nici măcar nu se sinchisise să-I
gurii su puş i pericolului de hipertrofiere, a cureţe. Victima avea picioarele anormal de
toracelui ~i a capului. Conşt ieriţ i de aceste lungi pentru un teleman de vârsta lui. Labele
malformaţii, ei înşişi îşi ziceau capete para- îi atârnau .flasce peste garda ,platformei care
bolice, motivaţia poreclei explicându-se prin ar fi trebuit să le susţină.
natura muncii lor, bazată pe acuitatea vederii Cu toate că părea adormit în telefotoliul
şi auzului. lui, omul era mort de-a binelea. Conducta de
în spatele celei de-a doua u~i, un câine excreţii era uscată, ceea ce însemna că ultima
lătra furios. " micţiune avusese loc cu câteva ore bune
Mac se plasă în dreptul captorului pentru înainte. Nu erau nici urme de urină.
ca ocupanţii încăperii să-i poată recepta Câinele îi urma ~i-şi ~răta colţii, mârâind.
imaginea. - Stinge te lev iz o r u l sau, mai bine,
Senzorul se d eclanşă imediat. Hşa se ocupă-te de javra aia! se enervă Mac.
deschidea, comandată de controlorul ecra- - Regret, dar nu sunt programat pentru
nului interior. reglaje TV. Stăpânul se ocupă de asta.
Auzi o voce care încerca să calmeze câi- - Se ocupa, vrei să spui.
nele. O voce fără nuanţe. Sintetică. Era a an- Era evident că servo-androidul nu poseda
droidului de serviciu, Andy. De altfel, toţi cei nici o informaţie de diferenţiere Între noţi-
aflaţi în dotare se numeau Andy. unea de a fi viu sau a nu mai fi. Moartea nu
Animalul lătra tot mai furios. exista în memoria lui.
Andy îl conduse curtenitor pe inspector. Te lemac scoase din trusă un instrument
Acest tip de atitudine servilă era caracteris- anume şi, schimbând canalul, trecu pe
tică roboţilor din generaţia a 23-a. La fel şi frecvenţa «Câine». ,În întreaga sală se
plecăciunea. Pe crani-ile strălucitoare toţi răspândi un miros de bi'tec, ca acela care
aveau im plantată o coroană de pă,r care le parfumează carnea de cang~r din conservele
dădea ~i mai mult aparenţa de servitori de pe canine. Fascinat parcă de o secvenţă din
timpuri, ca cei din filmele retro. Nonosboy; câinele începu să sa l ivez.e ~i se
Calmat la vederea inspectorului, câinele culcă lângă perete, cu visul reprodus clar de
sferic şi fără blană din rasa la -modă numită ochii lui fără pleoape ...
niortadelJa, îi lingea acum cizmele. Un om O dată scăpat de potaie, transmise prin
stând pe propriile-i picioare! Se pare că ani': vivatron la Centrul de Documentare doar
malul nu era ob işnuit cu asemenea imagini, encefalograma victimei, fără să specifice
pentru că se puse din nou pe lătrat. vreun diagnostic din cele 52 de cauze de
- Fă-I să tacă! ordonă Mac. deces omologare. in felul ăsta îşi lăsa o marjă.
Andi ridică mâna dreaptă în semn de pentru completarea ulterioară a anchetei.
neputinţă şi îl rugă respectuos pe inspector Mac examină corpul şi conchise că
să se a~eze pe unul din telefotolii. Apoi dirijă moartea se produsese cu vreo două ore în
deschiderea uşilor unui dulap, de unde barul urmă. Nu găsi nici un semn de violenţă care
aflat înăuntru rulă până în faţa oaspetelui şi să justifice luarea de probe ADN pentrua
fucepu să se rotească pentru a-i arăta toate identifica eventualul agresor.
băuturile din care putea alege. Mac refuză. Se întoarse către Andy şi-i spuse:
«Niciodată în timpul serviciului!» - Stăpânul tău e mort.
Se îndreptă către victimă. " "- Trebuie să fie dureros, declară vocea sin-
în partea cealaltă a camerei, lângă televi- tetică.
- zor; omul era prăbuşit în fotoliu. Cu capul O umbră de tristeţe acoperi fruntea an-
apl-ecat pe piept, părea că doarme. Pe droidului, în timp ce se înclina ~i-~iîmpre-
genunchi, mâna i se îrrcleştase pe teleco- una mâinile.
I

mandă. Centura de securitate atârna pe de - Poţi să-mi explici ce s-a petrecut?


lături. Mac îi luă din poală hrănitorul, care - Eram la plimbare cu câinele. Nu-l
mai conţinea încă resturi de mâncare ~i pe scosesem afară de 48 de ore.

@]NTICIPATIA
- Posibil, E programat genetic să se retină. Se aprinse din nouluminita din ochiul lui
Mai departe? galben. Andy suferea. Tehnica de provocare
- Trebuie că s-a produs tocmai în timpul a durerii la androizi prin blocajul circuitului
ăsta! de alimentare era ideea genială care i-a venit
Ar fi fost inutil să-i pomenească de legile pe moment. Cel mai bun mijloc de a-i con-
hazardului. Noţiunea le scăpa androizilor. trola fără marjă de eroare.
- Iar când te-ai întors? În ceea ce-l privea pe Andy, el trebuia
- Părea că doarme. exclus din prezumţii. Nici un adroid n-ar fi
- Chiar în toiul emisiunii prefera te? 1 s-a putut provoca nici cel mai mic rău stă-
mai întâmplat? pânului. «Numai ca să-şi păstreze intactă
- Da, inspectore. propria structură şi memorie», gândi reflex
-Deci ...? Mac, contrar primei legi a roboticii dictată
- De obicei, când ieşeam la plimbare cu de Marele Asimov.
câ in el e , îmi cerea să-i pun centura şi s-o· Note: «Moarte naturală. Scenahul nr. 1: o
închid ca să nu cadă. Dar când emisiunea se Tele-over-doză. Nu părea deloc ~onvin-
termina, se trezea întotdeana. gător ... Victima nu privea decât un singur
- De data asta nu ţi-a cerut să-i pui centura? ecran în momentul tragic, deşi în cameră
-Nu. erau cu zecile care tepiieu pereţii, iar alteori
- Şi dacă l-ai văzut dormind fără anco- rămâneau în funcţiune zi ji noapte. De verifi-
rare, nu te-ai alertat? cat, totuşi. MAC.»
O luminiţă se aprinse în ochiul fui Andy. Scoase din trusă o sondă şi o ţinu la nivelul
«Ancorare. Alertă.» Cele două cuvinte nu rulotei. Nici un indiciu. Nici măcar un simp-
existau în lexicul lui. tom din cele obişnuite în asemenea cazuri,
Mac reluă intenogatoriul: «Scenariul nr. 2: stop cardiac În timpul
- Deci, nu te-a mirat deloc? vizionării un ui film h orror, Se ·pune atunci
- Nu, inspectore. Se mai întâmplase şi în întrebarea: a uitat oare victinla să-şi ia pilula
alte dăţi. _, an ti-imaginativă, indispensabilă persoanelor
- Pus în faţa unei situaţii anormale, aveai sensibile? MAC.»
obligaţia să previi Centrul Sanit. De ce n-ai În timp ce nota, rememoră toate pro.,.
făcut-o? gramele de televiziune din ultimele ore. Nu
Urmă un moment de tăcere. găsi nici un film fantastic.
- Eram emoţionat, inspectore, «Scennriul nr. 3: un grad avansat de scle-
Mac ar fi putut crede că Andy îşi bătea joc roză cerebrală. Asta se mai poate verifica, la
de el, cu condiţia ca roboţii să fi avut simţul două ore după deces, doar aplicând elec-
umorului. trozii unui simplu cerveled. Unul pe frunte,
- Ce vrei să spui cu asta? îl întrebă cu voce altul pe occiput: Totuşi, este puţin credibil ca
tăioasă. la un Teleman de vârsta lui să se producă na-
- Mi-e frică de moarte. tural o asemenea scleroză. MAC.»
- Mai devreme n-aveai aerul unuia care-şi Comandă dosarul personal al victimei pe
dădea seama că stapân ul tău nu mai trăieşte. afişajul suprafeţei video.
în plus, tu nici n-ai cum să ştii ce-i moartea. Vârsta: 42 de ani.
-Ba da! Generat de: a consulta contul personal
Nu şi-ar fi închipuit că o voce sintedcă Frecvenţa: 7 zile din 7
poate fi atât de fermă ... Durata de ascultare: 15 ore/zi
- Ştii ce rişti pentru neglijenţa ta? Acuitatea atenţiei: 18120.
- Da, dezintegrarea. .Zapping: de 3 ori în 24 h
- Care ce vrea să însemne, mai precis?
-Casarea. Corespundea întru totul normelor.
- Sper să ştii căo dată demontat, nimeni Mac afişă atunci meniul Privat şi intră în
nu te mai remontează! contul victimei cu cifrul personal. Mai întâi

, 12!1.l'?-."i"" " - , .
~:'i::'~~'~' @]NTICIPATIA
recuperă numele şi numărul de cod al pă- J\1.acrepetă:
rinţilor. - Ai întrerupt curentul acum zece ore.
Trecând mai apoi în codul tatălui, recon- Nici un răspuns.
stitui mo'merrtul telenupţial. Află că părinţii - Stăpânul tău a murit în stare de absti-
se cunoscuseră prin intermediul programului nenţă, continuă Mac.
CuplajNet. Se plăcuseră din primul moment Androidul se cufundase în muţenie ~i nu
şi făcuseră schimb de prim-planuri, apoi de părea să iasă prea curând din ea.
portrete americane. Corespondaseră prin - La urma urmei, nimeni nu vă cere să vă
mesageros şi schimbaseră tot felul de In ti- iubiţi stăpânii. Dar tu, sunt aproape sigur că
m ităţi amoroase. Pe urmă, prin teleghidaj, îl detestai. Nu-i aşa?
continuaseră cu mângâieri codificate. Ajunşi Iarăsi tăcere.
la un nivel suficient de stimulare, practica- - Vr'ei să-ţi spun şi de ce?.. Îţi voi spune,
seră procedeul tele-inseminării. Tatăl trimi- Andy, Pentru că nu te lăsa să te uiţi cu el la
sese sperma prin Procreator. - serviciul de Tele, ori asta îţi lipsea, era o privaţiune. Iar
poştă EXPRE'SS. În prezenţa (video) a geni- tu eşti inteligent. Prea inteligent, chiar ... Ştiai
torului de sex masculin care o asista în mod că stăpânul tău ţinea un jurnal. L-ai ~ters ca
Sunet şi Imagine, viitoarea mamă se fecun- să-i dereglezi memoria, numai că ceea ce tu
dase după metoda expusă în programul de nu aveai de unde şti, e că mai exista un alt
populariza re «Faceţi-vă copiii singuri». mesaj rămas uitat în presse-papier. Iată-I:
Mac ieşi din codul tatălui şi reveni în con- «Mă pândeşte tot timpul scârba asta de
A

tul victimei. Mărturiile despre frageda prun- andro ... Mi-e frică de el. De Andy.» Ii vorbea
cie erau destul de dezlânate ~i incomplete. computerului pentru că n-avea alt confi-
Încă ri-ar fi fost capabil să stea nemişcat tim- dent ... Asta e, Andy, stăpânul tău te priva de
pul standard alocat telerecepţiei, pentru că Tele! Atunci tu l-ai privat de energie, ca să te
ardea de nerăbdare să treacă pe alte canale răzbuni. Numai că el n-a rezistat la soc. ,
de cum se termina programul Tel est u diu Luminiţa din ochii androidului abia dacă
supravegheat de Profandro. mai sclipea. Andy lupta din răsputeri îm-
Mac vru să lase totul baltă, dar îi veni în potriva evidenţei.
minte să recupereze totuşi mesajul detectat ca Apoi, până ~i slabul licăr se stinse. Lcdul
«uitat» în presse-papier, fără vreo indicaţie eclată degajând un firicel de fum portocaliu.
privitoare la destinatar'. Un ultim control. Fusese un caz special, care infirma prima
Frisonă dintr-odată. Turbina de încălzire lege. Bănuielile lui, ca poliţist-inspector erau
nu mai sufla decât 'un aer abia dezmorţit. Să totuşi, fondate? Provocind durerea, androidului
e fi întrerupt curentul? Făcu apel la compa- i se crease impulsul de a face rău, de a avea chiar
nia de electricitate, dar fără folos: nu era ni i tendinţe de anihilare a agentului p~ovocator ...
un Întrerupător. Andy începu să se dezmembreze. Piesele
- Andy, ai întrerupt tu curentul? lui metaloplastice răsfirate la întâmplare pe
- Cum aş putea să fac aşa ceva? Eu mă ali- podea înjghebau, concomitent, convingerea
mentez de la Acumulator. viabilităţii deducţiei lui şi declanşau în acelaşi
- Ba da! avu Mac, în sfârşit, sclipirea. Tu timp un semnal de alarmă în circuitele cere-
l-ai întrerupt! brale ale lui Telemac:
- Când? «Şi dacă acest nou fenomen s-ar genera-
- Acum zece ore ... Nu mă-ntrebi nICI liza? La milioanele de andro-serveri ...»
măcar de ce spun cifra astal? E normal, cunoşti Mac lansă de urgenţă un apel la secţia de
răspunsul. Este exact durata autonomiei tale. Telecriminalistică:
Andy era tocmai pe cale să nege, dar Mac - Al er tă ZERO! Verificaţi fiabilitatea
stia cum să-i învingă forta de inertie, iar după asamblării sistemului Andy!
fi
~ceea rr-ar mai fi putut ~ă mintă. 'Ar putut,
eventual, să rămână blocat şi să nu mai răs- Traducerea:
pundă. Tăcerea ar fi fost şi ea o mărturisire ... valANTIm

@]NTICIPATIA
VICTOR MARTI""

,,,\
.C
~
,«i
>
,,, ot",,,e
c
O!
>
N
'o!
a:
Ql
U
c
Ql
(J)
Ql
o

O raşul părea tăiat În stâncă. Era un acceptabilă, nu aveau nici friptură În sânge, nici
oraş de cincizeci de mii de locuitori, vin negru. Cumpără pe sub mână o sticlă de
format din case, ca nişte caverne whisky şi se mulţurni cu o porţie de macaroane
săpate În stâncă, În afara celor câteva con- cu sos de roşii, carne de oaie peste măsură de
strucţii moderne, hoteluri cu până la treizeci de grasă şi piper de Îli lua gura foc.
nivele, construite În trepte pentru a atenua efec- Stinse usturimea din cerul gurii cu o înghi-
tul deselor cutremure. ţitură de alcool, căscă şi se apucă să privească
Hart conduse camionul pe o străduţă pie- Împrejur. Cei de pe la mese păreau a fi clienţi
vechi; doi jucau biliard, câţiva se certau pe tema
truită, fiind atent să nu ciocnească automobilele
unui meci de fotbal, cârciumarul ştergea pahare.
parcate incorect pe la toate colţunle.
Tocmai atunci pătrunse Înăuntru un bătrân cu o
"E primul oraş de la intrarea În trecătoare. E
chelie strălucitoare şi câteva fire de păr albit pe
normal să fie tnţesat de turişti"; Îşi spuse.
lângă urechi.
Trânti portiera şi Îşi trase fermoarul hainei de
- FLJm al dracului, spuse, aşezându-se În
plete, căutând cu privirea o cârciumă mai de
fala lui Hart.
mâna a treia, unde să poată mânca bine şi - Mda, admise şoferul, mestecând liniştit şi
ieftin. făcându-se că nu observă cum bătrânul Îşi
"Nimic nu poate fi mai bun ca o friptură Î[1 toarnă o porţie dublă de whisky din sticla sa.
sânge şi o sticlă de vin negru Înainte de cul- - Bun, foarte bun, spuse plescăind din
care", se gândi, simţind fiorii frigului ce Îi vâra limbă. Băutură fină, americană ...
oboseala În oase. -?!
Incercă fără succes la câteva crâşme; se - Şi ce .mănânci aici? Macaroane?!. .. ha,
vindea bere, şi acolo unde se vinde bere nu ai macaroane. Ne facem de râsullumii.
unde să arunci un ac, fără a mai pune la soco- Băgă mâna În farfuria lui Hart, luă o bucată
teală fumul, ce Îţi dă dureri de cap şi usturime de slănină şi o vârî În gură.
de ochi, şi mirosul infect. - P-uah! spuse Înghiţind whisky-ul din pahar.
Când găsi, În sfărşit, o cârciumă cât de cât Facem, o carte?

@JNTICIPATIA
- Nu am chef, spuse Hart întrebându-se pai pe care moşul i-o trântise în faţă.
cam până la ce limită i se ridică răbdarea. Nu - la, ia! Le-am făcut azi-dimineaţă. A trebuit
am nici bani. Sunt străin în oraşul ăsta şi am doar să le încălzesc puţin.
intrat aici să mănânc. Atât. - Dumneata nu mănânci?
• - Nu se poate. - Nu. Am mâncat -inainte de a veni la
- Ba se poate. crâşmă. Sunt singur in casa asta. Mănânc, mă
- Vreau să spun că nu se poate să mănânci imbăt, apoi începe să mă furnice la tălpi. Umblu
asemenea porcărie. creanga prin munţi, prin restaurante, pescuiesc,
- Dar dumneata cum ai mâncat?! vănez. La vârsta asta, ce pot să mai tac?
- Am vrut să văd dacă e o porcărie ... Ştii - Poţi să inchiriezi camere. Cu afluxul ăsta
ce? Am acasă nişte şniţele şi un vin negru de te de turişti. .. Am intrat într-o doară la recepţia
rup! unuia dintre marile hoteluri şi am văzut ce bătaie
-Şi?! era pentru cazare. Te poţi umple de banil... .
- Te invit la un pahar. Îmi mai spui ce mai e - Toată viaţa am făcut asta. Localitatea e
în lumea largă ... foarte depărtată de altele. Turiştii nu au de ales;
Lui Hart invitaţia i se părea curioasă şi omul se opresc aici. Şi h-au ce regreta; peisajul e un
onctuos. Era sezon şi locuitorii închiriau tera- vis, Mai e şi muzeul antropologie din munţi, mai
sele, paturile pliante, camerele, la nişte preţuri sunt şi castel ele aruncate peste tot, cascadele,
de groază. Turiştii dormeau, de nevoie, chiar şi observatorul astronomic ...
în poduri sau mansarde insalubre. . Bătrânul umplu cănile, iar tânărul bău toas-
- De acord, spuse şoferul gândindu-se că tând în cinstea lui.
nu are importanţă unde ia masa. Dar nu deran- - AI dracului vin! Greu ca plumbul şi negru
jez? . ca noaptea, spuse privind pe fereastră recla-
. - Nu deranjezi deloc. la cincizeci de metri mele luminoase.
de aici am o casă cu două etaje şi toate - Va trebui să umplem din nou carafa, spuse
camerele goale. Şi un vin în beci, de cazi lat. bătrânul scuturând-o. Am cinci feluri de vinuri.
- Oare? Cel mai vechi e de acum cinşpe ani, dar nu-te
- Pe cinstea mea! Uite, întreabă-1 pe cârciu- sfătuiesc să-I guşti. Te-ai trezi poimâine şi cred
mar dacă nu-i aşa! Nu-i aşa, Jeff, că am un vin că trebuie să ajungi la timp la destinaţie. Eşti
pe cinste?' şofer de cursă lungă, nu?
- Desigur, Sam! Dacă aş avea eu vinul ăla, - Întocmai. Şi am alergat ceva timp după
i-aş pune nişte etichete sofisticate 'şi m-aş slujba asta. Aiii o mie erau în fala mea. Nici
umple de bani. copilot nu mi-am luat, pentru a căpăta un salariu
Hart nu-l mai întrebă pe bătrân de ce ţine mai mare.,: Şi îmi depanez singur maşina; mă
casa goală cănd, a cere o Cameră la hotel, venit pricep.
aşa netam-nesam, spre seară, ar fi fost o groaz- Prlntre tnqhiţituri, îi povesti cum ajunsese
nică insultă chiar şi la adresa celui mai pădu- şofer, dintr-un birocrat cumsecade, cu salariu
. chios stabiliment. mărişor, care mergea de două ori pe săptămână
Aprinzându-şi o ţigară, ÎI urmă pe bătrân. la teatru, o dată la operă '§i, când avea chef, la
Vila, veche dar foarte solidă, se găsea pe strada cinema. Îi povesti cum se ducea punctual la ser,
unde parcase camionul. viciu, cum îşi dădea la timp lucrările, cum îşi
"Ce coincidenţă fericită. Mort de beat şi tot încasa regulat salariul, fără penalizări, salariu
aş nimeri cabina", gândi deschizând portiera necesar creşterii, i'n condiţii civilizate, a celor doi
pentru a lăsa haina şi sticla de whisky pe ban- copii. Nu bea; nu fuma, nu citea romane de
chetă. . groază sau science..fiction, avea un somn bun
- Hei! strigă intrând şi lăsând uşa masivă să . şi, deodată, bumm!, totul s-a prăbuşit. Linişte,
se trântească În urma sa. calm famiiial, căldură sufletească, erau cuvinte
- Aici, sus, aici e bucătăria! se auzi vocea rămase în urmă pentru totdeauna.
bătrân ului de la capul unei scări de lemn. - Acum sunt de şase luni pe drum, Încheie
'Bătrănul aşezase deja tacâmurile, arătându-i trântind cu năduf cana golită. Hai să bem!
şi cănile pântecoase de lângă carafa cu vin. - Hai să mergem în beci să-li alegi singur!
Şoferul nu aşteptă să fie invitat de două ori. Nu vreau să spui că ţi-am dat cine ştie ce
Se aşeză, gol ind cana dintr-o suflare, apoi îşi poşircă! ...
îndreptă atenţia spre farfuria cu şniţele şi cartofi - Vinul ăsta e excelent.

@]NTICIPATIA
-
- Am vinuri şi mai bune, spuse bătrânul - Vrei numele său prenumele?
coborând scările. - Prenumele, râse Hart văzând că moşul
Tânărul îl urmă şi îl ajută să dea la o parte bagă În priză un fir şi se apleacă peste globul
cufărul de deasupra unui capac. Coborâră încet, devenit incandescent.
având grijă să nu scape carafa de metal. - Stinge lumina! spuse. Am nevoie de
- Splendid, spuse Hart privind cele cinci Întuneric. .
butoaie, jamboanele agăţate sub tavan, merele Tânărul acţionă Întrerupătorul şi se aşeză pe
şi gutuile de pe rafturi. Dar ăsta ce e? masă, În partea cealaltă a globului, sorbind
- A, e globul meu, răspunse moşul întin- amuzat din carafă'.
zăndu-i o bucată Je muşchi afumat şi o cană cu - Se numeşte Klaus.
vin. Mă distrez din când în când, ghicind viitorul. - Extraordinar! sări tânărul.
-Cum?! - Klaus al tău a murit.
- Fiindcă sunt singur, mai invit pe câte -Cum?
cineva la un pahar de vin. Mai discutăm, mai - A pierit într-un accident feroviar, În Italia.
bem un pahar. Deunăzi, l-am spus unui medic Voiai să tragi la el?
din Paterrno că se va căsători. N-a vrut să mă - Să lăsăm asta! Spune mai bine ceva
creadă, şi-a bătut chiar joc de ştiinţa mea. A ple- despre mine! Îţi plătesc.
cat şi, după două săptămâni, mi-a trimis o poză - Au mai vrut şi alţii să-mi dea bani. Nu
de la Paris. Era cu soţia În luna de miere. Am primesc; s-ar transforma totul În minciună ...
greşit, totuşi; În loc să-i ghicesc două săptă- Hart sorbi din carafă, luă o ţigară, veni să-I
mâni, i-arn ghicit două luni. servească şi pe bătrân, Însă acesta refuză,
Râse şi sorbi din carafa umplută ochi. aplecându-se din nou asupra globului ce emitea
- Îţi place ăsta? Întrebă. lumină şi o căldură plăcută, căldură ce-I făcea
- E foarte bun, spuse şoferul restituindu-i pe şofer să se simtă-ca acasă, În faţa căminului.
vasul. Şi eu aş fi tentat să aflu ce se va întâmpla Privi mâinile. zbârcite ale gazdei, cu deqete
cu mine. Ghiceşti viitorul imediat sau viitorul noduroase, aşezate pe globul Încins. Vru să-I
Îndepărtat? Întrebe cum face asta fără să se ardă, dar se
-- Ghicesc orice fel de viitor. răzgândi.
- Spune-mi, atunci, cum il cheamă pe prie- "Ce-mi pasă, Îşi spuse. Poate 'e obişnuit cu
tenul meu care locuieşte la ieşirea din vale! temperaturile Înalte. Aşa cum unii rezistă foarte

@]NTICIPATIA
bine-Ia frig, nu văd de ce alţii nu ar rezista la bătrânul. Priveşte aici! Arată că vei avea un
căldură ..." accident!
Sărind de la una la alta, îşi continuă astfel - Nu 'se vede nimic!
monologul interior. Nimic nu-l grăbea. Mâncare şi - Eu văd.
băutură avea în faţă, cald era, timp de somn îi. - Devii macabru. Sun un şofer bun şi nu
rămăsese destul până dimineaţă. plec niciodată obosit la drum.
"La o adică, pot să şi întârzii. Am o jumătate - Omul e Învăţat să audă numai lucruri bune
de zi avans, iar vinul moşului e prea bun; nu poţi despre el şi viaţa sa. Nici tu nu faci excepţie ...
să te desparţi de el fără să regreţi, lşi spuse. Cum Ştii! Medicul acela ... l-am prezis că se va
dracu' şi-a găsit şi Klaus să moară tocmai acum? căsători. Dacă am văzut că nu mă crede, nu am
Nu este nici un dubiu; bătrânul ştie să ghicească coritinuat. Urma să-i spun că, după puţin timp, îl
viitorul. Nu avea de unde să-I cunoască pe prie- va părăsi nevasta.
tenul meu. Sunt o grămadă de tipi cu numele de - Fie cum zici, spuse Hart, amorţit de bău-
Klaus; chiar alături e o dugheană a unuia cu tură, necrezând o iotă. Hai să bem, că mă duc!
numele ăsta ..." Cu ghicitul dumitale, m-ai făcut să mă trezesc.
- Sunt gata, îl întrerupse moşul. Trezeşte-te! - E vin destul. Nici mie nu mi-e somn.
- Nu dormeam. Căzusem pe gânduri. - Dacă promiţi că mă duci în spinare până la
- Îţi spuneai că există o grămadă de Klauşi, cabină, îţi golesc pe loc o carafă. .
că nu aveam de unde-l şti pe prietenul dumitale. _ Mă jigneşti. Am camere destule, spuse
- Mă înspăimânţi!... bătrânul turnând în cănile aruncate la nimereală
- Nu are de ce să-ţi fie frică. Ce vrei să afli? pe masă. La o adică, putem dormi şi sub masă.
- Nevasta prietenului meu e tot acolo? Râseră amândoi. Gazda îi dădu oaspetelui
- Tot. Nu s-a mutat. Ştie că trebuie să treci carafa şi umplu o găleată, cărând-o în cameră.
şi te aşteaptă. Te iubeşte, dar nu putea să ţi-o _ Ne ajunge?
spună din cauza soţului. _ Dacă avem şi mâncare, îţi beau şi un
- Bănuiam, spuse Hart, bucuros că planul butoi.
de drum nu i-a fost dat peste cap.
"Ăsta Isl închipuie că l-a prins pe Dumnezeu Puseră covorul şi cufărul la loc şi urcară în
'" bucătărie. Deschiseră fereastra, să iasă fumul,
de picior dacă îl aşteaptă femeia, gândi bă-
trânul. La el nu vrea să se gândească ..." şi porniră să golească cană după cană, sughi-
Îi mai spuse că nu va fi niciodată altceva ţănd şi râzând fără rost. Debitară cele mai tărn-
decât şofer, că a divorţat deoarece nevastă-sa, pite bancuri, bancuri pe care nu ar fi dat doi bani
plictisită de marile lui absenţe, a luat toţi banii şi dacă ar fi fost treji, apoi bătrânul începu să de-
a fugit cu unul la Veneţia, că are doi copii, o pene amintiri, sorbind mecanic şi picotind.
fetiţă de 8 ani şi un băiat de 5, pe care îi creşte - Nu mănânci? întrebă Hart dând gata alte
mama lui, undeva, la ţară. câteva şniţele.
Şoferul era uluit. - Nici de băut nu mai beau: Îmi ajunge.
_ Parcă mi-ai fi întocmit o fişă personală, - Nici nu mai ai ce.
lncercă el să glumească. Nu e chiar rău ce mi-ai Moşul privi În qăleată, o întoarse cu gura În
spus. Ca şofer, câştig destul de bine ... Îmi per- jos prefăcându-se mirat, apoi izbucni În hohote
mit chiar şi mici excese nevinovate... de râs. Deschise uşa bucătăriei şi îi arătă şote-
_ Cum ar fi o beţie, două sau vreo văduvă, rului camera unde urma să doarmă.
ca nevasta prietenului... Hart se ridică greoi şi ieşi, lrnpleticindu-se,
_ Chiar. Mă aşteaptă cu plăcinte? ... Ea ştie pe culoar, fluierând şi privind înapoi, salutând a
că îmi plac plăcintele. nu ştiu câta oară şi izbucnind în râs.
Râse şi se Întinse. pe scaun, bând zdravăn. - Ai acolo şi ceas deşteptător.jauzi înainte
_ Nu vei părăsi niciodată această vale, de a se trânti În pat.
spuse bătrănut Simţi că se lnvărte casa cu el şi se ridică.
_ Cum? N-o voi părăsi?! Te pomeneşti că "Cât am putl\t să beau", îşi spuse, ascultând
mă aşez aici? ... Nu ţine; se bate cap În cap cu paşii bătrânului pe culoar şi câteva uşi trântite.
ceva ce ai zis mai Înainte: că rămân veşnic Adormi şi s.e trezi de câteva ori. ÎI chinuia o
şofer. Dacă rămân şofer, chiar şi ca locuitor al sete arzătoare.
oraşului, tot trebuie să plec Încolo şi Încoace "Trebuie să mă abţin până mâine. Şi aşa am
după marfă. . abuzat destul de amabilitatea acestui om cum-
. - Îmi pare rău că ţi-o spun, arătă spre glob secade", gândi privind pe fereastră.

@]NTICIPATIA
Văzu reclamele restaurantelor şi trecători timp ce Îşi prepara un ceai.
răzleti pe stradă. Atenţia îi fu atrasă de un individ Telefonul sună, dar el nu se sinchisi.
care dădea târcoale camionului său, lipindu-se "Ei au nevoie de mine, nu eu de ei", Îşi
de zid atunci când mai apărea câte cineva. spuse sorbind llcoarea fierbinte.
"Ăsta e' bătrânul, se miră. O'vrea să-mi fure. - Alo, da! rosti atunci când catadicsi să
ceva, Îşi spuse. Orice mi-ar fura din cabină, tot ridice receptorul.
nu plăteşte consumatia făcută aici. 1-0fi plăcut Ascultă În tăcere, apoi căută in bufet,
haina mea de piele sau vrea sticla de whisky?!" scoase o agendă şi o răsfoi, tăind În final ceva
Puse capul pe pernă şi adormi imediat. cu creionul.
Când deschise din nou ochii, afară era - Ai dreptate, Hon, acesta era
lumină. C\ to ultimul. N-am mai consultat agenda.
"E ora opt", gândi, frecându-şi gâtui O Şi apoi, crede-mă, am fost programat
inţepenit. f tO să fiu un bătrân trăznit,
Se ridică şi merse în beţiv, distrat, "strantu.
bucătărie, căutând să nu.\ :::::::::::::,&O~*~~l1~:::::::;:::::::---/J} Nu? ... Sigur că îmi con-
facă zgomot. lşi spuse că ar vine să fiu trecut În Cartea
fi bine să plece fără să-şi mai recordurilor ... Banii? Să
ia rămas bun. Cine ştie ce idee _ ___ _ faci bine să mi-i trimiţi! Deţin
îi mai venea moşulul şi il apuca) recordul absolut. .. Cum nu am
seara În oraş. lucrat curat?!. .. De ce nu i-arn dat
Se spăIă pe faţă şi coborî În . somnifer? Ştii bine că nu folosesc
stradă, trăgând În piept aerul rece. artificii din astea. Sunt profesio-
Controlă dacă totul este În , nist..., adică nu mai sunt, că
regulă cu camionul şi urcă În ~( .~ - ./"" \ _\~ nu mai e nevoie, scuză-mă!...
cabină. ~ ~ Ba da. Nu trebuia să-i dau
. "Am avut dreptate! râse el. Bătrânul a şter- impresia unui bătrân sclerozat de băutură? ...
pellt sticla; să fie sănătos!" Păi, vezi? Înainte de a pleca şi-a controlat
Încălzi motorul şi demară, urcând În pantă. maşina cu o minuţiozitate de care numai noi
Viră la dreapta, lăsând În urmă ultimele case, suntem În stare. Totul e tnordine, nu?... Cum
apoi acceleră. La o curbă lentă, vrând să mic- nu e nimic .În ordine? Eşti nebunl. .. Cum nu era
şoreze viteza, constată că frâna de serviciu nu om? Nu era ultimul om de pe Pământ pe care
mai funcţiona. aveam onoarea să-I elimin?... Atunci, ce era?...
"La dracu', Îşi spuse. Doar am venticatl,.." Robot? Şi omul, unde-i?". ,
Viră şi se lnscrise pe o porţiune dreaptă de Bătrânul android ascultă câteva minute şi se
drum, trăgând maneta frânei de mână. Fără făcu galben la faţă. T

rezultat, Însă. - Am Înţeles. Trebuie să mă deconectez


"Mi-a făcut-o, moşul", Îşi spuse lnjurănd şi pentru câteva ore, Misiunea asta m-a consumat.
acţionând cele două sisteme de frânare. E ora 9. La ora 15 poate să vină Relia să-mi facă
Viteza nefiind prea mare, spera ca trailerul o revizie şi să mă pună in funcţiune .., Da, am
să se oprească În virtutea inerţiei, dar se În- . înţeles, lnqălrnă drept răspuns la ultimele cuvinte
tâmplă tocmai pe dos. Deşi nu mai acţiona pe- ale interlocutoruluişi trânti cu furie receptorul.
daia de acceleraţie, colosul continua să-şi mă- Intră În bucătărie, Încercui cu creionul ultimul
rească viteza de la sine. nume, puse agenda la loc În sertar şi se aşeză
Îşi aminti profeţia şi transpiră brusc. Speriat pe pat. Privindu-se Într-o oglindă, îşi deşurubă
de curba strânsă din faţă şi de fluxul de automo- caIota craniană şi se lăsă pe spate, Bateriile
bile, vru să deschidă uşa şi să sară. Inexplicabil, soia re se rostogoliră pe covor, iar braţul inert
uşa refuză să se deschidă şi îl cuprinse panica. aruncă-oglinda cât colo, Aceasta se lovi de
Feri un automobil, apoi sparse geamul. Era, piciorul mesei şi se făcu ţăndări. .
însă, prea târziu; lovindu-se de peretele' stân-
cos, automobilul fu deviat drept În prăpastie,
explodând în aer.

În bucătărie, bătrănul deschisese aparatul


de radio şi asculta liniştit programul matinal, în

@]NnCIPATIA
AVRAM DAVIDSON
Avram (James)
DA VIDSON (0.1923)

Născut În Yonkers, statul


New York, a.luptat În
marina americană În
timpul celui de-al doilea
război monclial, apoi În
războiul arabe-israelit din
1948-1949. Scriitor şi
redactor american de
origine evreiască, a
debutat cu povestirea
"Prietenul'meu este Jello"
("My Boy Friend's Name
Is ] ello"; 1954) În F&SF.
Destul de repede şi-a
stabilit o reputaţie pentru
stilul său literar şi umorul
considerabil. în ciuda
manierei şi stilului
textelor scurte, romanul
său de debut, Răzmeriţă în
spaţiu (Mutiny in Spece,
1964) l-a stabilit ca autor
de "space opera", direcţie
În care a mai produs
câteva romane, dintre
care cele mai remarcabile
sunt Stăpânii lebirintuiui
(Mas ters oFthe M«ze,
1965) şi Încleştarea
.regilor stejari (Clash 01
Star-Kings, 1966). A fost
redactor-şef al revistei
F&SFÎntl"e 1962 şi 1964,
pentru care a obţinut un
premiu Hugo În 1963. Un
alt premiu Hugo a fost cel
obţinut pentru povestirea
"Mimetism" (JSF nr .165)
în 1958. Romanele şi
povestirile sale cele mai
celebre fac parte din seria
VergiJ Magus care se
petrece într-un univers
paralel medieval.

Mihai-Dan Pevelescu
Desen de Dan Farcaş

@]NTICIPATIA
easul, Ceasul din vechiul de la doage de butoaie până la ceară de
Turn cu Ceas, ceasul la albine; sau dacă vin pe jos din Piaţa Boului
care se referea oricine în spatele uri ei cirezi, ori dacă vin cu trenul.
când spunea, fără nici o De îndată ce se pot descurca, se duc la
altă precizare: "Să ne vechiul Turn cu Ceas, parcă pentru a se
întâlnim la Ceas" - era sin- asigura că încă mai există, întrucât spre
gurul. Poleiala cifrelor sale toate direcţiile drumurile lor pornesc de
era renovată şi lustruită În acolo: "Mergi pe prima uliţă care începe din
fiecare an; cifrele lui erau romane, nu faţa vechiului Turn-cu Ceas şi, după două
dintr-un arhaism deliberat, ci pentru că cotituri, o iei pe a treia" şi tot aşa ... Dacă au
altele, pe vremea când a fost construit, nu . mai parcurs vreodată drumul care pleacă
se cunoşteau; cifrele "arabe" pornite din de la Turn şi care duce spre iarmaroace,
India şi trecând lent prin Persia spre spre ceasornicării, ori spre magazinul de
Turcia, pe atunci nu ajunseseră încă să fie mărunţişuri, către armurieri sau oriunde
utilizate în acea parte a Europei; mai mult, altundeva, nimic nu-i poate convinge că pot
ca dovadă că părinţii părinţilor generaţiilor face afaceri cinstite cu comediantul, cu
actuale au trăit fără a dori să măsoare cu ceasornicarul, cu negustorul de mărunţişuri
precizie trecerea timpului, pe marele ca- sau cu armurierul. Îi cunoaşte cineva? Nu
dran nu se rqtea decât o singură limbă, cea se va alege oare praful şi pulberea de
care indica orele. mărfurile lor, precum se alege de aurul din
Bătăile inimii oraşului imperial Bella, basme? Cum poli avea încredere că îi vei
capitala Monarhiei Triunionale Sciţia- mai găsi a doua oară? Pe de altă parte,
Pannonia-Transbalcania nu mai sunt per- poate cineva, nemulţumit sau mulţumit de
cepute în Vechea Primărie la fel ca odi- comerciantul spre care-I duce drumul ce
nioară. Totuşi, de ziua Sfinţilor Cosmo şi trece pe lângă vechiul Turn cu Ceas,
Damian, Consiliul Oraşului încă se mai spune, ei bine, ce altceva ar putea fi mai
întruneşte aici, cu tot fastul, pentru cere- uşor - sau, mai degrabă, la fel de uşor -
monia alegerii formale a Primarului, dar În decât să porneşti încă o dată de acolo şi
restul anului nu se mai întâmplă prea apoi, ca şi când Dumnezeu ţi-ar îndruma
multe. Turiştii vin să vadă Turnul în cadrul paşii, să revii la acelaşi comerciant?
turului obişnuit oferit de domnii T. Cook, iar Este o zi senină, geroasă, de sfârşit de
cerşetorii şi comercianţii rnărunţi îi urmează februarie, cum s-ar consemna în orice
precum păsările de apă bărci le, În timp ce raport întocmit ulterior, când un tânăr venit
localnicii - pentru care noua Clădire de la ţară - să-I numim Hansli - nimereşte
Municipală, cu acoperişul ei mansardat, cu la picioarele Vechiului Ceas şi începe să se
holul pavat cu marmură şi cu maşinile ei de uite în jur, puţin nervos. Un bărbat aşezat
scris, Înseamnă ceva mai mult decât nimic pe o treaptă acoperită cu o bucată de
- fac din Turnul cu Ceas ţinta plimbărilor covor decolorat, îl strigă pe Hansli, politicos
lor, aşa cum au făcut mereu de-a lungul şi calm, Intrebăndu-l dacă îl poate ajuta cu
secolelor. Este de domeniul trecutului să ceva. Hansli se linişteşte.
glumeşti pe seama celor ce aşteaptă - Onorate domn, zice el, care este dru-
zâmbind să vadă ivindu-se Împăratul atunci mul ce duce În uliţa bijutierilor? Eu asta
când automatul anunţă ora exactă. Nu are cauL
nici o importanţă dacă aceştia vin în Bărbatul dă din cap.
căruţele lor înalte, cu roţi uriaşe, pline cu - Pentru o verighetă, poate? întreabă
pene şi puf, şunci, verze şi alte zarzavaturi, acesta.
cu blănuri, nuci, ouă, fructe şi multe altele, Hansli este atât de uimit, încât se·

• ·s<~_ ;;:.-- -';;;:;:;:-.0 ..:::: c""=.....,~ . - ---.;..:rr-r wNTICIPATIA


T
înroşeşte. Apoi se miră cât de deştepţi pot. plătească chirie. O chirie foarte mare, într-
fi oamenii de la oraş, ca şi orăşeanul adevăr. Dar eu, aici; nu trebuie să plătesc
acesta care arată a fi un om deştept şi nici o chirie, căci spaţiul pentru afacerile
respectabil. mele - pe care-I arată făcând un gest -
"Ca un filozof", concluzionează el. aparţine Împăratului însuşi, Domnul să-I
Descrierea aceasta este clară pentru binecuvânteze şi să-i dea viaţă îndelun-
Hansli, pentru tatăl lui Hansli, şi pentru gată ...
mama sa, pentru viitoarea lui mireasă, ca - Amin, amin, adaugă Hansli scoţân-
şi pentru tatăl şi mama ei. Dar altfel, lipsită du-şi pălăria şi închinându-se.
de precizie, ar putea să-i pară oricui alt- - ... aşa că eu nu plătesc chirie, după
cuiva, de la profesorul care predă algebra cum vezi, spune el. Şi scoate dintr-un alt
la o şcoală secundară particulară, până la buzunar ceva ce s-ar putea numi o lupă de
inginerul constructor care pregăteşte pro- bijutier, dar căreia Hansli îi spune "binoclu",
iectul unui canal. În acelaşi timp, bărbatul termen care pentru el înseamnă orice, de
acela poate fi şi un pungaş perfect, care la o lentilă oarecare până la telescop, pe
vinde un amestec de apă sărată cu albas- care i-o oferă. Hansli priveşte atent
tru de metilen drept medicament pentru veriqheta prin lentilă, o întoarce pe toate
combaterea infertiiităţii vacilor sau pentru părţile. Străluceşte de-ţi ia ochii! Doamne,
durerile de burtă la copii. cum mai sclipeşte în aerul pur de iarnă!
- Pentru că, adaugă omul, dacă vrei o Apoi Hansli observă ceva. Un vultur cu trei '
verighetă, am eu câteva de vânzare. capete şi numărul LXI. Suficient pentru
Bărbatul îl priveşte fără nici o urmă de Hansli. EI scoate punga cu bani şi numără
zâmbet şi asta ca o garanţie, căci Hansli se o jumătate de ducat. FiloZoful îl bine-
temea - cine ştie de ce - că la bijutier ar cuvântează, iar Hansli îi mulţumeşte filozo-
putea râde de el, ca şi cum ar face o glumă fului.
proastă. Or, cu siguranţă, domnul cel tăcut Acasă, tatăl lui Hansli se uită cu atenţie
nu râde de el. pe partea interioară a verighetei.
- Este pentru Belinda, explică Hansli. - Nu am mai văzut niciodată aur ca
Domnul încuviinţează, scoate dintr-un ăsta, spune el.
buzunar o cârpă şi o despachetează. Îi Apoi, ochii lui ageri, care (se spune prin
arată o verighetă, care, desigur, este din partea locului) pot vedea un ied la cinci
aur. Dar, o clipă. Pare a fi din aur. .. arată-a kilometri în pădurea întunecoasă, observă
fi. Dar ... Ezită. ceva.
- Care ar putea fi preţul? - Ah, Vulturul Imperial! Aşa, deci. E aur
Preţul este o jumătate de ducat. bun, atunci, ia să văd ...
Aceasta este o uşurare în plus, o mare Calculează încet. ..
uşurare. Hansli se poate târgui pentru un - Ah, din al 61-lea an de Domnie, hm,
bou, pentru un cal, un harnaşament, cu cei asta a fost acum un an ... sau cam aşa
mai pricepuţi la aşa ceva. În privinţa ceva ...
verighetelor, nu are însă nici o idee. Ţine verigheta în mână. A trecut proba.
Totuşi, totuşi. .. Hansli îngenunchează. Tatăl ridică veri-
- Pare convenabil, declară el. gheta şi îl binecuvântează. Acum pot
"Să fie oare din aur, aur adevărat, aur începe pregătirile de nuntă. De îndată ce
pur?" întreabă un glăscior în urechea lui. vor veni zjleleinsorlte, Belinda va începe
Bărbatul aprobă, solemn. să albească rufele.
- Este ieftină, conchide el. Un bijutier Cine ştie de câte ori s-au repetat toate
poate cere mai mult pentru că el trebuie să acestea? Nici Lobats nu ştie, comisarul-

@]NTICIPATIA
detectiv de la Poliţie. Nici' De Hooft, luceşte ca ... o portocală chinezească! Aşa
preşedintele Asociaţiei Bijutierilor. ceva nu am mai văzut niciodată.
- Mereu aceeaşi poveste, spune De Lobats se Întrerupse din periatul gam-
Hooft, un flamand sclivisit, cu păr vopsit şi betei sale de un gri-negru cu mâneca par-
mustaţă pomădată. În curând verigheta desiului cenuşiu.
începe să se îndoaie, sau uneori se şi - Bineînţeles, primul nostru gând a fost
rupe, chiar dacă nu este prea mare sau că inelele Însele trebuie să fi fost furate,
prea mică. Oamenii vin în oraş, îl caută pe explică el. Dar această ipoteză nu a dăinuit
individul ăsta, acest, ah, "fil-o-zof", sila- mult timp.
biseşte el sarcastic (şi greşit); nu îl găsesc, Eszterhazy aprobă .
. se duc, la un bijutier sau la un aurar - Ce legi sunt Încălcate aici, mai precis?
adevărat. Aurul este probat, se dovedeşte întrebă el.
a fi pur, li se explică însă că, de fapt, este Lobats ridică din sprâncene, gânditor.
prea pur, că este prea moale şi se rupe - Păi. .. hm ... păi, desigur, omul Încalcă
prea repede. Ideea că soţiei legitime va tre- ordonanţele municipale privind comerţul
bui să i se cumpere o altă verighetă pentru stradal. Însă aceasta este o chestiune
a dovedi că este cu adevărat măritată, nu minoră. Iar metoda lui de marcare a
le place. Deloc. Dar ce se poate face? inelelor este ilegală, pentru că nu a fost
Ridică din umeri. . aprobată nici de Breasla Aurarilor, nici de
Lobats stă acolo şi ascultă. Mai auzise Camera de Testare a Asociaţiei Bijutierilor,
toate astea şi mai Înainte. Tot acolo se află, nici de Oficiul Imperial de Testări. Totuşi,
fără să audă totul de la bun Început - sau după cum ştim cu toţii, sunt făcute dintr-un:
nu totul - Engelbert Eszterhazy, Doctor În aur mai pur decât oricare alt inel existent.
Medicină, Doctor în Filozofie, Doctor În De Hooft se Încruntă..· ,
Jurisprudenţă, Doctor În Ştiinţă şi Doctor În - Este clar că omul nu-i cinstit, spuse el.
literatură, care acum Întreabă: Aurul a fost furat, probabil, din străinătate
- Vreo sesizare despre aur furat? şi el încearcă să-I plaseze puţin câte puţin,
- Nimic care să se potriveasca. Spahn, fără să atragă atenţia.
dentistul a suferit o spargere. Dar acesta Lobats îşi Înclină capul a dezaprobare.
nu este aur dentar. Şi la Perrero s-a produs - Dar nu avem nici o sesizare din stră-
un jaf, dar acesta nu este aur pentru mo- inătate despre vreun furt care s-ar potrivi
nede. Nu ar;n elucidat încă problema furtu- cu cazul acesta. Am verificat chiar şi ra-
lui de la Oficiul de Testări, de la Ritchli- poartele de acum câţiva ani, de exemplu,
Georgiou, dar şi acolo era vorba despre din California şi din Australia. Dar acesta
aur Ritchli obişnuit, de un galben foarte pal. nu este aur de tipul celui care se găseşte
Nu ca acesta ... acolo. '
Lobats gesticulează. Câteva inele sunt Doctor Esterhazy mai examină o dată
aşezate pe o bucată de hârtie în faţa lor, inelele.
inele pe care Asociaţia Bijutierilor a reuşit - Şi totuşi, zise el, dacă îl deţine În mod
să le re-cumpere, cum s-ar spune. De obi- cinstit, de ce ÎI vinde la un preţ atât de mic,
cei nu puteau fi re-cumpărate. faţă de cel obişnuit? Evident, îi impre-
Eszterhazy ia lupa şi le priveşte. O pune sionează pe oamenii cărora le vinde, vor-
apoi deoparte, iar De Hooft zice: bindu-le ca unul care are o oarecare edu-
- Am văzut toate felurile de aur, după caţie. Or tocmai de aceea ar trebui să ştie
cum ştiţi. Acesta este nou pentru mine. Am că, chiar dacă aurul provine dintr-o
văzut aur galben, aur alb, aur roşu, chiar şi comoară dezgropată, legea tezaurelor
aur verde, da! Dar acesta, acesta stră- prevede că Tronul îi va ceda jumătate ...

@]NTICIPATIA
dacă omul declară ime-
diat şi în mod corect...
Lobats îşi înălţă
fruntea şi îşi încreţi
buzele.
- Ei bine, domnule "
Doctor, s-ar putea s-o fi
nimerit. Poate că este
vorba de o comoară pe
care a găsit-o ascunsă
uhdeva, poate că s-a
Iăcomit şi acum a în-
ceput să scape de ea
cum a crezut că e mai
bine. Ştie că suntem pe
urm-ele lui şi se gân-
deşte că este prea
târziu să mai schimbe
ceva. Gândiţi-vă, dom-
nilor! - împinse el
inelele cu arătătorul său
gros şi păros - acest
aur ar putea proveni de
la piraţi ... sau chiar de 1-,-
la un dragon! Râse
grăbit şi se strâmbă. să vorbească şi să-şi dea cu părerea,
Eszterhazy începuse să se gândească plecă reflectând la acest caz.
la ceva, înainte ca povestitorul să termine; Vânzarea inelelor ieftine ţăranilor care
lui îi era perfect indiferent dacă un comisar vizitau oraşul era ceva aproape normal - În
de poliţie îmbrăcat în haine civile mai cre- cazul În care cineva avea inele ieftine de
dea În comori despre care oamenii din vânzare. Şi dacă admitem că cineva are,
popor încă spuneau că ar fi fost îngropate, unde altundeva şi cui altcuiva le-ar putea
ici şi colo, de către dragonii de pe vremea vinde la fel de natural?
goţilor şi a sclţilor, prin văi ascunse ori În Trenurile pufăitoara făcuseră să dispară
măguri bântuite de stafii; nu făcuse vreun cea mal mare parte a comerţului de pe
rău nimănui niciodată o astfel de convin- bătrânul râu, dar ceva mai rămăsese,
gere, În plus, aceasta adauga şi puţină totuşi; nu se desfăşura la fel de rapid; dar
culoare locală, care ar putea fi de folos în preţurile erau mai mici. Cărbune, cherestea
vremurile de azi. .şismoală, sare, pietriş, cereale şi nisip •
- Ce vrei să spui, Karrol-Francos, că erau transportate Încă În cantităţi mari, În
acum el ştie că tu eşti pe urmele lui? De sus şi În jos pe Ister, cu şlepurile, chiar
unde ştie? dacă În velele stacojli ale vaselor nu mai
Comisarul Lobats îi răspunse că la un sufla vânt bun, şi chiar dacă luntraşii nu işi
moment dat un poliţist În civil urmărise mai prindeau părul Într-o, codiţă la spate.
zona din jurul vechiului Turn cu Ceas, dar Locul unde puteau fi găsiţi aceştia atunci
că după aceea străinul nu a mai apărut. când mintea şi ochii nu le erau preocupare
Doctor Eszterhazy, Iăsându-i pe cei doi de parâme şi când nu lşl disputau priori-

@]NTICIPATIA
tatea la a acosta la chei, era Aleea Mes- sumând diferite gustări. Adesea stăteau
teacănului. rezemaţi de gard, admirând râul dintr-un alt
. Imaginaţi-vă un taluz de piatră pe vârful . unghi decât cel oferit de puntea şlepului.
căruia fusese construită o potecă pavată, Eszterhazy păşea încet pe alee, aştep-
mărginită de o părte şi de alta de şiruri de tându-se să întâlnească vreo figură fami-
mesteceni, potecă ce se întinde pe liară ... nu pe cineva anume, ci doar o per-
aproape o treime de kilometru de-a lungul soană cunoscută; vroia să întâlnească, pur
răului Ister. Odinioară se plănuise să se şi simplu, pe cineva cunoscut măcar din
continue lucrul la Alee şi să se planteze vedere. Şi, cum se întâmplă adesea, atâta
îrică pe atăţia mesteceni, pe o distanţă timp cât cineva nu este silit să împrumute
mult mai mare; dar nu s-a mai făcut nimic. bani, găsi ceea ce căuta.
Se poate spune totuşi că încercarea nu a Sau poate el a fost găsit.
eşuat complet. Oamenii din clasa celor. S-a nimerit ca trei dintre cunoştinţele lui
care îşi pot permite să se distreze şi Într-o să se afle prin apropiere, şi cel puţin două
zi lucrătoare În orele când soarele Încă dintre acestea îl salutară cu un "Ia loc şi
străluceşte, s-au gândit că priveliştea ar fi serveşte!". Verbul a servi are, probabil, mai
plăcută de pe Aleea Mestecenilor; unii puţine Înţelesuri decât multe altele, dar din-
chiar au comparat-o cu porţiuni ale cheiului tre cele des folosite pe teritoriul numit
Senei, deşi nu totdeauna cu aceleaşi Bazinul Isterului, cel mai răspândit este
porţiuni. Acele zone care ofereau condiţii. ud ... şi ospitalier.
de relaxare şi care intrau În calculele celor ţ:;ei doi mai În vârstă erau fraţii Francos
ce vroiau să facă mai mult decât simple . şi Konkos Spits, căpitanul şi, respectiv,
gesturi neînsernnate pentru ordinea şi şeful de echipaj al şlepului Regina
curăţenia oraşului, luate În considerare de Pannoniei, iar celălalt era matelotul; se pre-
către anumite doamne şi anumiţi domni supune că şi el avea un nume şi un
(doamne şi domni care doriseră să le ia În prenume, dar Eszterhazy nu auzise nicio-
stăpânire), erau acum patronate de dată să fi fost strigat altfel decât "Băiatul".
aceştia. Noii clienţi s-au dovedit interesaţi Fraţii erau bruneţi, băiatul era blond, iar
să privească la oamenii barjelor care Eszterhazy Îi Întâlnise prima oară pe toţi
mâncau şi beau, iar aceştia s-au arătat, trei cu ocazia unei afaceri misterioase şi
probabil, la fel de interesaţi să-i privească, ciudate, În care fusese implicat şi un
la rândul lor, pe ceilalţi. Sau poate că nu rozător enorm originar din Indonezia.
era aşa. Conversaţia debută cu generalităţi.
Acei căpitani, şef} de echipaj şi rnateloţi Vorbiră despre starea actuală a comerţului
(cele mai multe şlepuri aveau şi un matelot, pe apă, apoi amintiră modul În care se
pe lângă căpitan şi şeful de echipaj) care desfăşura comerţul pe râu cu mulţi ani În
doreau, după terminarea lucrului, să obţină urmă. Acordară ceva atenţie şi eternului
ceva de băut cât mai repede şi cât mai ieftin zvon cum că ruritanii sau poate românii ar
posibil, sau să se bucure de compania unor fi avut de gând să plaseze un detonator pe
prostituate desculţe, la fel de ieftin şi la fel Dunăre sau poate, după cum .spuneau unii,
de repede, nu mergeau până În Aleea chiar o bombă. Avantajele şi dezavantajele
Mestecenilor pentru aşa ceva. Acolo se metodelor actuale de marcare a canalelor,
duceau, În schimb, lucrători de pe barje a bancurilor de nisip şi a epave lor constitu-
spălaţi, pieptănaţi şi Îmbrăcaţi curat, care iau subiectul multor comentarii, dintre care
aveau o ţinută demnă atât În timpul puţine favorabile. La următorul rând de
plimbării, cât şi când stăteau la o masă, pahare cu băutură, conversaţia deveni mai
afară, savurând o bere neagră ori con- personală. Eszterhazy Întrebă dacă sunt

1 •. ;..; > •• r@mtt - ---=. @JNTlCIPATIA

~
mulţi tineri dispuşi să se ocupe cu comerţul vechi, iar eu, unul, mă bucur să văd că se
pe râu. Fraţii Spits susţinută în cor că ofer- păstrează.
ta era bogată, dar că nici unul dintre candi- Băiatul păru mai dispus să accepte
daţi nu merita să fie angajat; ei îşi răsu- spusele lui decât mormăiturile superiorilor
ceau rnustăţile stufoase şi loveau masa cu săi. Eszterhazy consideră momentul potrivit
pumnii lor enormi, pentru a sublinia acest pentru a întreba: .
lucru. Băiatul se înroşi. Eszterhazy îi - Şi unde este cercelul?
aruncă o privire prietenoasă şi Băiatul roşi' Băiatul scotoci prin buzunare. ,,0 fi
şi mai tare. vreun fleac prăpădit din alamă sau unul
- În ziua de azi, spuse Eszterhazy, nu care, deşi achiziţionat perfect legal, ar
mulţi tineri lucrători pe barje îşi mai gău- putea prezenta foarte puţin interes."
resc urechile pentru cercei, nu-l aşa? Scoase un cornet de hârtie murdară care
Spre surprinderea lui, auzind cele păstra urmele unor împachetări şi des pa-
spuse, căpitanul şi şeful de echipaj izbuc- chetări repetate, înăuntrul căruia se afla
niră într-un râs zgomotos, iar Băiatul cercelul. Strălucea, oarecum, ca o man-
deveni, pur şi simplu, stacojiu, cu o nuanţă darină cu coaja subţire. Eszterhazy scoase
violacee. din buzunar un toc mic de piele în care
- Ei, dar ce glumă e asta? întrebă păstra o lupă ce mărea excelent.
oaspetele. Ce, nu văd cu ochii mei că ure- - Vedeţi vulturul? întrebă Băiatul. Asta
chile lui nu sunt găurite? nu înseamnă oare că e din aur? M-a costat
- Ha, ha, ha! hohoti căpitanul Francos o jumătate de ducat.
Spits. - În mod sigur este la fel de bun ca şi
. - Ho, ho, hol chicoti şi şeful de echipaj aurul, adică, se grăbi el să explice; este
Konkos Spits. dintr-un aur foarte bun.
Aceştia traseră spre ei capul Băiatului - - Eu nu aveam lupă. A trebuit să mă
care, intimidându-se dintr-un anumit motiv duc la un bijutier. Nu a fost marcat pentru
se retrăsese din discuţie - şi îl răsuciră, că nu am vrut eu.
astfel încât Eszterhazy se temu că va Povestea Băiatului era destul de pre-
asista la o sugrumare nejudiciară. Era cisă, deşi, întrucâtva, săracă în adjective.
însă evident că Băiatul avea un gât flexibil - L-ai cumpărat de la individul ăla care
şi, de asemenea, că urechea stângă a filozofează? îl întrebă Eszterhazy.
Băiatului nu fusese găurită, în schimb ure- Băiatul confirmă dând din cap şi începu
chea dreaptă, da. Aceasta era roşie şi din să re-îrnpacheteze cercelul.
lobul umflat atârna un fir de aţă alb-mur- - Şi ce ţi-a spus?
dară. Cel întrebat se gândi o clipă, ca şi cum
- Parcă am fost beat când am făcut-o, ar fi fost pus la treabă grea.
mormăi Băiatul. - A zis ceva despre .Linxul liber din
Pentru că cei doi fraţi Spits aveau câte sud ..." Asta a spus ...
un cercei de aur în urechea dreaptă, ei nu Băiatul termină de răspuns, puse ghe-
considerară afirmaţia tocmai potrivită; de motocul înapoi în buzunar şi, luând de pe
fapt, căpitanul Francos ,chiar intenţionă să-i masă o scobitoare care prezenta urme că
tragă o palmă. mai fusese folosită, începu să-şi cureţe
- Ce vrei să spui? Asta ai vrut şi asta ai dinţii. Evident, în ceea ce îl privea, proble-
făcut! Nu-i aşa Doctore că va arăta mai ma discursului filozofului ~ra încheiată.
bine? Căpitanul Francos Spits se încruntă
- Aşa se zice de obicei, răspunse într-un fel de concentrare.
Eszterhazy, adăuqând; obiceiul este .stră- - Din Sud, repetă el. Dar nu există lincşi

@]NTICIPATIA
·în sud, frate! Eu n-am spus niciodată că ar a i se permite accesul în încăperile tăcute
fi! În nord, da. Se întoarse spre Doctor de la etajul clădirii austere, pe frontispiciul
Eszterhazy. Fostul nostru şef de echipaj căreia se regăsea acelaşi simbol. Nimeni
omorâse un linx în nord, pentru că îi nu îl împiedică să ajungă la catalog, care
prindea toţi curcanii şi ... consta dintr-o mulţime de volume uriaşe,
- Chelner! Eszterhazy atrase privirile ordonate pe rafturi, fiecare la locul său. Se
tuturor. Coniac pentru toată lumea, co- descurcă uşor, copie cu atenţie ceea ce
mandă el. Lincşii de pe teritoriul Monarhiei văzuse pe unul dintre formularele oferite ca
au fost daţi uitării. A fost nevoie de coman- model şi se îndreptă spre pupitrul de
dat încă un rând pentru ca Eszterhazysă servire al bibliotecii. Bărbatul de la acest
poată pleca. birou luă formularul cu o 'mână şi, ţlnăn-
Întors la nr. 33 de pe strada Turkling, el du-şi ochelarii cu cealaltă, citi cu voce tare,
îşi întrebă bibliotecarul, pe Herra Hugo Von ca un profesor la curs:
Sltski: - Volumul V din "Ultima dorinţe şi
- Avem vreo copie a Celor 12 chei, de Testamentul lui Basil Valentine, ADICĂ,
Basil Valentine? Tratat ŞtiinJific şi Practic, precum şi cele XII
- Avem şi n-avem. chei şi Anexa referitoare la Marea Piatră a
După acest răspuns, dat pe un ton filozofilor Antici. "
aproape misterios, Von Sltski începu să Se auzi zgomotul unui scaun târşâit pe
explice: podea, cineva tuşi pentru a-şi drege glasul şi
- Copia noastră a fost trimisă la întrebă:
legătorie. Aşa cum vă spusesem, era obli- - Acesta este Maestrul Mumau? în timp
gatoriu acest lucru. Acum a apărut în ce un bărbat foarte înalt!' foarte slab şi
presă. Îndrăznesc să spun că putem ieşi foarte chipeş se 'apropie încet, venind de la
din atenţia presei. Dar, vă propun să con- un birou alăturat. .
sultaţi copia din ... din ... - Nu, nu este, răspunse bibliotecarul.
Îşi roti ochii şi se gândi o clipă. - Am onoarea de a mă adresa Onora-
- Nu din Biblioteca Imperială, acolo nu bilului Păstrător al Volumelor Rare? Întrebă
o au. Iar cea de la Universitate nu este Eszterhazy, întinzându-i propria carte de
completă. vizită - celălalt i-o oferise deja pe a lui.
Îşi roti din nou ochii. - Da-a, răspunse Păstrătorul, încă uimit
- Există o copie bună în colecţia de remarcabila întâmplare că cineva l-a
Bibliotecii Marii Loje. Vă voi da o recoman- recunoscut În calitatea lui oficială. Bună
dare către Păstrătorul Volumelor Rare. ziua. Credeam că sunteţi altcineva. De obi-
Scrise îngrijit câteva cuvinte pe cartea' cei, nu avem cereri pentru astfel de cărţi.
lui de vizită şi desenă un simbol, apoi i-o A-ha. O-ho. Da. Da. ÎI cunosc foarte bine.
dădu. Este întemeietorul Lojii celor Trei Coroane.
Eszterhazy mulţumi şi plecă gândin- Ştiţi, Loja mea.
du-se cu o oarecare ironie, dar şi. amuzat, Aceste ultime afirmaţii se refereau,
că exista cel puţin un loc în oraş - în care totuşi, la bibliotecarul lui Eszterhazy, nu la
el se credea liber şi nestânjenit de nimic - Maestrul Mumau, despre care ar fi vrut să.
unde, chiar şi el... cu cele şapte diplome şi întrebe Eszterhazy, ar fi vrut chiar foarte
şaisprezece atestate, nu se putea duce cu mult, dar nu era încă momentul. Păstrătorul
certitudinea unui succes sigur, fără a fi era foarte amabil, foarte atent; îi oferi lui
introdus de cineva care, în acest caz, era Eszterhazy un birou alături de el, îi aduse
chiar propriul său angajat. un scaun mai bun (zise el) decât cel care
Cartea de vizită a fost suficientă pentru se afla deja acolo, comandă o lampă cu

u-~ --.;;-;~-~ ~ =="HII!ar.;"_~;~~-:;----'lI @]NTICIPATIA


picior, Îi oferi hârtie şi creioane ascuţite, se scrise de o mână parcă de profesor, cuvin-
scuză că cerneala nu era permisă, regretă tele "pra Lege Lege Lege Relege Labora
că nu se putea fuma, Îi oferi o cutie cu et lnvienes".
tutun de mestecat, aduse o listă cu.publi- Roagă-te, Citeşte, Citeşte, Ci,teşte,
caţille recent achiziţionate şi, nu se ştie Reciteşte, Trudeşte şi Vei Găsi.
cum, Înainte ca Eszterhazy să-şi dea Gânditor, întoarse foaia pe faţă. Pe for-
seama, Păstrătorul, bibliotecarul asistent şi mular rămăseseră cuvintele:
supraveghetorul de sală se retraseră, au, K. - Heyndrik.
Iăsăndu-I, dacă nu singur, cel puţin cu "Registrul Anual al Credincioşilor rezi-
I "Volumui V al Ultimei Dorinţe şi Testa- denţi În Capitala Imperiului, Înregistraţi
mentul iui Basil Valentin e" etc., un volum . conform Legii" etc., fusese cu siguranţă
foarte mare, ros de carii ici şi colo, dar cu actualizat... odată. Totuşi, Maestrul Karrol-
paqinileIncă lizibile. În prefaţă se men- Heyndrik Mumau nu se mutase de când
- ţiona,optimist şi Incurajator, că orice idee fusese publicat ultima dată acest registru,
Împotriva Sfintei Credinţe Creştine pe care ceea ce Însemna că numele lui Îi era
ar fi conţinut-o vreodată cartea a fost cunoscut portarului blocului cu aparta-
îndepărtată, conform Regulii impuse de mente sărăcăcioase, dar Ctecente.
Consiliul din Trenl; data publicării era 1647. - Da, Maestrul locuieşte aici, dar are un
Nu era prima ediţie. atelier în vechea Brutărie Spaniolă, unde
Nimic nu i-ar fi Încântat mai mult pe bănuiesc că se şi află în acest moment.
. Eszterhazy decât să fi putut reciti volumul - Mulţam', domnule.
în întregime, atunci şi acolo. Însă el căuta o Fusese odată un Împărat care se
referire la un anumit lucru şi s-a Întâmplat căsătorise cu Prinţese de Castilia. Aceasta
s-o găsească chiar În prefaţă. .Phoenix-ul s-a petrecut cu mult, mult timp În urmă. Şi
din sud a smuls inima din pieptul fiarei trecuseră foarte mulţi ani de când la
uriaşe din est, fiara din est trebuie depose- Brutăria Spaniolă nu se mai scosese din
dată de pielea de dragon, iar aripile ei tre- cuptor nici un farduelos sau vreo altă spe-
buie frânte, apoi Împreună trebuie să se cialitate hispanică de patiserie. Dacă nu ar
1

cufunde În Oceanul Sărat şi să revină fi bănuit ce cuvinte trebuiau să alcătuiască


întrumuseţet ... " literele rămase pe firmament, Eszterhazy
Confuz 'şi enigmatic, ca de altfel Întregul nu le-ar fi putut desluşi sensul. Ferestrele
volum, dar în părerea pe care el şi-o for- murdare aveau perdelele trase şi praful se
mase despre .llnxut liber din sud" nu era depusese În strat atât de gros În colturile
nimic enigmatic, având în vedere că Băia- uşii de la intrare, încât era Îndoielnic că
tul cu siguranţă nu auzise niciodată În viaţa cineva mai folosise uşa aceea, În ultimele
lui de Basil Valentine. Sau despre vreuna decenii. Dar există Întotdeauna o "intrare
dintre scrierile sale. prin spate", Porni într-acolo şi ciocăni la
Ori de Opera lui. uşa Încadrată Într-un zid de cărămidă de
Mânat de un impuls, Eszterhazy luă cu un roşu stins.
grijă volumul şi îl scutură uşor, uşor, pentru Uşa se deschise destul de repede.
că totuşi era foarte vechi, deşi părea destul - Stimate Maestre Mumau, zise Esz-
de solid. Dintre ultimele pagini alunecă o terhazy politicos, nu trebuie să mai tabricaţi
foaie de hârtie şi, deşi el se grăbi să pună aur, ştiţi. Chiar nu trebuie. Legea vă inter-
volumul pe masă, foaia căzu pe podea. Era zice: '
o jumătate dintr-un formular pentru cererea - ar să mă trimită la galere? şopti
cărţilor, rupt aproape complet; iar pe dosul acesta.
lui, privirilor lui Eszterhazy li se înfăţişară, - Vă promit că nu, răspunse Eszter-

@]NTICIPATIA
hazy. Niciodată nu promisese ceva fără să şi nu te mai juca cu viaţa ta."
fie sigur că se poate ţine de cuvânt. Eszterhazy Îşi scosese pălăria şi Îşi
- Aveam de gând să mă opresc, făcea vânt cu ea.
oricum. Se purta ca un şcolar care fusese -,Dar de ce ai vândut inele şi cercei?
prins pe când cocea mere pe lampa Întrebă el. De ce?
Bunsen. Pentru o clipă rămase acolo, În Maestrul Mumau îl privi.
picioare, nehotărât. Apoi continuă: N-aţi - Aveam nevoie de bani pentru
vrea să intraţi...? Aţi vrea? Într-adevăr? Vă adevăratul meu proiect, răspunse. Nu mă
rog! interesează aurul, oh, ce pacoste! Aveam
Înăuntru se găsea orice obiect pe care doar nevoie de mai mulţi bani, căci pensia
se aşteaptă cineva să-I găsească acolo: nu era chiar aşa de mare, iar mie Îmi tre-
cuptorul, cazanul, alambicul, pelicanul. buiau 50 pe ducaţi, aşa că am fost nevoit
Totul se afla acolo. Însă mai era şi ceva ce să fabric suficient aur pentru a vinde 100
Eszterhazy nu recunoscu din primul de inele. Ei bine, acum am cei 50 de
moment. Dându-şi seama, se Întoarse, ducaţi... _
silindu-se să uite cum arată. Chipul i se lumină exprimând o bucurie
- Acea ... piesă din echipament, spuse cum Eszterhazy aproape că nu mai văzuse
el, gesticulând. Unealta aceea. Distruge- niciodată În viaţa lui.
ţi-o. - ... şi pot lucra la adevăratul meu
Omul scoase un sunet ameninţător, proiect.
scuipă printre dinţi şi oftă. Eszterhazy aprobă, dând din cap.
- Bine, bine. Am spus că n-o să mai - Elixirul vieţii, spuse el, obosit.
continui, nu? Ei bine, aşa va fi. Deci nu mai - Bineînţeles, elixirul vieţii!
am nevoie de ea. Dintr-o dată, Doctor Eszterhazy nu mai
- Şi nici nu o să mai iaceţi rost de alta găsi nimic de spus. Căută Îndelung În
la fel. minte şi, În cele din urmă, murmură:
Se Întoarse şi privi Încă o dată În jur. - Informaţi-mă, din când În când.
Da, brutăria a fost un loc foarte bine ales. După câtva timp îi spunea lui Lobats:
Da~ Dumnezeu ştie ce ar fi făcut cei de la - Puteţi considera cazul închis.
Monetărie şi cei de la Trezorerie, dacă· ar fi - Aşa credeţi? Aţi reuşit. Bine. Foarte
ştiut ce s-a copt aici până de curând. bine. Dar ... cel puţin, spuneţi-mi: de unde
- Ştiţi, eram profesor de chimie la avea auruf?
Vechea Şcoală Secundară, zise Mumau. Şi Eszterhazy răspunse într-o manieră
Încă unul foarte bun. Până când m-am perfect credibilă:
Îmbolnăvit. Părintele Rector a fost foarte - Era aurul dragonului.
amabil cu mine, "Maestre Henk", mi-a zis, Nu a fost niciodată convins, după
"am convenit să vă dăm o pensie bună, aceea, că- Lobats îl va ierta vreodată.
aşa că luaţi-o mai uşor şi nu mai citiţi
cărţile acelea groase, auziţi?" Iar eu am
răspuns: "Nu voi mai citi, Părinte Rector." Traducere de:
Dar, bineînţeles că am mai citit. Şi, desigur, Monica Dumittiu
a trebuit să mărturisesc .."Părinte, am citit
din nou cărţile acelea groase, pe care mi
le-aţi interzis", i-am spus preotului. Nu era
Părintele Rector, doar preotul din parohie,
iar el mi-a răspuns, aşa cum face mereu:
"Spune de trei ori Tatăl Nostru şi Ave Maria

@]NTICIPATIA
şi
@]BcsOB®OiJ@J [( ~ ~ iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiii![[]iiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiiOi

MIHAELA & CRISTIAN IONESCU

DICŢIONAR SINtETIC
u
DE LITERATURA SF
. (Unnare din nr. trecut) (1959); "We Claim These Stars" (1959);
"Earthman, Go Horne!" (1960); "Mayday
ANDERSON, Poul (S.U.A.; n. Orbit" (1961); "Warriors from Nowhere"
i 25.11.1926 în Pennsylvania): licentiat în (1965); "Hunters of the Sky Cave"
n fizică la University of Minnesota. Debut (1965); "Flandry of Terra" (1965;
în 1947 cu povestirea "Tornorrows culegere); "Agent of the Terran Empire'"
Chi1dren", publicată în "Astounding (1965: culegere); "Ensign Flandry" (1966);
Stories". Deţine 7 premii "Hugo" şi 3 "The Rebel Worlds" (1969); "A Circus of
e premii "Nebula". Scrieri: Ciclul Hells" (1970); "The Day of Their Return"
e "Guardians of Time" incluzând cinci (1973); "A Knight of Ghosts and
povestiri publicate între anii 1954-1959 şi, Shadows" (1974); <tA Stone in Heaven"
ă

ultima, în 1983: "Time Patrol" (1954) (1979); "The People of the Wind" (1982);
("Pat~ula Timpului"); "Brave To Be a "The Game of Ernpire" (1985); "A
ă
King": "The Only Game in Town"; Plague of Masters". Ciclul "Nicholas van
"Delenda Est" (1953) şi "Time Patrol- Rijn": "War of the Wing-Men" (1958;
rnan" (1983) ("Patrula Timpului" publicată rev. în 1978 şi republicată sub titlul "The
sub. acest titlu în Ed. "Nemira"; a nu se Man Who Counts"); "Trader to the Stars"
. confunda cu prima povestire publicată sub (1964; culegere); "The Trouble Twisters"
u un titlu identic în c.P.S.F. nr. 343-345 şi '(1966; culegere); "Satan's World" (1969);
în "Almanahul Anticipaţia 1987"). Ciclul "Mirkheim" (1977); "The Earth Book of
"Agent of the Terran Empire" = ''Flandry Stormgate" (1978; culegere). Seria "Hoka"
Saga": "Ti ger bu the Tail" (1951); (în colaborare cu Gordon R. DICKSON);
"Honor able Enemies" (1951); "The "Earthman ' s B urden" (1957 ; culegere);
Ambassador of Flesh" (1954); "The Game "Star Prinoe Charlie" (1975); "Roka!"
of Glory" (1958); "A Message III Secret" (1984; culegere). Trilogia "Last Viking":

@JNTICIPATIA -
"The Golden Horn" (1980); "The Road of siune"); "Twilight World" (1961); "Orbit
the Sea Horse" (1980); "The Sign of the Unlimited" (1961);- "A Bicycle Built' for
Raven" (1980). Seria "King of Ys" (în Brew" (1962) = "The Makeshift Rocket"
colaborare cu sotia sa Karen ANDER- (1958); "Murder Round" (1962); "The
SON): "Roma Mater" (1986); Critique of Impure Reason" (1.962);
"Gallicenae" (1987); "Dahut" (1988); "Epilogue" (1962); "King Who Died"
"The Dog and the Wolf" '(1988). Alte (1962); "After Doomsday" (1962);
scrieri: "Tomorrow's Children" (1947; în "Territory" (1963); "Homo Aquaticus"
1969 a fost inclusă în povestirea (1963); "No Truce with the Kings"
''Twilight World"); "Logic" (1947); "The (1963); "Shield" (1963); "The Three
Star Beast" (1950); "The Helping Hand" Cornered Wheel" (1963); "The Master
(1950); "Ghetto" (1950); "Lord of Key" (1964); "Three Worlds To Conquer"
Thousand Suns" (1951); "Vault of Ages" (1964); "Marque and Reprisal" (1965);-
(1952); "Sam HaU" (1952); "When Half "Arsenal Port" (1965); "The Star Fox"
Gods Go" (1953); "Night Piece" (1953); (1965); "Admirality" (1965); "The
"Three Hearts and Three Lions" (1953); Coridors of Time" (1965) ("Coridoarele
"The Big Rain" (1954); "Brain Wave" timpului"); "World Withâut Stars" (1966);
(1954) ("Povara cunoaşterii"); "The "The Fox, the Dog and the Griffin"
Broken Sword" (1954; rev. 1971); "The (1966); "Trader Team" (1966); "The
Man Who Carne Early" (1955); "The Trouble Twisters" (1966); "A Sun
Snows of Ganymede" (1955); "The Long Invisible" (1966); "Supernova" (1967);
Way Home" (1955); "Star Ways" (1956); -"Eutopia" (1967); "Starfag" (1967);
"Margin of Profit" (1956); "Superstition" "Outpost Of Empire" (1967); "Th.e
(1956); "The Peace Mongers" (1956); Sharing of Flesh" (1968); "Day of
"The _ Long Remembering" (1956); Burning" (1968); "Kirie" (1968) (trad.
"Survival Technique" (1956); "Planet of idem); "Tau Zero" (1968); "Operation
No Return" (1956); "Call Me Joe" Changeling" (1969); "Three: Will Be
(1957); "The Makeshift Rocket" (1958) = Time" (1969); "Journey 's End" (1970);
"A Bicycle Built for Brew" (1962); "Birthright" (1970); "The Queen of Air
"Perrish by the Sword" (1959); and Darkness" (1971); "The Byworlder"
"Backwardness" (1959); "Sister Planet" (1971); "Operation Chaos" (1971); 'The
(1959); "The Enemy Stars" (1959); "Sky Dancer of Atlantis" (1971); "Goat Song"
People" '(1959); "War of Two Worlds" (1972); "'Wings of Victory" (1972)
(1959); "A Man to My Wounding" ("Aripile victoriei"); "Fortune Hunter"
(1959); "Virgin Planet" (1959);. "The (1972); "The Problem of Pain" (1973);
High Crusade" (1960); "Let the Spaceman "The Pugilist" (1973); "A Season of
Beware" (1960); "The 'Longest Voyage" Forgiveness" '(1973); "Lodestar" (1973);
(1960); "The Golden ,SI<1ve" (1960); "Wingless of Avalon" (1973); "Rescue er
"Murder in Black Letter" (1960); "Rogue Avalon" (1973); "The Merrnans
Sword" (-1960); "A. W orld To Chose" Children" (1973); "Hrolf Kraki' s Saga"
(1960); "Logical Conclusion" (1961); (1973); "A World Named Cleopatra"
"Progress" (1961); "Waldrop" (1961); (1974); "Fire Time" (1974); "Inheritors of
"Hiding Place" (1961); "My. Object AU Earth" (1974); "How Ta Be Ethnics in
Sublime" (1961) ("Prea sublima mea mi- One Easy Lesson" (1974); "The Winter

~:;:;;;-;;;;.:. -:",.;;:z:, "'-~o=-_-;-','~:::"'..-",';;"~~" -=-..,::;:' -, --:r' :~ ',." - ;__ ..r-=_=-;: @]NTICI~ A TIA
of World" (1975); "Hunter's Moon" ANDRAE, Johann Valentin (Ger-
(1978); "The Avatar" (1978); "The Night mania): Proto-SF: "Reipublicae Christia-
Face" (1978); "Day of Burning" (1978); nopolitanae descriptio" (1619).
"The Devil's Game" (1980); "Conan the
ANDRAU, Marianne (Franţa): studii
Rebel" (1980); "The Saturn Game"
de filosofie; ziaristă. Scrieri: "Les faits
(1981); "Cold, Victory" (1982); "Starship"
d'Eiffel" (1958); "La' planete lnexistence"
(1982); "The SOITOWof Odin the Goth"
(1958); "La renegate" (1958); "L' Arbre"
(1983); "Orion Shall Rise" (1983);
(1958); "Krispi de Gordevoil" (1958);
"Fortune's Hunter" (1985); "Interloper";
"Malenrendu" (1958); "Quand tout dort"
, "The Light"; "Gypsy"; "The Marti-an-
(1958). Culegere: "Les faits d'Eiffel"
Crown Jewels"; "The Valgolian"; "The (1.958). I

Prospectors"; "Poor Victory"·; "Well


• Coming"; "Space Pirates"; "Prisoners"; "A ANDREESCU, Dumitru Ştefan (Ro-
Midsummer Tempest". Culegeri: . mânia): ofiter superior, inginer specializat
"Strangers from Earth" (1961); "Un-Man în domeniul rachetelor şi astronauticii;
and Other Novellas" (1962); "Time and autor a' numeroase lucrări tehnice de spe-
Stars" (1964); "The Horn of Time" cialitate şi de popularizare a cunoştinţelor
(1968); "Seven Conquests" (1969); legate de cucerirea cosmosului. Printre
"Beyond the Beyond" (1969); "Homeward cele din urmă poate fi amintită lucrarea
and Beyond" (1975)~ "Homebrew" (1976); (pseudo) literară: "Vă- scriu din gara cos-
"The Gods Laughed" (1982); "Conflict" mică" (1959).
(1983); "The Unicorn Trade" (1984); ANDREESCU, Mariana (România):
"Past Times" (1984); "Dialogues with scenariul radiofonic "Misiunea cosrnonavei
Darkness" (1985); "Space Folk" (1989); Argo-7" (1983).
"Inconstant Star" (1991). Eseu (para-SF):
"Is There Life on Other Worlds?" (1963). ANDREEV, Kiril K. (Rusia): Anto-
logia: "Novaya signalnaya" (1963).
ANDERSON, Susan & McINTYRE, Studiul: ("Jules veme - Cele trei exis-
Vonda (S.U.A.): Antologia: "Beyond tente ale lui Jules Veme") (1960).
Equality" (1976).
ANDREI, Martin Mircea (România):
ANDERSON,. William Charles (S.u.A.; "Jocul" (1991).
n. 1920): "The Valley· of Gods" -(1957);
"Penelope" (1963); "ADAM' M-l" (1964). ANDREI, Petre (România; n. 1891
Brăila - m. 1940; se sinucide în timpul
ANDIOL, Max (Franţa): "Le paradis rebeliunii legionare): filosof, sociolog' şi
des homrnes roman des temps om politic. Eseul: "Problema fericirii"
prochains" (1903). (1919-1921).

ANDJELCOVICI, Milivoj (Iugoslavia): ANDRES, Stefan (Germania; n. 1906


(Întoarcerea de pe planeta Ei Bi"). Breitwies - m. ?): "Wir sind Utopia"
(1943).
ANDJELKOVIC, Radmilo (Iugoslavia):
"Varnica" (1986). (Continuare .Î.Q nr. viitor)

@]NTICIPATIA
"-=- ~. a B C5Q B 0 []iJ ~ B []iJ 0 []iJ a B Cs Q B 01JD

DAN D. FARCA$

~UNlfM'NI~lfCOBAI1
, .'

A. n urmă cu mai bine de zece ani,


frecventam cu regularitate cena-
În episoadele trecute ale acestei rubrici
am adus eu Însumi două argumente În acest
clul .rnartientlor", atât de bine- sens: Înmulţirea neobişnuită a rapoartelor
cunoscutul loc de Întâlnire al despre răpiri efectuate de OZN-uri şi un
autorilor SF "consacraţi". Poate raţionament din care reieşea că ar putea
cineva Îşi va Învinge odată inertia exista În Univers multe civilizaţii suficient de
şi va scrie istoria acestor reuniuni, bătrâne pentru a putea fi autoarele unui atare
care atrăgeau tot ce avea mai fenomen.
bun fandomul În epoca respectivă, dar, e Încă din anii şaptezeci, una dintre
drept, şi tot soiul de alte persoane... Acum Îmi ipotezele care câştigau teren În explicarea
vine În minte doar o mică Întâmplare, probabil fenomenului OZN şi a tot mai deselor
uitată Între timp de toţi ceilalţi, În care unul rapoarte privind răpirile, era aşa-numita
dintre cei prezenţi, suferind În mod evident de ipoteză a grădinii zoologice (zoo hypothesis).
tulburări de comportament, s-a ridicat În Conform acesteia, Pământul este o imensă
picioare, În câteva rânduri, În mod inoportun, rezervaţie naturală, o insulă a Universului, În
Întrebând asistenţa cu o voce dramatică -
care viaţa speciilor este lăsată să evolueze În
"Dar nu vă daţi seama că suntem nişte
linii mari conform hazardului, cu excepţia
cobarr.
unor mici intervenţii, permise, din partea unor
Atunci l-am liniştit, spunându-i că este o
ide,e fiction interesantă, pe care merită s-o .superclvlllzaţil". Ca un complement s-a pre-
pună pe hârtie, deşi eu Însumi nu eram câtuşi supus că În zona noastră din Galaxie ar
de puţin de părerea lui. Nu mai ştiu conti- putea exista şi alte rezervaţii similare, pe alte
nuarea, dar ştiu că, peste câtva timp, mi-au planete, .admlrustrate" de o aceeaşi instanţă.
căzut În mână o seamă de cărţi şi articole În O martoră a unei răpiri Îşi amintea, sub
care se relua aceeaşi problemă la modul non- hipnoză, că la bordul unui OZN i s-ar fi SPllS
fictian: lucrări În care se afirma că omenirea, că "vizitatorii" sunt faţă de noi aproximativ În
: sau o parte a ei, ar fi, aparent, cobaii unor acelaşi raport În care suntem noi faţă de ani-
. puteri atlate mult deasupra noastră... malele noastre domestice, ori faţă de cele

@]NTICIPATIA
dintr-o rezervaţie. Dacă Ei fac asupra noastră Să ne gândim, Însă - şi chirurgul taie În
tot soiul de experimente, acestea nu sunt carne vie, pentru binele pacientului său, une-
rezultatul unei invazii tainice, În curs de ori fără să mai aibă timp să-i ceară consim-
desfăşurare, sau al unor Inţeleqeri oneroase ţărnăntul. Dacă vizitatorii sunt, Într-adevăr,
la un nivel cvasioficial. Intruşii ne controlează, stăpânii noştri, n-ar putea avea, Între anumite
pur şi simplu, de sute de mii de ani, ca limite, drept de viaţă şi de moarte asupra
stăpânii pe vitele, sau, de ce nu, pe cobaii lor. noastră? Nu ar trebui cumva să ne. resem-
Conform rapoartelor pe care le avem, năm Încrezându-ne În Inţelepciunea lor şi În
OZN-urile par să acţioneze cu o extremă dis- faptul că ei Înşişi sunt interesaţi să ne octro-
, creţie, de preferinţă rar, noaptea târziu, tească?
folosind adesea sisteme de camuflaj. Atunci Ce or fi gândind oare despre noi ani-
cănd.o persoană este răpită În prezenţa alto- malele dintr-o rezervaţie, dotate cu emiţă-
ra, de regulă acestea din urmă sunt aduse toare miniaturale? Ce am zice noi dacă am
Într-o stare de "animaţie suspendată" ş.a.rn.d. afla că tigrii dintr-o pădure discută despre
De pildă, un martor a observat Într-o noapte dreptul omului de a intra În junglă sau că se
LJn OZN care plutea deasupra unui iaz, Întreabă dacă oamenii le vor binele sau răul?
aparent cu intenţia de a se aproviziona cu Ori, cum spune scriitorul Whitley Strieber În
apă. Ori de câte ori trecea un automobil, pe cartea sa Communion, ce-o fi gândind oare
şoseaua de alături, luminile OZN-ului se despre savantii din laborator maimuta de
stingeau, ca apoi să se aprindă din nou. O experienţă, cu nenumăraţii electrozi Infipţi În
atare discreţie nu denotă nici teamă, nici o creier ...
tactică subversivă. Este, pur şi simplu, com- Pe de altă parte, Îşi face oare vânătorul
portamentul firesc Într-o zonă ocrotită. Ştim probleme pentru căprioarele ucise În pădure?
_foarte bine noi Înşine că În rezervajiile -natu- sau spectatorii coridei suferă oare pentru ta-
t rale accesul este permis numai anumitor per- urii ucişi În arenă, pentru a satisface pofta de
,soane, iar acestea nu au voie să perturbe sânge şi de bărbătească, violentă, con-
, viaţa obişnuită a animalelor. Ceea ce nu fruntare? Dar, mai ales, Îşi face cineva pro-
· Înseamnă că unele dintre ele nu vor fi însem- bleme că viţelul sau porcul sau mielul, pe
" nate cu coliere conţinând mici emitatoare, care până ieri i-am Înconjurat cu o anumită
" sau că În cazuri justificate nu se va interveni afectiune, azi ii ucidem? Să nu uităm că
· pentru restabilirea echilibrului ecologic, ori că aceste animale, oricât ar fi de inferioare În
" unele exemplare nu vor fi mutate uneori Într-o raport cu o'. nu sunt total lipsite de o anu-
altă rezervaţie etc. mi ă i ţe egere a lumii; ele ne recunosc,
Susan Ramstead, cazul căreia a fost poa e u ee ajung chiar să cr,adă, În felul lor,
· descris de Kevin D. Randle În cartea sa The În b ă a ea noastră Înainte de a ajunge la
::-.UFO Casebook (1989), Îşi va aduce aminte În reia 'ile cu animalele de laborator, nici
x că "vizitatorii" i-au spus, În cursul unei răpiri, e acem probleme, de pildă, când
· . că au ales un număr de persoane drep roaş e i se distruge măduva spinării, ca
"cobai; vietile lor sunt urmărite În detaliu. Ei i d paralizată, să fie disecată pe viu,
. pot fi examinaţi îndeaproape zilnic, dar di a arăta studenţilor cum Îi bate inima.
când În când sunt aduşi la bordul a el r Ş eni nu va protesta dacă unor şoareci le
'~prin anumite procedee, se ex rag di e producem leziuni canceroase pentru a testa
- amintirile intervalului rece de t. 'se a e apoi eficacitatea unor remedii ş.a.m.d.
,( examinare fizică. Ii se 'a e ce Un pacient al o-. Edith Fiore, numit
'-jJse implan ează - s c Ş 'ete ames, şi-a reamintit sub hipnoză că, răpit
mesaje sau co en şi ind, i s-au luat probe de sânge şi i s-au făcut
"Înapoi acasă. La aces: :::azse a au ă. desi- şi alte investigaţii, după care vizitatorii i-au
gur, nenumăra e a +ee -- :;are e - răpi spus că se minunează cum de mai este În
sunt rnanipu al e: e e e viaţă, având În vedere că in urmă cu
· , genetice, medi -ra r_ reocupare douăzeci de ani tot ei i-au inoculat un virus
pentru discom r:: tsa r care pentru Ei este mortal, fără excepţie ...

, @]NTICIPATIA
Acum se gândeau să-I Încrucişeze pe James
cu specia lor, pentru a crea urmaşi rezistenti
la virusul respectiv ...
Suntem tratati cumva şi noi, uneori, ca
nişte animale de laborator? Iar dacă nu
rezistăm tratamentului, .. asta e!? ,
Putem accepta o atare ipoteză? Părerea
mea este că da şi nu. Cred că există sufi-
ciente indicii pentru a afirma, cu o probabili-
tate 'rezonabil qe mare, că cineva ne con-
trolează. În acelaşi timp, Însă, este putin
probabil să fim considerati doar nişte animale
de reproduce re sau nişte cobai pentru experi-
mente medicale, ori, să zicem, subiect de
amuzament al unor fiinte mai evoluate: Este
destul de plauzibil ca de la diferiJi oameni să
se aştepte aporturi diferite. Ne putem Întreba,
În acest sens, oare adevărata ştiinţă,
adevărata artă se creează pe alte tărâmuri,
iar ceea ce produc pământenii sunt doar
palide ecouri ale acestora, primite prin
canalele inspiratiei ori ale intuiţiei? Sau mai
degrabă creatia noastră este autentic origi-
nală şi poate surprinde şi bucura până şi
Divinitatea? Îmi. place să cred că este mai
adevărată a doua imagine. În acest caz, s-ar
putea să nu avem acces la ştiinţa şi la arta
sferelor de deasupra noastră tocmai pentru a
fi determinati să creăm ştiinţe, arta şi morala
noastră, În toată oriqinalitateaIor.
Această cerinţă a oriqinalităţf implică, o
dată În plus, neintervenţia. Deci, În conformi-
'tate cu cele de mai sus, pământenilor li se
recunoaşte dreptul de a-şi crea şi consolida
propria civilizatie, diferită de cea a altor
inteligenţe din Univers. Dar, În acelaşi timp,
se pare că li se conferă şi riscul de a se ni-
mici in Întregime dacă nu sunt suficient de
înţelepţl să evite capcanele de la intersectia
dintre noile tehnologii distructive şi spiritul
războinic sau răzbunător, aţâţat de fanatismul
ideologic, religios, nationalist etc., ori dintre
noile găselnite ştiinţifice, de tipul bioteh-
nologiilor şi iresponsabilitatea câştigului cu
orice pret. Aş vrea să mă Înşel, Însă mă
obsedează uneori imaginea de coşmar a
unor zeităţi olimpiene punând pariuri. pe capul
nostru, fără a interveni să oprească degetul
care ar vrea să apese pe butonul roşu.

~ ~i~~;~:,;-:;
t! ..
,;i~!~, J:)@,: . --'-- @]NTICIPATIA
ADI A LIPAI. Deocamdată nu seama unui bagaj insuficient de
pot decât să repet îndemnul anteri- lecturi.
or: Mai trimite.
DESPINA PASARE. Întârzierile se
PAUL TINTISAN, str. Arieş, nr.t , datorează sistemului de evaluare
b1.50, apt. 39, Mediaş, 3125, jud. utilizat de redactor. Aparitia unor
Sibiu caută numerele 1-5,8-10, 15, texte mai bune (subiectiv vorbind!)
16, 18, 25, 59, 69, 76 din colectia le impun pe acestea celor deja
Nautilus I a Editurii Nemira, Ira retinute, cu .vechi state de serviciu".
Melanox de Serge Brussolo şi
Jurnalele 7-10 ale seriei Star Trek. Mihai-Dan Pevclcscu
Referitor la •Visul" este amuzant în
mod asociativ, fiind în realitate nu o
povestire, ci un simplu manifest/
eseu (7) pro-horror. (Poate în ,.Hyde
Park"...)

ALECU MARI S. să fiu sincer,


preferam WTIoru1şi op irrusmul din
textele mai echi...

FELIX CHRYSLERI COS TI. r


ROBERT. Desen este bun (după
gustul meu, de ep o eslonls . în
. privinta lui oc de - l-am aban-
donat Imedia după paginile .împru-
mutare" din Cha er. Am retinut
.Ultima conf ta e pentru un nu-
măr al re is e· de ~ac ura respec-
tivă.

DARIE CR1S7EA. Ideea din "ziua


schimbării n . rea n-am zis origi-
nalăt), dar este tratată cu multă su-
perficialitate - e poate extrapola
mult mai inge ·0 . ,Facerea lumii"
s-ar dori o pa abolă, Însă lasă
impresia un . . ld ~SF eşuat.

MA NEA RICS. Ideile şi in-


tentiile exprimare A scrisoare sunt
interesante. Din păcate. transpu-
nerea lor literară suferă de o .naivi-
tate" pe care n-o pa pune decât pe