Sunteți pe pagina 1din 68

"SOC/ETATEA

__ ŞTIINŢĂ & TEHNiCĂ SA ~ticipatia


Revistă lunară de literatură şi artă SF
Societate cu capital de stat,
funcţionând sub egida editată de S.C. ,.ŞTIINŢĂ & TEHNICĂ" SA.
Ministerului Cercetării şi Tehnologiei,
Înmatriculată În Registrul Comertului
Nr. 5521553
cu nr. J 40/6775/1991

Editorial Richard Kadrey


Liviu Radu MODIFlCAT
IN-A-GADDA-DA- VIDA - PENTRU A UCIDE - 34

Fragmente cntlce Natan Gaştea


Yoicu Bugariu ZIUA PURIF1CĂRII - 42
SUSPINE ZADARNICE - 3
Roberto R. Grant
Marius C. Ojaga v GENERATORUL
DISONANŢA COGNITIVA - 6 DE REALITATE (1) - 47

Jean Lorin Sterian Fiction .ş.i Nonfiction


VÂNZĂTORUL DE NOAPTE - 8 Dan D. Farcaş
SCRllTORI SF ŞI SCRIITORI
Cătălin Sandu ..N0NF1CI10N" - 58
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI - 11
Cornel Robu
Arthur C. Clarke O CHEIE PENTRU
LUMINA ÎNTUNERICULUI - 24 SCIENCE-FICI10N - 61

Florin Iulian Hrib Hyde Park


VISELE COPIILOR NPŞTRI - 28 Mircea Cărbunaru
FANDOMUL ROMÂNESC
Rareş Szeitz VREA ALTCEVA - 64
APUCAŢI! MIRROR - 31

Consiliul de administraţie Teh noredactor Abonamentele se pot face la


IOAN ALBESCU - director PAVELD. CONSTANTIN oficiile poştale, precum şi
NICOLAE NAUM Coperta direct la redacţie,
VIORlCA PODINĂ BALAZS GABRIEL Cititorii din străinătate se pot
Difuzarea abona prin RODIPET SA,
Director adjunct CORNEL DANELIUC pa BOX 33-57.
CONSTANTIN PETRESCU CRISTIAN ANGHELESCU Fax: 004-1-312 94 32
Telefon: 617 58 33 sau Telex: 11995
Director economic
22315 lOint. 1151
CARMEN TEODORESCU Cont: 403401 BASA-SMB Adresa: Piata Presei Libere nr, 1,
Cod fiscal: R 1578216 Bucureşti, cod 79781
Redactor literar
Tel: 617 58 33 sai 223 15 40 irt. 1151
MllIAI-DAN PAVELESCU Tiparul:
Fax: 222 84 94
Tipografia FEl)
BUCUREŞTI
LeiS900 Grupul Drago Print
ROMÂNIA
UVIURADU

e curând, urmărind un serial oare- obligat să cunoască biografii, articole cnuce,


care la televizor, am reţinut o re- mărturisiri şi destăinuiri. Intre cititorul şi auto-
plică prin care un personaj (om rul de literatură SF se creează o legătură ce de-
serios, tată şi soţ responsabil), mărturisea că, păşeşte cadrul strict al operei. Ca atare, afir-
în tinereţe, îşi dorise să cutreiere lumea, ascul- matiile domnului Lunguleac mi s-au părut, în
tând In-a-gadda-da-vida. primul moment, simple manifestări de neinfor-
Mi s-au aprins de îndată toate beculeţele, mare. Dar, la o analiză atentă, mi-am dat
ca Întotdeauna când e vorba de ceva dintr-un seama că-i vorba de ceva mai mult. De o di-
trecut ce-mi pare acum teribil de frumos: In- ferenţă de mentalitate ce reprezintă, de fapt,
a-gadda-da-vida, Iron Butterfly, versiune de diferenţa dintre SF şi mainstream, acea dife-
studio 18 minute, versiune de concert 23 mi- renţă pe care multi o neagă sau n-o bagă în
nute, un solo de baterie extraordinar, o piesă seamă, pentru simplul fapt că n-o pricep.
teribilă, pe care am dansat când va, la un re- Să examinăm cu grijă afirmatiile selectate
velion memorabil... din articolul publicat în art Panorama. Afir-
După care - lucru foarte normal - m-am matia nr. 1: am putea spune că Imperiul
întrebat câţi dintre cei ce se nimeri seră atunci Asimovian a fost creat după modelul anticului
în faţă micilor ecrane ştiuseră la ce făcuse Imperiu Roman... Domnul Lunguleac pre-
aluzie personajul respectiv şi - iarăşi un lucru supune, bănuieşte că Asimov s-a inspirat din
normal -. am dedus că nu prea mulţi, din modelul Imperiului Roman. Pentru că main-
moment ce amatorii de muzică progresivă nu streamul foloseşte în mare măsură modele
fuseseră nenumăraţi nici în vremurile -de culturale, istorice, sociale, dar pe care autorul
demult... le transfigurează, le transformă în ceva pro-
Conform logicii bizare ce ne dirijează priu, aducându-şi o contributie substanţială la
gândurile, mi-a trecut prin minte că, deoarece îmbogăţirea zestrei culturale a omenirii. Faust-
literatura SF se adresează unor grupuri spe- ul lui Goethe nU-I identic cu cel al lui Mar-
cializate, anumite aluzii nu pot fi înţelese de lowe, iar Thomas Mann preia doar un motiv
persoanele din afara fandomului (şi chiar de din poveste. SF-ul, în schimb, consideră infor-
unele din interiorul lui). De aici până la a-mi maţia ştiinţifică drept un dat inamovabil, pe
veni în minte articolul lui Leonard 'Lunguleac, care trebuie să-I iei ca atare. Mai mult, indi-
Asimov - note de lectură, din art Panorama carea sursei dă un aer de seriozitate, de veri-
nr. 7, n-a fost decât un sfert de pas. dicitate. Autorul SF dezvoltă o poveste în
Interesant articol, dar care sustine teze com- jurul unei teorii ştiinţifice, nu inventează
plet opuse celor ale amatorilor de SF. Voi cita teorii, nici nu le modifică, nici nu le adap-
câteva afirmaţii: 1. Dacă despre Imperiul Asi- tează. Asimov a afumat în diferite rânduri că
movian am putea spune că a fost creat după Fundafia se bazează pe teoriile lui Gibbon şi
modelul anticului Imperiu Roman ... 2. Dacă la ale unor istorici privind decăderea Imperiului
începutul carierei sale, autorul era nevoit să Roman. Ca orice scriitor al genului, Asimov
fină seama de ceiinţele editiuilot.: după 1980 n-a lăsat vreo îndoială asupra sursei de inspi-
marele Asimov putea scrie după propria sa raţie.
dorinţă, fără a face prea multe concesii. 3. Afirmaţia nr. 2 susţine că ... după 1980,
...începând cu Marginea Fundatiei, esoteiismul marele Asimov putea scrie după propria sa
îşi face simfită prezenţa, iar trsâiţiile spirituale dorinJă, fără a face prea multe concesii. Noi,
ale omenirii înlocuiesc în mare parte tebnicis- fanii SF, ştim foarte bine că Asimov a scris
mu1 cu care era obişnuit cititorul lui Asimov. continuările la ciclul Fundsţiei la insistenţele
Ca orice amator de SF, nu mă mulţumesc editorilor,că a făcut acest lucru după o dârză
doar să citesc literatură SF, fanul se simte rezistenţă şi că, în general, celebritatea i-a

antlclpaţia
EDITORIAL

adus IJYli degrabă obligaţii decât libertatea de spre deosebire de interpretarea SF, care ţine
creaţie. Insă opinia domnului Lunguleac re- seama În principal de validitatea ideilor ştiin-
prezintă un punct de vedere tipic mainstream, ţifice şi de integrarea acestora Într-un sistem),
acela că recunoaşterea publică Înseamnă şi ci şi o judecată obiectivă, detaşată, lipsită de
recunoaşterea de către editori. Intâmplător, În spirit partizan.
SF funcţionează alt mecanism. Autorul de li- Dar dacă interpretarea mainstream diferă
teratură SF Îşi face un nume pe baza unor de cea SF, care este cea corectă? Această În-
idei originale, ce atrag atenţia cititorilor şi trebare nu-i deloc retorică, din moment ce
editorilor, Apoi, vrând, nevrând, autorul este mare parte din critica SF de la noi se face
obligat să se menţină În cadrul clişeului pe de pe poziţii mainstream. Sigur, un mare
care l-a creat. Editorul tine la clişeu pentru autor este mare tocmai pentru că rezistă
că acesta Îi asigură vânzarea cărţilor, publicul oricărei interpretări (a se vedea Shakespeare,
pentru că preferă să ştie la ce să se aştepte. contemporanul nostru, de Kot). Dar, dincolo
De fapt, această situaţie caracterizează toate de aceste considerente de ordin general, o li-
literaturile specializate şi, în general, literatura teratură specializată rezistă în măsura În care
populară. răspunde cerintelor, publicului specializat. Din
Afirrnaţia nr. 3, referitoare la esoterismul punctul meu de vedere, romanul lui Asimov
asimovian, este În totală contradicţie cu ateis- este inferior altora din ciclul Funda/iei. Din
mul declarat al marelui scriitor. Şi totuşi, afir- punctul de vedere al domnului Lunguleac,
maţia domnului Lunguleac merită tratată cu este mai bun. Numai că opinia sa este a unui
seriozitate. Asimov era un bun cunoscător al cititor Întâmplător, nu a unui fan. Cine are
Bibliei, a scris chiar ghiduri ale unor cărţi dreptate? Problema este, de fapt, mult mai
din acestea. Este foarte posibil ca o analiză complicată, pentru că, În acest moment de
mai atentă a textelor asimoviene să descopere superspecializare, până şi literatura mainstream
sensuri esoterice (aşa cum a descoperit dom- a devenit o literatură specializată, care se adre-
nul Lunguleac), esoterism care reprezintă mani- sează unui grup de cititori care solicită respec-
festarea inconştientă a unor obsesii şi pre- tarea anumitor canoane literare. Ca atare,
ocupări ascunse În subconştientul lui Asimov judecata mainstream nu poate fi extinsă fără
(care putea să se considere, independent de riscul de a transfera anumite limitări tipice
aceste obsesii şi cu bună ştiinţă, un ateu veri- unei literaturi cu circulaţie restrânsă asupra
tabil). Ca ilustrare a unei asemenea posibilităţi altei literaturi definită din start ca adresându-
cităm cazul povestirii Ultima întrcbste, publi- se unui grup limitat numeric. Întâmplător, cele
cată la noi în Almanahul Anticipaţia 1997, în- două mulţimi se intersectează, nu se exclud,
soţită de un articol al lui Cornel Robu. Po- dar mulţimea de intersecţie este mult mai
vestirea, care pornise, evident, de la o poantă redusă decât cele două multimi iniţiale. Deci
de inspiraţie biblică, a ajuns, independent de este de preferat ca fiecare parte să-şi vadă de
dorinţa autorului, la o anumită definire a divi- problemele ei (o parte din probleme sunt co-
nităţii. Calculatorul descris la început devine mune, de exemplu valoarea literară intrinsecă
ceva imaterial, atotştiutor, atotprezent, În legă- a textelor), iar cei care se amuză făcând cri-
tură cu toate minţile oamenilor, veşnic - tica literaturii SF să aibă idee şi despre speci-
adică are toate atributele lui Dumnezeu. Chiar ficul acestei literaturi (nu să aleagă soluţia
dacă scopul pe care şi-I propusese Asimov comodă a negării existenţei acestui specific).
fusese altul, autorul a atins, fără să-şi dea Insă, obligatoriu, criticii literaturii SF trebuie
seama, graniţele esotericului. Numai că, pentru să dea dovadă de obiectivitate, de înţelegere
a remarca acest lucru, trebuia să examinezi deplină a literaturii, nu să susţină teze false,
textul fără nici o prejudecată, fără informaţii menite să-i deruteze pe cei pe care ar trebui
care să infirme lucrurile evidente. Din neferi- să-i lămurească. Recunosc, cer prea mult...
cire, articolul domnului Robu ţine mai puţin Problema de bază a criticii literare SF este
seama de conţinutul povestirii - ba chiar că se adresează unui public ce Înţelege refe-
tratează cu dispreţ opinia unui autor german ririle la teorii ştiinţifice (aşa cum orice fan
care consideră textul respectiv ca având carac- serios al muzicii anilor '60 Înţelege despre
termistic - şi îşi bazează opiniile pe decla- ce-i vorba când se pomeneşte de In-a-gadda-
raţiile - din alt context - ale lui Asimov. In da-vida). Dar criticii noştri Înţeleg oare acele
acest caz, articolul din art Panorama repre- teorii ştiinţifice? Despre asta, Însă, poate
zintă nu doar interpretarea mainstream a unui altădată ...
text SF (adică analiza strictă a textului literar,

2 anticipaţia
vOleu BUGARIU

AR CE

evista '"Anticipatia" este obligată frustrare. Scâncetele lor de copii abandonati


să polemizeze cu ea însăşi. Asta semnalează dispariţia organismelor care le
fiindcă presa culturală nu-i dă permiteau să-şi ofere simulacre de succes
mei-o atentie. Monologul .Anticipaţiei" are literar. .Anticipaţia", continuând să navi-
demnitate şi dramatism. Iar colaboratorii ei, gheze împotriva curentului.. joacă rolul de
inclusiv subsemnatul, J dovedesc un anume ultimă "cloşcă", publicând sefişti dezarmati
masochism. Nu mai putin patetic este edi- în lupta dură pentru supravieţuire literară.
torul, în consecventa sa păguboasă sub ra- Bătălia de ariergardă dusă de "Antici-
port financiar, dar. sublimă dacă luăm în pati a" exprimă, fără îndoială, nobleţe. Me-
considerare cultul pentru "Colecţia de Poves- rită tot respectul. Pe de altă parte, însă, nu
tiri Ştiinţifico-Fantastice", întemeiată de putem escamota realitatea: este de presupus
miticul Adrian Rogoz, că eforturile financiare meni te să asigure ti-
Ce se întâmplă? In ce etapă se află lupta părirea revistei nu vor putea continua multă
.Anticipaţiei" cu rigorile tranzitiei politice? vreme. Ce se va întâmpla când Ioan Albescu
O rundă a fost pierdută. Revista apare va fi silit să sisteze aparitia .Anticipaţiei"?
acum la două luni. Vânzările nu sunt satis- (Ideal ar fi, desigur, ca actuala formulă a
făcătoare. Puţini dintre amatorii de SF din revistei să resusciteze interesul cititorilor, iar
România cumpără eleganta broşură. Unii desfiinţarea să rămână un vis urât.)
dintre .confeii" genului s-au retras în mod În editorialul numerelor 548/549, Mihai
tacit, fără declaratii. Alţii s-au pronunţat ve- Bădescu arată că în Statele Unite interesul
hement împotriva "genului", abjurând şi emo- cititorilor pentru SF se află într-o continuă
ţionându-i până la lacrimi pe cei fideli. Se creştere, conchizând că în România o să se
fac auzite voci încurajatoare. .Anticipaţia" întâmple tot aşa, de îndată ce sărăcia se va
este îndemnată să meargă mai departe, estompa. Spusele cunoscutului comentator de
fiindcă viitorul ei este de aur. Unii, chiar în televiziune sunt judicioase, dar revirimentul
paginile .Anticipaţiei", spun foarte explicit pronosticat pare a fi de domeniul viitorului
că "literatura SF' reprezintă o avangardă lite- îndepărtat.
rară încheiată, manifestările ei fiind inerţiale. Prezentul aduce altfel de semnale. .Fic-
Alţii, dimpotrivă, afirmă că literatura SF ţiuni", tânăra revistă din S atu Mare, a
este un organism viu, mai rezistent decât renunţat la sigla "SF", deşi toţi colaboratorii
oricând, în Statele Unite. In micul cor al săi sunt sefişti. A preferat să se declare preo-
celor preocupati de soarta acestei reviste a cupată. de domeniul imaginarului. Editura
răsunat foarte recent şi o voce elegiacă, Sedona din Timişoara, condusă de cunoscu-
deplângând retragerea unor "seniori". tul Cornel Secu - fervent organizator de
Aceste manifestări exprimă o realitate: consfătuiri şi simpozioane axate pe pro-
sefiştii, de regulă debili în lupta pentru afir- blemele "literaturii SF" - a initiat o colectie
mare literară, dar având, în compensatie, un intitulată, simplu, "Insolit". Editura RAO
puternic simţ de grup, trăiesc o penetrantă foloseşte o siglă "SF" aproape invizibilă,

anticipaţia 3
FRAGMENTE CRITICE

precizând că este interesată de literatura metal secţionată s-a îndoit şi s-a răsucit,
imaginarului. .Abjurările" tacite sau exprese buloanele s-au smuls din podea şi din
ale unor foşti sefişti mai mult sau mai ziduri ţipând strident pe măsură ce botul
puţin notorii semnalează faptul că preocu- aeroglisorului de transport îşi croia drum
parea pentru "literatura ŞF" este aducătoare spre interiorul clădirii spitalului. [... ] A
de faimă culturală rea. In România de azi împins din răsputeri patul, opintindu-se şi
este, la drept vorbind, păgubos să fii sau să luând viteză, cu capul în pământ ca un taur
treci drept sefist. Cine perseverează o face şi muşchii încordaţi sub salopeta verde.
pe riscul lui. Faptul că în alte ţări lucrurile După o secundă, patul care rula s-a izbit de
stau cu totul altfel nu încălzeşte pe nimeni. rama de jos a ferestrelor; inerţia l-a bascu-
Nu cumva "Anticipaţia" schimbă ma- lat şi l-a trimis în zbor spre aeroglisorul de
cazul? S-ar părea că da, dacă tinem cont de afară, gura magaziei fiind exact în centrul
orientarea spre proze cu subiecte româneşti, ţintei. La fel, propria inertie l-a lansat pe
tot mai accentuată în ultimele numere. bărbaf într-un plonjon final, expediindu-I în
Poate că aventurile din' Los Angeles au aceeaşi direcţie."
început să-i plictisească pe cititorii români. Dialogurile surit întrucâtva cele ale unui
Prin contrast, .Anticipaţia" ar putea câştiga film. Autorul are grijă ca ele să nu treneze
în interes. şi, de regulă, să configureze un conflict,
.chiar şi incipient. Personajele sunt oameni
scârbiţi (actiunea' romanului are loc în Los
Proză fllmică Angeles, august 2020), care acţionează mâ-
O carte incitantă: K.W. Ieter, Vânătorul naţi de agresivitate şi violenţă, ca şi cum
de recompense 2. Undeva în oraş există s-ar afla sub imperiul unei damnări. Idila
încă un replicant liber. Trezeşte-te! E timpul personajului central, imposibila lui iubire au
să morii, traducere din limba. engleză de rolul de a introduce cunoscuta notă de uma-
Horia Florian Popescu, Nemira 1998. Este nitate într-un univers de coşmar - procedeu
vorba despre o continuare a cunoscutului uzual în textele şi peliculele asemănătoare.
roman al lui Philip K. Dick. Autorul se Efectele de stranietate sunt înmulţite prin
străduieşte să ducă mai departe ideile lui diversele posibilităţi oferite de dilema
Dick, rezolvând anumite ambiguităţi şi, om-replicant. Introdus Într-un univers unde
lucrul cel mai important, aliniindu-şi stilul nimeni nu mai este sigur dacă nu cumva
la gusturile actualităţii. este un android, cititorul poate fi realmente
Căutând cu disperare echivalentele lite- captivat.
rare ale unui film de acţiune, K.W. Ieter Există totuşi o limită, imposibil de tre-
recurge la diferite modalităţi meni te să cut, atunci când un prozator îşi propune
accelereze relatarea. Reuşitele şi eşecurile să-i concureze pe creatorii de filme pe pro-
sale sunt de-a dreptul instructive pentru cine priul lor teren. Scriitori mult mai cunoscuti
se preocupă de rivalitatea' contemporană din- decât K.W. Ieter s-au izbit de ea şi au fost
tre literatura scrisă şi film. nevoiti să-şi recunoască înfrângerea, Citind
Memorabile sunt, în primul rând, scenele cu atentie Vânătorul de recompense 2, con-
filmice, unde naratorul se transformă în statăm, o dată în plus, că literatura scrisă
obiectivul unei camere de luat vederi. Scena are un specific de nedepăşit.
răpirii unui bolnav dintr-un spital este anto- Traducerea este fluenta. In mod obstinat,
logică şi arată cât de departe poate merge sunt folosite verbe la perfectul compus,'
literatura atunci când doreşte să combată fil- atunci când contextul ar fi reclamat perfec-
mul pe terenul acestuia din urmă. Efectele tul simplu narativ. Daca în cărţi mai vechi
vizuale şi auditive se acumulează. Răpirea apărute la Nemira putea fi vorba despre
are loc prin penetrarea forţată a spitalului neglijenţă sau inabilitate, de data aceasta
de către un aparat de zburat: "De-abia ros- este sigur că traducătorul a urmărit în mod
tise cuvintele, când şirul înalt de ferestre s-a conştient un efect stilistic anume. Cum se
făcut zob; puncte scânteietoare de sticlă au ştie, imperfectul indică acţiuni încheiate cu
zburat, descriind arcuri prin secţie. Rama de putin timp înainte, iar perfectul compus se

4 anticipaţia
FRAGMENTE CRITICE

referă la actiuni finite cu mai multă vreme fata unei dileme. Pot fi recunoscute am-
în urmă. Atunci când foloseşti Într-un dia- prentele informatice drept ceva echivalent
log trepidant perfectul compus, şi asta cu sufletelor din dogmatica creştină? Sau nu?
bună ştiinţă, înseamnă că doreşti să dai un Un bătrân preot tradiţionalist este ales
caracter anumit lecturii. Cred că în cazul de pentru a lămuri lucrurile. De pe "lumea
fată este vorba despre dorinta - paradoxală cealaltă" el va depune mărturie că modelele
- de a crea cititorului o senzatie de sufe- informatice nu au o valoare dogmatic
rinţă. omologabilă.
Această ultimă afirmaţie pare ciudată În' acest punct încep încurcăturile. Enti-
doar dacă nu ne gândim la poetica grupului tatea succesoare a părintelui Pierre De
de la Jumalul S.F, ce includea o apropiere Leone dispare în Big Board, iar în calcula-
a literaturii de muzica pop-rock. Disonanţele toarele Vaticanului intră o structură falsifi-
căutate de această muzică, diversele ei mo- cată. "Adevăratul" soft al preotului trăieşte
duri de a contraria simtul estetic al ascul- o "convertire", sfârşind prin a crede că,
tătorilor, cu scopul de a-i oferi o "plăcere a într-adevăr, lumea cealaltă, a informatiilor,
suferintei" se regăsesc, păstrând proportiile, este creditabilă. De aici, diferite conflicte
în traducerea de fată. Este, Iară îndoială, o amuzante. Vaticanul este contrariat. Un
nouă tentativă de a demonstra că există o detectiv specializat în Big Board este anga-
literatură SF de sine stătătoare. jat pentru a-l găsi pe autenticul părinte De
Leone, papesa dă dovadă de mare diplo-
matie, arătându-se dispusă să treacă peste
Cazuistică . amănunte, de dragul salvării aparentelor şi
O carte din 1992 (cea-a lui Jeter a apă- pentru a nu-şi pierde puţinii credincioşi
rut în 1995) merge pe linia unui' traditiona- rămaşi.
lism speculativ, ilustrat cu pregnanţă de Paginile unde Spinrad speculează alterna-
Asimov: Norman Spinrad, Deus ex, tradu- tiva dovedesc o adevărată virtuozitate. Iată
cere de Ion Doru Brana, Nemira, 1997. un exemplu de construire a dilemei: "Aici
Lectura este de o cu totul altă factură. sus, în acest pustiu simulat, aici jos, de sub
Atuul lui Spinrad este recursul la aluviuni pictogramele şi simulările care serveau inter-
culturale, accesibile oricui are habar de dog- Iaţării celor două genuri de existenţă ale
mele credintei creştine. Este mult mai avan- noastre, vorbeam cu locuitorii acestui abis
tajos să porneşti, ca autor, de la ceva cu- haotic - cu entităţile sistemului evocate de
noscut din viaţa contemporană, decât să Inspector, cu înseşi sufletele osândite ale
imaginezi o lume cu totul nouă, indiferent Big Boardului. Suflete? Strigoi? Năluci?
cât de fascinantă ar fi aceasta. ~emoni? Mica listă de definitii a Bisericii
Este construită ci lume în care s-a pro- Catolice se oprea brusc la acest nivel. Ca
dus catastrofa climaterică, iar efectul de şi a mea."
seră a făcut ravagii, schimbând cu totul Tonul romanului este umoristic, iar at-
viata pământenilor. In urma topirii gheţurilor mosfera este de parodie. Cu siguranţă, cato-
de la poli, nivelul apelor a crescut, multe licii nu vor fi citit cu plăcere această carte
din marile aşezări urbane ale prezentului a scepticismului .militant".
devenind refugii subacvatice pentru putinele Traducerea lui Ion Doru Brana este im-
vieţuitoare marine rămase în viaţă, pecabilă. Consecuţia timpurilor verb ale este
In acest peisaj aprocaliptic, Biserica aşa cum au construit-o maeştrii literaturii
Romano-Catolică întâmpină o dificultate sur- române. "Efectul de suferinţă" nu apare.
prinzătoare. Dezvoltarea nemăsurată a infor-
maticii a permis crearea unui Big-Board, P.S. Dacii, prin absurd, vreun cititor al acestei
unde pot "supravieţui" softurile succesoare, rubrici doreşte să faciliteze apariţia În volum a
provenite din copierea minuţioasă a unor "Fragmentelor critice", Îl rog .~ă mă anunţe.
oameni reali (meatware). Biserica, condusă
acum de o papesă pitorească, se trezeşte în

anticipaţia 5~
MARIUS C. OIAGA

~isONANIĂc ,q ~
'A.\
ft

Dr
octorul e cocotat pe masă. A - Corpul ăsta e al nostru, nu' doar al
.ladoptat o pozitie îngenuncheată şi meu, spune Doctorul, indicându-şi pieptul.
_ ~loveşte cadenţat cu fruntea supra- Nu încearcă să găsească scuze; e, pur şi
fata de tablă a biroului. De fapt nu e doc- simplâ, o constatare.
torul, căci acum Dick a intrat în posesia - Îti ziceam, continui eu, că mă gândesc
trupului. să citesc ,,Infernul" lui Dante.
- Dickey, spun, te rog să mă laşi să - Charlie, băiat normal..., mă dezaprobă
vorbesc cu Doc. el. Ştii doar că Dante nu era un nebun, era
Dick Întoarce capul spre mine. Ţeasta normal, aşa, ca tine. Sănătos la bibilică. Îşi
este rasă şi propriile-i bale au lubrefiat cra- mângâie chelia. Cărţile lui sunt interzise
niul, făcându-l să strălucească. astăzi şi, oricum, Dick n-ar fi de acord sub
- Taci, cretinule! mă împroaşcă cu sa- nici o formă.
livă. Îmi cobor capul şi-l cercetez pe sub gene,
- Dickey, te rog ... cu o privire plină de subînţelesuri:
Mă şterg folosind mâneca dreaptă. Dick - Inteleg ...
se scoală în picioare. Ţipă: - Hei, Charlie, să nu cumva să te su-
- Şi nu-mi mai spune Dickey!!! peri pe mine, se impacientează Doc, astea
Ridică bratele în pozitie orizontală, .îşi ia sunt legile.
avânt şi sare. Aterizează în cap pe podea, - Nu, nu, nici o supărare, îl asigur eu.
scoţând un urlet de durere. Ţintesc uriaşul ceas de perete ce domină
Nici măcar nu încerc să-I opresc. Dick încăperea.
face lucruri dintr-astea cu corpul Doctorului. - E timpul să mergem în celulă, zic.
M-am obişnuit, odată cu trecerea timpului, Doctorul se uită şi el la ceasornic.
totuşi mă miră încă sănătatea fizică a celor - Nu mai putem sta' de vorbă un pic?
doi. - Nu, neg eu.
Un geamăt vine dinspre trupul crucificat - Bine, să mergem.
la podea. E Doc, îl recunosc după acalmia Observă mâna plină de salivă şi-şi pi-
care a cuprins corpul. Dick ar fi repetat păie capul:
figura. - Ar fi, totuşi, ceva mai bine, dacă Dick
Doctorul deschide ochii şi mă caută cu n-ar saliva atâta.
privirea. Când mă găseşte, ţopăie în picioare Lungeşte gâtul ca să dea o amploare
şi-şi apropie fata de a mea: mai mare strigătului:
- Mamă! Ce clar e să fii nebun! - Asistentă! Adu ceva de şters!
Zâmbeşte. Se aşează pe un scaun vecin Obiceiurile lui Dick sunt cunoscute, totul
cu al meu. este deja pregătit. Ela apare de după o uşă
Uneori îl invidiez că poate face lucruri cu un prosop viu colorat pe umărul stâng şi
din astea: cu o bucată de ţeavă ruptă dintr-un calorifer
- Auzi, Doc, de ce-l laşi să ne Între- în dreapta! Îi aruncă ştergarul lui Dac, apoi
rupă? pleacă. ' .

6 anticipaţia
DISONANŢĂ COGNITiVĂ

Mă ridic de pe scaun şi o iau spre ce-


lulă. Doc mă precede cu un pas, frecându-şi
capul cu prosopul.
- Tot păianjeni? întreb, cu gândul la bu-
cata de ţeavă din mâna femeii.
- Tot, aprobă Doctorul.
Ajungem în dreptul unei camere capito-
nate cu burete. Uşa este larg deschisă, dar
prevăzută cu un zăvor greu.
Ela răsare lângă noi ca de nicăieri.
- Eu cred că am să plec mai devreme
astăzi, domnule doctor, zice.
O privesc amuzat.
Doc dă din cap în semn de aprobare.
- Desigur, du-te!
Ela mă priveşte, la rândul ei. Îmi lăr-
gesc zâmbetul. Tipa e destul de bună.
- Multumesc.
Însă, în loc să plece, începe să tremure.
Ochii i se lărgesc, mandibula îi cade, spai-
ma i se citeşte pe chip. Începe să zbiere:
- Păianjeni!!!!!!!!
Ridică ţeava şi apoi o coboară, lovind în
neştire podeaua:
- Păianjeni!!!!!
O ia la fugă, urlând, de-a lungul corido-
rului.
Doc mă priveşte.
- l-aţi pastilele, urmează cura de hipnote-
rapie şi ai şanse să ajungi şi tu ca domni-
şoara asistentă. Tu şi restul normalilor din
lume.
- Da, ştiu, murmur abia auzit.
Doc mă închide în celulă şi trage ză-
vorul.
- Şi când mă gândesc că odată rolurile
erau inversate, zice sarcastic. Nebunii sunt
adevăratul destin al umanităţii.
Îmi lipesc fata de micul grilaj prin> care
văd holul şi-l privesc pe doctor plecând.
Fluieră a pagubă, apoi se opreşte brusc.
- EU SUNT DICK!!! ţipă şi se trânteşte
violent de zid.
Asistenta defilează prin fata gemuleţului.
Aud zgomotul metalic pe care-l scoate con-
tactul dintre ţeavă şi podea.
- Păian jeniiiii! !!!! ! !

Desen de Silviu Anescu

anticipaţia 7

---tI
JEAN LORIN STERIAN

ÂNIlIOltul E NI ApTE
I

ntrase în apartament nepăsător, opac nici măcar nu avusese curiozitatea să intre,


la trăncăneala omului din spate care-i se auzi un trosnet puternic. Apoi tăcere.
~ _lăuda avantajele şederii în 'acest loc. Nu-l interesa ce se afla dincolo. Puse un
Ii închise gura cu o bancnotă şi îl dădu scaun în uşă şi făcu 'câţiva paşi, gânditor.
afară. Schimbase atâtea locuinte în ultimii Prin draperiile groase lumina se cernea
ani, încât orice nou popas era, de fapt, greoaie, pregătind noaptea,; Îi plăcea întu-
acelaşi. Se trânti pe pat şi adormi imediat. nericul, ascundea mizeria. il ascundea şi pe
Gabriel era un bărbat dur. Nu ştia să zâm- el. Soledad iubea soarele/muzica/apa. Iubise
bească. Singura lui satisfacţie era să-şi în- şi lumina din el, era singura care o văzuse,
cheie' o misiune. Atunci îşi permitea cel atâta câtă era.
puţin trei zile de relaxare, fuma havane, La naiba cu Soledad! Avea o treabă de
închiria o pipiţă şi golea o ladă de whisky. făcut. Regretele sunt pentru neputincioşi.
Trei zile, după care în cremenea în aştep- Mai mult din cauza ei îl ratase pe Garcia
tarea telefonului. Cel putin aşa fusese până Marquez. Se hotărâse apoi de sus ca scrii-
la Soledad. torul să rămână în viaţă; nu-şi dădea seama
Visă o clădire/constructie religioasă/bise- de ce. Poate pentru că accidentele erau ca
rică/moschee/catedrală, visele sunt atât de şi inexistente şi considerau că hazardul
. neclare, ca o privire .printr-un geam murdar, decisese pentru el. Ce se va întâmpla însă
prăbuşindu-se peste un bărbat, creieri stri- cu lumea de acum încolo? Marquez era
viţi, o mamă urlând un nume cu V. Se unul dintre cei care ştia. Scriitorii nu sunt
trezi însă calm şi odihnit, Într-o formă fi- nişte oameni discreţi. Iar oamenii, oamenii
zică perfectă. Telefonul nu sunase, avusese nu sunt pregătiţi să afle adevărata ordine a
grijă să-I verifice, îl dăduse la maxim, de lucrurilor.
altfel era tot ce-l interesa Într-un aparta- Scoase din buzunar o cutiuţă de plastic.
ment, telefonul. Era în regulă, însemna că Meşteri putin la un mic zăvor şi scoase o
nimic nu se contramandase. Făcu câţiva bucăţică de hârtie pe care era notat numele
paşi pe covorul uzat 'şi privi rară să vadă următoarei victime. Strâmbă din nas. Era
un tablou, o copie ordinară după Dantelă- complet necunoscut, Ca rezonanţă îi aducea
reasa lui. Vermeer. aminte de Jean-Paul Sartre. Revăzu instanta-
Era norocos că primise o altă misiune neu moartea francezului prin anii '80. Fu-
după ce eşuase cu cea dinainte. Fuseseră sese o joacă. Era mai orb ca o cârtiţă. Ar? .
înţelegători. Nu existase nici un precedent sese chiar în faţa lui manuscrisul cu care
asemănător şi poate şi ei fuseseră nepre- ar fi putut schimba faţa lumii. Hemingway
gătiţi în evaluarea consecinţelor. Un al doi- murise demn. Işi băgase singur glonţul în
lea eşec ar fi însemnat, cu siguranţă, ex- arma de vânătoare şi aşteptase să tragă
tincţia imediată a organizatiei şi din., isto- zâmbind. Ai dreptate, îi spusese. Ceilalţi nu
rie. Uneori simţea că doar aparent lucrurile sunt pregătiţi. Thomas Mann îi arătase o
. fuseseră lăsate ca înainte şi că sabia lui povestire îa care scria despre venirea lui .
Damocles îl pândea oriunde ar fi fost. Ori- Jucaseră o partidă de şah şi murise aproape
cum, viaţa lui personală nu contase vreo- fără ajutor. De fapt, el era o parte din
dată. Rolul pe care îl juca, însă, era unul Adevăr. Dacă geniul artistului ducea la
important. Din camera alăturată, în care Adevăr, apariţia lui ~u mai putea fi o sur-

8 anticipaţia
VÂNZÂTORUL DE NOAPTE

priză. Era doar un verdict. Singurul patetic ~sta avea să-şi termine cu succes misiunea.
fusese Cioran, care, deşi foarte bolnav, se In zilele de după avea să se îmbete cui, să
agăţase cu disperare de viaţă. Gabriel aran- uite de tot.
jase să fie internat într-lin spital care era, Ieşi să se plimbe. După informatiile de
de fapt, al Organizatiei. Ii turnase otravă în pe hârtiuţă mai erau vreo două ore până la·
urechi, ca tatălui lui Hamlet. Salman întâlnirea cu obscurul scriitor. Cine naiba
Rushdie îl blestemase, crezându-l venit din era ăsta?
partea Islamului. Fusese răbdător şi-i expli- Palierul era slab luminat. Liftul nu mer-
case, dar îşi dăduse seama de la primele gea, apăsă în zadar pe butonul de plastic.
cuvinte. Murise liniştit. Cel care mai apărea Din spatele unei uşi se auzeau zgomotele
acum în secret pe la manifestările literare unei certe. Bărbatul îi reproşa soţiei că s-a
era doar o fantoşă. Papini, Hesse, Buzzati, culcat cu instalatorul. Ridică din umeri şi
Faulkner, Malraux. Anii '70 fuseseră nişte aproape că zâmbi. Oamenii normali erau
ani buni. Tuturor li se înscenase o moarte adorabili. Pe scări se intersectă cu un indi-
cu puţin înainte de a publica manuscrisul vid slab, cu mâini lungi. Pentru o clipă se
revelatoriu. Atunci cine naiba era necunos- priviră ochi în ochi şi, cine ştie de ce, îşi
cutul ăsta? Singurele informaţii despre el aduse aminte de vis. Clădirea/construcţia
erau că scosese o singură carte, prost difu- religioasă/biserica/moscheea/catedrala prăbu-
zată ~şi plină de stângăciile inerente debutu- şindu-se. Individul slab îşi revăzu într-o
lui. Ii venea greu să creadă că individul e clipă viaţa; se aşeză pe scări şi începu să
unul din cei ce putea dezvălui maya. Rar plângă. Gabriel coborî mai departe, ajunse
de tot se mai întâmpla aşa ceva, dar dacă în curte şi ieşi pe stradă. Intră în prima
scriitorul era complet necunoscut, cartea nu librărie şi cumpără o carte a scriitorului. Se
avea nici un impact; nu lua nici măcar aşeză pe o bancă şi începu să o răsfoiască.
vreun premiu SF. Doar celebrităţile erau Nu-i plăcea să citească, dar se simtea cumva
periculoase, patriarhii literaturii, care, cu obligat să intre putin în universul celor
nesăbuinţa specifică geniului, puteau detona cărora le dăruia noaptea veşnică. In volum
un univers atât de fragil. era vorba despre un flăcău romantic, cam
Într-una din plimbările lor pe străduţele putintel la minte, ce-şi dorea să devină per-
periferice ale Medellinului, când Soledad îl sonaj de roman. Urmau apoi povestiri în
convisese să renunţe la costumul negru şi care, sub felurite nume şi ~înfăţişări, tânărul
să îmbrace nişte blugi tăiaţi deasupra genun- devenea ceea ce-şi dorea. Intr-un final mu-
chilor, fata se oprise brusc, apoi se dăduse rea, datorită hazardului căruia îi şi datorase
câţiva paşi înapoi, până în fata 'unui chioşc transformările şi aventurile. Asta era tot.
amărât. Despre fiecare carte pe care o termini poţi
- Uite ce scrie aici, exclamase. "Anga- să spui "asta e tot"? Se ridică de pe bancă
jăm vânzător de noapte." şi porni, puţin cam confuz, spre apartamen-
O privise nedumerit. Reacţiile ei erau tul închiriat. Un cerşetor îi aţinu calea. Era
uneori atât de surprinzătoare, încât îi lua un bătrân în zdrenţe, ce mirosea îngrozitor,
ceva timp ca să-şi dea seama de acuza lor. dar care purta ochelari. Ii puse cartea în
Se simţea de multe ori un urs stângaci. Nu braţe şi grăbi pasul, ca să nu audă înjură-
reuşise să-şi dea seama ce era atât de extra- turile. Era. Într-o stare cam stranie, pe care,
ordinar în faptul că aici era nevoie de un deşi nu prea voia s-o recunoască, o datora
vânzător de noapte. lecturii. Simţea că în ceea ce citise exista
- Aici· e de vânzare noaptea, rostise Sole- ceva care îl privea şi pe el - ceva vag,
dad încet şi abia atunci înţelesese. Ai fi un însă; singur n-ar fi putut realiza niciodată
foarte bun vânzător de noapte, continuase ce era.
fata şi îl luase strâns de mână. Până ajun- Descuie cu gesturi sleite şi se lovi de
seseră în fata hotelului, nu mai vorbiseră un coş de gunoi pe care cineva îl lăsase în
deloc. Se sărutaseră lung, ca doi adoles- fata uşii. Vechea frică reapăru. Sabia lui
cenţi, nepăsători la lumea din jur. ~ Damoc1es. Scoase pistolul şi intră precaut în
Victima locuia în acelaşi imobil. In seara casă. Verifică fiecare colţişor. Era în regulă.

anticipaţia 9
VÂNZĂTORUL DE NOAPTE

Ca să se calmeze, scrise vreo zece numere Jean-Lorin Sterian care începuse să scrie
la întâmplare. Le adună, le împărţi, făcu povestirea asta. Am început acum vreo două
toate operaţiile posibile. Când termină, era luni şi abia azi. m-am hotărât s-o termin.
din nou calm; scăpase de insuportabila sen- M-am schimbat ceva de-atunci. Uite, mi-am
zaţie a vânătorului care devine vânat. Era lăsat cioc.
din nou el. Victima anostă va fi extermi- - Aiurezi, bătrâne, vorbi Gabriel. Îi dis-
nată cu profesionalism şi pe urmă va putea păruse însă ceva din siguranţa de sine ante-
reveni la un Umberto Eco sau Mario Vargas rioară. Ştii că vei muri şi-ai început să deli-
Liosa. Era cel mai bun şi singurul în bran- rezi. Scoate manuscrisul. Ori l-ai lăsat acasă?
şa lui. Dacă Organizatia mai dorea asta. Ştiu unde stai, două etaje mai sus. De la
Telefonul suna în acelaşi timp cu sone- geamul tău se vede marea. Ai două bal-
ria de la intrare. Se ridică de pe scaun ca coane şi două grupuri sanitare. Holul e
un arc. Ridică receptorul; o femeie căuta pe furniruit.
un oarecare Filip. Se prelinse până în hol, - Am ceva de genul ăsta la mine. Scrii-
trase piedica armei şi strigă: torul se ridică şi depuse un teanc de foi pe
- Intră, e deschis. masa din fata lui Gabriel. Apoi se întoarse
Bărbatul care intră ar fi putut fi fratele şi se aşeză din nou pe scaun. Işi privi ceasul.
lui mai mare. Asemănarea dintre ei era - Te grăbeşti, nu? Eşti chiar un tip ciu-
uluitoare. Gabriel îşi ~dădu instinctiv seama dat. Gabriel luă prima foaie şi citi: .Jntrase
că el era scriitorul. Ii făcu semn cu patul în apartament nepăsător, opac la trăncăneala
pistolului să-I urmeze în sufragerie. Se aşe- omului din spate, care-i lăuda avantajele
zară amândoi pe scaunele incomode. şederii în acest loc. Ii închise gura cu o
- Aşadar, dumneata eşti Jean-Lorin Ste- bancnotă şi-l dădu afară. Schimbase atâtea
rian, zise, lungind cât mai mult cuvintele. locuinte în ultimii ani, încât orice nou
N-a mai fost nevoie să urc până la tine. popas era, de fapt, acelaşi. Se trânti pe pat
Bărbatul, de altfel. destul de tânăr, îl pri- şi adormi imediat. Gabriel era un bărbat
vea cu un aer uşor amuzat, nepăsător la dur. Nu ştia să zâmbească. Singura ... "
arma îndreptată spre el. Ridică ochii. M-ai minţit, spuse. Nu ştiu de
- Mă bucur să te cunosc, Gabriel. Arăţi ce naiba ai fost ales, dar cu siguranţă ai un
şi te comporti exact cum trebuie. manuscris important ascuns prin biroul tău
- Trebuie să recunosc că semănăm extra- sau poate în bibliotecă. Organizaţia există şi
ordinar de bine. Natura are umorul ei. Poţi ştie ce face. Am să-I găsesc. Mi-a făcut
să-mi spui tată, dacă vrei. Încă nu mi-a mai plăcere să te cunosc.
spus-o nimeni, niciodată. De fapt, n-am mai - Inseamnă că vom muri împreună. Mă
stat niciodată de vorbă cu un personaj de-al cam grăbesc, am de corectat o altă pove-
meu. stire. Dă drumul gloanţelor tale de hârtie. A
- Vorbăria asta nu-i decât un obicei de-al fost foarte instructivă convorbirea noastră.
vostru, de-al scriitorilor, de a bate câmpii Îmi eşti simpatic, vei mai exista zece rânduri.
de câte ori aveţi ocazia. Analizaţi, disecaţi Gabriel trase o singură dată. Jean-Lorin
totul, ca un medic legist, rosti Gabriel. Se Sterian se prăbuşi melodramatic, dând din
simţea foarte sigur pe sine. Discuţiile cu mâini şi din picioare, cu limba scoasă şi \
oamenii deştepţi îi făceau întotdeauna plă- ochii daţi peste cap. Se mai zgâlţâi puţin,
cere. Dacă reuşea să le dea peste nas cu apoi înţepeni cu o expresie grotescă pe fată.
vreo chestie, era în al nouălea cer. Iar când Se apropie de el şi verifică. Era mort. Ră-
ai un pistol în mână şi celălalt nu, discuţia mase în picioare lângă cadavru. Tipul fu-
devine şi mai plăcută. sese un bufon.
- Inseamnă că te-am conturat destul de Se aşeză în pat. Avea să Ufs.e mai târziu
bine, dacă eşti atât de îndrăgostit de polemică. în apartamentul scriitorului.)n jurul lui
Trebuia să semeni cu mine. Orice scriitor lucrurile îşi pierdeau conturul, Incercă să se
toamă cât se poate din personalitatea sa în gândească la ceva, dar mintea era goală.
personajul principal. Totuşi, nu suntem iden- Venise noaptea.
tici, fiindcă nici eu nu sunt identic cu acel

10 anticipaţie
CATALIN SANDU

Povestire distinsă cu premiul I la concursul


,pictor Kernbach", lansat de OralJnizaţia de Tineret
din Bucureşti a Partidului Democrat.

,. cat nici pe plan local. Nu s-a auzit nimic


Ridică din nou capacul cutiei de lemn, de el acolo.
fără însemne, şi luă în mână una din sfe- Şi totuşi, pare un .ca1igrafdestul de bun.
rele aşezate frumos înăuntru. În transparenta Cel puţin din provocare. Bărbatul, cu o
ei desluşi, cu fum albastru, ideograma coe- mică ezitare, deschise iar capacul, urmărind
tenţei, rotindu-se şi izbindu-se la nesfârşit fuga ideogramelor. Din Mongolia, în mij-
de pereţii de sticlă ai bilei, destrămându-se locul războaielor civile? Cum ar fi putut să
pentru câteva clipe, ca apoi să-şi refacă as- se antreneze? Şi chiar în India ... Chinez?
pectul. Inceput să frământe preocupat între Solan se foi neliniştit în fotoliu.
degete, privind absent spre sferele celelalte. - Nu ştii măcar ce rang are?
In interiorul lor continua zbaterea ideogra- Sebastiana ridica imperceptibil din umeri.
melor de ceată colorată şi, acolo unde grani- - Pare că e specialist în Yuan.
tele curbe ale sticlei se atingeau, fumul Mda. Asta reieşea clar din sferele tri-
penetra înăuntrul piesei vecine, apoi în ur- mise. Dar nu puteai trage concluzia doar
mătoarea, rezultând o goană fosforescentă, dintr-atât.
un joc al nuanţelor. - Să faci rost de partidele lui. Trebuie
Deci, un caligraf. Până acum, pare a fi să ...
un ca1igraf, îşi spuse Solan. - Asta e puţin.,ăăă problematic.
••••

Alături, Sebastiana, umbra sa, îi aştepta Bărbatul se încruntă.


întrebările. Femeia, stând pe vine, îl privea - Ani încercat înainte să aflu câte ceva.
cu o sclipire ciudată în ochi. Ea era cea În arhive. Nu e nimic pe numele lui Wing:
care îi predase cutia provocării, primită în Nimic. Dar am trimis un om să caute mai
dimineata aceea, printr-un curier. Aşeză la bine, poate că o Isă găsim ceva.
loc sfera şi puse caseta pe măsuţă. Solan oftă şi se lăsă pe spate. Admiră
- Cine este Wing? . un timp însernnele de megister memoria
- Am trimis pe cineva să caute, răs- atârnate pe pereţi, cele patru discuri de
punse Sebastiana. fildeş pe care, pictate în tuş negru, peisaje1e
Provocarea părea o nebunie, ceva lipsit înfăţişau un munte ascuns în aburii formaţi
de sens. Solan, campion mondial, magister de o cascadă. Wu Tao, al şaselea magistru
memoria, se încruntă. Işi flexă degetele şi al jocului. Inegalabil în oiotoshi, găsind
studie încă o dată caseta de lemn. mereu un tesuji, o mutare superbă.
- Cât se ştie despre el? Ce informaţii ai Ce fel de oameni am eu în jur? îşi
cules până acum? , reveni Solan. Trăieşte - se pare, cred că,
- E un anonim, încercă femeia să evite poate o să găsim... Cine este până la urmă
răspunsul direct. Îşi îndepărtă de pe fustă Wing?
un fir de praf pentru a câştiga timp. Tră- Până acum mai primise şi alte provocări,
ieşte, se pare, undeva în Mongolia. Sau în care îşi confirmase de fiecare dată statu-
undeva în India. Dar cred că nu s-a remar- tul de campion. Cândva, îşi aduse el

antlcipaţia 11
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

aminte, la o partidă în stilul Ching, un pre- ţă rapid, ca apoi să se lase pe umărul aces-
tendent puternic, aflat la nivelul trei, aproape tuia. Sfera transparentă îl străbătu în goană
că reuşise să-I elimine. Pornind rară piesă şi se opri la picioarele acestuia. Omul se
de handicap, se avântase în atacuri exce- lăsă pe vine şi începu să-i mângâie supra-
lente în go, crease scene uluitoare în tuş fata netedă.
stropit, unde cu greu reuşise să construiască - Altceva? Ce mai ştii de Wing? Nervo-
teritorii. zitatea creştea în Sebastiana. Sub zâmbetul
- Deci, rezumă Solan, nu cunoşti rurruc. ei se ghicea neliniştea, ca o pată întunecată
Sebastiana îi evită privirea. Se ridică şi pe un fond imaculat.
işr turnă un pahar cu nectar. Abia atunci se - E din Shigatse. Tibet. Partidele sale,
întoarse către Solan. atâtea câte au fost înregistra te, le am aici,
- Săptămâna viitoare trebuie să aibă loc în peretii bulei mele. Le-am transferat în
confruntarea. arhiva voastră.
- Dacă Va avea loc. - Banuiam eu, mârâi Solan. Chinez.
E un caligraf bun. Va trebui să fie el - E obsedat, se pare, de Wang Wei. I-a
cel care alege stilul provocării. Şi totuşi, nu citit tratatul de zeci de ori.
e sigur că va alege asta. La dracu', nu am Normal. Un Wang Wei nu scapă unui
nici o informaţie de care să mă agăj. chinez. Şi pariez că-i obsedat şi de.:
Se sculă din fotoliu şi înaintă spre Sebas- - E obsedat şi de Goruba Shih, primul
tiana. maestru al jocului.
- Şă fac invitatiile? încercă ea. Atins, făcu în sine Solan.
- Incă nu. Bula curierului îi penetră fata Şl-l cuprinse
Uşa se vaporiză, iar în încăpere pătrunse capul. Prin pereţii subţiri, ochii slăbănogului
un curier. Bula de informare plutea pe lân- erau mări ti şi mai mult, într-un mod
gă el; înconjurându-l. Solan îi aruncă o pri- grotesc.
vire fugară. - Şi încă ceva, zise. Nu a fost învins
- E cel pe care l-am trimis să caute ceva niciodată.
despre Wing, interveni Sebastiana. Solan ridică din umeri. Informaţia nu îi
Slăbănogul îşi îndreptă cutele formate pe spunea nimic. Un non-Neng care nu a fost
uniforma albă a curierilor. Ochii, mult prea învins nu însemna nimic. Poate, cel mult,
mari, măsurară camera înaltă şi se opriră un indica faptul că nu jucase decât cu neprofe-
timp asupra discurilor lui Wu Tao. sionişti. Insă, se încruntă el, asta e mai
- Am cercetat, scoase el. mult decât o simplă nebunie. De ce doreşte
- Spune. ·0 provocare?
Solan, încordat, îi urmărea trăsăturile Şi totuşi era legal.
aspre ale fetei tăiată neregulat de riduri. - Sebastiana, pregăteşte invitatiile. Preşe-
- Nu posedă nici măcar Neng. Nu are dintele. Senatorii şi toţi ceilalţi.
nivelul primar. Trebuia să îşi întrerupă un timp răz-
Femeia începuse să râdă. Magistrul, uimit, boaiele, luptele mărunte.
încercă să spună ceva. - Trimite şi în China. Să-şi oprească
- Are, totuşi, îl întrerupse curierul, un traficul de arme şi să vină.
rang de 6-dan. Provocarea e legală. Wing e Pentru ei ar fi fost un divertisment îna-
un aspirant la Neng, în prezent. inte de războiul de anul viitor, din noiem-
Un începător, gândi Solan. N-are esli- brie. Ar mai fi finisat planul conflictului.
ficativul de bază prin care să ma atace, dar Se apropie de măsuţa pe care era aşe-
e suficient de înalt în drumul spre primul zată cutia provocării. Mai privi o dată sfe-
nivel, ca să-mi trimită cutia cu sferele pro- rele în care ideogramele încingeau un dans
vocării. Un începător. Practic, partida o să- frenetic, o betie multicoloră. Din când în
mi revină fără probleme. E o nebunie. Ce când, fumul ce alcătuia trupul subtire al
urmăreşte prin asta? scrierii chineze căpăta nuante fosforescente,
Bula de informare a cercetaşului se înăl- sclipind într-un ritm abstract. Pereţii scunzi

12 anticipaţia
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

ai cutiei reflectau lumina puternică a ideo- doar câteva excepţii, foarte rare, în lumea
gramelor, creând un joc fantastic. jocului. Ea îşi ştia bine rolul.
Solan V observă în spate pe omul slab Spre sfârşit, Sebastiana îşi coborî privi-
aşteptându-l şi fixându-l cu ochii lui mult rea pe omul din arenă, curioasă.
prea mari. - Deci el este, constată Solan.
- Mai este ceva? Într-un târziu, obţinuseră câteva imagini
Sebastiana, fără să-I fi întrebat, turnă
ale lui Wing, însă abia acum, în ziua pro-
puţin nectar de mango într-un pahar şi i-l vocării, îl vedeau cu adevărat. Solan, magis-
oferi lui Solan. tet memoria, îl studie preocupat.· Chinezul
- Wing. N-a precizat ce stil va adopta îşi plecase din nou fruntea, în aşteptarea
pentru confruntare, scoase curierul. începerii partidei.
Continua să-I privească într-un mod ciu- Mi-ar fi plăcut să l1II1 doar noi doi, gândi
dat. În jurul său, descriind curbe line, bulamagistrul. Fără membrii parlamentului. Fără
de informare scotea un sunet slab. toţi oamenii aceştia în jur.' Chiar şi fără
- E firesc, aruncă Solan, Vrea să pară Sebastiana.
că are o strategie bine gândită. Vrea să Câţiva curieri alergară pe lângă el, gră-
mizeze pe elementul surpriză. bindu-se să-şi instaleze bulele în jurul sălii.
Şi totuşi, gândi el, de ce sunt neliniştit?
Întotdeauna nu putea să nu fie uimit de cât
Luă o înghiţitură de nectar. Ceva în toate
de mult putea să mănânce un astfel de me-
acestea era confuz. Până atunci, provocatoriisager. Trupul ceda o mare parte din energia
. săi fuseseră cel puţin de nivel Shen. O sin- sa către sferele transmiţătoare ce pluteau în
gură dată luptase cu un Miao. Un aspirant permanenţă lângă el. La rândul ei, când
Shen, totuşi. El, magister memoria, avea în informaţia înmagazinată tindea să mărească
sine un sentiment nesigur. tensiunea superficială a pereţilor elastici,
Privi spre Sebastiana. bula de informare ceda o parte din date
Mi-e frică. corpului energetic al curierului. Din acest
motiv, câteodată, înregistrările erau incom-
Reflex, sorbi dintr-un singur gest paharul
cu nectar, apoi îl trânti pe măsuţă, alături plete .
de cutia de lemn. . Ca şi la Wing.
Multe din partidele de care reuşiseră să
facă rost prin intermediul lor erau deterio-
2. rate. Cele câteva care fuseseră recuperate,
Sala era acoperită de replicile ascuţite nu se dovediseră prea semnificative. Pentru
ale celor din tribune. In arenă, în mijloc, el, Wing era doar un nume. Ceva care
bărbatul era aşezat pe vine, privind în acum prindea viaţă. Dar încă era o necu-
podea, indiferent la întrebările aruncate spre noscută.
el de demnitarii ce se aplecau peste' balus- În schimb, celălalt avea acces la toate
trada despărţitoare pentru a-l studia. Din arhivele pentru a afla orice informaţie care
când în când îşi flexa degetele mâinii îl priveau pe magister. Toate jocurile sale
stângi, strângându-le în pumn, ca apoi să-I de până atunci.
elibereze. pe rând, deget după deget, ca într- De ce mi-e frică? E doar un sub-Neng.
un joc numai de el înţeles. Când Solan pă- - Marcus. Solan Marcus, magister.
trunse în sală, ochii săi străluciră pentru o Se întoarse. Din tribuna oficială îi zâm-
clipă, în timp ce murmurul continuu al sălii bea un 'bărbat înalt. Xavier, preşedintele re-
se amplifică. publicii, îi făcu semn. Solan se apropie de
În urmă, Sebastiana, îmbrăcată în costu- balustrada de la marginea arenei şi se
mul albastru al celui aflat în serviciul magi- aplecă, salutându-L
sterului, cercetă mulţimea ordonată, căutând . - Te-ai coborât, Marcus. Ai acceptat
parcă pe cineva anume. Femeia trebuia să provocarea.
stea în spatele său, întotdeauna, să stea în - Nici o competiţie nu trebuie refuzată.
spatele său, să nu-i apară înainte. Existau Altfel te înjoseşti prin orgoliul refuzului.

anticipaţla 13
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

La picioarele preşedintelui, o pisică îl Bărbatul îşi continua cu încăpăţânare jocul


fixă plictisită. Xavier îşi lăsă mâna pe ea şi degetelor.
începu s-o mângâie pe blană, iar animalul - Vă rugăm să ne scuzati, domnilor. Con-
porni să-şi balanseze coada. Alături, Solan fruntarea trebuie să înceapă.
îl recunoscu pe Lantar, senatorul ce urma Urmat de Sebastiana, porni spre locul
să-i ia locul după războiul de anul viitor. său din arenă. Oprindu-se, îi zâmbi femeii,
Campionul îşi plecă fruntea şi în direcţia iar ea se retrase în spate, dincolo de ba-
lui. lustradă. Brusc, sala amuţi, Se aşeză în faţa
- Sunt onorat că invitaţia mea a fost lui Wing care abia în acest moment îşi
acceptată, spuse. înălţă fruntea şi îi susţinu privirea.
Era o replică uzuală. Orice provocare - Sunt Solan Marcus, magister memoria.
era un eveniment la care trebuia să asiste. Rang IlO-dan, primitor al Provocării, îşi
- E o ocazie în plus de a-l vedea pe preşe- declină identitatea bărbatul.
dintele Chinei. Celălalt îşi umezi buzele.
.;
Îşi flutură mâna în directia opusă a sălii, - Sunt Wing Wu Tao, aspirant Neng,
spre reprezentantii parlamentului chinez. rang 6-dan, solicitantul confruntării.
Da, făcu în sine Solan. Peste un an, în - Vei alege modul de desfăşurare al
noiembrie, vor începe luptele în care Xavier luptei. Doreşti stilul caligrafic?
va fi învins, iar Lantar va fi pus în locul Nobilii se aplecaseră în faţă, urmărindu-i,
lui, de fapt, o viitoare unealtă manipulată Îl observă pe Xavier râzând la o şoaptă a
de Zhou Chan. Totul fusese deja stabilit de lui Lantar. Se concentră asupra lui Wing.
senatele celor două republici. Mediatizat pe Wing Wu Tao. Îşi alesese numele celui de-
toate canalele. Conflictele se vor desfăşura al şaselea magistru al jocului.
în zona Shangai, însă Xavier convenise să - Nu. Doresc pictural. Vreau un open.
fie capturat pe undeva pe lângă Danton. Pe Open! Omul era nebun.
Marele Zid. Trădat. Cum ar fi reuşit, la calificativul pe care
Privi în jos, spre felina ce adormise în îl avea, aspirant Neng, să realizeze coerenţa
ciuda zgomotului din jur. O simti alături pe între esenţa fiecărei dinastii, de la T' ang şi
Sebastiana. Femeia îi salută, la rândul ei, Sting până la Ming ori Ching? Să surprindă
pe cei doi politicieni. gândirea, naturaleţea, ori yun, rezonanta? Un
- Am citit câteva cărţi, îi şopti ea. Sunt non-Neng? Un aspirant.
în arhivă. Un open dinastie. Era o sinucidere.
- Da. Le voi vedea după confruntare. Tribunele erau în delir. Zhou Chan, pre-
Lantar se aplecă spre ei. şedintele chinez, zâmbea, însă în sinea lui
- .După confruntare, zici? se considera poate ofensat de reprezentantul
Afişă un zâmbet strâmb. ţării sale. Solan îşi simti gura uscată.
- Nu te gândi de pe acum la victorie. - Eşti sigur? încercă el. Ai dreptul să
În go-cb'i nu trebuie să fii sigur de asta, alegi încă o dată.
nu aşa ziceţi voi, magister? Care-i partea - Nu. Open. Fără piese de handicap.
cea mai importantă din joc? Inceputul? Acum Wing îl înfrunta cu privirile, şi
- Da, fuseki. Solan, iritat, îşi coborî ochii în podea. Cei
- Să ai grijă atunci, în fuseki. Păstrează- din sală simţeau că totul se va termina mult
ti titlul. Am pariat pe tine. I mai repede decât ar fi crezut. Ei doriseră
Nici măcar nu-l privea. Pânza subtire a un spectacol. Il obţinu seră, dar într-o cu
cămăşii Sebastianei lăsa să se ghicească totul altă formă. Şi, totuşi, el bănuia că
forma perfectă a sânilor femeii, şi Lantar nimic nu părea să fie aşa cum se arătau
nu se chinua să-şi ascundă privirea vulgară. lucrurile.
Nu trebuia ca un contract politic să-I - Să înceapă partida, reuşi să scoată cu
oblige să intre în rolul de trădător. Era năs- un glas răguşit.
cut pentru asta. Întorcându-se, îl studie încă Pe margine deja începuse să se ridice
o dată pe Wing, aşteptându-I în centru. cupola neagră ce urma să izoleze arena de

14 anticipaţia

iÎiooiiiIÎI
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

tribunele zgomotoase. Câteva bule de infor- Yuan, unde îşi dovedise talentul prin sferele
mare se mai aventurară un timp pe lângă provocării. Dar, un open ... Era, cu sigu-
ei, capturând imagini pe suprafeţele lor ranţă, un nebun. Arhivele le-ar fi putut
. transparente, înainte ca acoperişul să se păstra şi el.
închidă deasupra lor cu un zgomot sec. - Incepe! îi strigă SoIan.
Liniştea căzu uşor între ei, ca apoi, prin Chinezul, zâmbind, făcu să-i apară între
compensaţie, o fosforescenţă albă a aerului degete o piesă neagră, pe care o aşeză la in-
să destrame parţial întunericul. Erau, în tersecţia a două linii din reţeaua ce-i în-
sfârşit, singuri. cadra.
- Cine eşti?
Solan, mai sigur pe el, aştepta un răs-
puns. Oricare. 3.
- Sunt Wing Wu Tao. Un aspirant Neng, Un munte se ridica spre infinit, în mu-
de rang ... chii ascuţite şi riduri ce-i crăpau stâncile,
- Ascultă, îl întrerupse magister memoria, pierzându-se în aburul alb al ceţii dimineţii.
însă se opri. Undeva, sus, printre pietrele uriaşe, câţiva
Îl privi pe celălalt dintr-o parte. Cei de vulturi se avântau în cercuri inalte, în spi-
afară încă nu puteau să-i observe. Sala avea rale dese, căutând cu privirea o posibilă
acces doar în clipa când partida începea, în pradă.
momentul când Wing punea prima piesă pe Marcus Solan păşi spre izvor şi se aşeză
tabla de joc. pe iarba moale. Apa sărea din piatră în
- Ce vrei? piatră, pierzându-se într-un sunet cristalin,
Wing făcu un gest şi caroiajul din linii undeva, în spatele său. Închise ochii. Dorea
roşii, strălucitoare, apăru între ei, întinzân- să fie primăvară. Se lăsă antrenat în fluxul
du-se până dincolo de arenă, la limita vi- prin care ch 'i, spiritul, îl purta spre ideea
zibilităţii. Era un nou univers. de anotimp al renaşterii.
- Se spune, începu chinezul, că în patru Îşi cufundă mâinile în apă, iar răceala îi
ani aici se va programa un război. Xavier, atinse palmele, i se transmise în braţe, pro-
preşedintele tău, şi senatorii săi, au stabilit ducându-i o senzaţie plăcută. Atinse fundul
câteva lupte ce se vor purta în regiune. izvorului şi mângâie pietrele mici, rotunjite
Mai rămâne să găsească un stat cu care vor de vreme. Poate că ar fi fost mai bine să
încheia contractul de luptă. Atunci la putere fi creat un râu, ori întinderea mării. Să fi
va fi Lantar. subliniat mult mai evident starea de calm a
Da, auzise şi el de zvonurile acestea. lucrurilor, prin prezenţa munţilor, şi să
Ceva fusese dat publicităţii, însă ... crească tensiunea, să lanseze căutarea per-
- Şi? petuă. Muntele, apa - cei doi poli ai
- Arhivele go-cb'i Vor fi distruse. Toate naturii.
înregistrările vor fi şterse atunci şi arhivele Mai târziu, îşi propuse Marcus, voi crea
vor rămâne goale. Soluţia, pentru moment, marea. Voi crea un ochi în Iormeţiunee
este transferarea lor în altă parte. ace§!sta.Acum Îmi trebuie primăvara.
- Îmi propui cumva să cedez partida? se In sine, stilul se născu perfect, o combi-
înfurie Solan. naţie uimitoare între Shang şi Ching. Adăugă
Dacă ar fi pierdut, Wing ar fi avut drep- esenţă de Sung, regăsindu-l pe Kuo Hsi.
tul să mute arhiva. În Tibet. În Shigatse, Kuo Hsi, minunatul pictor din dinastia
ori în altă parte. Sung de Nord, îl ajută să nuanţeze anotim-
- Nu. Vom respecta spiritul go-ch'i. pul: Muntele, primăvara, va fi Învelit Într-o
Atunci, ce urmărea? Spera să câştige, în perfectă linie de aburi, Într-o nuanţă de vis
ciuda rangului său mult inferior? Wu Tao. a cefii, ctescută firesc pe coama Înălţimilor
Pentru prima dată se gândi la el folosind ce Încep să-şi Înverzească ierburile. Oa-
numele marelui magister. Măcar dacă ar fi menii, când vor fi prezenţi În peisaj, vor fi
ales doar un singur stil dinastie, Ming. Ori surâzători.

anticipaţia 15
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

Lansă în jurul său Vârtejul pe care îl Chou! Atacă în Chou!


crease şi natura se însufleţi cu mirosul Schema atacului era vizibilă. După ce ar
binecunoscut al renaşterii de după zăpezile fi cucerit pozitia, prezenţa norilor de furtună
bogate. ' pe stâncile golaşe trădau intentia lui Wing
Lotuşi. de a-şi construi un peisaj de iarnă. Trebuia,
Se ridică în picioare şi se întoarse. Gândi pentru a-şi păstra formaţiunea, să facă un
lotuşi, apoi adăugă o uşoară adiere şi, când sacrificiu.
deschise ochii, se lăsă ,în voia senzatiei Lansă curentul Ming şi reuşi să recupe-
oferi te de floarea aplecându-se la atingerea reze câţiva lotuşi. Simti că putea să zboare
slabă a vântului. Creă lotuşi, umplând pei- şi, după ce se în ălţă, putu să îndepărteze
sajul până la orizont, după care începu să-i norii întunecaţi adunati în jurul muntilor.
şteargă, păstrând 'din loc în loc, foarte rar, Nu reuşi să refacă ceata pură, albă, de
doar câteva tulpini mişcându-se în baletul dinaintea atacului. Pentru moment, însă,
aerului. stopase dezlănţuirea lui Wing. Undeva, de-
Privi cerul şi se cutremură. parte, cerul. era albastru, ca o ameninţare
Trebuie să refac golurile. latentă Aadresată spiritului surprins de el în
Işi înălţă bratele şi zbură deasupra mun- peisaj. Incă mai putea să salveze ceva.
tilor, trecând prin ceata frumos adunată în Inchise ochii şi lăsă universul să se
perle pe gâtul stâncilor. Adună şi el spiritul, scurgă în afara sa.
căutând 'să-şi organizeze lumea. Analiză tabla ce se desfăşura dedesubt.
Făcu un gest, iar cerul se stinse. Piesele sale erau mai bine dispuse, în timp
Solan îşi imagină politicienii de dincolo ce Wing nu câştigase decât câteva teritorii.
de balustrada despărţitoare, aplecaţi .spre Jos, în zona în care pictase până acum, în
cupolă, ori căutând plictisiti în jurul lor, piesa din mijloc, era o situaţie specială.
bârfind sau făcând comentarii fără valoare. Marcus recunoscu poziţia clară de ko. Da,
Ei nu vor şti niciodată ce înseamnă go-cb'i, Wing izbutise să-i smulgă un ko. Trebuia
ce înseamnă să aduni spiritul în tine şi să-I să atace în altă parte: Privi liniile fosfores-
surprinzi în cascada pictată pe fata abruptă cente, roşii, ale tablei de go-cn'i. Wing în-
a unei înălţimi. Un senator, ori preşedintele cerca să schiţeze un teritoriu în partea dreaptă.
vreunei republici oarecare va fi mai intere- Putea să creeze un wariuki, O invazie,
sat de elaborarea unui contract de luptă, de acolo. Coborî la nivelul pieselor, însă nu
detaliile lui" decât de modul în care poti descoperi nici o breşă. Mări scara universu-
picta în go-cb'i. lui go-cb 'i şi păşi pe suprafaţa uneia din
Erau, totuşi, obligati să asiste la partida piesele lui Wing.
provocării. Găsi, în cele din urmă, o breşă în blo-
Coborî şi îşi permise câteva momente de cajul creat de chinez în moyo-ul său, in-
odihnă pe malul izvorului. Admiră încă o tenţia sa de a construi un teritoriu. Zârn-
dată sinteza dinastică perfectă. bind, plonjă în pata albă, vizibilă, de pe
Când se opri cutremurul, fu surprins, piatra de joc adversă. Absorbi lumea inte-
aproape că se rostogoli în apă. Reuşi să-şi rioară a piesei şi îşi planifică atacul.
recapete echilibrul şi, îndepărtându-se de Incepu să cerceteze modul în' care Wing
apă, încercă să se salte în zbor, însă căzu îşi construise formatia. Fu uimit de forţa cu
din nou la pământ. care acesta îşi pictase interiorul piesei. Reu-
. Wing. A atacat Wing. şise să creeze o sinteză extraordinară, res-
Cerul se întunecă, îi reapăru culoarea pe pectând lupta deschisă pe care o alesese.
care înainte Marcus o îndepărtase. Lupta Câţiva bambuşi, ici-colo, un munte în de-
pomi acută, iar muntii se învăluiră în nori părtare, pierdut, ca şi al său, într-un abur,
de furtună. Solan încercă o senzatie ciudată, însă mai bine surprins decât o făcuse el.
ca şi cum ar fi fost totul pierdut. Asistă Identifică, în câteva puncte, la orizont,
neputincios la transformarea în bambuşi a locurile prin care piesa în care intrase se
lotuşi lor săi. afla în contact cu altele. Peisajul se extin-

16 anticlpaţia
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

dea şi în acestea, chinezul reuşind în acest cus Solan se înfioră. Atacul său eşuase. În
fel să ocupe teritoriul pe care, din afară, teritoriul acesta, în zona aceasta câştigată de
privind doar tabla de joc, nu ai fi crezut că Wing, nu putuse să lupte. Privi dragonii.
îl posedă. O tactică perfectă. Capetele monştrilor păreau să fi crescut, iar
Desfăcu braţele şi materializă lângă el ochii îl fixau cu ură.
un dragon lung, căruia îi accentuă linia Nu mai aşteptă. Se înălţă îl!. 'vânt şi
dură a ochilor. Arătă o direcţie cu degetul încercă să se ascundă în munţi. In munţii
şi monstrul se năpusti înainte, atacând stân- lui Wing.
cile din fată. Peisajul, în timp ce zbura, pomi să se
Marcus îl urmări un timp, apoi zămisli refacă. Trestiile şi lotuşii distruşi mai îna-
şi alţi dragoni, lansându-i asupra lumii cre- inte îşi recăpătau tuşa. Norii se remateri-
ate de Wing. Făcu ceata să se împrăştie şi alizară, la fel ca prima dată, şi se lipiră de
strivi florile de lotus crescute pe câmpie. Se crestele înalte ale vârfurilor spre care aler-
concentră şi adună în sine spiritul suprem, ga. În spate simţea răsuflarea fierbinte a
căută să afle încă o dată prezenţa cb' i în dragonilor.
fiece lucru din jurul său. Elaboră un nou E mai bun decât credeam. Poate că,
tablou, o nouă sinteză în care, de data Într-un fel, am pierdut partida...
aceasta, făcu să predomine dinastia Yuan şi, Evită temporar atingerea otrăvită a unui
după ce simţi că totul este pregatit, se des- dragon. Jos, printre stânci, reuşi să desco-
chise, eliberând forţa desenului său. .pere o peşteră. Se lăsă în picaj, însă un
Un vânt puternic îl doborî pe Solan la monstru îl izbi puternic cu coada în spate.
pământ, iar magistrul se izbi greoi de Marcus Solan se dezechilibră. Căzu greoi
pietrele tari. în râu şi apele învolburate îl împins eră cu
Nedumerit, se ridică, scuturându-şi hai- furie spre marginea unei cascade. Magistrul
nele. Simţi pe faţă o arsură şi, ducându-şi căută cu greu să-şi recapete răsuflarea. Se
mâna la frunte, îşi şterse câteva dâre de îneca.
sânge. Valurile îl acoperiră, îl abandonară în
Ce se întâmplă? mâinile cascadei şi Marcus se izbi de su-
Un chip uriaş apăru în fundal, ca, o prafaţa lichidă a lacului de dedesubt. Sune-
clipă mai târziu, să se micşoreze, să se tul apelor înspumate se estompă şi întune-
completeze cu braţele, apoi cu trupul, până ricul se năpusti asupra sa.
când putu să vadă un bătrân cu o carte în Când deschise ochii, încercă cu greutate
mână. Fascinat, Marcus II recunoscu pe să gândească, O clipă mai târziu, îşi recu-
Wang Yuan-ch' i, peisagistul fantastic al noscu: peisajul uneia din piesele sale. Fusese
dinastiei Ching. smuls şi aruncat aici, într-un din formaţi-
- Priviţi un peisaj, recită pictorul. Tuşul, unile proprii de piese. Lângă el găsi împă-
tuşul întotdeauna să-I faceţi moale. Să fie turi t un bilet. Îl desfăcu.
pufos .: I .
Inchise cartea. Solan continua să-I pri- A FOST UN YOSU-MIRU
vească.
Chipul se dizolvă, lăsând loc altuia. Kuo Mda. Yosu-miru, o mutare ce-l sileşte
Hsi. Wang Wei. pe adversar să-şi arate strategia pe care o
O cascadă de maeştri se derulă în faţa construieşte. Citi mai departe:
sa Într-un ritm alert.
Apoi, Wu Tao. Goruba Shih. Toţi ma- TE-AM AlRAS SPRE MINE, IAR ACUM
gister memorie. Ţ1-AM PRINS STILUL ÎN CARE JOCI
Şi el. In final, chipul său, propriul său
chip, îl privea surâzător. Atât. Întoarse biletul pe partea cealaltă.
- Fugi, îi spuse eul atârnat în văzduh, O semnătură. Wing. Nu folosise un stil
după care se sparse eliberând cerul. caligrafic al unei dinastii anume. Nu putea
Dragonii săi' se întorceau acum, iar Mar- cere întreruperea confruntării pentru încăl-

anticipaţia 17
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

carea regulilor, Wing se păstra în limitele Sunt epuizat. Şi mi-e foame.


picturalului. A • Se ridică. Sebastian a îi zâmbi timid, cău-
.Aruncă biletul. li privi absent un timp. tând poate să-I încurajeze. Încă nu apucase
Simtea pe spate transpiraţia curgându-i, Ii să se schimbe de costumul provocării, iar
era, mai mult ca oricând, frică. roba lungă, pusă peste cămaşa muIată, îi
cădea în valuri spre glezne. Cândva poate
că am să schimb regulile jocului în privinţa
4. lor, îşi zise Marcus.
- Cred că nu o să ai nevoie de mine, îl - Partidele lui Wing cred că merită să
privi Sebastiana. stea în arhivele go-ch'i.
Solan se lăsă în fotoliu şi-şi cuprinse Magistrul o privi uimit.
capul în palme. Ii mulţumi în gând femeii. Da, are dieptete: Chiar dacă va pierde,
Ea ştia întotdeauna în ce stare se afla, îi chinezul are şansa să fie păstrat în arhive.
ghicea mereu gândurile. Era puţin confuz. Partidele lui. Stilul său.
Căută să-şi liniştească furtuna ce-l străbătea. - Am să ies, făcu nesigur.
- E bine, totuşi, să iei putin aer, îi sfă- Femeia se retrase, lăsându-l singur. Un
tui ea. timp privi discurile de fildeş ale lui Wu Tao.
Ridică din umeri. Pentru prima dată, în Simţi ca pe o binecuvântare aerul rece
toate provocările sale, ceruse o pauză. El, al serii. Căută un restaurant unde să poată
magister memoria, ceruse o pauză, iar Wing găsi ceva bun. Ar fi dorit să-I cunoască
i-o acordase binevoitor, de parcă îi făcea o mai bine pe adversarul său. Trebuia să afle
favoare. cât mai multe despre locurile de unde
- Mi-e foame, zise. Nu. Nu vreau să venea. Tibetul.
mănânc aici. Cred că am să ies. Zări un local cu specific indian. Alături,
Da. Wing era bun. Picta excelent. Cândva, pe zid, un afiş murdar anunta terminarea
poate, va ajunge magister. Are talent. conform contractului a războiului din Africa.
Încă nu credea că va pierde acum. După Pătrunse în restaurant, iar foamea ce îl în-;'
fuseki reuşise să captureze în formatiunile cercase până atunci reapăru la fel de puter-
sale multe din piesele lui Wing şi câştigase nică. Se aşeză Ia masă şi consultă meniul
trei colţuri. Chinezul, în retragere, izbutise pus Ia dispozitie.
totuşi să se agaţe de cel din urmă colţ al - Doriţi ceva?
tablei de joc. După iuseki stăpânea partida. Marcus Solan scăpă meniul. Wing.
Apoi, nu ştia cum, prin ce peisaje răspân- Vocea lui Wing.
dite prin piesele sale, Wing revenise.· După Se întoarse rapid, însă nu văzu decât un
un timp, în cbuben, Ia mijlocul partidei, ospătar îmbrăcat în costum traditional, zâm-
situaţia se echilibrase la teritorii .. Partea din. bindu-i. Cercetă mesele alăturate, însă nu
stânga şi două colţuri le pierduse în atacu- reuşi să-I găsească pe chinez.
rile îndrăzneţe ale orientalului. Păstrase însă - Doriti ceva? repetă indianul.
marginea dinspre el şi centrul. - Da ..., făcu nesigur Solan.
In plus, în pictural, avea totuşi un avan- Deschise din nou meniul, însă îşi stăpâni
taj. Nu prea mare. Wing era, cu adevărat, cu greu tremurul mâiriilor.
un jucător cu tactică bine gândită. Şi, Ia Sunt obsedat?
peisaje, crea decoruri fantastice. - Un poppadom, ca aperitiv, ceru ma-
Aspirant Neng? Era cel putin un Miao. gistrul. Şi...
ăăă •••

- Spectatorii? A - V-aş recomanda un shashlik, sahib.


- Sunt nervoşi. Insă nu vor pleca. Da, avea vocea lui Wing. Şi, oarecum,
E normal, gândi Marcus. Au venit pen- chiar şi trăsăturile aduceau puţin..; Foamea
tru a asista la o partidă simplă, se aşteptau îl aduse pe Marcus la realitate. Confirmă
la un joc scurt, după ce s-a anunţat stilul comanda şi indianul se îndepărtă.
deschis, în sinteză, şi acum, când am cerut Regretă că nu o luase şi pe Sebastiana
o întrerupere, sunt derutaţi. . cu el. Simţea nevoia de a-i vorbi, de a

18 anticipaţia
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

râde cu ea, de a uita de partida obositoare . . o să-mi consolidez pozitia. Voi fi mai pu-
L-ar fi împins pe chinez undeva, la margi- ternic, De ce ai ales, totuşi, go-ch'i?
nea amintirilor lui. Începu să mănânce, când Aştia erau cei care guvemau, gândi Solan.
o mână i se lăsă pe umăr şi îl strânse uşor. Creatorii de contracte de luptă. Sau, în cel
- Solan? Tu? mai bun caz, intrai în casta curierilor. Tră-
Alături de el era Lantar. Îi recunoscu ind în simbioză cu o sferă informaţională.
zâmbetul urât, ochii fără expresie. Încercă - Am auzit, începu baronul, că în arhivă
să schiţeze un gest amabil, arătându-i sena- aveţi informaţii. Că adunaţi mereu infor-
torului scaunul din faţa sa. maţii. Accesul e aproape nul pentru alţii,
- Nu mă aşteptam să te găsesc aici, care nu-s de-ai tăi.
făcu bărbatul. - Sunt partidele pe care le jucăm.
La masa alăturată magistrul zări doi gar- ştia că celălalt nu îl credea.
dieni ce îşi afişau ostentativ armele. Sena- - Ştii ce? Poţi să intri şi tu în combina-
torul continua să-i zâmbească. tia dintre mine şi print, şi atunci vom admi-
- Unde e Xavier? nistra împreună arhivele. Tot cred că o să
- Ah, a rămas la hotel. E în vizită la câştigi.
Zhou. Mi-ai plăcut. Desigur, ai pariat pe mine.
Marcus Solan îl privi nedumerit. - Ce aveti în arhivele voastre?
- Meciul. A fost bestial. Marcus mestecă îndelung, privindu-I în
Ce ştii tu despre pictură? ochi pe Lantar. Înghiţi şi luă o gură din
- Tipul te-a luat, însă. Spune-mi, ce te-a paharul de alături. Se aplecă spre celălalt.
făcut să te apuci de go-ch'i? - Îti place?
- N-are importanţă. Comanzi ceva? - Ce?
~ Îmi place Sebastiana. - Shash1ik. Îţi place?
Solan se aplecă deasupra shashlik-ului Îl urmări pe cel din fata sa. Recunoscu
său. atitudinea afişată de senator. Era Adin cei
- Uite, îl făcu atent nobilul, ştii că am care ar fi dorit să ajungă celebri. In cazul
pariat pe tine. Credeam că o să învingi re- acesta, Lantar dorea să fie cunoscut ca fiind
pede. Nu vreu să mă dezamăgeşti. Ce gă- cel care a realizat cele mai multe contracte
seşti în pictură? de luptă. Să fie predat în şcoli. Mda. Era
- E ceva frumos. periculos.
- Am să iau şi eu ce mănânci tu. Fac Să-ţi spun cum era făcut cândva. Pu-
eu cinste. iului îi erau îndepărtate uşor oasele, foarte
Atunci Marcus se opri. Uitase să ia bani uşor, apoi se marina cu grijă, cu multe con-
cu el. Nu avea cu ce să plătească. dimente. Se gătea cu ceapă tăiată mărunt,
Dumnezeule, ce se întâmplă cu mine? puneai piper verde, auzi? Era gătit, fii ateilt
Îl privi pe senator. Lantar era acum spe- aici, era gătit direct pe cărbuni, înţelegi? il
ranţa sa. Indiferent cât îl ura, cât ar fi vrut serveai cu orez, adăugai puţin nan...
să-I refuze, trebuia să-i accepte oferta. Nu - Şi?
luase bani. Era atât de obosit? - Să-ti spun cum se făcea o murgi masala?
- Vreau să te întreb ceva. - Nu înţeleg.
Lantar îl fixă. Marcus îşi bău nectarul.
- Aş vrea să-mi spui despre arhive. - Acesta e unul dintre motivele pentru
Deci aici vrei să ajungi! care am ales să joc go-cb'i. Unul.
- Peste câţiva ani o să activez un con- Senatorul se aplecă un timp asupra por-
tract. Am vorbit cu prinţul moştenitor al ţiei sale. Amestecă preocupat câteva mo-
Angliei. A semnat contractul propus de mente furculiţa în farfurie, se opri şi-l privi
mine. O să avem război aici. El o să fie pe Marcus:
atunci regele Marii Britanii, iar prin planul - Cum adică? Cum adică unul din
de luptă stabilit şi-a anunţat intenţiile de motive?
creare a unui imperiu. Eu o să-I înving şi

anticipaţia 19
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

5. despre Wing, bulele lor se întorseseră cu


- Care crezi ca va fi rezultatul? aceleaşi puţine date pe care le avea şi el.
Xavier îşi luă pisica şi o dădu Sebasti- Câteva partide jucate nu se ştie când, fără
anei. La cererea sa femeia acceptase să importanţă. Nimic nu explica puterea de joc
asiste la finalul partidei alături de. el. . Luă pe care o avea Wing acum.
animalul şi îl aşeză lângă ea, evitând privi- - Da, zise Marcus. M-am întâlnit cu el.
rile insistente ale lui Lantar, aflat în partea - Şi te-a întrebat...
cealaltă, în dreapta lui Xavier. Bărbatul îşi - M-a întrebat despre arhive.
repetă întrebarea. - Aha!
:=- Nu ştiu. - Ce" aha?
Indepărtă o bulă de informare ce insista - Nimic. Acum nu mai are sens. Tre-
s-o curteze cu impertinenţă. Cupola hipno- buie să jucăm.
tică începuse să se înalte deja peste arenă, Marcus încercă să-i afle gândurile. Ce
sporind agitaţia curierilor ce-şi trimiteau în nu mai avea sens? Dori să spună ceva, însă
aer sferele transparente pentru a panorama se opri. Cu un gest, chinezul se ridică dea-
tribunele şi pe cei doi adversari. Sebastiana supra sa.
se aplecă şi-l privi pe Marcus Solan în - Eu eram la mutare când ne-am oprit.
mijlocul arenei. Stătea pe vine, faţă în faţă Să începem.
cu Wing. Un moment magistrul se întoarse Se lăsă absorbit de piesele sale. Solan
spre ea şi Sebastiana îi. adresă un gest încu- rămase un timp privind în gol. 'Tabla se
rajator. Ceva o neliniştea, însă. desfăşura în jurul său, iar undeva, într-una
- Nu ştiu, repetă lăsându-se pe spate. din formaţiunile ce-i ocupau caroiajul, Wing
A

Solan se întoarse spre Wing. Era nerăb- începuse să picteze. Inchise ochii, lăsându-se
dător să continue partida, acum era mai atras de un grup de piese proprii. Pătrunse
sigur pe el. Căută în direcţia unde o zărise încă o dată în desenele sale, aterizând lângă
mai înainte pe Sebastiana, dar nu mai prinse un izvor.
decât pata albastră a cămăşii sale, înainte Marcus Solan descrise o spirală cu bra-
ca întunericul să crească şi cupola să se ţele şi peisajul se refăcu, aşa cum îl pără-
închidă deasupra lor. Încet, liniile tablei de sise în prima parte a jocului. Respiră aerul
go-eh'i apărură între ei şi Marcus recunoscu curat care se revărsa lin peste lotuşii creaţi
poziţia în care fusese nevoit să ceară între- ÎIi tehnica tuşului uscat al lui Huang Kung-
ruperea jocului. Acum putea analiza mai Wang. Alergă prin iarba moale, inserată dis-
calm partida. Îl privi pe Wing. cret în natura din jurul său, se lăsă în voia
- Imi place cum joci. stilului Ming, atât de fascinant pentru el.
Era adevărat. Trebuia s-o recunoască, în Undeva, departe, la limita vederii, crestele
ciuda faptului că celălalt îl sili se să se ape-. înalte se ridicau uşor, îngemănându-se cu
re cea mai mare parte a timpului şi să-şi norii, săpând goluri albe pe cer.
cedeze o bună parte din teritoriile ocupate Desluşi în dreapta fisura pe care un atac
la început. Chinezul îl privi surprins, ca de-al lui Wing o lăsase în universul său.
apoi să schiţeze o plecăciune către el. Cu grijă, repară ridul ce-i îmbătrânea pic-
- Mulţumesc, 'făcu. Ai vorbit cu sena- tura şi, după ce zbură spre marea ce o
torul? Cu Lantar? adăugase la orizont, Solan se aruncă în va-
- De undeştll? luri. Se răsuci şi străbătu graniţa dintre el
Solan se încruntă. M-a urmărit? şi Wing, pătrunse în lumea construită de
- Nu contează. adversarul său. Câteva păsări îl evitară, în-
Magistrul îl studie încă o dată. Deşi dreptându-se spre un pâlc de copaci de
ajunseseră în clipa când trebuiau să se con- alături.
frunte, nici acum nu reuşise să afle cine Nu putu să nu se umple de admiratie
era chinezul acesta. Era în continuare o privind unitatea perfect surprinsă în arborii
enigmă pentru el. Ba, mai mult, deşi curi- aşezaţi în faţa sa. Ideea de mulţime, redată
erii încercaseră să caute informaţii în plus doar în cinci truchiuri ridicate în tuş stropit,

20 anticipaţia
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

completaţi în pensulă aplecată, o sinteză se rostogolească în aer, deasupra tablei. Reuşi


Sung- Yuan. Esenta. Legea celor cinci ele- să se echilibreze şi încercă să afle ce se
mente. Dacă vei ajunge să cunoşti cinci întâmplase. Se încruntă. Wing atacase, îl
copaci, vei putea să redai, vei putea picta o lovise brutal printr-un plonjon nebunesc în
mie. mijlocul unui grup de piese proprii. Da,
Ce nu avea sens? încercase un oki.
Trase aer în piept. Sus, deasupra sa, lipsa Acum, graniţa unuia dintre teritoriile sale
cerului sugera, Într-o notă exactă, natura lui ameninta să se destrame.
cb'i. Marcus se opri, încruntându-se.
Ce trebuie să fac? Nu a vrut să paseze. Până unde vrea să
Marcus Solan se urcă în zbor planat, se meargă?
avântă în spirale largi, lăsând în urmă dâre .Înghiţi în sec. Îşi închipui publicul de
de ceată subtire ce se depuseră perfect peste dincolo de cupola hipnotică, aşteptându-i
peisaj, întregindu-l. De sus, Solan înţelese. înfriguraţi replica. Trebuia să joace. Închise
Va trebui să-I întrec, nu să-I înving. ochii, concentrându-se, Adună în sine încă o
ştia acum cum va lupta cu Wing. dată spiritul cb'i, noul spirit ch'i, de accep-
Am să-i tecrecz peisejele. Îl voi sur- tare a ideilor pe care Wing le înscria în
prinde completându-i sintezele. Nu voi mai peisaj ele sale. Lansă curentul acumulat în
trimite dragoni ori zăpezile avalanşelor peste făptura sa spre piesele de dedesubt.
munţii săi. Voi accepta să respir aerul curat Nu era un duel, un de-giri sau un nozo-
pictat în lumile lui, pe care le voi lăsa să ki, nu era nici un atac din cele cunoscute.
se integreze în ale mele. Era o integrare totală. Acceptare.
Accentuă unitatea scenelor desenului şi, Solan aşteptă.
rotindu-se lent, Solan simti încă o dată su- O clipă mai târziu, tabla explodă. Pie-
flul cb'i pătruns în tot ceea ce adăugase, sele se descompuseră în flori, răspândiră
asimilându-l pe cel surprins într-o măsură nuante infinite, ca într-un curcubeu, se to-
mai mică de Wing. Multumit, ieşi din pei- piră în sunete vii ce cuprinseră spaţiul din
sajul construit şi se regăsi pe suprafaţa ta- jurul său. Liniile tablei se desprinseră şi
blei imense, alături de piesele înalte. Mic- închipuiră un dans fantastic ca apoi, după
şoră scara la care i se înfăţişa jocul şi cer- un timp nedefinit, lumea să se refacă, pie-
cetă situatia în care se afla. sele să se aşeze încă o dată: cuminţi, pe
Wing fusese izolat în centru. Cucerise, caroiajul refăcut.
în sfârşit, colţurile, iar piesele lui Wing, , Am câştigat, gândi magistrul.
majoritatea lor, se aflau în atari, cu o sin- - Wing?
gură libertate. Nu trebuia însă să-I subapre- ISunt magister memoria.
cieze. Undeva, în peisajele sale, Wing con- Cupola se deschise. Strigătele ascuţite ale
tinua să picteze. celor din sală năvăliră asupra sa, zăpăcindu-l.
- Ascultă, strigă. Jocul dispăruse ca un balon de săpun. Era
Nimic. din nou în arenă.
M-a urmărit, oare, Wing? O mână îl bătu pe umăr. Sebastiana.
- Pasez. - Felicitări.
Aşteptă. Wing?
.:...Wing? Xavier se apropie, urmat de Lantar. Sena-
Căută încă o dată printre liniile caroiaju- torul îl privea într-un fel ciudat. Din dreap-
lui. Dacă şi adversarul său ar fi pasat, par- ta se îndrepta spre el suita lui Zhou Chang.
tida s-ar fi încheiat cu victoria sa, iar chine- - Ai făcut o partidă excelentă, Solan.
zul ar fi pierdut la un scor destul de bun Zâmbetul lui Xavier.
pentru el, pentru o confruntare cu. un ma- Ce se întâmplă cu mine?
gister. Poate că doar asta dorise. Căzu în genunchi, în timp ce bulele de
- Pasez, repetă. informare se adunau deasupra sa. Câţiva
O explozie violentă în spate îl făcu să curieri îl priviră cu ochii lor mari, lipsiţi de

anticipaţia 21
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

expresie. Îşi' acoperi faţa cu palmele. Tre- - Wing a murit, spuse Marcus Solan.
mura. A murit.
Câteva strigăte. Evită s-o privească. Se sprijini de per-
Wing? vaz.
Se ridică şi alergă spre locul unde ar fi Sunt msgister.
trebuit să fie chinezul. Oamenii se dădură - Am conservat partida în arhive. Pei-
la o parte, făcându-i loc. În mijloc, într-o sajul final este extraordinar.
baltă de sânge, trupul lui Wing. SI'< aplecă. Marcus ridică din umeri. Se gândi la
Gura îi era uscată. chinez. Wing era singurul care merita să-i
- Prindeţi imaginea! strigă un curier. rămână în amintire. Luptase până în ultimul
- S-a fortat prea tare. moment.
- Da. I-a ţâşnit sângele pe nas. Şi ure- Magister memoria.
chile. Priviţi. )
Se îndepărtă de fereastră şi se îndreptă
Ce-am făcut? spre măsuţa unde caseta provocării aştepta
::.:-Vino, îi spuse cineva. răbdătoare.
Incercă să-I atingă pe Wing, însă nu în- - S-o duci în muzeul magiştrilor. Pune-o
drăzni. Sângele se adunase în~ pete mari, alături de sferele primite de Goruba Shih ..
neregulate, încadrându-i capul. In mod ciu- - Da, zise Sebastiana, însă nu plecă.
dat, pe fata lui era afişat un zâmbet. - Mi-a plăcut Wing.
- Vino. Solan o privi, în sfârşit, Femeia îşi schim-
fom câştigat. base roba albastră cu o rochie simplă, iar
Işi ridică privirea. Sebastiana îl aştepta părul, până atunci strâns în coadă, şi-I
răbdătoare. lăsase să cadă pe umeri. Aşa, rară machiaj,
- Da, zise răguşit. arăta mult mai bine decât în momentul con-
Evită să-I privească pe Lantar, care se fruntării.
oprise în faţa sa. Voia să plece. Marcus îşi plecă fruntea. Pentru ceilalţi,
- Şi Wing? îi şopti Sebastianei. oamenii de dincolo de balustrada arenei,
Femeia nu răspunse. Marcus Solan o totul fusese o pauză în jocul lor, în pro-
urmă absent, păşind mecanic şi evitând să-i priul lor joc de-a umanitatea. Un moment
atingă pe cei din jurul său. în care şi-au permis să întrerupă mersul
continuu al istoriei şi să asiste. la confrun-
tarea altora, ca într-o oglindă. O oglindă
6. strâmbă.
Încercă să-şi limpezească gândurile. Se Cândva oamenii au dat o lege prin care
lăsă pe spate şi privi discurile pictate ale; toţi care scriau, pic tau ori sculptau, erau
lui Wu Tao. Pe măsuţa de lângă el se odi-. investiti cu drepturi de necontestat asupra
hnea cutia de lemn în care sferele provo-. cărţilor, desenelor ori 'statuilor 10L Dar le-
cării încă îşi goneau ideogramele de ~ceaţă, gea nu putea detecta valoarea. De aceea
amestecându-se în nuante fascinante. Inchise s-au creat arhivele. Ajuns magister, vei
capacul. putea decanta singur toate acestea.
Un timp fusese vizitat de Xavier şi de Wing, totuşi, a murit.
preşedintele chinez, de Lantar şi de ceilalţi Plecase atunci pentru a-şi primi onorurile
demnitari ai statului. Şi de curieri, ce încă şi, a accepta, încă o dată, laurii campionu-
doreau să-i smulgă declaraţii, ori să-i înre- lui. Îl părăsise pe chinez în arenă, scăldat
gistreze chipul pe pelicula subţire a bulelor în sânge, cu grupurile de curieri încercând
lor. să smulgă trupului rece câteva ultime ima-
Falsul lor interes. O distrecţie. gini luate din cele mai imposibile unghiuri.
Se ridică şi păşi în spate, spre fereastra - Vreau să rămân singur.
largă unde Sebastiana admira priveliştea ce O urmări cum se apropia de uşă.
se deschidea în faţa ei. Femeia se întoarse - Sebastiana ...
spre el. Uşa deja se vaporizase. Femeia se răsuci

22 anticipaţia
DUEL CU CEAŢĂ ŞI LOTUŞI

spre el.
Solan înghiţi cu greu.
- Aş vrea să-ti spun
ceva. Noi... Eu...
- Da? zise ea. Dimineaţa zilei de 11 octombrie a.c. a fost una a
Sebastiana făcu un pas începuturilor... Şi nu una a începutului sfârşitului (eră
înspre el. Se opri. în care se vehiculează că ne aflăm), ci una a deschi-
- Vreausă-ţisp.m că de rrmlt.
.. derilor către un nou orizont cultural.
O privi. Ochii ei. O ex-
Iată că un1partid aspart gheaţa concretului şi s-a
presie ciudată. Cunoscută. Un
zâmbet straniu. strecurat în miezul unui domeniu al imaginaţiei, ară-
Clipi. Încercă 'să-şi în- tând astfel că democraţia are nenumărate feţe ale liber-
toarcă fata în altă parte, însă tăţii.
nu reuşi. Sebastiana aştepta La începutul acestui an, Partidul Democrat, prin Orga-
în continuare. nizaţia de Tineret a Municipiului Bucureşti, a lansat
Ceva nu merge. Se bas-
tiana. Sebastiana? concursul de lţteratur cu tematică SF, horror şi fantasy
Plecă din nou înspre fe- "Victor Kernblkh", concurs ce a încheiat această primă
reastră, încercând să-şi men- ediţie prin festivitatea de premiere care a avut loc pe
ţină respiraţia în, ritmul nor- data de 11 octombrie a.c. .
mal. Işi introduse mâinile în Laureaţii sunt:
buzunare. Premiul' 1: Cătălin Sandu, cu lucrarea "Duel cu
- Poţi să pleci, şopti.
Un bilet. Găsi o hârtie în ceată şi lotuşi", pe care ali avut plăcerea de a o citi
buzunar.' Pipăi suprafata
A
alăturat.
netedă a hârtiei. Impăturită. Premiul TI: Bogdan Tudor Buchero, cu povestirea
Îi fu frică să o scoată. Să ,,În noaptea nunţii", publicată în revista AnticipaJia nr.
citească. Pe el putea fi o 550/551.
semnătură.
- Ai vrea să..., începu ea. Premiul III: Chris Ch1moiu, cu lucrarea "Locul
- Nu! strigă Marcus. doi", pe care o veti putea citi în numărul viitor al
Oare când pierduse? revistei .AnticipaJia.
Înghi ti în sec şi pri vi Aceştia au fost desemnaţi de un juriu prezidat de
norii ce se alergau pe cer. Se domnul Mihai-Dan Pavelescu.
sprijini cu mâinile de pervaz Organizatia de Tineret a Partidului Democrat ţine să
şi lăsă biletul să-i scape în
bătaia vântului. Un timp mulţumească revistelor Anticipeţie şi String, cotidia-
urmări hârtia fluturând în nului Azi, domnului Mihai-Dan Pavelescu, doamnei
căderea ei, apoi, nesigur, făcu Viorica Podină pentru ajutorul acordat şi, nu în ultimul
o spirală prin aer cu bratele. rând; tuturor participanţi!OJ.:,
pe care îi anunţăm pe această
Nu mai era Sebastiana în cale că Organizatia de 'fineret· a PD din Capitală va
spatele său. Nu mai era
lansa şi cea de a doua ediţie a concursului "Victor
nimeni. Existau doar el şi
lumea, pustie. Urmări aburul Kembach",
norilor jucându-se în forme La timpul potrivit, informaţii cu privire la acesta
abstracte. veţi găsi în mai sus arnintitele publicaţii.
Mâine urma să citească
un Dickens. Să admire un
Van Gogh.
Organizapa de Tineret a Partidului Democrat -
Sau să picteze. Să-şi
pieteze lumea. Municipiul Bucureşti

anticipaţla 23
ARIHUR C. CLARKE

. A
A 'IJNil
u mă număr printre acei africani zate din plin de mass-media, şi au mai fost
cărora le e ruşine cu ţara lor şi altele, ţinute secret. Eşecul lor a sporit
pentru că, în cincizeci de ani, a încrederea lui Chaka în propriu-i destin şi a
progresat mai puţin decât Europa în cinci confirmat credinţa fanatică a adepţilor în
sute. Dar dacă n-am reuşit pe cât de repede nemurirea lui. Pe măsură ce opoziţia creş-
ar fi trebuit, aceasta se datorează dictatorilor tea, tot mai disperată, contramăsurile Mare-
de tot felul, asemeni lui Chaka; şi pentru lui Şef deveneau, la rândul lor, şi mai
asta doar noi înşine suntem de condamnat. nemiloase, şi mai' barbare. Regimul lui
Vina fiind a noastră, la fel e şi responsabili- Chaka nu era cel dintâi, în Africa sau în
tatea tratamentului. altă parte, care să-şi tortureze adversarii; dar
În plus, am avut mai multe motive decât era primul care o facea televizat.
majoritatea să doresc distrugerea Marelui Chiar şi atunci, deşi ruşinat de şocul
Şef, a Omnipotentului, a Atoatevăzătorului. ororii şi-al repulsiei ce dădeau înconjur lumii,
Era din propriul meu trib, înrudindu-se cu n-aş fi facut nimic dacă soarta nu mi-ar fi
mine printr-una dintre soţiile tatălui meu, şi pus arma în mâini. Nu sunt un om de acţi-
ne persecutase familia încă de când venise une şi urăsc violenta, dar odată ce-am rea-
la putere. Deşi nu făceau politică, doi dintre lizat puterea mea, conştiinţa nu mi-a mai
fraţii mei dispăruseră, iar un altul fusese dat pace. De îndată ce tehnicienii NASA şi-au
omorât într-un accident auto neelucidat. Pro- instalat echipamentele şi au dat în folosinţă
pria mea libertate, nu-ncape îndoială, se Sistemul de Comunicaţii prin Infraroşii Hughes
datora mai ales poziţiei mele ca unul dintre Mark X, am început să-mi fac planurile.
puţinii oameni de ştiinţă ai ţării, de reputa- Pare ciudat ca ţara mea, una dintre cele
ţie internaţională. mai înapoiate din lume, să fi jucat un rol
La fel ca multora dintre tovarăşii mei in- central în cucerirea spaţiului. Este un acci-
telectuali, îmi luase ceva timp să mă întorc dent geografic, deloc pe placul ruşilor şi al
împotriva lui Chaka, simţind - la fel ca americanilor. Dar n-au avut ce-i face. Urne
germanii, tot, atât de amăgiţi din anii 1930 bala se află la ecuator, exact sub căile tutu-
- că erau vremuri când un dictator era sin- ror planetelor. Şi detine o trăsătură naturală
gurul răspuns la haosul politic. Poate primul unică şi nepreţuită: vulcanul stins cunoscut
semn al dezastruoasei noastre erori a venit sub numele de Craterul Zambue.
când Chaka a abolit constituţia şi şi-a Când Zambue a murit, acum mai mult
însuşit numele împăratului zulu din secolul de-un milion de ani, lava s-a retras pas cu
nouăsprezece, a cărui reîncarnare credea sin- pas, solidificându-se într-o serie de terase
cer că e. Din acel moment megalomania sa pentru a forma o con cavitate lată de o milă
a crescut rapid. Ca toţi tiranii, n-avea încre- şi adâncă de o mie de picioare. Nva fost
dere în nimeni şi se socotea împresurat de necesar decât minimum de excavaţii şi am-
intrigi. plasare de cabluri pentru a o transforma în
Convingerea îi era întemeiată. Se cunosc cel mai mare radio-telescop de pe pământ.
cel puţin şase atentate la viaţa lui, populari- Fiind fix, giganticul reflector sondează fie-

24 anticipaţia
LUMINA ÎNTUNERICULUI

care porţiune dată a cerului. pentru numai care ducea, prin acoperiş, pe o platformă cu
câteva minute la fiecare douăzeci şi patru puţin mai mare de un mătru pătrat. Nu era
de ore, din cauza mişcării' de rotaţie a Pă- un loc pentru cineva predispus la ameţeli;
mântului. Un preţ pe care savanţii erau nici măcar balustradă de protecţie nu avea.
dispuşi să-I plătească pentru a putea primi Un paratrăsnet central îţi dădea un oarecare
semnale de la sondele şi navele trimise sentiment de siguranţă şi m-am ţinut strâns
până la limita sistemului solar. de el cu ~ mână, tot timpul cât am stat pe
Chaka era o problemă pe care n-o antici- acest ponton triunghiular de metal, atât de
paseră. Venise la putere când munca lor era aproape de nori.
aproape încheiată, şi-au trebuit să-I con- Priveliştea era năucitoare şi extazul unei
vingă. Din fericire, avea un respect super- uşoare, dar omniprezente primejdii, m-a fă-
stiţios pentru ştiinţă şi vroia toate rublele şi cut să uit de trecerea timpului. Mă simţeam
toţi dolarii pe care putea pune mâna. Orga- ca un zeu, complet în afara problemelor pă-
nizaţia Ecuatorială de Facilitare a Studiilor mânteşti, superior tuturor celorlalţi oameni.
Spaţiale era la adăpost de megalomania lui; Şi atunci am ştiut, cu certitudine matema-
aceasta, în fond, a ajutat la consolidarea ei. tică, că aici era o provocare pe care Chaka
.Marea Farfurie tocmai fusese terminată când n-ar fi putut-o lăsa niciodată rară răspuns.
am urcat pentru prima oară în turnul ce
ţâşnea din centrul ei. Un pilon de peste cinci
sute de. metri înălţime, susţinând antenele de Colonelul Mtanga, Şeful Securităţii sale,
captare În focarul imensei parabole. Un as- avea să obiecteze, dar fără nici un rezultat.
censor mic, putând duce trei oameni până-n Cunoscându-l pe Chaka, oricine putea pre-
vârf. zice cu deplină siguranţă că în ziua des-
La început nu se putea vedea decât va- chiderii oficiale avea să stea singur aici,
sul din folie de aluminiu lucind mat de jur- minute în şir, cuprinzându-şi imperiul cu
împrejurul meu, pe-o rază de jumătate de privirea. Escorta sa avea să rămână în ca-
milă. Curând, însă, m-am înălţat deasupra . mera de jos, după ce-o va controla deja
marginilor craterului şi am putut privi de- împotriva oricărei posibile capcane. N-ar
parte peste pământul pe care speram să-I putea face nimic pentru a-l salva, când îl
salvez. Înzăpezit şi azuriu în pâc1a apusului, voi lovi de la trei mile' distanţă, prin şirul
se zărea Muntele Tampala, al doilea vârf ca de dealuri aflate între radio-telescop şi
înălţime din Africa, despărţit de mine prin observatorul meu. Mă bucuram de existenţa
nesfârşite mile de junglă. Prin jungla aceea, lor; deşi complicau problema, aveau să mă
în uriaşe meandre unduitoare, şerpuiau apele apere de orice bănuială. Colonelul Mtanga
nămoloase ale râului Nya, singurul mare era un om foarte inteligent, dar era puţin
drum pe care milioane de compatrioţi ai probabil să conceapă un pistol care să tragă
mei I-au cunoscut vreodată. Câteva zone de. după colţuri. Şi avea să caute un pistol,
defrişate, o cale ferată şi îndepărtatul licăr chiar rară să fi găsit nici un glonţ.
alb al oraşului, erau singurele semne de viaţă M-am întors în laborator şi mi-am în-
omenească. Din nou am cunoscut acel co- ceput calculele. N-a durat mult până mi-am
vârşitor simţământ de neajutorare care mă descoperit prima greşeală. Dat fiind că văzu-
cuprinde Întotdeauna când privesc la Um- sem lumina concentrată a razei laser per-
bala din avion şi realizez insignifianţa omu- forând Q gaură în oţel într-o miime de se-
lui în faţa junglei veşnic adormite. cundă, presupusesem că .Mark X-ul meu
Cabina ascensorului se opri cu un poc- putea ucide un om. Dar nu era atât de sim-
net, la un sfert de milă înălţime. Ieşind, am plu. În unele privinţe, un om e o problemă
ajuns într-o cameră plină de instrumente şi mai dificilă decât o placă de oţel. E com-
cabluri coaxiale. De acolo mai era o oare- pus mai ales din apă, aceasta având de
care distanţă de parcurs, până la o scăriţă zece ori capacitatea calorică a oricărui me-

anticipaţia 25
LUMINA ÎNTUNERICULUI

tal. O rază de lumină care ar sfredeli o pentru semnalele de intrare şi era, la rândul
placă blindată, sau ar purta un mesaj până ei, .folosită drept colimator telescopic de mare
pe Pluto - sarcina pentru care fusese pro- putere, pentru a fixa tinta sistemului.
iectat Mark X -, nu i-ar cauza unui om Am verificat linia de ochire pe cea mai
decât o arsură, dureroasă, dar 'absolut super- apropiată ţintă celestă: Luna. Într-o noapte,
ficială. Cam tot ce-i puteam face mai rău târziu, am fixat crucea colimatorului în cen-
lui Chaka, de la trei mile depărtare, era o trul semilunii în descreştere şi am declanşat
gaură în coloratul său pled tribal pe care îl o pulsaţie. Două secunde şi jumătate mai
purta cu atâta ostentatie, pentru a dovedi că târziu, un ecou perfect s-a întors cu putere
încă mai era un om din popor. înapoi. Eram în regulă.
Pentru un timp, aproape am abandonat, Mai era, însă, de pus la punct un deta-
proiectul. Nu-i era, însă, dat să moară; in- liu, iar aceasta trebuia s-o fac eu însumi,
stinctiv, ştiam că răspunsul e acolo, trebuia cu cea mai mare discretie. Radio-telescopul
doar să-I descopăr. Poate să-mi fi folosit era amplasat la nord de observator, dincolo
gloanţele invizibile, de căldură, pentru a tăia de crestele muntilor care ne blocau vederea
unul din cablurile ce fixau turnul, astfel directă spre el. La o milă spre sud se înălţa
încât să se dărâme când Chaka era în vârf. un munte izolat. Îl cunoşteam bine, căci cu
Calculele au arătat că asta .era cu putinţă câţiva ani înainte ajutasem la instalarea unei
doar dacă Mark X-ul funcţiona continuu staţii de captare a radiaţiilor cosmice în
timp de cincisprezece secunde. Un cablu, acel loc. Acum putea fi folosit într-un scop
spre deosebire de un om, nu se mişca, aşa pe care nu mi l-aş fi putut închipui nicio-
că nu era nevoie să mizez totul pe un sin- dată în zilele când ţara mea era liberă.
gur puls de energie. Aveam tot timpul. Chiar sub munte se aflau ruinele unui
Dar deteriorarea telescopului ar fi fost o vechi fort, părăsit în· urmă cu secole. N-a
trădare la adresa ştiinţei, şi am descoperit trebuit să caut prea mult ca să găsesc locul
aproape cu uşurare că schema nu putea de care aveam nevoie: o grotă mică, înaltă
funcţiona. Catargul avea atâţia factori de de mai putin de-un metru, între două stânci
siguranţă încorporaţi, încât ar fi trebuit să mari căzute din vechile ziduri. Judecând
tai trei cabluri separate ca să-I 'dobor. Asta după pânzele de păianjen, nici o fiinţă ome-
nici nu intra în discutie; ar fi presupus ore nească nu intrase aici de generaţii.
întregi de reglare delicată a aparaturii pentru Când m-am ghemuit în deschizătură, am
fiecare tragere cu precizie. putut vedea toată întinderea Complexului
Trebuia să mă gândesc la altceva; şi pen- Spatial, mile şi mile în şir. La est erau an-
tru că oamenilor le ia mult timp până să tenele vechii Staţii de Urmărire a Proiec-
vadă evidentul, abia cu o săptămână înain- tului Apollo, care îl adusese înapoi pe
tea inaugurării telescopului am ştiut cum primul om în Lună. Dincolo de ea se afla
trebuie să procedez cu Chaka, Atotvăzătorul, aerodromul, deasupra căruia plana un mare
Omnipotentul, Părintele Poporului său. cargou, aterizând cu ajutorul reflectoarelor
În momentul acela, studenţii mei acor- inferioare. Dar nu mă interesa decât clari-
daseră şi calibraseră echipamentul, şi eram tatea câmpului vizual din acest loc până la
gata pentru primele teste la maximum de bolta Mark X-ului, ca şi spre vârful cat~r-
putere. În timp ce se rotea pe afetul său gului radio-telescopului, trei mile mai spre
din interiorul cupolei observatorului, Mark nord.
X-ul arăta exact ca un uriaş telescop - Mi-au trebuit trei zile ca să instalez în
reflector dublu -, ceea ce, de fapt, şi era. nişa ascunsă oglinda argintată cu grijă, per-
O oglindă de treizeci şi şase de ţoli aduna fectă din punct de vedere optic. Plicticoasa
pulsul laserului şi îl focaliza în afară, la potrivire micrometrică mi-a luat atât de
mare distanţă; cealaltă acţiona ca receptor mult timp, încât mă temeam" că nu voi fi

26 anticipaţia
LUMINA ÎNTUNERICULUI

gata la timp. Dar în cele din urmă unghiul care ştiam că avea să vină - clipa când
a fost potrivit corect, până Ia o fracţiune de Chaka păru să privească drept spre mine.
secundă de arc. Când am aţintit telescopul Atunci, cu mâna stângă, am ţinut strâns
Mark X-ului spre locul secret din munte, imaginea unui zeu străvechi care trebuie că
am putut vedea peste coline înapoia mea. e nenumit, iar cu dreapta am declanşat comu-
Câmpul vizual era îngust, dar suficient; tatorul grupului de transformatoare care a
cuprindea o ţintă lată de numai un metru, aprins laserul, lansându-mi peste munţi
putând să ochesc orice punct al ei, cu apro- tăcuta, invizibila lovitură de trăsnet.
ximaţie de un' centimetru, doi. Da, era cu atât mai bine astfel. Chaka
De-a lungul traiectoriei astfel constitui te, merita să fie ucis, dar moartea l-ar fi putut
lumina se putea deplasa în ambele direcţii. transforma într-un martir, întărind rezistenţa
Tot ceea ce vedeam prin vizorul telescopu- regimului său. Ceea ce azvârlisem asupra
lui se afla automat în linia de foc a emiţă- lui era mai rău decât moartea, şi avea să-i
torului. arunce susţinătorii în superstiţioasă groază.
Mă simţeam ciudat, trei zile mai târziu, Chaka era încă viu, dar Atoatevăzătorul
stând în observatorul liniştit, cu transforma- n-avea să mai vadă. În răstimpul câtorva
torii bâzâind în jurul meu, şi privindu-l pe microsecunde, îl coborâsem mai prejos de
Chaka cum intra în raza telescopului. Am cel mai umil cerşetor al străzilor.
simţit un scurt val de triumf, ca un astro- Şi nici măcar nu-l făcusem să sufere.
nom care a calculat orbita unei planete noi Nu există durere atunci când pelicula deli-
şi apoi o găseşte la locul prevăzut, printre cată a retinei e topită de dogoarea a Q mie
stele. Când l-am văzut prima dată, crudul de sori.
său chip se zărea din profil, aparent la numai
zece metri depărtare de rezultatul extremei Traducerea:
augmentări pe care o foloseam. Am aşteptat Comelia Alexoi - Columbeanu
răbdător, cu încredere netulburată, momentul

anticipaţia 27
FLORIN IUUAN HRIB

ViSElE.. COpiilOR ~
Il
el
f
~
ăldura devenise insuportabilă, Băr- .
. batul simţea efectiv cum aerul arde vină.
în jurul lui, până şi asfaltul negru-
- Ţi s-a părut, îl linişti tatăL Căldura e de

În dreptul hotelului trebui să încetinească ..


albăstrui înota în valuri fierbinţi la câţiva Sute, mii de oameni viermuiau într-o poli-
metri înaintea automobilului. cromie. de costume, un zumzet nedefinit
- Accelerează! îl îndemnă fiul său, to- înălţându-se din trupurile lor bronzate şi
lănit pe bancheta din spate. Şiroaie de tran- asudate. .
spiraţie curgeau şi pe el, în ciuda geamului Dar cei trei nu aveau de gând să oprească
deschis şi a umbrei aruncate de salcâmii şi acolo. Aveau ei un loc favorit, mai retras,
tufişurile diverse ce mărgineau drumul. pe o limbă de pământ înverzit, iţită tocmai
Maşina rula deja cu peste o sută de kilo- din gura pădurii ce îmbrăca munţii din
metri la oră. Şi fiul lui dorea să accelereze! preajma lacului. Când ajunseră acolo, apa îi
Dacă poliţia avusese inspiraţia morbidă să întâmpină cu un c1ipocit stingher. Aveau
patruleze prin infernul ăsta canicular tocmai noroc. Nu se mai aciuase nimeni în acel
azi ... Adio permis! Mai fusese amendat de loc. Despachetară rapid cortul şi cele nece-
două ori pentru exces de viteză' în ultimele sare unui popas prelungit. Cele câteva zile
două luni. Şi totul din cauza afurisitei ăs- libere aveau să le petreacă boiereşte în mij-
teia de călduri. După o iarnă cruntă urmase locul naturii. Apă, aer curat, friptură la gră-
o vară hiperîncinsă. Era sfârşitul lui august tar, poate mai agăţau şi nişte peşti sau
şi vremea nu dădea semne că ar vrea să se găseau niscaiva bureţi i.. Un week-end
schimbe. Dimpotrivă, îi invidie sincer pe liniştit, departe de oraşul prăfuit şi zgomo-
occidentali şi maşinile lor cu aer condiţi- tos. Idilic, ce mai!
onat. Dar la un salariu mizer ca al lui, nu- - Hei, strigă. băiatul. Ia uite ce-am găsit:
şi putea permite decât un hârb amărât de cuci.
Dacie, şi acela cumpărat cu sacrificii. Aşa îl învăţase mama lui să numească
- Gelu! ţipă soţia, chircindu-se în scau- nişte bureţi albi, cu piciorul lung şi pălăria
nul alăturat când pneurile scârţâiră feroce la mare, jupuită, In alte locuri li se spunea
o curbă periculoasă, ~ "untoasa cu inel" sau "burete şerpesc", unii
Aj.unseseră în vârful dealului. In vale, mai tâmpiţi le scormiseră o poreclă chiar
mii de cioburi aurii sclipeau intermitent pe mai haioasă - "pu ... calului". Indiferent
'oglinda lacului încremenit în aşteptarea vre- cum se numeau, erau foarte gustoşi şi bă-
unei brize. Dar până la apa care le zâmbea iatul începu să-i prepare pentru o viitoare
orbitor mai aveau de parcurs vreo doi kilo- frigare. Insă când rupse coada unuia ...
metri de serpentine. - Eeac! făcu scârbit.
- Ciudat! exclamă uimit băiatul. N-am O zeamă verde co1căind de viermi se
văzut digul! scurse pe degetele sale. Un iz de carne in-
Întotdeauna privea digul când venea la trată în putrefacţie îi învălui pe dată, răsco-
baraj. Din vârful dealului i se înfăţişa o lindu-le stomacul:
panoramă superbă. Contempla minute bune După o clipă de şoc, copilul ţâşni spre
tonele de apă ce se prăvăleau fâşii-fâşii de malul apei şi îşispălă frenetic palmele. Dar
zăpadă de la o înălţime ameţitoare. nu mult. Până ce observă apa preschimbată

28 anticipaţla
VISELE COPIILOR NOŞTRI

în sânge. Urmări perplex cum lichidul vâs- reveni teafără, ba chiar şi cu ceva în plus!
cos şi purpuriu i se lipeşte de degete şi Se holbă prostit la chitanţa din mâna lui.
crezu iniţial că mâlul stârnit de el este de Fără îndoială că poliţistul i-o plasase. Asta
vină. Şi căldura, bineînţeles, Apoi văzu că însemna că îl putea vedea şi, probabil, auzi.
se îngroaşă gluma, apa-sângele urcându-i pe Involuntar, îşi aminti secventa amuzantă cu
antebraţe fără voia lui. Îşi retrase mâinile oglinda din filmele erotice, în care două
cu viteza luminii şi se îndepărtă precaut de lesbiene înfierbântate se lingeau de zor
lac. dinaintea unui perete-oglindă, îndărătul că-
"Citesc prea mult science-fiction şi hor- ruia un moşuleţ libidinos se masturba cu
ror", îşi zise. "Trebuie s-o mai răresc, altfel aceeaşi frenezie. Dar nu râse. Se aştepta ca
tind să confund realitatea cu imaginarul". în orice moment mâna legii să apară din
În următoarele zile, nici unul din ei nu neant şi să-i confişte, inevitabil, permisul.
intră în apă. Băiatul, din cauza experientei Cum nu se întâmplă nimic, se întoarse
neplăcute, părinţii, pentru că nu o sufereau. precipitat la autovehicul.
Indeosebi mama lui devenea isterică dacă o Categoric, se petrecuse ceva halucinant.
stropeai şi numai cu un pumn de apă, ca Şi nu numai în imaginaţia sa. Cum de era
mai toate femeile de altfel. posibil? Doar nu băuse nimic în ziua res-
Şi timpul trecu pe nesimţire pe lângă ei. pectivă. E! Vorba vine ... Îşi stimulase dis-
Week-end-ul se sfârşi, dar căldura se înteţi. de-dimineaţă apetitul cu un păhărel de tărie,
Işi strânseră calabalâcul şi se treziră iarăşi dar se afla în floarea vârstei, era un bărbat
leoarcă în maşina zburând pe şosea, de data viguros de niei patruzeci de ani! Încă putea
aceasta în .sens invers. să se laude în fata prietenilor că rezistă cu
"Uimitor cât de repede trece timpul une- demnitate şi luciditate la zece halbe de bere
ori", medită bărbatul. "Sau poate că cine- consecutiv (asta chiar că devenea important
va/ceva îl înghite, ori noi călătorim în acum în ochii lui).
viitor". Citise undeva că timpul se scurge Introduse cheia în contact şi motorul
mai repede pentru un om călătorind cu începu să mârâie.
viteze foarte mari. Instinctiv privi bordul: - Am scăpat! zise uşurat.
123 km la oră! Nu se putu abţine să nu - De ce ai oprit? îl întrebă femeia.
admire hârbul. La urma urmei, nu făcuse o - Poftim? făcu nedumerit.
afacere proastă. - De ce ai oprit?
- Rahat! înjură când poliţia îi făcu semn Bărbatul se uită lung la sotia lui. Jumă-
să oprească. .De unde or mai fi apărut şi tate-creier clocotea de râs, cealaltă jumătate
ăştia?!" fu cuprinsă treptat de o groază nedefinită.
Parcă sub un salcâm, trânti nervos porti- - Femeie, ai înnebunit?! N-ai văzut ma-
era când coborî din automobil şi se îndreptă şina poliţiei? .
leneş spre maşina poliţiei, încercând să ti- Nevasta îl ţintui cu o privire la fel de
cluiască o minciună cât mai plauzibilă. Uită urâtă.
însă de toate când văzu ce se petrece cu - Visezi, omule! Ai exclamat "Rahat!"
poliţistul care îl aştepta la marginea drumu- şi am crezut că te scapă ceva ... dar nu
lui. credeam că te scapă chiar mintile!
Pur şi simplu, se volatiliza sub ochii lui! Bărbatul se întoarse către fiul său,
Ai fi zis că un ecran invizibil îi decupa adresându-i o întrebare mută.
progresiv trupul, mai întâi ceafa şi fesele, - Ceva straniu se întâmplă, asta-i clar, îl
apoi jumătate-corp, urmând să fie înghiţit aprobă copilul. Le povesti ce păţise cu apa
cu totul de neant. Întinse prudent mâna .din lac. I
dreaptă spre locul unde şezuse cu o clipă Şi el văzuse politistul care le făcuse
mai devreme agentul de circulatie. Încet- semn să tragă pe dreapta şi, la început,
încet, palma-i fu înghiţită în acelaşi mod. când o auzise pe maică-sa, crezuse că o
Şovăi putin în a o retrage, temându-se să bătuse prea tare soarele în cap şi îi prăjise
nu rămână doar cu un eiot. Totuşi, palma îi minţile, dar abandonase repede ideea. Pur şi

antlclpaţia 29
._--- -

VISELE COPIILOR NOŞTRI

simplu mamei sale îi lipsea imaginaţia! Şi gagică, numai că fusese mai greu decât se
probabil în acest moment, ea era cea mai aşteptase, ba chiar dureros de greu. Băiatul
lucidă dintre toţi. credea că tipul minţise. Cum să fie greu
a tăcere stânjenitoare se lăsă în maşină. când în toate filmele erotice văzute,
Băiatul se hotărî să o alunge. partenerii şi-o trăgeau mai ceva ca iepurii?'
- Mă întrebam dacă n-aţi văzut mai. (Vărul său avea iepuri şi-i arătase o dată
devreme o Dacie maronie. chestia. Teribil de amuzant')
Amândoi părinţii îl priviră încruntaţi, Puse capăt reflecţiilor Întrucât o altă bi-
- Gata, gata, am glumit, ce vă uitaţi zarerie îi invadă simţurile. Exact cum ai
aşa?! stinge o lampă, aşa şi noaptea se instală
Gluma proastă era că într-adevăr o ma- brusc în regiune. Ca la un semn, mii de
şină galben-maronie îi depăşise lent cu greieri începură să cânte şi nenumărate stele
puţin înainte de păţania cu poliţistul. să clipească. .
Avusese astfel timp să observe ocupanţii şi - De ce ai aprins farurile? Vru să ştie
îndeosebi pe copilandra ce-i zâmbise provo- femeia.
cator de pe bancheta din spate. Bărbatul nu răspunse. Copilul, nici atât.
"Grijania mă-tii!", o afurisise el atunci, Până şi maşina amuţi brusc când se prăbuşi
măgulit, ce-i drept. Deja ţi-a căzut creieru-n în gol.
chiloţi?"
"Ca mie", gândi băiatul revenind în Dar viselor nu le păsa. Continuau să
prezent. ,,Pubertate a asta nenorocită, ce să-i lupte pentru teritoriu, invadându-se reciproc,
faci!" luptând unul împotriva altuia şi toate îm-
Încă îl frământa discutia purtată cu un potriva realităţii, muşcând hălci imense de
coleg luna trecută. El personal nu ajunsese reJlitate pe măsură ce războiul căpăta pro-
să experimenteze pe viu o relaţie sexuală şi porţii şi primea noi şi noi combatanţi din
acel coleg îl lămurise cum stau lucrurile: creierele înfierbântate de prea multă imagi-
De fapt, mai mult îl zăpăcise. Tipul se naţie.
Iăudase că o făcuse în fel şi chip pe o

30 anticlpaţia
RAREŞ SZEITZ

-
ra tot mai aproape de ţintă. In- sunt atât de aproape! Hai, Boy, hai!

E stinctul care îl adusese aici îl în-


__J ştiinţa asupra acestui fapt. .
Luă chitara să o acordeze. Corzile erau
Izbi cu pumnul în braţul fotoliului. I se
părea că totul decurge prea încet. Aşteptase
atâţia ani, atâţia ani într-un scaun cu ro-
puse invers, ca pentru stângaci. O acordă în tile... Era prea aproape, nu mai avea răb-
sistem rusesc, Iară diapazon, Iară să încerce dare. Şi nu voia să strice totul din cauza
nici un sunet. Orice zbârnâit, oricât de mic, asta.
înainte de vreme, l-ar fi pulverizat. În me-
morie găsea o mulţime de solo-uri. Degetele "Sunt prea aproape de ţintă. Altfel...
îl fumicau să le încerce. Bum! BUM! Înţelegi? Sunt sătul de bles-
"Măcar fragmentul din Wind of change", temăţia asta."
gândi. De unde ştia să cânte la chitară? Chitara îi dădu mai mult de furcă .decât
Habar n-avea. Unde auzise de Wind of se aşteptase. "N-ai voie să greşeşti nici o
change? Simplu. Nu auzise. Dar ŞTIA. El fracţiune de tonalitate", îşi compuse el o
ŞTIA întotdeauna. replică pentru voce. Cu siguranţă, chiar
Mereu depăşi se obstacolele ştiind. Nu-şi dacă nu spusese nimic, asta gândea acum
amintea să fi învăţat vreodată ceva. Ei, pof- vocea. Niciodată nu avea voie să greşească
tim, învăţase acum, fără să înveţe, noţiunea nici cu. o fracţiune.
de a învăţa. Era omul lui Platon. El nu Spre exemplu ieri, când disecase ve-
învăţa. Îşi amintea. Totul. La momentul veriţe. Trebuise să le taie şi să le evis-
oportun. cereze de vii. Oribilă vivisecţie. "Atenţie,
Boy, atenţie. Să nu atingi vreun nerv care
"Haide, haide, Boy!", -îi răsună în creier. nu trebuie. Să nu-ţi tremure mâna. Foarte
Asta era VOCEA. Nu-l lăsa nici o clipă în atent. Trebuie să fie vie încă atunci când îi
pace. Tot timpul îi clipocea în creier, ca un scoţi splina", îl torturase vocea cât timp
gaz de mlaştină. Boy era numele lui. Cine eviscerase el vereriţe aurii.
1-0 fi botezat? Oricum, oamenii se botezau.
Îl cuprinse un suflu de revoltă. "Dac-aş Lukacs transpirase abundent. Dâre luci-
ciupi o coardă?". toare de sudoare îi conturau ridurile frunţii
şi forma sprâncenelor, reflectând lumina lăp-
.Boy, nu face tâmpenii!" Voce promptă, toasă a monitorului.
cretină. Dar de data asta sunase aproape
rugător. Boy era sigur că, dacă n-ar fi. fost Ţinea corzile strâns lipite de grif, orice
afurisita asta de voce' atât de monotonă, vibraţie, oricât de mică, era îndeajuns să
acum aproape că' ar fi plâns. distrugă tot, pe el, lumea lui, vocea bolbo-
"Ai noroc, tâmpito!", gândi Boy, ştiind rositoare, tot.,
că vocea îl aude. Sau poate că nu îl auzea "Dacă ar dispărea numai blestemata de
ea, dar ea îi răspundea întotdeauna. voce, aş ţine un festival deadh metal. Black
- Dumnezeule! O chitară, de data asta. metal. BUM! Un milion de waţi." Ştia că
Ce le-a mai dat prin cap! Înnebunesc! Dar vocea îl aude. Ei, şi? Într-un fel depindea

anticipajia 31
APLICAŢII MIRROR

de el. Dar încă voia să trăiască. Îi era dor Trebuia să reuşească. Să vadă sfârşitul nusi-
de prietenii lui. Nu-i cunoştea, dar îi avea unii. Îi era dor de prietenii necunoscuţi. Sau
în memorie. Şi niciodată ceva din memoria _cunoscuţi doar pe calea memoriei. Memoria
lui nu se dovedise fals. Doar teribil de lui uriaşă, care scotea la iveală tot felul de
adevărat, Înfricoşător de adevărat. informaţii despre care el nu ştia că le ştia.
Apărea însă la momentul oportun orice fel
Fusese întotdeauna un oponent al Parti- de informatie de care avea nevoie. În fond,
dului Alb, Ku Klux Klan-ul modern. Era era ca un amnezic cu o memorie uria§ă.
alb şi de asta scăpase cu viaţă. Dar atâtea Niciodată nu ştiuse exact CE ştie, CAT
chinuri... Atâţia ani de temniţă, bătăile care ştie. Dumnezeule, nu e omeneşte!
îi aduseseră paralizia. Foloseau animale dre-
sate ca să-i bată. Ele nu aveau milă. Apoi îl eliberaseră, legat de un scaun cu
rotile. Tot timpul îşi jurase că avea să se
În sfârşit, potrivi Do-ul. El avea să fie răzbune, dacă va scăpa viu de acolo. Şi
etalon. Mai probă o dată tensiunea oţelului. scăpase. Câştigase procesul. Primise trata-
De coarda aceasta depindeau toate celelalte mentul unui negru şi se alesese cu infirmi-
11 ale doublesix-ului. Din 12 posibilităţi, tate pe viaţă. Pe VIAŢĂ! De fapt, nu
avea tot atâtea să greşească. Spera ca de- câştigase nimic. Schimbase Beanhill-ul sum-
acum să fie numai Il. Dar ... bru cu apartamentul plicticos. Cu abstinenţă
E drept, nu greşise niciodată. Însă se la femei. Cu scaunul cu rotile. Dar Boy era
putea întâmpla. Era om. Oamenii greşesc, aproape. Răzbunarea lui era aproape.
deseori chiar. Trebuia să aibă şi el o şansă. - Atenţie, Boy, atenţie! şopti.
Dar nu, el era alesul. Ştia asta de când ple-
case în MISIUNE. - Voce blestemată! Dacă greşesc, numai
"Atenţie, Boy, atenţie!" din cauza ta .are să fie!
Boy ignoră vocea, deşi parcă sunase mai Acum voia, EL voia, să încheie misi-
aproape ca niciodată. Desigur, era doar o unea.
iluzie; vocea avea prostul obicei să sune Un gând perfid i se contura, tot mai
totdeauna la fel, totdeauna la fel. Atunci ... clar, tot mai clar. Parcă avea două creiere,
sentiment? .. emoţie? .. tremur? .. unul dedicat chitării şi celălalt sieşi. Ghicea
EMOŢIE! că sfârşitul avea să-i aducă un răspuns la
Sigur că da, ştia cuvântul ăsta. Din me- întrebarea pe care. încă nu putea să şi-o for-
moria lui infailibilă. Îl ştia, dar nu-l ştia. muleze, dar o simţea aproape, tot mai
Avea cuvântul, conţinutul lui, dar nu sim- aproape şi, Dumnezeule, ce forţă avea!
ţise, la naiba, nu GUST ASE niciodată. Haide, ultima coardă dublă, ultima, ulti-
ma. Mai repede! ULTIMA!
În ziua aceea, ursul greşise; lovise cu
laba desfăcută. Deficienţă de dresaj. Cu greu căpătase acces la reţeaua de corn-
"Cretinii de la Zoo!", urlase şeful peni- putere. Şi mai greu scăpase de suprave-
tenciarului. Unghiile fiarei îi tapetaseră piep- ghere. Apoi totul fu mai dificil, din ce în
tul cu dungi roşu-aprins. De mult nu mai ce mai dificil. Lucrase ani întregi până la
văzuse o culoare atât de vie în Beanhill, prima victorie însemnată: codurile Pentago-
Alcazarul modern. Instinctul explodă. Ani- nului erau sparte, iar tehnicienii de acolo
malul se repezi să-I ucidă, în timp ce el habar n-aveau,
urla şi încerca să se elibereze din cătuşele - N-au să afle niciodată! Au să moară
biomagnetice. Dintr-o lovitură, ursul îi frân- ca şobolanii!
sese coloana. De aici nu mai ştia.
În sfârşit, chitara era acordată.
Se concentră din nou asupra chitării. RAI N B O W : DIFFICULT TO

32 anticipaţia
A'rLICAŢII MIRROR

CURE: Vielleicht das nâchste mal. circuit.


Melodia pe care trebuia să o interpre- Nu era ...
teze, Rainbow? Doamne sfinte! Asta de UMAN
unde o mai ştia? Era o trupă veche, nu "Sunt un ..."
băga mâna în foc că Il}ai asculta cineva aşa Ceaţa învălui tol.
ceva. Memoria lucra. lşi amintea acord cu
acord, sunet după sunet, vibraţie după vi- Lukacs râse dement.
braţie, nu mai ştia dacă el cântă sau stru- - Nu eşti om, Boy, n-ai fost niciodată.
nele îi vrăjiseră degetele şi ele căpătaseră Eu ti-am dat credinta asta, ca să poti în-
propria lor viaţă, fiecare în parte. .- vinge. Şi ai învins. Interfetele Pentagonului
O, Doamne, nu era ... au picat. Mai sunt şase' secunde, Boy.
Cinci!
BINGO! Războiul atomic! Cadou pentru torţionarii
Lukacs plângea de bucurie. mei, pentru lumea asta scârbos de albă.
Cea mai grea creatie a lui fusese Boy. 4....
Şi Boy reuşise. Lucrase la programarea lui Acum alarma zbârnâie la Casa Albă.
aproape 13 ani încheiaţi. Mai aşteptase apoi China atacă cu rachete atomice SUA.
doi ani ca Boy să răzbată prin sistemele de 3...
protectie. Veveriţele, ieri, şi chitara, astăzi, Pentru voi e adevărat, deşi nu vă vine
fuseseră ultimele piedici. să credeţi. Ali creat o Chină albă, care
RAINBOW! Să cânte RAlNBOW. Prin acum vă ucide.
difuzorul computerului sunetele ajungeau la 2 ...
el piţigăiate, dar avea certitudinea că Boy Apasă butonul, dragă Preşedinte. Curaj,
cânta exact ceea ce trebuie. Cheia la lacătul eşti băiat mare .
. războiului atomic se răsucea încet, cu i..
fiecare acord, cu fiecare sunet. - VIE L Peste ocean. Moartea omeruru vine peste
LEI C H T D A S N' Ă C H S T E ocean. Oceanul care a crescut între mine,
MAL. albul infirm şi voi, arieni blestemaţi.
O...
Cântecul sfârşi. Boy era epuizat. La BUM!!!
început crezu că din această cauză vedea Cenuşiul ecranului de computer explodă.
lumea tot mai în ceată, tot mai şters. GRI- VERZUI.
EMOŢIE, îl izbi în creier. Dumnezeule! DUMNEZEULE! Îl înghiţi
Culoarea se pierdea tot mai mult, tot într-o clipă.
mai profund ...
SENTIMENT. Larry râse cu lacrimi.
Nuantele se devorau între ele, ameste- - Idiotul, sughiţă. Îşi închipuia că va
cându-se în tonuri de gri, gri-verzui. provoca un război atomic.
PRIETENI. - Partidul Albilor, icni John, ţinându-se
Universul lui se boţea ca un balon care de burtă.
se des umflă. Şi fusese atât de colorat, atât - Un paralizat distruge lumea conectân-
de viu .... du-se la reteaua de calculatoare!
GRI-VERZUI. - Fain program, Larry.
Culoarea asta înghiţea tot, se apropia de Printre lacrimile de râs apucară să vadă
el cu paşi repezi. Membrele i se contami- norul gri-verzui insinuându-se în cameră.
nară şi începură să se topească în ceata tot
mai profundă. Până când APLICAŢll MlRROR?
GRI-VERZUI.
Ca un ecran de monitor mort, scos din

anticipatia 33
RICHARD KADREY

1
d t.~f~··rlCAl·pEN,JlRU' A
M~~O' il ';dlE
uel;:
1

i'ă reped la femeie, dar însoţi- ment. Asculti? Eu ascult. Atunci când mă

M
_
'. . I torul
!.
ei mă vede şi bagă mâna vezi ne recunoaştem din ochi, comunicând
după ceva din haină. Reflexe în acel straniu limbaj tăcut al primelor ore
inumane. Dar eu mănânc chestii inumane la ale dimineţii, tăcerea grea a capacelor abu-
prânz. Pulsul femeii îmi şopteşte, îmi spune rinde de pe gurile de canal şi a recepţiilor
secrete. Gura bărbatului se mişcă, rostind un goale ale turnurilor cu birouri. Nici unul
limbaj animalic al durerii. Troznetul oaselor dintre noi nu poate suporta cuvintele, este
lui sună precum desprinderea unei banchize, evident. Totuşi, nu pot să nu mă întreb faţă
un sunet singuratic, îndepărtat. il las zvâr- de cine ai călcat strâmb, ce vei fi făcut ca
colindu-se cu Magnum-ul încă încleştat în să-i determini să mă trimită după tine.
mână. Apoi femeia şi cu IŢIÎne suntem una, Noaptea îţi simt pulsul. Îti cunosc bătaia
dansând pe un covor de sticlă sfărâmată în inimii pentru că. este şi bătaia inimii mele.
gangul dindărătul clubului, încleştaţi într-un Mi-au dat pulsul tău' şi mi-au spus să te
vals lent, dintii mei în gâtui său, sângele ei găsesc, să te vânez urmându-ţi ritmul şi
umplându-mi stomacul. Mă gândesc la giu- izul vietii. Dacă nu te voi ucide, dacă nu-ti
vaeruri. Miere. Sudoare. Dragoste. Pulsul mi voi opri inima, voi muri în locul tău. Tru-'
se încetineşte în timp ce chestia din capul pul meu va ceda. Nu pot trăi multă vreme
meu simte cum se scurge viaţa femeii. Pe .cu acest puls străin.
când îşi dă duhul, scoate un sunet grav, Nu s-au deranjat să-mi spună numele
lipsit de surprindere, ca şi când m-ar fi aş- tău. ,
teptat, sau ar fi aşteptat pe cineva asemenea în capul meu se află o chestie. Lucioasă
mie, de câtva timp. Moartea i se pare o precum cromul şi netedă ca jadul lustruit,
eliberare, şi are dreptate. Moartea ei m-a de forma unui glonţ. Zumzăie adânc în cre-
eliberat de sete, iar chestia din capul meu ierul meu, ca un cocon nerăbdător să elibe-
toarce ca o pisică grasă, mulţumită. Îi las reze creatura dinăuntru. Mă schimbă. Îmi
trupul într-un conteiner de gunoi plin până subţiază sângele, îmi învălmăşeşte gândurile,
la refuz. Apoi, cu viaţa ei arzându-mi în îmi întăreşte ochii, transformându-i în bul-
vine, sar peste un zid scund şi mă caţăr, gări de gheaţă neagră sclipitoare. Când ei
lipăind din călcâie, gonind pe acoperişuri. mă pun în funcţiune, îţi văd oasele şi mă-
Poate că m-ai văzut printre antenele TV şi duva, adulmec viaţa din tine. Variegate
receptoarele de satelit - Baryshnikov din Erythropoietic Porphyria. ]vida, vampirul
abator. mecanic, eu sunt. Oamenii In Costume îmi
dau tratamentul Lugosi când vor, mă trimit
să ucid, apoi mă scot din functiune cu aju-
Eu te-am văzut adesea în autobuz, tre- torul glonţului pe care-l am în cap. Ei numesc
când în tramvaie sau ricşe la· patru dimi- asta .Jiemoflux" cu accente care sună a
neaţa. De cele mai multe ori nu mă vezi. Harvard şi Bankok şi Texas. Crede-mă în
Aş putea fi oricine. Transpir sânge şi mer- privinţa asta: când ei mă pun în' functiune,
cur şi mă deghizez în culorile ostentative este o senzatie mai grozavă decât drogurile.
ale hieroglifelor schizoide din metrou. Fie- Mai grozavă decât viteza sau sexul sau
care graffito este o rugăminte şi un avertis- muzica. Mă posedă cu asta. Oamenii În

34 anticipaţia
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

Costume au devenit mama mea colectivă. amintesc profil ele suspendate ale peştilor şi
Mă hrănesc la sânul chestiei din capul meu. florilor preistorice, sclipirea roşie a LED-
Au dat naştere la treisprezece ca noi, cu urilor reflectându-se de pe cuplajele ombili-
totul. Şapte femei, şase bărbaţi. Un număr cale lustruite ale tuburilor de oxigen, afi-
prim; numărul unui sobor de vrăjitoare. Me- şajul de deasupra capului, în rusă, pe care
seriaşi adevăraţi, băieţii ăştia de la guvern. nu puteam să-I citesc. Acolo mă simţeam
Ne-au adus înapoi în State şi ne-au băgat acasă şi liber şi în siguranţă, iar noaptea
tuturor în capete gloanţele vampiri ce, ne-au visam numai tonuri de alb silenţios.
dat ochi care se stingeau când eram puşi în O dată pe săptămână făceam duş. Înăuntru
funcţiune. Au rămas unsprezece din noi nu erau lumini. Gardienii purtau ochelari
acum. În curând nu vor mai fi nici măcar pentru vedere nocturnă şi aveau ţepuşe pen-
atât de mulţi. Presupun că de aceea sunt tru vite şi bastoane de cauciuc. Bărbaţii şi
aici, zburând în cutia asta de conserve femeile se spălau' împreună, târşâindu-şi
luxoasă, deplasându-mă cu viteza. Mach trei picioarele în două rânduri lungi pe sub ca-
deasupra Atlanticului de Sud şi povestindu-ţi petele ce-i stropeau. Petice acrilice ieftine
toate astea. marcau textura pereţilor din sala duşurilor,
negre şi umflate ca pielea infectată. O ză-
ream întotdeauna la lumina fluorescentă nes-
Cu ani în urmă, trăiam în apă. Bolţi cu- . tatornică a ieşirilor, mişcându-se pe lângă
rate, albe, de gheaţă antarctică la o milă mine în direcţia opusă, în spatele femeii
adâncime, dedesubtul ceţurilor acide şi scur- tatuate şi imediat în faţa bărbatului scund,
gerile radio active şi a peştilor canceroşi. musculos. Noaptea ne culcam în paturi
Fundul lumii, atât de adânc încât pereţii suprapuse, aşezate pe şiruri de schele
încă mai conţineau apă proaspătă fosilizată acoperite cu draperii. Am făcut schimb de
sub formă de gheaţă. Eram voluntari, treis- locuri cu alţi deţinuţi, încercând să aflu
prezece deţinuţi printre alte câteva sute, unde dormea ea. Am luat paturile cele mai
trimişi la muncă din San Quentin. Oamenii de sus şi mai mizerabile de acolo, unde
plăteau preţuri comparabile cu al opiului saltelele de paie putreziseră aproape de tOL,
pentru acea apă,' izolată de reziduurile in- înainte să-i dau de urmă. Când bărbatul din
dustriale şi de stratul muribund de ozon de patul învecinat a refuzat să facă schimb cu
un milion de ani. Dar hidrominerii profe- mine, . l-am zdrobit sub şenilele stivuitorului
sionişti ar fi luat o bucată prea mare din meu în timpul următoarei ture de lucru.
marjele de profit ale cartelului care spon- Maistrul a luat aceasta drept un accident
soriza excavaţiile. Aşa încât ne-au luat pe industrial şi a cerut ca un alt muncitor să-i
noi. Un aranjament plăcut pentru toată ia locul.
lumea. Ei îşi căpătau apa ieftină; iar nouă Nu-mi trecuse prin cap, până când nu
ni se reducea câte o săptămână din sentinţe m-am mutat în patul de lângă cel al femeii,
pentru fiecare zi pe care o lucram. că ea şi bărbatul musculos erau arnanţi.
Ne-au imprimat cu şabloane numerele de Stăteam acolo noaptea şi-i ascultam, respi-
înmatriculare din închisoare pe spatele cos- raţia lor rapidă şi superficială, sunetul şer-
tumelor de lucru izolate. Microfibrele de pese al pielii ei pe a lui. M-am prezentat şi
sticlă miroseau a mucegai şi urină şi tran- le-am aflat numele: Cale şi Diega. Ea. avea
spiraţie veche. Zăvorâţi în costumele' acelea un zâmbet care era numai canini. O femeie
masive eram asexuaţi; îndărătul măştilor din acelea care pot face să-ţi dea sângele
noastre pentru respiratie eram fără chip, doar uitându-se la tine. Te devoră şi-ţi sug
larve oarbe săpând prin carnea albă glacială, măduva din oase, iar tu îi mulţumeşti în tot
căutând o cale de ieşire. Conduceam un acest timp. Cale era robit, se vedea. Mai
aparat de tăiat şi stivuit, prelevând lespezi târziu, când m-arn gândit la chestia asta,
enorme din străvechi le mări subterane şi mi-am dat seama că era candidatul perfect
dându-le drumul pe benzi transportoare s.are pentru hemoflux. Chiar şi pe timpul când
le duceau la camerele de procesare. Imi lucram în minele de gheaţă, ochii lui Cale

anticipaţla 35
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

avuseseră înfăţişarea dură, mată, a acelor ~ În oraş îmi venea uşor să fiu invizibil.
bijuterii ieftine pentru costume pe care le In timpul zilei dormeam. Noaptea vânam,
găseşti în ghere tele stradale din Hong Kong. având întotdeauna grijă să mă întorc în
Cale era animalul preferat al Diegăi. Ridică- apartamentul meu în preajma zorilor. LocuL
te în două labe şi fă sluj, dragă. Ceea ce era echipat cu ferestre speciale - straturi
nu înseamnă că nu-l iubea. Îi plăcea şi de duble de sticlă polarizată. Uneori priveam
mine. Noaptea, când Cale era plecat ca să cluburile cum se închideau dimineata. Mă
treacă prin explozii l~ jocurile video, mă speria să mă uit la ele, atât de pustii şi
mutam pe patul lor. Ii plăcea să-i masez mute la lumina zilei, ca ochii îngheţaţi ai
picioarele, să lucrez la muşchii încordaţi din peştilor. Insă după aceea noaptea cobora
scobi tura tălpii, la glezne, să-mi croiesc peste acoperişuri şi ochii se trezeau la
drum cu consecvenţă de-a lungul gambelor, viaţă, clipind spre mine precum fetele de la
coapselor, până la puful blond din josul colt de stradă, cu tocuri înalte şi bluze tu-
pântecelui ei. Mă mângâia pe ceafă şi-mi bulare, în. timp ce le şopteau pretul dragos-
spunea cât de mult îi plăcea părul meu. tei turiştilor. Piele de fată având culoarea la
Atunci îi sărutam palmele şi-i ghiceam modă a cataractelor, urechi sclipind de cior-
viitorul, născocind poveşti pentru ea. Une- chini copti din sticlă colorată. Iar eu eram
ori, Cale se întorcea şi mă privea cum acolo, afară, croindu-rni drum printre ele,
lucram cu ea. Stătea acolo, la capătul lăsând valul aburind al fetelor să mă învă-
îndepărtat al patului, ca un gargui cu ochii luie şi să se spargă în jurul meu, ascultân-
tulburi, cu genunchii ridicaţi la piept, în du-le inimile.
timp ce eu îmi răsfiram degetele pe Nu e chiar aşa de uşor să" fiu invizibil
picioarele Diegăi sau pe talia ei. Nu vorbea în blestematul ăsta de avion cu reactie.
niciodată, doar se holba la noi cu ochii Funcţionarii tineri, cu ochi strălucitori, aflaţi
aceia inexpresivi ca nişte ecrane TV. Apoi pe rândul celălalt aruncă mereu priviri
mă duceam înapoi pe patul meu şi Cale furişe către mine, în coltul meu întunecos
trecea la treabă. Spre deosebire de el, mie al zonei de clasa întâi, crezând că sunt un
nu-mi plăcea să mă uit. mafiot excentric plecat ca pensionarii într-o
Odată, noaptea, mă tineam de unul din- scurtă plimbare de plăcere. Am ucis multi
tre pilonii de sustinere de lângă patul meu, ca ei, le-am sfărâmat fetele proaste, rozalii,
concentrându-mă asupra sunetelor pe care le în mâini. Când le posed pulsul, îi posed şi
scotea ea - acele vocale Tagalog rotunde şi pe ei. Ascultă-mă: oasele lor sunt gheata pe
ciudat de muzicale - când mâna ei s-a ivit care am tăiat-o din pământ. Oamenii In
din patul lor înconjurat de draperii şi s-a Costume aveau fete precum acestea, fete
încolăcit împrejurul mâinii mele. S-a tinut transparente de cărţi poştale pe care de-abia
de mine tot timpul. Venele de la încheie- re puteai vedea, fete pe care era imposibil
tura ei trăda ritmul inimii ei de animal. să ti le aminteşti. Au plătit cartelului bani
Fără să vreau, am avut o viziune clară şi lichizi pentru noi. Ne-au selectat pe noi
subită a Diegăi copil, ţinând strâns mâna treisprezece din câteva sute cu ajutorul unui
mămicăi sau a tăticului la Grădina Zoolo- model pe calculator, descompunându-ne
gică Manila. Învăluită în duhoarea fierbinte tipurile de personalitate, delictele şi atribu-
de acadele care se topeau şi sudoarea ani- tele fizice şi intelectuale. Am plecat cu ei
malică, îngrozită să nu fie smulsă şi purtată fiindcă ni s-a spus s-o facem. Nu ştiam
de mulţimea picioarelor străinilor. Apoi am cine erau, iar ei nu ne-au spus nimic des-
simtit apăsarea bruscă în timp ce ea a tipat pre ei înşişi. Încă nu ştiu cine mi-a plătit
ultimele câteva silabe repezi de dincolo de chiria. CIA? KGB? Compania telefonică?
draperie. M-am întrebat atunci dacă nu Uneori, la emisiunile de ştiri de pe World
erarp. transformat în noul ei animal preferat. Link, vedeam fetele oamenilor pe care-i
In cea de-a zecea lună de captivitate în- omorâsem pentru ei. Un bio-chimist co-
gheţată, Oamenii În Costume au venit după reean. Un pictor neoexpresionist. O actriţă
noi. porno taiwaneză. Ce puteau aceşti oameni

36 anticipaţia
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

să fi avut în comun unul cu altul? Ce ar stratul de metal.


putea să aibă în comun cu tine? Ne puneau la lucru mai mult pe Cale şi
O mărturisire: Prima dată când m-am pe mine, ceea ce nu mă deranja cu nimic.
simţit cu adevărat viu a fost prima oară Primeam un salariu, dar asasinatul este în
când m-au pus în funcţiune. M-am trezit la cea mai mare parte ceva bazat pe comenzi
chirurgie, reconstruit cu o voce în cap care- individuale. Oamenii În Costume adorau
mi spunea secrete prin glonţul din creierul datele. Ne împovărau cu dischete, lungi
meu. Vocea mi-a spus să vânez şi mi-a fâşii verzi de hârtie imprimată şi fotografii
arătat cum. digitale ale persoanelor al căror puls ni-l
Era un fante din Times Square, cu un dăduseră. Apoi erau fişe medicale, declaraţii
tatuaj din pixeli care se transforma, clipind, financiare, amprente vocale, amprente gene-
dintr-un model Maori într-o gheişă, într-o tice, scanări retin ale, acte de identitate fede-
siglă de corporaţie şi apoi revenea la mo- rale, de stat şi de la companii, liste de clu-
delul iniţial. L-am recunoscut dintr-o mulţi- buri, liste de amanţi şi amante. Oamenii În
me de câteva sute, specifică sfârşitului de Costume adorau datele deoarece le plăcea
.săptămână. L-am dus la o sală din acelea să pretindă că noi toţi eram poliţişti aflaţi
mari pentru spectacole holografice, el pri- în căutarea unui ideal superior, şi nu pur şi
vindu-rnă ciudat în tot acest timp, neonul simplu moarte plătită. Întors acasă, aruncam
reflectându-i-se în ochi. La început am fost cea mai mare parte a acestor gunoaie în
emoţionat, înspăimântat că s-ar putea să nu aparatul de tocat hârtii şi plecam numai cu
fie omul potrivit. Dar îi auzeam ritmul de fotografiile în buzunar. Poza ta pe care
staccato al inimii, îi adulmecam parfumul mi-au dat-o te arată zâmbind, îmbrăcată cu
de mosc al oaselor. Mâinile lui se aflau pe o rochie de tenis. În spatele tău se află
picioarele mele, iar el credea că sunt timid. palmieri şi un cer mexican de un albastru
Când m-am aplecat spre faţa .lui, a închis pal, dar soarele tropical reflectându-se de pe
ochii, lăsându-şi gâtul descoperit. Atunci pielea ta şi de pe rochia albă îţi dă o înfă-
l-am luat. Şi în acel moment m-am trezit la ţişare rece, ca şi când ai fi îmbrăcată într-
viaţă, gândindu-mă: Marea este sărată, iar un morman de zăpadă impenetrabil.
eu am extras odinioară din mină apă de Nu mă înţelege greşit - dorinţa sexuală
mare. Sângele e sărat. Sângele e marea, şi nu e clenciul aici. In corpul uman adult
trăieşte înăuntrul meu. Am supt tot sângele mediu se află trei litri de sânge. Tu eşti la un
din el şi am simţit un ciocan izbindu-mă nivel confortabil, dar mie aproape mi s-a
între ori, făcându-rnă să ies din mine golit rezervorul. Ai prins ideea?
însumi şi să alunec într-un şuvoi lichid în
fierbere. Şi tot ceea ce am văzut era un
giuvaer fals atârnând la lobul urechii puştiu- Cale era în Cairo, lichi dând un între-
lui, pornografia reflectându-se din cristalul prinzător german venit pentru o fuziune.
ieftin precum microundele dansând pe cu- Diega şi cu mine ne plimbam prin maga-
tiile de conserve de pe fundul oceanului, zine în Greenwich Village. Aveau un .far-
mec învechit de-ţi venea să mori de dragul
lor. Ea a cumpărat un briceag-fluture negru,
Oamenii În Costume nu lăsau nmuc la mat, şi îşi studia reflexia în vitrine, ţinând "-
voia întâmplării. Când aveau nevoie de noi, lama sus, la nivelul ochilor, făcând mutre
puneau în funcţiune chestiile din capetele de tipi duri din filme, închizând şi deschi-
noastre, iar noi veneam la ei alergând - uzi zând briceagul cu o relaxare exersată. Am
şi electrici, împrăştiind scântei. Până sus, la. cumpărat bere la un magazin cu delicatese
apartamentele lor luxoase de pe terase de de la colţul străzii, iar ea mi-a povestit
imobile, în ascensoare lambrisate cu muzică cum într-o noapte ii tăiase maică-sii bere-
dulceagă în difuzoare şi grilaje din alamă gata cu un cuţit ca acela.
sclipitoare marcată de insule mate acolo Mi-a zis că fusese născută într-una din
unde mâinile noastre încordate îndepărtaseră fermele acelea de copii din Mindanao de

anticipaţia 37
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

către o femeie însămânţată artificial cu sper- M-am întrebat ce fel de poveste spusese ca
mă locală. Nou-născuta Diega, destinată pie- să-I agate pe Cale. "Numai cu mine faci
tei de familii prefabricate din SUA. Îi rotun- chestia asta", am întrebat, "sau îţi place să
jiseră ochii şi-i extrăseseră melanina cu zăpăceşti de cap pe toată lumea?"
nanoprqcesoare injectate direct în placentă. A zâmbit şi a îndepărtat boxul. M-a
Micile dispozitive moleculare îi afectaseră sărutat acolo unde-l ţinuse. ,,Numai cu tine,
ochii, lăsându-i pupila stângă permanent dragă", replică. "N-ar fi ceva special dacă
dilatată. Părinţii ei din SUA o înapoiaseră. aş face-o cu toată lumea." Mi-a furat ultima
Copilul nu se prea potrivi se cu idealul lor ţigară din haină şi a fumat-o în timp ce
de familie: puteau s-o dea la schimb pentru mergeam pe jos spre casă.
altceva? "Am mai fost expediată de trei
ori", zise ea. "Dar mămicile şi tăticii tot-
deauna mă trimiteau înapoi." Gândindu-mă la asta acum, mi 'se pare
Când a ajuns mai mare, ferma a vândut-o genul de joc sălbatic, animalic, pe care
unui club de lângă baza navală SUA din puţtii îl joacă unii cu alţii fără ca măcar să
Golful Subic, unde se aflau o mulţime de se gândească vreodată. Când aveam şapte
tătici care o doreau. Mi-a spus: "Am în- ani locuiam în Queens şi mergeam toată
văţat să dansez şi să răsucesc ţigări cu noaptea cu bicicletele prin parcări nelumi-
marijuana şi să-i fac bine cu mâinile pentru nate, încercând să ne răsturnăm unii pe alţii
ca mai târziu să-şi dea drumul repede." în întuneric, strecurându-ne ca nişte fantome
Într-o noapte îi trăsese ţeapă unuia dintre de lilieci printre barierele de beton de la
clienţi şi folosise tot creditul de pe cipul capătul spatiilor de parcare. Ne spuneam
lui ca să rezerve un bilet de avion către unul altuia că parcările erau cimitire vechi,
State. Înainte de a pleca, totuşi, Diega a acoperite de pavaj, şi că liniile galbene care
trecut pe la lebensbom pentru a-i tăia ma- delimitau spaţiile erau aşezate acolo pentru
mei care o născuse, o a doua gură. Poliţiştii ca oamenii să poată găsi mormintele.
o aşteptau când a coborât la Honolulu. Diega; Doamne, cât aş vrea s-o văd
Ridică din umeri când îmi spuse asta. acum. Vreau s-o trimit înapoi acolo în acel
"Eram doar o puştoaică", zise ea. Şi n-am spaţiu alb unde am găsit-o. Să-mi sparg
putut să-mi dau seama dacă îi părea rău .ţeasta şi să las să- se scurgă tot din ea,
pentru că o omorâse pe mămică sau pentru acea albeaţă pe care o visam pe vremea
că o prinseseră cu chestia asta. când lucram în mină. Diega era aceea pe
l-am cumpărat un box de la un sado- care o visam. Nu albul în sine, ci pe ea
masochist de pe Houston Street. Era prea mişcându-se acolo, dedesubtul acelor straturi
mare pentru mâna ei, dar a reuşit să-şi albe, trăgând sforile şi făcând albul să curgă.
bage trei degete în găurile potrivite, lăsân- Albul încheieturilor degetelor, în toate acele
du-şi degetul mic să atâme în deschizătura dăţi când visam că o lovesc, alb de peşti
dintre inele şi suportul crbat care-i apăra fosili, alb de gheaţă, alb de cocaină sinte-
palma. Apoi a aşezat ghinturile de-a lungul tică, albul dinţilor şi al măştilor chirurgi-
fălcii mele. "Chiar ţi-ai omorât mama?" am cale, alb de luni noi şi de fosfene, alb fluo-
întrebat. Ea zâmbi. ,,Nu, pe tata. Ne moles- rescent bâlbâit, alb de scântei - fiecare
ta, pe sora mea şi pe mine, aşa că l-am novă minusculă mai fierbinte decât iadul,
găurit cu puşca lui de vânătoare." clar prea mică pentru a avea vreo impor-
,,Pe bune." tanţă, alb de puroi, alb de larvă, albul capi-
"De fapt, mami şi tati tineau o tarabă tulării, albul ochilor apărând printre pleoape
de tacos în Dallas. Am fost băgată la zdup întredeschise când ea îşi muşca buza,
pentru că am vândut PCP amestecat cu tremura şi sufla acele vocale scurte, percu-
arsenic fiului unui poliţist." tante.
ÎQ displayul dintr-o vitrină o vedeam Noi trei eram precum puştanii aceia din
cum apăsa metalul pe falca mea dintr-o parcări: sclipirea rapidă a oţelului în întu-
duzină de unghiuri diferite şi uşor defazat. neric, râsete şi goana oarbă peste peisajul

38 anticipaţia
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

cu garduri de plasă metalică ruptă. Diega s-a În cele din urmă a':! tăcut şi m-au lăsat la
folosit de Cale şi de mine, iar noi i-am apartamentul meu. Inăuntru mi-am aruncat
permis. Şi noi ne-am folosit de ea, formând geanta într-un colţ şi am stat în întuneric
un fel de buclă perfectă. Singurul .lucru per- pentru multă vreme, masând o durere care
fect pe care l-am făcut vreodată. Uneori mă rodea la baza craniului. În preajma zo-
m-am întrebat dacă Oamenii În Costume rilor, m-am trezit cu păianjeni mergându-mi
ştiau ceva despre noi. Păreau complet- orbi în vârful picioarelor pe suprafaţa creierului,
la ceea ce făceam unul cu altul între misi- şi un ritm nou, straniu şi animalic, îmi
uni, fiecare dintre noi punând în scenă mişca inima. Am inspirat aer şi-am început
acele ucideri ritualizate ale dorinţelor celor- să plâng fiindcă deodată am ,§tiut ce încer-
lalţi. Alte dăţi, totuşi, credeam că înţele- caseră să-mi spună Oamenii In Costume şi
sesem totul greşit. Că Oamenii In Costume cu ~ cui anume puls mă împovăraseră.
ştiau exact ce făceam. Că planificaseră In ultimul timp Îmi place să cred că
această întorsătură a lucrurilor, reducând Diega Încercase să-mi spună ceea ce simţise
modelul dependenţei noastre reciproce la o despre adevăratul meu rol în mica noastră
expresie binară a nevoii absolute, introdu- troică, făcând rotiţele să se învârtă într-o
când totul într-un mainframe de-al adminis- anticameră neluminată a inconştientului meu
traţiei de stat şi urmărindu-ne cum func- cu poveştile despre Jebensbom şi marinarul
ţionăm - planificând acţiunile noastre sub căruia îi trăsese ţeapă. Poate că încercase,
forma de diagrame de date şi grafice de în felul ei, să-mi uşureze situaţia, anun-
flux, un arc perfect al obsesiei. ţându-mă că nu era nimic personal, ci că,
E posibil să se fi întâmplat aşa? Este pur şi simplu, aşa merg lucrurile. Ea trebuia
posibil ca modelul pe calculator care ne-a să fugă, iar eu trebuia s-o urmăresc. Atunc
adus aici, în acest loc, în acest timp, să mi-am dat seama că o făcuse din nou: pu-
incorporeze algoritmi atât de complecşi şi. sese din nou în scenă noaptea aceea veche,
de subtili, încât să poată prevedea înseşi de groază, din Subic City. Şi-o pusese cu
formele sufletelor noastre? Presupun că este acela după care o trimiseseră Oamenii În
posibil, dar după ce Oamenii In Costume Costume,jucându-se cu el de parcă ar fi
au murit cu toţii a fost prea târziu ca să-i fost unul dintre clienţii aceia vagi şi fără
întreb ce a fost în neregulă. chip, lăsându-l cu gâtul rupt şi lefter într-un
apartament mobilat de cinci sute de dolari
pe noapte.
Eram la capătul unei misiuni de două Diega Braga. Ultima dată când am vă-
săptămâni la Sidney, cu o migrenă de-mi zut-o, zăcea alături de sărmanul Cale într-un
pleznea capul şi chior de somn, purtat prin conteiner de gunoi. Pistolul încă se mai afla
linia de schimbare a datei şi o jumătate de în mâna lui, iar urmele dinţilor mei erau pe
duzină de fusuri orare de o jucărie de-aia amândoi. Oamenii. În Costume mi-au spus
suborbitală de tinichea birmaneză. Ştii genul ceea ce ştiau înainte să-i omor şi pe ei.
- Zece G. Fără Aşteptare. Totul se mişca Diega şi Cale nu avuseseră niciodată vreo
precum în vis la ora când am ajuns pe şansă. Tipul pe care l-a lichidat ea era un
aeroportul Kennedy, aşa încât mi-a trebuit curier al unor tipi grei din sistemul bancar
ceva vreme ca să mă lupt cu paraziţii fo- elveţian; muta fonduri pentru bărbaţi care
nici când Oamenii În Costume mi-au spus aveau o relaţie profundă şi spirituală cu
că ea fugise. Am călătorit în maşina com- banii altor oameni. Când Diega l-a omorât
paniei. M-am uitat afară prin geamul pe tip, când modelul său distinctiv de unde
fumuriu şi am schimbat posturile la radio, cerebrale a încetat să mai. existe, aceasta a
încercând să găsesc ceva care-mi plăcea. In activat un implant simplu din cortex, înghe-
cele din urmă m-am oprit la o emisiune de ţându-i imediat toate posesiunile. Cipul de
ştiri arabă de pe unul din posturile World credit pe care Diega l-a luat de la el era
Link, şi am dat radioul destul de tare ca să numai o bucată de plastic mort. N-ar fi
acopăr sporovăiala enervantă a Oamenilor. putut plăti nici pentru lustruirea pantofilor

anticipaţia 39
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

cu chestia aia, cu atât mai puţin pentru un te cruţ pe tine. (Îndreaptă-te şi zâmbeşte -
bilet de avion. I-am găsit pe amândoi ieşind îţi înapoiez pulsul inimii. Nu-l mai vreau.
dintr-un club de pe strada Bleecker, unde Nu pot suporta povara lui). Nu, când sunt
încercaseră să le vândă creditul elveţianului cinstit cu. mine însumi, ştiu că motivul pen-
unor spărgători de cipuri de prin partea tru care i-am omorât pe toţi nu a fost pen-
locului. Am dansat împreună atunci, noi tru că Diega l-a ales pe Cale, ci fiindcă nu
trei. În' gang, pe un covor de sticle de vin m-a ales pe mine. O diferenţă subtilă, dar
sparte şi foi volante care fluturau, ne-am una importantă.
făcut de cap şi am împroşcat peretii cu Dar aici am ajuns într-un domeniu vechi.
roşu. Poate că această mărturisire este numai în-
cercarea mea de vagabond să închid odată.
pentru totdeauna detectoarele de vrăjeală, şi
La o înălţime de douăzeci de mile şi la sper că fantomele vinovate le vor urma.
jumătatea drumului către antipozi încă îţi De-acum, am să bag în buzunar feţele lor,
mai simt atractia. Stewardesele ne dau perne, laolaltă cu toate celelalte fete pe care le-am
cafele şi opţiuni pentru trei concentraţii de distrus, şi-am să fug mai departe. Oamenii
stimulente neurale recreative. Vom ateriza la În Costume şi ei şefii, ştii. Iar nu le-a plă-
staţiunea Byrd peste mai putin de o oră. cut ce-am făcut cu băieţii lor, nu, nici un
,,,0 aventură în adâncurile lumii", spunea pic. Am lăsat echivalentul unei averi din
reclama video de la biroul de turism. acea apă scoasă din adâncurile lumii să
"Admiraţi privelişti înveşmântate în alb, mai facă vălurele pe marginile apartamentului lor
vechi decât însuşi omul." Va fi uşor să mă de pe terasă, zeci de litri de apă. Am pri-
îndepărtez de turiştii ăştia fraieri după ce vit-o cum devenea roz împrejurul cadavrelor
vom ateriza şi să fac rost de un vehicul lor, cum se infiltra în manşetele cu mono-
pentru zăpadă. Încă îmi mai amintesc unde grame ale cămăşi lor lor, cum făcea să
depozitează hidrominerii transportoarele ace- plutească şuviţe de păr şi foi zdrenţuite de
lea mari, departe în tundră. Cu un vehicul imprimate. M-am spălat în apa lor de un
din acela voi putea să ajung destul de de- milion de dolari şi am părăsit măcelăria
parte în munti, aşa încât să nu mă mai aceea tăcută ca o biserică, închizând uşa în
găsească niciodată, iar eu să nu fiu ispitit urma mea.
să vin 'după tine. Asta e diferenta dintre Stau tolănit pe piele moale la clasa în-
Diega şi mine, Eu am vrut să fug. Nu ştiu tâi. La câteva locuri în faţa mea, inşi ame-
dacă moartea a fost ceea ce căuta ea cu ţiţi gen administratori de mijloc se dau la
adevărat, dar ştiu că la sfârşit nu-i păsa de stewardeze, iar eu mă gândesc că mi-ar
nimic. ' plăcea să le sfăşii gâtlejurile slăbănoage ..
Oamenii În Costume nu trebuiau să-mi 'rozalii. Chestia din capul meu mormăie la
dea pulsul ei, dau au făcut-o. Diega şi Cale mine, spunându-mi că mi-e foame şi cât de
nu trebuiau să rămână într-un oraş pe care-l uşor mi-ar fi să te deschid şi să-ţi beau tot
cunoşteam aşa de bine, dar au rămas. Cât sângele. Tot ce am de făcut este să execut
de caracteristic pentru ea să fi rămas în stânga împrejur, o şmecherie drăguţă la
preajmă, jucându-se pe gheata cea mai sub- douăzeci de mile înălţime. Cu cât merg mai
ţire pe care a putut s-o găsească. Sau poate departe de tine, cu atât mai disperată de-
că nu s-a gândit deloc la asta. Poate că era vine chestia din capul meu, până când îmi
şi ea un nimeni ratat, la fel ca mine. zumzăie în creier ca o viespe prinsă într-o
Nu prea mai cred nimic.. Nu ştiu decât floare-ulcior. Lumina asta e o tortură. Pielea
atât - motivul pentru care sunt aici, motivul mea e lapte covăsit. Când ridic mâna,
pentru care i-am omorât pe Oamenii In aproape că pot vedea oasele de dedesubt.
Costume nu este pentru că m-au pus n Nu vei şti niciodată cât de greu îmi este să
functiune şi m-au trimis ca să-mi lichidez te părăsesc. Dacă n-ar fi drogurile pe care
prietenii. Puteam să-i fi cruţat pe Diega şi stewardezele zâmbitoare ni le tot distribuie,
Cale în acelaşi fel în care am de gând să n-aş reuşi niciodată.

40 anticipaţia
MODIFICAT PENTRU A UCIDE

Stimulentele recreative acţionează asupra fi întrerupt ceea ce o îmboldea şi aş fi îm-


sistemului limbic, excitând receptorii de glu- piedicat-o să fugă.
tamat din hipocampus şi amigdale. Amin- Prin fereastra din stânga, văd câmpurile
tirile explodează şi ard ca fumul. Imagi- de gheaţă de pe Platoul Polului Sud. Incă o
nează-ti că schimbi canalele rapid pe World mai simt mişcându-se dedesubt, târându-ne
Link, fiecare imagine suprapunându-se peste împreună acolo sub gheaţă, pe paturile ace-
cea dinainte. Puştani pe biciclete. Peşti fo- lea uzate din lemn. Imi mişc mâinile pe
silizaţi. Cuţite-fluture licărind. Imi amintesc spatele ei, săpând în viscolele şi sloiurile de
că mi s-a făcut rău exact înainte să zbor gheaţă ale cărnii ei, o ţin acolo în acel mo-
către Sidney. Pe atunci, am crezut că era ment, ascultându-i orgasmul plin de bâigu-
gripa, dar acum ştiu că era slăbiciunea ieli cu altcineva. Chiar înainte să mă pără-
separării. Diega tăia cordonul şi mă lăsa în sească mă întinde pe podea, desfăcându-şi
voia sorţii. Eram în baie, stropindu-mă cu halatul şi alunecând peste mine ca umbra
apă pe fată, când a intrat, închizând uşa unei ciori, trăgându-mă spre ea. Gresie rece
îndărătul ei. Mi-a mângâiat şoldul şi mi-a de-a lungul spatelui meu în timp ce ea îmi
desfăcut fermoarul acolo lângă chiuvetă, trage cămaşa peste cap. Sunt beat şi orbit
încolăcindu-şi picioarele împrejurul meu. de zăpadă, îi zăresc faţa în dungi de cu-
Am făcut-o acolo pe podea. Câteva ore mai loare care ard precum interiorul ţestei mele.
târziu, pe când treceam prin vamă în Chestia din capul meu mă prăjeşte, şi mi-e
Australia, încă îi mai simţeam mirosul pielii frică. Când voi atinge pământul, paşii mei
pe mâini. Gresia albă fusese rece şi strălu- vor lăsa găuri clocotinde în gheaţă. Cineva
citoare îndărătul evantai ului ţepos al părului mă va urmări şi va trebui să dansez cu ei
ei, precum zidurile din mina de gheaţă cu aşa cum am dansat cu sărmana Diega. Dar
ani în urmă, iar când albul a apărut pentru înainte s-e fac, înainte să ne scufundăm îm-
o clipă îndărătul pleoapelor sale întredes- preună pentru totdeauna în acel alb nesfâr-
chise, am avut viziunea electrifiantă că inte- şit, am să le-o spun odată ca să înţeleagă:
riorul ţestei sale era un glob din cristal sunt acasă.
limpede. Incă mai visez acea imagine,
gândindu-rnă că, dacă aş fi putut să-mi Traducerea:
regăsesc drum înăuntrul ţestei ei, poate aş Florin Pâtea

anticipaţia 41
NATAN GAŞTEA

D.J
eşi îi este cam frică de operatie, . - Dar ce fel de tort va face mărnica?
II Greg încearcă să ascundă acest - Nu ştiu, Gregor, trebuie s-o întrebăm.
. ~ lucru, doar astăzi împlineşte nouă pe ea.
ani, e aproape matur, cel putin aşa crede Mă opreşte în fata vitrinei cu jucării, la
el, este palid la fată şi mânuţa-i este în- ce se uită? la poliţist sau la rachetă? sau la
cleştată de palma mea, mult aş da să nu ambele?
treci şi tu prin acest calvar, poate să nu - Tăticule, îmi spui ce cadou mi-ai luat?
mergem, ne întoarcem acasă şi ... Hai, te rog!
Fără să' vreau, zâmbesc, de-aş avea eu
... mult aş da să nu treci şi tu prin acest grijile tale, sigur ai răscolit prin toată casa,
calvar, ce să-i faci, de la această operatie drăcuşor mic ce ,eşti.
nu se poate eschiva nimeni, sau poate?, în - De ce nu vrei să mai aştepţi câteva
invitaţie nu scria nimic despre obligativitate, . ore, până vom începe să serbăm?
putem să nu m ... Mergem mai departe, Greg mână distrat
o piatră pe trotuar, şutând-o când cu drep-
... în invitaţie nu scria rumic despre obli- tul, când cu stângul, îşi strică încălţămintea,
gativitate, ei sunt convinşi că se vor pre- ar trebui să-I dezvăţ de acest prost obicei,
zenta toţi, bietul copil, va trebui să vorbesc însă nu-i pot interzice micile lui plăceri de
. serios cu medicul care-l va opera. copil, mai ales astăzi.
Gregar se întoarce spre mine: - Mai târziu, după ce va trece ziua
- Tăticule, cum crezi, vor veni toti? mea, să-mi spui, te rog, unde l-ai ascuns.
Cine toţi, cine?, ah, da, invitatii, Am căutat peste tot, însă. nu l-am găsit.
Doamne, în asemenea clipe se mai poate Piatra ajunge la picioarele mele şi i-o
gândi la oaspeti, deşi, de ce nu, are doar pasez uşurel înapoi, bine că am lăsat cadoul
opt, nu, deja nouă ani. -la vecini, neapărat îl găsea, încuviinţez grav
- Cred că toţi. din cap cum că da, îţi voi spune, degetelele
- Va veni şi Max? lui îmi strâng mai puternic palma.
- Max în primul rând. - Dar mămica va merge astăzi la cur-
Gregor tace nehotărât dacă să mă întrebe suri?
sau nu, i se poate citi totul pe fată, despre Se va supăra, într-adevăr, Margareta ar
fetita aceea, cum o cheamă.,; mă va întreba putea să nu se ducă astăzi la cursu ...
-sau nu?
- Tăticu ... . .. se va supăra, să vorbesc cu Margo,
Mă priveşte şovăitor, cât de mult sea- ziua de naştere a fiului e numai o dată pe
mănă cu Margareta, aceeaşi fată, va întreba an, iar cursurile se fac zilnic, ar fi bine să
sau nu? nu se ducă astăzi la cursu ...
- Tăticu, dar Elena va veni?
- Va veni şi Elena, fii liniştit. Nu poate ... se va supăra, nu se poate face mnuc,
să nu vină. va trebui să se resemneze, mă priveşte spe-
Se îmbujorează şi evită să mă mai pri- riat, m-am împiedicat din cauza întrebării
vească, pare mai vesel, degrabă vom inter- lui şi se simte vinovat.
secta bulevardul "Fericirea" şi apoi nu mai - Din păcate, va merge. Ştii doar că nu
rămâne mult până la spital. are voie să lipsească.

42 anticipaţla
ZIUA PURIFICĂRII

Trecem pe lângă panoul cu Preşedintele tector pentru ordine şi disciplină.


înconjurat de copii, îl vor schimba la Sărbă- Ultimele cuvinte deja nu mai sunt ale
toarea Pâinii, oare ce vor pune în loc, anul mele, le-am citit undeva, încep să' vorbesc
trecut era Preşedintele cu un snop de grâu mai rar, alegând cu mai multă grijă cuvin-
în braţe, totul se schimbă, panta rei, numai tele.
el nu, anii trec, iar Preşedintele rămâne. tot - Ea începe să se formeze la vârsta ta, .
tânăr, poate sunt folosite nişte poze vechi, Însă acest proces este periculos pentru viaţă
nişte şabloane făcute ... şi sănătatea psihică. Ca să se excludă orice
risc, se face o operatie .
.. .anii trec, iar Preşedintele ramane tot Când aude de operatie, Gregor aruncă o
tânăr, e şi normal, de sănătatea lui au grijă privire rapidă scărilor spitalului care e deja
cei mai buni medici. aproape şi se uită la mine, Doamne, piciule
- Este adevărat că cursurile se fac tot nu te mai uita aşa, eu nu pot face nimic,
acolo unde lucrează nenea Martin? simt cum mi se strânge totul în interior,
Oare de unde o fi aflat că cursurile se mi-e greu să respir, NU AM VOIE!, mi-a
tin la Minister? dispărut umezeala din colţurile ochilor, nu
- Da, tot acolo. se transformă în lacrimi, cred că iarăşi pot
- Atunci ei se întâlnesc uneori, nu-i aşa? vorbi normal.
Straniu, nu m-am gândit mai înainte la - Hai, Gregor, nu-ti fie frică. Nu se va
această posibilitate. întâmpla nimic grav. Această operaţie este
- Nu ştiu, Gregor. suportată zilnic de sute de copii şi nimănui
Trebuie s-o întreb pe Margo dacă chiar nu i se întâmplă nimic.
se ... Mă priveşte cu speranţă, fac o mică pauză,
fiindcă simt că vocea iarăşi începe să-mi
... La ce mă gândeam? tremure.
- Tăticule, ce-i aia, "pata întunecată"? - Nu vei simţi nimic. Te vor adormi
Traversăm bulevardul, în sfârşit Greg în- înainte de a începe. Greg, eşti doar cel mai
cepe să tină seama de regulile pentru pie- mare din clasă. Cine dintre băieţi se mai
toni, bravo, despre pata întunecată? Cu ce poate lăuda că a fost în stare de narcoză?
să încep, cu împiedicările, nu, mai bine să-i Iti imaginezi, se adună oaspeţii şi le poves-
vorbesc despre refulare. teşti despre operatie. Vor muri de invidie.
- Fiecare om, pe măsură ce se matu- Ce zici de o asemenea posibilitate?
rizează, devine tot mai disciplinat, mai Mă simt ca cel mai josnic om, Gregor
ordonat. Iată, acum, când traversam strada, se lasă în sfârşit introdus prin uşile de
ai actionat conform regulilor, pe când încă sticlă ale spitalului în holul larg şi răcoros.
jumătate de an în urmă ... Straniu, nu se simte acel miros specific de
Greg pleacă fruntea, nu face să-I cert, medicamente prezent în spitale, o măsuţă cu
înţelege singur. . reviste, câteva fotolii, un ciorchine de
- Astfel, o anume categorie de gânduri, baloane cu "La mulţi ani" pe ele, în colţ
idei, pulsiuni, ... înţelegi cuvântul? ... devin un .tip.
inacceptabile pentru un om normal.. Apare - Bună ziua, ne zice, zâmbind prietenos.
"zona" sau "pata întunecată", zonă a con- Cine-o fi?, nu cred că e medicul, îl sa-
ştiinţei unde se află acele gânduri şi în care lut dând din cap şi îl trag uşor de mână pe
nu se poate pătrunde. Greg.
Iată şi spitalul, strâng mai puternic dege- - Bună ziua.
ţel ele ce se agaţă de mâna mea, Doamne, Zâmbetul devine şi mai prietenos, face
ai grijă de .el! câţiva paşi spre noi studiindu-l pe Gregor,
- Când gândurile se îndreaptă spre această I îi dau invitaţia, aruncă doar o privire fugară
zonă, omul îşi pierde pentru o fracţiune de pe ea, continuă să zâmbească şi să-I stu-
secundă cunoştinţa, se împiedică şi, de obi- dieze p~ Greg, ochii însă nu-i zâmbesc, CE
cei, mersul gândurilor i se schimbă. Pata VOR SA-I FACA FIULUI M ...
întunecată este ca o siguranţă, un scut pro-

anticipaţia 43
· ZIUA PURIFICĂRII

... ochii însă nu-i zâmbesc, se uită de în zece 'minute. Nu-i aşa?, se întoarse spre
parcă ţinteşte cum să-I înşface pe Gregor Gregor.
mai bine, pentru acest lucru a şi fost pus Gregor îi zâmbeşte nehotărât şi strânge
aici - să liniştească copiii, sau poate pe din umeri, tipul fI trage după sine.
prinţii lor, nu se ştie cine trebuie liniştit - Să mergem, tinere, oaspeţii nu aş-
mai tare. teaptă. Dacă mai stăm aici, vor începe să
- Din câte înţeleg, tinere, ai împlinit sărbătorească fără tine ziua de naştere şi
astăzi nouă ani? vor mânca tot tortul.
Devine serios, de parcă ar vorbi cu un Se duc, după ei se închide o uşă grea
matur, Gregor e măgulit, cred, pe fată încă de fier şi eu rămân singur, mi-au luat fiul,
nu i se citeşte nimic în afară de spaimă, totul va fi bine, trebuie să mă liniştesc, mă
totul va fi. bine, trebuie să mă calmez. îndrept spre fotoliul de lângă uşa pe care
- Cred' că tăticul tău ţi-a spus că aţi au intrat, ea nu lasă să treacă nici un
venit să ti se facă şi tie operatia ce se face sunet, totul va fi bine, când i-am spus lui
tuturor când încep să se maturizeze. Insă Martin că lui Greg i-a venit invitaţie la
vreau să te previn de la bun început: din această operaţie complicată. "Aminteşte-ţi că
păcate, nu te vei putea lăuda prietenilor, ti s-a făcut şi ţie, iar după câte văd eşti
povestindu-le de câtă tărie de caracter şi încă viu." Lui Martin, care este un optimist
voinţă ai dat dovadă în timpul operatiei, În- incurabil, îi e uşor să zică aşa, el copii
fruntând durerea. Din păcate vei dormi şi n-are, când eram mici se făcea la unspre-
nu vei simti nimic. zece ani, ordinul ca operaţia să J' se facă la
Frumos a întors-o tipul, interesant, vor- nouă a apărut nu demult, pe mine nu m-a
beşte cu toti copiii la fel sau improvizează durut nimic, mai exact, am adormit, iar
de la caz la caz? când m-am trezit, a început să se manifeste
- În schimb, le vei putea spune că nu pata întunecată şi nu-mi mai ardea de ope-
te-ai temut deloc înainte de operatie. Fru- raţie, mă împiedicam foarte des şi aproape
moasă perspectivă, nu-i aşa? nu mai ţin minte acele zile, mă îrnpiedicam
Il apucă de mână pe Gregor şi aşteaptă la fiecare gând, să vezi câte idei antisociale
reactia acestuia, piciul se uită la mine, să-i are omul rară pată, un trosnet sec însoţit de
zic ceva, ce?, încerc să zâmbesc, ce să-i fâşâit de file mă fac să tresar, un teanc
spun?, dacă mai tac putin va începe să înalt de reviste de pe măsuţă se împrăştie
plângă. pe jos, nici nu-mi dădeam seama cât eram
- Nu te teme, Gregor, fă ce-ti spune de atent să aud vreun sunet de după
nenea doctor. această uşă blindată, nu, aşa nu se poate,
Să-i zic tipului să fie mai atenţi, cine o am o fantezie prea bogată, trebuie să mă
fi fiind medicul?, probabil nu el, chirurgul calmez, să iau exemplu de la 'Martin, iată
e într-un loc steril, să întreb în ce constă omul care nu are nici un fel de temeri şi
opera ... îndoieli, deşi nici el nu a fost întotdeauna
aşa, am învăţat într-o clasă toţi trei, eu,
... probabil nu el, chirurgul e într-un loc Margareta şi Martin, când am crescut, ambii
steril, să-i rog să-mi permită să merg cu îi făceam curte Margaretei, ea devenise
dânşii, să asist la opera ... între timp cea mai frumoasă din liceu, când
a aflat despre nunta noastră s-a supărat foc,
... probabil nu el, chirurgul e într-un loc nu a venit nici la nuntă, pe mine se prefă-
steril, să-I întreb pe tip în ce constă ope- cea că nu mă observă când ne întâlneam pe
ra ... stradă, a trimis o scrisoare Margaretei, zicea
că va deveni numaidecât un om influent şi
_ ... probabil nu el, chirurgul e într-un loc puternic, va avea o bună poziţie în socie-
steril, vsă-i rog să fie mai atenţi. tate, bani, casă şi încă nu ştiu ce, apoi a
- A-ă, ... voiam să vă rog să ... dispărut, nu s-a văzut vreo cinci ani, se
- Da, da, nu vă faceti griji, mă între- zicea că este căutat de poliţie şi alte tâm-
rupse tipul. Totul va fi în regulă. Revenim penii, Greg avea deja patru ani când s-a

44 antlcipaţia
ZIUA PURIFICĂRII

întors, bine dispus, sigur de sine, îi apăruse ...nu cunosc pe nimeni care ar mai frec-
deja acel aer veşnic de superioritate, a fost venta aceste cursuri, nu, aşa nu se poate,
angajat de Ministerul Purităţii Morale, nici trebuie să aflu numaidecât ce fac ele la
nu ştiu ce post deţine, să-I întreb când ne cu ...
vom mai ved ...
...nu cunosc pe nimeni care ar mai frec-
... a fost angajat de Ministerul Purităţii venta aceste cursuri, Margo s-a schimbat
Morale, nici nu ştiu ce post detine, curios, foarte mult de când merge la ele, a devenit
cum a ajuns acolo?, când l-am întrebat mi-a mai tăcută, zâmbeşte mult mai rar, se fe-
spus, zâmbind acru: "Prin luptă", altceva nu reşte de oameni, Îşi dedică mai tot timpul
a avrut să zică, să aflu, totuşi, cu ce se lui Gregar, a început să se împiedice mult
ocupă ministerul ăsta, şi Margareta ar trebui mai des, mai ales în prezenţa lui Martin,
să ştie, doar cursurile se fac tot acolo, s-o nu, ceva e în neregulă ...
întreb ce face la acele cu ...
...mai ales în prezenţa lui Martin, uneori
... şi Margareta ar trebui să ştie, doar din cauza deselor împiedicări nu poate
cursurile se fac tot acolo, oare Martin ,o scoate un cuvânt, în ultimul timp preferă să
mai iubeşte?, ambii s-au schimbat mult în nu-l vadă deloc, când vine el în vizită stă
ultimul timp, mai ales Margo, probabil e în dormitor. şi citeşte sau se duce la Greg,
din cauza cursurilor alea, oare cât va mai trebuie s-o întreb de ce nu-l place aşa tare
dura operatia, Gregor a intrat de vreo patru pe Mart...
minute, când ne-a vizitat prima dată după
acei cinci ani de bludnicie, ne ridicasem ... în ultimul timp preferă să nu-l vadă
deja de la masă, mi-a spus: "Am şi uitat deloc, când vine el în vizită stă în dormitor
cât este de frumoasă Margo.", nu ştiam ce şi citeşte sau se duce la Greg, cât va mai
să-i răspund, Margareta era la bucătărie, ne dura această operaţie", stai că am citit un-
mai făcea câte o cafea, am crezut că deva: dureri groaznice de cap ce pot duce
Martin va reîncepe să-i facă curte, cât de la nebunie sau chiar la moarte, o broşură
ridicol eram, deşi, de ce ridicol, poate a şi albastră editată de Ministerul Purităţii
încercat, s-o Întreb pe Margo dacă nu Morale, deci iată una dintre ocupatiile aces-
cumva a sâcâit-o, deşi mi-ar fi spus-o ime- tui minister.
diat, poate nu mi-a spus să nu fac vreo Uşa se deschide şi intră Gregar, dus de
prostie, poate ... , dar dacă m-a minţit", mână de tipul acela, fiul meu este palid şi
DACA EL ESTE AMAN. .. adormit, în rest totul pare a fi normal, mă
ridic în întâmpinare a lor.
...dar dacă m-a minţit", nu cred, Margo - Cum? ..
mă iubeşte, de acest lucru pot fi sigur, dacă - Nu vă faceti griji, totul este în regulă.
nu mai am încredere în ea, atunci în cine?, Băiatul e un adevărat voinic, cu fleacul ăsta
de ce durează atât, cât mai au de gând să-I de operatie nu-l iei.
tină acolo pe Greg, cam peste o săptămână - Credeam că va dura mai mult. Nar-
după întoarcerea lui Martin a venit invitaţia coza, ... mai ştiu eu ...
pentru Margo, era chemată la un curs cu - I-am administrat un preparat care neutra-
lecţii pentru mame şi soţii, straniu, nu lizează somniferele. Acum, eroule, hai, du-te
m-am gândit niciodată, poate când se În- la tăticu.
tocmeau listele Martin a propus-o pe Greg ia, fără să privească, balonul cu
Margo, nu sunt deloc dare criteriile după "La mulţi ani" ce-i este întins, vine cu paşi
care au fost alese femeile invitate la Mini- împleticiţi spre mine şi mă apucă de mână,
ster, nu cunosc pe nimeni care ar mai frec- l-aş lua în braţe, însă mă jenez de acest
venta aceste cursuri, să-I întreb pe Martin, tip.
poate el a făcut ca Margareta să fie invitată - Mulţumesc.
la aceste cu ... - Să vă crească mare.
Faţa tipului devine posacă, ochii se

anticipaţia 45
ZIUA PURIFICĂRII

întorc parcă să privească în interior, tipul zece, stăm mult timp aşa, el plânge în con-
deja nu mai e cu noi, se gândeşte la ceva tinuare, dar convulsiile devin mai rare, eu
ce-i aparţine doar lui, ceva merge nu aşa continui să privesc, strângându-l din răspu-
cum ar trebui să meargă, el nu este deloc teri la piept, spre acel mic disc, simt cum
mulţumit de sine şi de ceea ce face, de mi se ridică un nod în gât, însă nu pot
parcă a ajutat la înfăptuirea a încă unei . face nimic altceva decât să-I strâng la piept,
nemernicii şi acum îi pare rău, trupul îi de aceea îl strâng şi mai tare, după un
este străbătut de o tresărire violentă - s-a timp Gregor se mai linişteşte, se desprinde
împiedicat, deja eu încep să mă simt inco- de mine, îşi şterge obrajii uzi cu mâneca şi
mod, întorc ochii într-o parte, nu mai avem încearcă să-mi zâmbească, uneori mai
ce face aici, îmi iau rămas bun printr-o sughiţă, însă gata, ce era mai straşnic a
înclinare a capului, deşi nu cred că salutul rămas în urmă
meu a fost remarcat, ies cu Gregor afară, - Ce vroiam să-ţi spun?
pe scările spitalului, aici e o frumoasă zi Se încruntă, încearcă să-şi amintească,
de vară, în faţa noastră se întinde cartierul aştept răbdător, şi la el a început să se ma-
Umanismului, dominat de înaltul Minister al nifeste .pata întunecată, e mare de acum,
Purităţii Morale, cu pădurea de antene de însă acest lucru nu ştiu de ce nu mă bucu-
pe acoperiş, la ce le trebuie atâtea?, să-I ră deloc, ci invers, am senzatia unei mari,
întreb pe Mar ... ireversibile pierderi.
- Mi-am amintit. Faţa i se luminează,
...în faţa noastră se întinde cartierul Uma- parcă a răsărit 'soarele. La istorie avem o
nismului, dominat de înaltul Minister al Puri- profă nouă. Mergem acasă acum?
tăţii Morale, cu pădurea de antene de pe Incuviinţez, iar el porneşte înainte, între-
acoperiş, în depărtare, pe colinele Dragostei cându-mă cu câţiva paşi.
Pentru Patrie soarele licăreşte jucăuş pe bra- - Ea predă mult mai interesant decât
ţele metalice ale retransmiţătorului numărul precedenta. Tăticu, dar tu chiar pe bune
12,' ce deştept l-o fi pus aici, televiziunea e crezi că vor veni toţi acei pe care ...
la doi paşi, oare ce o fi transmiţând, mai Il urmez, uitându-mă la discul metalic
ales că peste tot sunt turnuri din astea, n-ar din ceafa lui şi până la urmă nu rezist,
strica să aflu ... ridic mâna la ceafă şi ating propriul meu
disc. Neted şi rece, este la locul lui, dintre
...oare ce o fi transmiţând, mai ales că toate cunoştinţele mele numai Martin nu are
peste tot sunt turnuri din astea, probabil acest disc, arunc o privire timidă în jur,
aparţin armatei, coborâm încet treptele, ce trecătorii nu mi-au remarcat gestul, toţi se
aer curat şi aromat, băiatul are reacţiile în- grăbesc la treburile lor, împiedicându-se
cetinite, îl susţin atent să nu se poticnească, frecvent, în mine creşte un val de ură faţă
când ajungem pe trotuar îl trag spre mine de această lume mincinoasă, îmi vine să
şi îl îmbrăţişez, se pare că aerul de afară îl strig tare, să mă audă şi EI, nu ştiu care
trezeşte, tresare, vrea să spună ceva, iar tre- EI, însă sunt sigur că au să mă audă cum
sare, gata, a început şi la el. îi întreb: "Ce aţi făcut cu noi?! De ce vă
- Tăticule, ce mi-au făcut? Tă ... bateţi joc de n ..."
Trupuşorul lui firav este scuturat de o
convulsie puternică. ••• Ăăă, la ce mă gândeam?, ... ah, da,
- Tăticule, ce mi-au făcut? Tăti ... Greg are o profesoară nouă, poate acum în
Se cutremură iarăşi. sfârşit va începe să înveţe istoria, iuţesc
- Tăticule, ce mi-au făcut? Eu vreau să ... paşii, să ajungem mai repede acasă, ne-or fi
Este întrerupt de o serie de convulsii, aşteptând oaspeţii, astăzi e ziua lui Gregor,
începe să plângă, îl strâng mai tare la piept împlineşte nouă ani, e aproape matur, cel
şi simt cum umerii i se cutremură puternic puţin aşa crede el...
. la fiecare împiedicare, îşi ascunde faţa în
cămaşa mea, pe ceafă părul i-a fost ras şi
are acolo un disc metalic cât o monedă de

46 anticipajia
ROBERfO R GRANT

pARTEA."

În text!lJândire sn6!inier anumite cuvinte şi expre-


sii fipsite de sens, neclare sau improprii. Astfef,
respect requ!« exactităţii, specifică /iinţe!pr din
specia mea.
(Entitatea, IIMonofolJlI)

În mod convenţional, semenii, iar oamenii nu m-ar exprimată. Nebunii de pe Terra

l folosesc

besc/gândesc
genul
culin, atunci când vor-
despre mine În-
mas- Înţelege. De fiecare dată când
aceştia din urmă au luat, vag,
cunoştinţă de existenţa mea,
au o logică impecabilă, dar nu
au sentimente. De aici, atroci-
tăţile comise de unii dintre ei,
sumi. Ei mă numesc Entitatea. n-au reuşit decât să mă ase- ajunşi conducători. Lipsiţi de
Masculinul este considerat ge- mene cu un zeu, O fiinţă cu milă, aceştia şi-au ucis semenii
nul preponderent, În limba puteri supranaturale, nemuri- sau i-au persecutat, din. motive
f română. Spiritul acestei limbi toare, care se amestecă uneori logice, dar lipsite de empatie
mă obligă, deci, să-I prefer. În treburile părnânteni lor. O interumenă. Calitatea de om,
De ce vorbesc/gândesc deo- comparaţie nesatisfăcătoare. Zeii spun pământenii, este asigurată
camdată în română? Din mime- erau nişte extrapolări ale oame- de sentimente, de conştiinţa apar-
tism. Cunosc toate limbajele nilor. Aveau calităţile şi defec- tenenţei la o specie de indivizi
natur ale, dar aria mea este tele acestora. Nu erau nişte solidari între ei.
Rominia. Ca urmare, m-am fiinţe curioase. Aviditatea de Neputinţa de a conceptua-
ataşat de limba vorbită aici. inedit le era străină, Nu se liza sentimentele mă apropie de
Mai exact, de o parte a ei, hrăneau cu informaţii, con- un computer evoluat, capabil de
fiindă actualmente se foloseşte sumau alimente şi băuturi mira- umanizare doar În mod me-
un amestec de română, romani culoase, Nectar şi ambrozie, În canic, adică prin simularea cât
şi engleză. O explicaţie a opţi- mitologia greacă, mai perfecţionată posibil a unor
unii mele este faptul că am Nu sunt un zeu. Ba chiar trăiri umane. Sunt un computer
parcurs foarte multe cărţi scrise aş putea spune/gândi că sunt şi nu o ştiu? Nu mă interesează
În româneşte, pentru a afla ce un antizeu. Nu Îmi exercit pu- răspunsul. Esential pentru mine
s-a întâmplat în minţile oame- terile Împotriva oamenilor, nu este faptul că' depind de infor-
nilor din trecut, trăitori În sunt Încarnat Într-o fiinţă uma- . matiile inedite. Lipsit de aces-
această arie geografică. Posibili- noi dă, nu locuiesc În Olimp. tea, după o perioadă de timp
tăţile mele de a sonda con- Sunt o formă energetică impo- mi-aş schimba starea, aş intra
ştiinţele nu se reduc la oamenii' sibil de înţeles pentru minţile Într-un fel de hibernare. M-aş
aflaţi în viaţă. Pot să devin părnântenilor. Un geniu de-al autocontempla, reorganizându-mi
martorul unor mişcări mentale lor ar putea spune că sunt ilus- la nesfârşit informaţiile deţinute.
petrecute când va. Trecutul nu trarea (vie?) a unui paradox. Cândva, când toate configura-
este pentru mine ceva ire- Nu sunt supus legilor timpului ţiile posibile ar fi realizate, m-a~
versibil consumat. Spre deose- şi spaţiului, în sens părnântean, stinge. Nemurirea mea ar în-
bire de călătoriile părnântenilor nu pot conceptualiza unele din- ceta. Poate că, un timp; con-
În lumile virtuale, eu ajung tre caracteristici le terrieni IOL ştiinţa de sine mi s-ar păstra.
realmente în epoci revolute. Tot ce ţine de afectivitate îmi Toate aceste etape ar dura peri-
N-am cui să-i raportez ce este străin. Oamenii ar putea oade de neconceput pentru
informatii am obţinut În Romi- spune că sufăr de o infirmitate oameni.
nia. Nu pot să-mi contactez psihică sau sufletească, astfel Sunt constrâns să mă rezum

anticipajia 47
GENERATORUL DE REALITATE

la Rominia. Sunt mai tânăr de- în viitorul apropiat? Vor apărea imperiului nu I-ar mai PflVI.
cât cei mai multi dintre seme- noutăţi? Este echivalentul unei abdicări.
nii mei. Aceasta este explicaţia. Marele predicator Elvis Opru- - Începe să se enerveze. Vocea
In ultima vreme am recurs no, un bătrân înalt, numărul lui capătă accente dramatice. -
mai mult la trecut. Am con- unu al organizatiei religioase Să te instalezi într-o casă obiş-
statat din nou că accesul meu Chezaşii Trezirii, este al doilea nuită şi să te comporti ca şi
la informatiile din mintile unor om, ca putere, în Rominia de cum ai fi un rom de rând!
oameni morti este limitat. Ar azi. Când reprezentantii mino- Este cu totul inadmisibil!
trebui să vorbesc/gândesc des- rităţii româneşti şi-au înteţit Opruno suferă de demenţă
pre umilinţă. Eu, adică, ar tre- activitatea politică, el a fost senilă. Intelecţia lui a devenit
bui să mă simt umilit, pentru atins de lasitudine. Subalternii modestă. Programul meu îl
că sunt neputincios. Nu sunt în săi s-au gândit să-I demită. Am face, însă, creditabil.
măsură să conceptualizez umi- intervenit şi i-arn insuflat lui Aştept să se liniştească. Nu-
linţa altfel decât prin definiţii Opruno vechea lui energie. Ca mi va spune nimic interesant.
retinute din cărţi, Ştiu, de ase- urmare, principalul pretendent la Discutia mea cu el este un
menea, s-o recunosc, dacă este demnitatea de mare predicator simplu exercitiu. Ceea ce fac
trăită de un om, în functie de s-a retras. În momentul discu- eu acum ar putea fi numit ma-
anumite modificări somatice tiei cu mine, Opruno este un sochism. Ceva legat de sute-
subtile.· Pot să recunosc umilirua om carismatic, capabil să-i dea rinţli şi de plăcerea de a suferi.
şi după felul de a vorbi/gândi al ordine până şi împăratului. Teoretic, cunosc acest proces,
unui om. Sunt în măsură să O Ţiganii îl consideră foarte im- dar nu-! înţeleg,
simulez prin cuvinte. presionant, doresc să i se supună, , Se scutură şi îşi duce mâna
Sentimentul de umilinţă ar cred în el. . fa frunte, căutând o amintire
putea să-mi fie inculcat şi de Opruno scoate o cutie plată importantă. Are un come back
neputinţa mea creati vă. Prelu- şi prizează o doză de cocaină. intelectual, tipic pentru demenţii
crez informatii, pot să le corn- Nu se jenează de mine. Puţin senili. Pentru scurte perioade de
bin, dar nu depăşesc un anumit imi pasă de porcul ăsta de vreme, aceştia îşi revin. Privi-
nivel de complexitate. Noutatea husăn. Ce ştie el? Vine la noi rile i se aprind. Spune:
configuraţiilor este relativă, ca şi cum. s-ar duce la grădina - Amestecul de etnii... Asta
chiar inexistentă. Mai precis zoologică. SI scrie ce vrea in interesează ziarul dumitale.:.
spus/gândit, sunt steril. , ziarul lui de căcat, Pute-m-aş Românii au o baladă, despre o
Pentru oameni, produsele in norocul lui! Dacă enoriaşii mănăstire care se dărâma noap-
sterilităţii mele ar părea noutăţi lui i-ar cunoaşte gândurile, tea, la nesfârşit. Oamenii con-
absolute. Eu, însă, găsesc ime- poate nu l-ar mai venera ca pe struiau ziua, iar noaptea totul
diat tiparul folosit, cândva, în un zeu. Iar fostul lui duşman, se ducea de râpă. Ca şi cum ar
trecut. De aici o senzaţie de capabil de crimă, acum admira- fi fost blestemaţi,
insatisfactie. Sau, în termenii tiv, nu l-ar mai privi cu evlavie. Clatin servil din cap. Aştept
folositi de mine, constatarea că Marele predicator mă exami- continuarea. Spune cu glas
fluxul de informatii inedite nează atent. Pupilele lui negre scăzut:
stagnează. sunt înconjurate' de cercuri de- - Lucrurile revin întotdea-
Am încercat să folosesc colorate. Spune: una la ceea ce au fost când va.
creierele unor locuitori ai Romi- - Nimic nu este nou sub Nu putem scăpa de asta. După
ni ei de azi, luând înfăţişare soare. Noi suntem un popor 2000 noi am ajuns la putere,
omenească. Am chestionat câ- mai deosebit. - Se opreşte şi iar românii s-au împuţinat.
teva personalităţi, în chip de pri veşte câteva secunde în gol. Natalitatea lor a scăzut drastic,
jurnalist străin, doritor să afle - Există un proces original. emigrările au crescut. Deveniţi
părerile unor cetăţeni impor- Împăratul nostru s-a decis să majoritari, romii au început să
tanti. Iată câteva dialoguri. renunte la putere. conducă tara.
- Să renunte? N-a fost anun- - Şi?
tată nici-o abdicare. - Şi a venit un moment...
Ridică plictisit din umeri: Lucrurile au început să se deru-
- Sfinţia Voastră, ce părere - In fapt, domnule. Practic, leze invers. În mod absurd. Noi,
aveti despre amestecul de etnii noi nu mai avem împărat. romii adică, am început să dăm
din Rominia? - Cum adică? îndărăt. Să ne retragem treptat
- Vă rog să precizaţi I Ce - Suveranul şi-a părăsit pa- de la putere. Jar românii, de unde
anume vă interesează? latul fără să fi fost obligat şi până atunci fuseseră o minori-
- Cum vor evolua lucrurile se comportă ca şi cum treburile tate apatică, s-au înviorat.

48 anticipaţia
GENERATORUL DE REALITATE

Vorbeşte ca un bărbat de Profesionistul contactelor se- evenimente inedite. Un anume


50, perfect lucid. Continuă: xuale râde. Are o dantură per- Sigrnund Freud, mort în prima
- Acum, noi suntem cei fectă. Spune: jumătate a secolului trecut, a
atinşi de apatie. Aşa a fost - Pe la noi umblă zvonuri aşezat sexualitatea pe locul
scris. - Deodată recade în. sta- de tot felul. Este o tradiţie. întâi atunci când a încercat să
rea de dinainte. Furia senilă îl Bazată pe o realitate. explice felul intim de a fi al
cuprinde. Începe să strige. - - Care? .oarnenilor. Acest Freud figu-
Dar nu ne vom lăsa. Vom lup- - În Rominia orice este po- rează pe lista celor mai impor-
ta până la ultimul om. sibil. Aşa se spune. Incă de pe tanţi cinci oameni din istoria
Privirile lui rătăci te sunt in- vremea când ţara mea se umanităţii. Admiratorii şi con-
teresante. Este, în aceste mo- numea România. testatarii lui sunt la fel de păti-
mente, o fiară bătrână şi nepu- - Nu mi-aţi răspuns la maşi. •
tincioasă. Abia dacă îşi mai întrebare. Are vreo bază reală - Intrebările dumneavoastră,
aminteşte vag ce Înseamnă ade- zvonul respectiv? spune calm Johnson, nu pre-
vărata agresi vitate. Se agi tă în . Johnson, pe numele lui supun Jl:1spunsuri.
zadar. adevărat Ionescu Boris, este - In ce fel?
- Românii sunt periculoşi? unul dintre puţinii oameni in- - Deocamdată, Rominia este
îl întreb candid. formaţi cu privire la aşa-numi- imperiu. Are un împărat. Dacă
- Nu, dar dacă noi ne re- tul Pact Negru, semnat în anul spun Gl:1voi fi preşedinte, corn-
tragem, lor nu le rămâne decât 2020 între Organizaţia Paneu- plotez împotriva statului.
să ocupe locul rămas liber. ropeană pentru Echilibru (OPE) - Şi dacă negaţi?
Vom ajunge acolo de unde am şi Partidul Romilor Liberi - Un asemenea răspuns ar
plecat acum 40 de ani. (PRL). Cu puţină vreme în 'fi stupid de simplu. Ca jurna-
Tremură, bietul bătrân. urmă l-am determinat să vizua- list, căutaţi informaţii senzaţi-
lizeze semnarea tratatului. M-am onale, nu?
folosit, în acest scop, de un Johnson are o intel igenţă
anume Tom Santana, cartomant nativă, nefolosită până cu pu-
- Domnule Brad Johnson, celebru în Rominia şi sfătuitor ţină vreme în urmă, Ani în şir,
despre dumneavoastră circulă al împăratului Baxt al II-lea. el s-a mulţumit să se adapteze
anumite zvonuri. Ca ·şi în cazul lui Brad John- la condiţiile sociale obiective şi
- De pildă. son, l-am ales pe Santana în să-şi vândă trupul în condiţiile
- Că veţi fi preşedintele mod capricios. Oricare om din cele mai bune. S-a ferit să se
Rominiei. Este adevărat? Rominia ar fi putut să fie în gândească la altceva. Unul din-
Brad Johnson este un tânăr locul lui. A existat, totuşi, un, tre semenii lui i-a spus odată
foarte Irumos. Mor femeile criteriu. Am apreciat că un ita- că este curva masculină per-
după el, aşa gândeşte orice om, lian naturalizat în ţara romi lor fectă. Adică o maşină progra-
atunci când îl vede. S-a pig- ar putea da naştere la situaţii mată să îndeplinească acte sexu-
mentat din motive profesionale. mai pline de .neprevăzut decât ale în cele mai bune condiţii.
Trăieşte din banii obţinuţi în un autohton. Inainte de a de- Când i-arn arătat punctul de
urma unor contacte sexuale cu veni un om important în Bukry, pornire al Rominiei de azi, i-am
femei din înalta societate a Santana a fost clovn muzical, inculcat şi o anumită disponi-
Rominiei. Clientele lui I-au artist de circ şi membru al bilitate pentru speculaţii gratu-
preferat astfel, smolit. Înfăţi- unei secte obscure, care propo- ite. EI a început să cunoască
şarea de ţigan l-a ajutat şi în văduia abţi nerea de la orice plăcerea de a gândi fără un
contactele cu poliţia. In mod plăcere. Un ascet, deci. Dimpo-. scop practic, doar pentru per-
parţial explicabil, oficialităţile trivă, Brad Johnson este un formanţa de a combina cuvinte
romine i-au privit cu mai multă dcstrănet, conform criteriilor în moduri socotite adevărate.
îngăduinţă pe românii pigmen- omeneşti. Fiecare' dintre ei re- - Bine, atunci, spun. O să
taţi, în raport cu ceilalţi. Cota prezintă un exces, în materie vă pun altă întrebare. Este ade-
de profesionist a lui Johnson de sexu alitate. Alegerea mea s-a vărat că vi s-a propus să deve-
este înaltă. Tarifele lui sunt bazat şi pe faptul că oamenii niţi liderul mişcării de eliberare
mari. Soţii femeilor care îl fo- acordă o mare importanţă sexu- a românilor?
losesc sunt la curent, dar nu alităţii, activitate menită să per- - Greşiţi, zâmbeşte Johnson.
intervin. Cea mai importantă petueze specia, dar să producă Românii nu au motive să caute
clientă a lui este Argentina şi plăcere. În principiu, orice o eliberare. Pentru simplul mo-
(Argy) Darado, soţia ministrului este legat de sexualitate pro- tiv că nu sunt oprimaţi. Au
de interne. mite, pe Pământ, să genereze drepturi egale cu romii. Poate

anticipaţia 49
GENERATORUL DE REALITATE

că eşti un spion al lui Darado, normal, ar fi trebuit Să la un minare psihică. Răspuns afirma-
jigodia dracului! De mult UID- taxi. N-a făcut-o, A pornit În- tiv. Agresivitstes din lumea oa-
blă el să mă prindă cu vreo cet, ca Într-o plimbare. L-am menilor a iradiat Înspre animale
poznă politică. Şi să mă în- urmărit cum merge printre şi le-a influenţat. Când s-au
funde. Argy ar plânge o vreme clădirile ruinate, invadate de o pregătit să atace, câinii au În-
şi după aia şi-ar găsi pe altul. vegetaţie neobişnuit de luxuri- ceput să mârâie, Imediat apoi,
N-a!) de ce să facă revoluţie. antă. Mai întâi, au vrut să-I ca şi cum s-ar fi lovit de un
li incuLc certitudinea că nu atace nişte borfaşi. S-au apro- zid invizibil, şi-au curmat sal-
sunt spion, ci un jurnalist piat de el, cu rânjete dispre- turile. Au fugit cu cozile între
foarte discret, suporter În taină ţuitoare, fără să vorbească. picioare, schelălăind. Johnson
al românilor şi al cauzei lor. Crimele gratuite sunt ceva obiş- i-a urmărit fără să se mire, iar
Câteva zeci de secunde, În cre- nuit în lumea de azi, s-a gândit încrederea în sine i-a crescut.
ierti! lui apare confuzia. Se Johnson, Ăştia o să-mi ia lova Şi-a continuat drumul pe jos,
opune sugestiei. Din ce În ce şi apoi o să-mi facă o cheu- Înspre cartierul rezidenţial, tre-
mai slab. Cedează: toare În burtă. Până aici mi-a când pe lângă clădiri dărârnate
- Poate că este mai bine să fost. Şi futut şi cu banii luaţi. la marele cutremur din anul
vă spun adevărul. Ştiu că n-o Lucrurile au luat, însă, o altă 2019. Nestingherit, urmărit de
să menţionaţi numele meu. For- turnură. La câţiva metri de el privirile unor vagabonzi ascunşi,
mula cunoscută. Sursa a dorit borfaşii s-au oprit, ca şi cum în minţile cărora am citit
să-şi păstreze anonimatul. s-ar fi ciocnit de un zid invizi- groaza superstiţioasă. Husănul
Zâmbesc şi ÎI Încurajez prin bil.Pe feţele lor smolite au ăsta, îşi spuneau unul altuia în
gestul încuviinţării. Spun: apărut nişte zâmbete slugarnice. şoaptă, va fi stăpânul nostru.
- Aştept. Nu v-aţi Înşelat Să trăiţi, şefule! a spus unul. Căcat, a spus unul mai curajos,
În privinţa mea. V -am şi uitat Ceilalţi I-au imitat. Apoi s-au nu se poate una ca asta. Noi,
numele. retras, mai întâi Încet, apoi romii, suntem la putere. Solidul
- Da. Există o mişcare ro- a1ergând. Scena s-a repetat Într- grupului l-a lovit peste gură.
mânească Îndreptată împotri va un loc numit Piaţa Romană, în Taci, bă, că te aude! Are elas-
romilor. Mi s-a propus să devin general ocolit de oameni. Acolo tic la beng, s-a făcut frate cu
şeful ei. Nu pricep de ce. s-au făptuit multe crime. Auto- dracul.
In mintea Lui, din nou, nedu- rii acestora au fost răufăcătorii - În acest caz, îl întreb,
merirea. sau anumite spirite malefice. cum veţi trata etnia romilor?
- Nu am calităţi de con- Aşa cred cei din Bukry, Cândva, - Democratic, aşa cum ne-
ducător, continuă Johnson. Am pe la începutul secolului, în au tratat şi ei pe noi.
o meserie infarnantă, dacă pot Piaţa Romană se oficiau ritu- Nu mă minte, chiar are
folosi această expresie preten- aluri sataniste. Johnson nu s-a intenţia să aplice normele occi-
ţioasă. Există şi ideea Cii eu să temut. A pătruns calm printre dentale.
devin preşedinte al ţării. Desi- grămeziLe de gunoaie. După ce Deodată se moleşeşte, în
gur, după abolirea actualei i-am întâlnit pe cuţitari, mă- sinea Lui. N-am nici-un chef să
forme de stat. simt foarte sigur de mine În- fiu preşedinte. Îmi bag picio-
Se exprimă ca un om sumi, şi-a spus. Lumea asta arele în toată chestia asta.
politic. ÎI Întreb, În continuare este o femeie, la urma urmelor. Dumnezeu mi-a dat o sculă, cu
zâmbitor: Te respectă doar dacă eşti un ea trebuie sit lucrez. De ce sit-mi
- De ce nu? stăpân. Dintre ruinele unui bloc stric viata?, Eu nu sunt pentru
- Într-adevăr, de ce nu? Am a apărut o haită de câini săl- aşa ceva. Imi scapă, alunecă
auzit că funcţia LI creează pe •băticiţi, dedaţi la carne de om. încet spre starea lui anterioară.
om. Şi nu invers. După ce am Nu le-a dat nici-o atenţie. Programul meu se deteriorează.
păţit în ultima vreme, mai că Câinii s-au apropiat de el În Intervin din nou. Se înviorează.
îmi vine să cred una ca asta. tăcere. Am urmărit impulsurile Revine cel de dinaintea căderii.
A apărut in mine o forţă de din creierele lor. Agresivitate Nu înţeleg ce s-a petrecut. A
care n-aveam habar mai inainte. multă, inteligenţă puţină. Rău- intervenit unul dintre semenii
Îşi aminteşte de scena îm- tate? Dacă vrei să-i Înţelegi pe mei? Greu de spus. Ei nu sunt
bLânzirii câinilor sălbăticiţi. Cu oameni, studiază-i pe câini. Şi interesaţi de conflictele mărunte,
puţină vreme în urmă a plecat viceversa. Aceste cuvinte le-am Acţionează la scară planetară.
pe jos înspre cartierul bogaţi lor. citit Într-o carte veche. M-am Schimbarea din mintea lui
Trebuia să o viziteze pe Argy Întrebat dacă furia câinilor o Johnson se exprimă mai ales
Darado şi pe încă o clientă, imită pe cea a oamenilor. printr-o mărire a egresiviteţii.
mai puţin importantă. În mod Adică este vorba de o conta- Văd cum îi creşte din nou

50 anticipaţia
GENERATORUL DE REALITATE

nivelul' adrenalinei din sânge. apar zei, alţii oameni, pe unii folosit informaţii prealabile, le-
Este un fenomen banal. Plicti- îi face sclavi, pe alţii liberi.", am Împrăştiat. Nu sunt, deci,
sitor prin monotonie. Toate Acest om a înţeles rolul agre- un zgârcit, nu sufăr de evsriţie.
conflictele dintre oameni, sivităţii. Problema mea este că
aproape toate, au loc în acest nu mai pot determina eveni-
fel. O furie iniţială, urmată de mente inedite, folosindu-mă de
reactii stereotipe, Acest meca- vechile scheme de exacerbare a - Domnule Tom Santana,
nism a 'functionat şi în privinţa egresiviteţii umane. Tipurile de sunteti unul dintre oamenii cei
grupurilor mari. Declanşarea conflicte sunt limitare. Oamenii mai interesanţi din Rornin ia.
războaielor nu este exceptată. au constatat-o, atunci când au Unii turişti vin aici mai ales
Agresivitatea este, deci, cheia spus că nu este nimic nou sub pentru a vă cunoaşte. Cum su-
problemei mele. Mărind-o peste Soare, iar cine doreşte să În- portaţi această celebritate?
cotele cunoscute, încadrând-o ţeleagă prezentul trebuie să Santana este un ghicitor În
într-un program aleatoriu, voi studieze trecutul. Am urmaf cărţi. A fost mai mulţi ani
putea obţine informaţii inedite. acest sfat. Ştiu tot ce se află În . sfătuitorul împăratului Baxt al
În istoria umanităţii au exis- marile enciclopedii ale lumii. II-lea. l-am insuflat capacităţi
tat mari fluxuri ale agresivităţii. Posed ceea ce ei numesc "me- supraomeneşti. Pronosticurile lui
Etnii întregi au fost extermi- morie fotografică". Cuvântul s-au dovedit bune. Faima i-a
nate. Impulsul iniţial a fost uitare este pentru mine ceva crescut repede. L-am ales pen-
urmat de un 'şir de răzbunări. cunoscut doar din lecturi. Capa- tru. că este un om bizar de
Astfel, organismele sociale au citatea memoriei mele este felul lui. Comportamentul lui
rămas unite şi nu s-au dezagre- practic nelimitată, Unul dintre imprevizibil mi-a atras atenţia.
gat în enclave autonome. Marile geniile lor ar putea spune că Şi Ură să fie influentat de
răzbunări şi revenşe nu pot fi sunt un blak hole informaţional, mine, reuşea să producă infor-
înf'ăptuite decât de grupuri. Ar avea dreptate, Într-o oare- maţii inedite. lmpulsivitstes lui
numeroase. care măsură. Definitia ar înceta depăşea cu mult media. Perfor-
Pacea este aducătoare de să fie valabilă atunci când s-ar manţele aşteptare de mine nu
noninf'orrnaţie, de plictiseelă. lua În considerare iniţiativele sunt accesibi le oricărui om.
Un anume Heraclit a scris: mele, modificările operate Stratul Înnăscut' al personalităţii
"Războiul este părintele tuturor, asupra unor pământeni. Când este important. Felul de a fi al
regele tuturor; datorită lui unii am actionat în acest fel, am italianului naturalizat în Romi-

anticipa li a 51
I
GENERATORUL DE REALITATE

nia era cel tIpIC pentru artişti. tâmplate. Se gândeşte la o tuţile de ghicitor să apară şi să
Fără a conştientiza pe deplin solutie practică. O eventuală dispară, ca nişte crize de reu-
acest fapt, Santana era/este părăsire a ţării? Nu. Se simte matism.
multumit de realitatea obiectivă. foarte bine între cetăţenii Romi- N-am făcut nimic pentru ca
Oamenii obişnuiţi caută să se niei. Îndepărtarea împăratului de oamenii să afle de existenţa
adapteze realităţii. Artiştii, dim- el nu-l deranjează. Când în mea. A avut loc un fenomen
potrivă, vor să violeze reali- minte îi apare cuvântul diz- spontan, inexplicabil. Cineva a
tatea, s-o oblige să li se su- gratie, are un zâmbet abia vizi- spus într-o zi numele meu şi
pună. Lucrările/creatiile lor au bi 1. ÎI întreb: apoi toti s-au molipsit. Acum
această semnificatie. Ele vin - Dizgraţia imperială vă de- Entitatea face parte din peisajul
printre celelalte obiecte reale, ranjează? Vă simţiţi cumva cotidian al Rominiei. Despre
pentru a-I satisface pe artist. ameninţat? mine se vorbeşte fără emoţie,
Santana era un artist al propriei Zâmbetul i se accentuează: Sunt un zeu/dumnezeu banali-
sale existente. Imagina întâm- - A, nu! Nu sunt genul de zat. Interventiile mele În vieţile
plări neobişnuite, participa la om ... Un ghicitor în cărţi de lor nu-i impresionează, li se
ele, le trăia. Astfel se explică tarot... Cine să-şi pună mintea par fireşti. Cam tot aşa judecau
faptul că a practicat cerşetoria cu mine? Niciodată nu am oamenii din antichitatea greco-
stradală, precum şi cariera lui făcut rău cuiva. Pentru intrigile latină. Zeii lor erau consideraţi
de clovn muzical, relativ cele- politice, împăratul avea spionii un fel de semeni ai lor, dotaţi
bru la un moment dat. În ace- lui. Mie îmi cerea pronosticuri, cu puteri mult mai mari, unele
laşi fel poate fi interpretată cum să spun?, aproape filo- dintre acestea ţinând de sfera
preferinta lui pentru asceză ab- zofice. supranaturalului, Romii şi ro-
solută, într-o perioadă istorică - De pildă. mânii au reacţionat în acest fel
dominată de liberalizarea tuturor - Mă întreba despre viitorul şi fiindcă posedă un strat psi-,
viciilor. Spre deosebire de oa- romilor. Avea îndoieli. Spunea hologic comun, format dintr-un
menii obişnuiţi, care caută în că romii nu sunt făcuţi să con- puternic sentiment al fatalităţii,
vicii tocmai noutatea absolută, ducă, iar situatia actuală nu Convieţuirea lor poate fi şi ast-
italianul a intuit că atitudinea poate să dureze. fel explicată. Aparitia şi consoli-
opusă poate să fie foarte pro- - Şi ce îi răspundeaţi? darea conceptului de Entitate au
ducti vă. Practicând escetismul, - Depinde ce îmi spunea fost însoţite de o relaxare a
el a obţinut trăiri originale. Entitatea în acel moment. sentimentului de îngrijorare/pre-
În momentul interviului meu, S-a referit la mine fără ocupare. Oamenii ali găsit o
este îmbrăcat într-o rasă de nici-o emoţie, de parcă ar fi explicaţie comodă pentru toate
călugăr. Poartă părul lung, legat fost vorba despre un sfătuitor lucrurile dezagreabile care li se
într-o coadă subţire. Ochii lui oarecare. întâmplau.
sunt neobişnuiţi , de culori Într-adevăr, rn-am folosit de Mă interesează cum recep-.
diferite, verde şi, respectiv, el pentru a complica evolutiile ţiona Santana mesajele mele. Îl
albastru. Este dezamăgit sau, în din Rominia. Mecanismul a întreb:
orice caz, are o stare de spirit funcţionat o perioadă destul de - Cum aveau loc contac-
dominată de' sentimente nega- lungă. tele? Asta, desigur, admiţând că
tive. Realizez acest fapt anali- - De unde ştiti că era Enti- teoria dumneavoastră este adevă-
zăndu-i parametrii fiziologiei. În tatea? îl întreb. Poate că dum- rată,
asemenea situatii cei mai multi neavoastră erati, pur şi simplu, Santana parcă ar fi aşteptat
oameni recurg imediat la un inspirat. să vorbească despre asta. Vocea
euforizant oarecare. Santana Mă pri veşte ţintă şi clati nă lui de om impasibil se schimbă.
reacţionează invers. Se gândeşte încet din cap. Coada i se mişcă Constat că nivelul adrenalinei îi
că starea lui proastă este ceva pe spate, amintindu-rni de un- creşte. La fel, viteza de circu-
original şi trebuie sevurată. duirile unui şarpe. Ochii lui latie a impulsurilor în creier,
- Mai degrabă am fost sunt isscinemi. Aşa gândesc/spun Trăieşte o uşoară emoţie.
celebru, îmi spune el într-o oamenii. Spune:
engleză impecabilă. Acum sunt - Nu, spune. Aşa ceva nu - Mai întâi mă simţeam
un om obişnuit. Tot mai putini se poate. străbătut de o căldură, ca şi
sunt cei care vin să mă con- - De ce? Există cazuri. cum mi s-ar fi urcat pe neaş-
sulte asupra viitorului lor. În - Fluctuaţiile. Nu se pot teptate temperatura. Cuvintele
curând nu mă va mai căuta explica. Cineva are un dar. De nu pot descrie această senzaţie,
rurnem. ghicitor, să zicem. Poate să îl Apoi, pur şi simplu, mă tre-
Nu .este afectat de cele în- piardă. Dar n-am auzit ca vir- zeam vorbind. Cuvintele erau şi

52 anticipaţia
T
GENERATORUL DE REALITATE

nu erau ale mele. Nu mă de- gent. Nu şi genial. Inteligenţa În România ani lor 1991-
ranja faptul că eram manipulat. este potrivnică geniului. Cine o 2000 activează câţiva oameni
Simţeam mai degrabă o intensă are combină elemente cunoscute interesanţi de viitorul ţării lor.
recunoştinţă. de oricine într-un mod rapid Unii dintre ei folosesc extrapo-
- Pentru ce? sau/şi ingenios. Geniul scoate Iări de tip ştiinţific. Altii recurg
- Fiindcă eu fusesem cel ales, ceva din mânecă şi are toate la imaginaţie. Aceştia din urmă,
Îşi recapătă calmul. Conti- îndrăznelile. Ca un copil com- literaţi, sunt mai ales persoane
nuă cu glasul lui obişnuit. Cred plet ignorant. Inteligenţa aduce care cunosc limba engleză şi
că acum este ironic. Există sterilitate intelectuală. Este un acuză un complex de inferiori-
nişte indicii fiziologice. Acestea paradox. Faptul că unii oameni tate culturală. Ei suferă pentru
apar atunci când omul trăieşte geniali au înţeles natura para- lipsa de importanţă pe plan
o atitudine interioară de negare. doxală a Universului îi ridică mondial a limbii lor materne.
Zice: în ochii mei. Cândva vom pu- Preferă să fie scriitori' americani
- Desigur, totul avea o tea conversa. Un om inteligent sau englezi. Teoretic, comutarea
notă patetică. Mă trezeam trans- nu Înţelege, de fapt, paradoxal, le este accesibilă, Ei pot să apro-
format într-un personaj de tra- dar simulează că l-a priceput. fundeze engleza/americana şi
gedie. Nu era tocmai pe gustul Doar un geniu şi/sau un om s-o folosească În scris. Practic,
meu. ' prost reuşesc să folosească soluţia este ineficientă. Litera-
- De ce? paradoxul cu naturaleţe. Primul, tura, aşa cum se face atunci,
- Fiindcă am fost Întotdea- fiindcă l-a pătruns, al doilea, fără programe capabile de tra-
una un om necredincios. pentru că nici măcar nu a duceri nuanţare, nu le reuşeşte
-r- În ce sens? Încercat aşa, socotind paradoxul decât vorbitorilor nativi. Cutare
- Nu m-am închinat mCI ceva la îndemână; printre alte autor din România se pqate
unei divinităţi. Dacă un zeu mă concepte .. instala în limba engleză/ameri-
alegea, însemna că, vrând-ne- Am nevoie de un geniu, fie cană, dar îrnbătrâneşte înainte
vrând, devenearn un credincios. şi al răului. Doar el va reuşi de-a o putea folosi eficient. Pe
De altfel, simţeam în mine un să bulverseze lucrurile atât de de altă parte, textele în limba
fel de evlavie. Îmi era imposi- mult, încât cantitatea de infor- română nu 'interesează editurile
bil să mă opun. Încercam să maţii să crească În mod semni- şi periodicele. Românilor le ră-
fiu detaşat, dar nu reuşeam pe ficativ. mâne să facă din scris o gim-
deplin. Era ca o beţie. Sau o nastică de întreţinere a creie-
abandonare. Nu neapărat neplă- relor, anulându-şi dorinţa de a
cută. În trecutul acestei ţări publica. Sau să renunţe. Fără
- Şi acum?
- Lucurile s-au schimbat.
Entitatea nu-mi mai dă nici-o
2 există multe creiere
interesante, producă-
toare de informaţii numeroase.
acces la profesionalizare,
rărnân la amatorismul perpetuu.
Unii dintre ei încearcă un sen-
ei

atenţie. Le transmite mesaje Pot să apelez la ele. Mixarea timent de disperare, stimulativ
altora, probabil. epocilor este dificilă, dar nu pentru literaţi. Intervine astfel
- După cele spuse' mai îna- exclusă. Într-un mod neînţeles un mecanism psihologic de ne-
inte, situaţia aceasta ar trebui pentru oameni, indivizi trăitori înţeles pentru mine, dar explicat
să vă convină. V-aţi recăpătat În perioade istorice diferite pot de esteticieni. Din disperare sau
autonomia. coexista. Ideile pot circula Între din alte motive psihice, unii
Se uită pieziş la mine. ĂSta creierele viilor şi morţilor. Aşa scriu totuşi cărţi sau texte scurte
îşi bate joc de mine. în defini- ceva se întâmplă nu numai prin despre viitorul României, aşa
tiv, nu mă deranjează. Unui intermediul culturii scrise şi cum îl vede fiecare. Unele
adevărat practicant al ironiei vorbite. texte sunt premonitorii. Nu
trebuie să-i placă şi atunci când Setea mea de informaţii ar toate sunt publicate. Le citesc
el însuşi este ţinta. Spune, putea fi satisfăcută prin lecturi şi pe cele rămase în manuscris.'
zâmbind abia vizibil: şi vizionări. Sau/şi prin scenarii Consider că sunt o sursă de in-
- Într~adevăr. Am redevenit virtuale, concepute de oameni formaţii inedite.
un anonim. Nu este rău. Deşi, pentru a se distra. Părnântenii Teoretic, textele literare ar
după cum ştiţi, de la bine la au multă imaginaţie, dar rareori trebui să-mi satisfacă foamea.
rău este mai puţin confortabil intuiesc realităţile altor lumi. Fractic. nu se întâmplă aşa.
decât invers. Căpătasern un Acestea sunt mult mai com- Am nevoie de fapte petrecute
anumit gust pentru... grandoare. plexe decât îşi închipuie oame- în planul realităţii obiective.
Acum m-am lecuit. nii. Totuşi, câteva constructii Scenarii fictive pot să constru-
Santana este lin om inteli- imaginare îmi pot fi utile. iesc şi singur, pornind de la

anticipaţia 53
GENERATORUL DE REALITATE

date reale sau luate din cărţi. ziţie decât spaţiul geografic al jenit. Nu sunt prea mândru de
Soluţia este să stabilesc 0/ Rominiei de astăzi. Rebelii îmi mine.
legătură între scriitorii din tre- vor da, fără s-o ştie, schema De fapt, n:are nici-o im-
cut şi realităţile de azi. Am de dezvoltare. Gândurile lor se portanţă. - Işi aprinde o ţigară
două variante. Prima. să-i son- vor transforma în realitate cu mişcări rapide, - Vrei să vii
dez,fără ca ei s-o ştie. A doua, obiectivă. la o şedinţă de-a noastră? La o
să merg în perioada respectivă Am devenit un fan, un ins Întâlnire, adică?
şi să mă inspir din ideile lor preocupat până la obsesie de - Aş fi foarte bucuros, Cred
nescrise. Aceşti oameni sunt literatura Rebelilor. fI cunosc în brai nstorrn ing, iar voi mă
imprev.izibili. În creierele lor se pe Sebastian A. Corn, medic, interesaţi mult.
află scenarii sutprinzătosre. Unii 35. Simulez un profil psihic şi - Bine. Cred că nimeni n-o
dintre ei scriu mai puţin intere- intelectual asemănător cu al lui. să se opună.
sant decât gândesc. Aceasta Sunt un medic psihiatru, venit - Pot să şi particip la dis-
datorită unei presiuni a mentali- la Bucureşti din provincie, de cuţii?
tăţilor. Ei ţin cont de prefe- la Braşov. Mă aflu într-un con- - Da, evident.
rinţele editorilor şi cititorilor. cediu medical prelungit, în - Eşti animatorul grupului,
Imaginaţia le este, după cum urma unui accident de maşină. nu?
spunea unul dintre ei. ca un Am sosit în Capitală pentru a-i Le-am urmărit câteva şedinţe,
cal dresat, incapabil să mai cunoaşte pe cei din Grupul dar n-am intrat în minţile 'lor.
alerge liber, în direcţii dictate Rebelilor. Le ştiu în amănun- - Da, spune fără' să dea vreun
de inspiraţia momentului. ţime literatura, pot să ofer ci- semn de mirare. De unde ştii?
Mă interesează un grup de tate lungi. Un autor nu rezistă - Am făcut nişte deductii,
oameni relativ tineri, care soci- la asemenea probe de prefe- Am comparat textele voastre.
alizează actul de a scrie ficţiuni, rinţă. Ai stofă de lider.
ACţionează ca un grup de co- .Sunt mai în vârstă decât - Nu cred. Băieţii mă ad-
mando, pătruns în spatele fron- Sebastian A. Corn cu 15 ani, miră pentru că vorbesc engleza.
[Ului literar. Astfel i-a caracteri- dar acest aspect nu contează Asta ar fi explicaţie.
zat un anume Voicu Bugariu. prea mult. Corn mă priveşte ca
- O să-mi arăţi şi banca
Rezultatul muncii lor este o pe un coleg de generatie.
voastră de idei?
carte ciudută: Motocentauri pe Spre deosebire de colegii
- De ce nu? Doar n-o să
Acoperişul Lumii. În ea, istoria lui de grup literar, Corn vor-
te apuci de scris.
umanităţii este rescrisă, în ce- 'beşte curent engleza, A învăţat-o
In realitate, le cunosc ideile.
pând din Antichitate. O ucro- în .copilărie. Ceilalţi au bune
Unele dintre ele ar putea fi
nie, Rominia, numită pe atunci cunoştinţe de engleză, dar nu
dezvoltate în sensul dorit de
România, nu este menţionată, se pot măsura cu el. Acest as-
mine. Zârnbesc:
dar cititorul presupune că este pect Îl transformă Într-un lider
- Bineînţeles că nu. Mă
solidară cu destinul general al unanim acceptat.
interesează doar dinamica voas-
planetei. Autorii- sunt inventivi. , - Spune-mi pe nume, insist.
tră- intelectuală. Ce se petrece
Un semn al ebuliţiei intelec- Intr-adevăr, am 50 de ani, dar
în creiere.
tuale este abundenta substan- nu ne desparte o generaţie.
La şedinţa de brainstorming
tivelor noi, inventete. Ştiu că - Bine, zice.
mă comport modest; intrând în
psihologii îşi supun ,pacienţii la Mă priveşte curios, După ce
testul de productivitate lexicală, i-am recitat lungi pasaje din rolul unui amator fervent şi
Numărul de cuvinte rostite Într-o cărţile lui, mă consideră un fel oarecum complexat. Îi tratez pe
anumită perioadă de timp este de monstru simpatic. toţi ca şi cum ar fi nişte ma-
direct proporţional cu vi vaci- - Ai o memorie fotografică, eştrii ai literaturii. Comporta-
tetee intelecţiei. Pe măsură ce se pare, continuă el. Eşti primul mentul meu le face plăcere.
omul Înaintează În vârstă, per- de felul ăsta, pentru mine. N-am Realizez acest fapt.
formanţele scad, mai cunoscut personal un ase- Se vorbeşte despre insufi-
Rebelii, numiţi şi Grupul menea ins, Dar asta este mai cienţa lui Dumnezeu. A celui
Rebelilor, văd o lume cu totul degrabă un defect. Memoria creştin.
deosebită faţă de cea a timpu- extraordinară scade drastic crea- - Este un concept restrictiv,
lui lor. De ce nu, le-aş urma tivitatea, Respectivii au un QI spune Michael Haulica, un om
sugestiile şi n-aş introduce mo- relativ scăzut, Eşti şi cam bă- la vreo patruzeci de ani, foarte
dificări în sensul celor visste trân. De fapt, nici eu însumi agresiv şi tocmai din acest
de 'ei? Planul lor planetar nu-mi nu sunt prea tânllr. motiv deosebit de politicos,
este accesibil. N-am la dispo- - Am aşa ceva" spun stăn- Dacă ţine de el, omul, scrii-

54 anticipaţia
GENERATORUL DE REALITATE

torul, nu poate să se desfă- devenit rebeli. Rezultatele au rurg expeditiv. Prin minte îi flu-
şoare. Este paralizat de diferite fost uneori excepţionale. Un ex- tură gânduri disparate. Spune,
obstacole morale şi psihice. emplu este Beethoven. Şi alţii, pentru prima oară ezitant. .
- În schimb, intervine Danut desigur. - Poate că încercările noas-
Ivanescu, permite o sumedenie - Fiecare epocă este unică, tre de a ne racorda la literatura
de variatiuni pe tema negării. spune Don Simon. americană şi-au epuizat posi-
Astfel, devine un concept foarte Câteva dintre textele lui mi-eu bilităţile. Poate că trebuie să ne
bogat. Negarea nu se poate piăcut pentru felul cum expri- gândim la ceva românesc.
exercita în mod prolific, decât mau egresivitetee. Nu mai vorbeşte nimeni. Nu
dacă are un obiect important. - Aşa este, recunoaşte Corn. se va vinde. Pe cine îl intere-
De exemplu, negarea religioasă Acum, de exemplu, totul a sează viitorul României? Există
este mult mai fertilă decât cea ajuns la paroxism. În trecut, un snobism, iar noi suntem
social-politică. Revolta de tip lucrurile mergeau mai încet. victimele lui. Revolta noastră
religios este cea mai autentică. Întrebarea este cum poate fi include şi disperarea de a ne fi
Ivanescu este un rocker, prinsă în literatură această născut români, de a trăi la
adică o persoană preocupată viteză. Bucureşti, Iaşi sau Ploieşti şi
până la obsesie de un anumit - Şi haosul, intervine Iva- nu la Los Angeles. Atunci,
fel de muzică vocal-instrumen- nescu. Irnprovizaţia frenetică. cum? Noi încercăm tocmai să
tală, EI scrie, în colaborare, câ- Muzica rock o exprimă .. Cum ieşim din conditia de români şi
teva cărţi despre Mele ale mu- să atingi frenezia în literatură? să ne sincronizăm la tonalitatea
zicii pop-rock. Rcckerii sunt - Este o chestiune de scrii- mondială,
nişte rebeli prin excelenţă. Ei tură, spune Banuta. Trebuie Intervin, suficient de ezitant,
îşi transformă preferinţele muzi- adaptată. Formulări eliptice. pentru a nu părea prea Îndrăzneţ
cale în formă de viaţă. Teoreti- - De fapt, spun, literatura - Marii scriitori au folosit
cienii lor vorbesc despre con- trebuie să renunţe la ea însăşi. limbile lor materne. Exceptiile
tracultură, înţeleasă ca un pro- Lucru aparent imposibil. -sunt neglijabile. Există un ge-
test sistematizat împotriva cul- - Viitorul planetei, spune niu al limbajelor naturale, im-
turii artistice şi chiar a valo- Corn. A fost de atâtea ori ima- posibil de simulat. Oricum, lite-
rilor de civilizaţie, În sens larg, ginat şi totuşi variantele posi- ratură de fictiune de foarte
admise de majoritatea oamenilor bile parcă se înmulţesc, în loc bună calitate nu se poate scrie
şi de tradiţie. Sunt nişte icono- să se împuţineze.: într-o limbă străină.
claşti, Negarea şi rebeliunea le - Cum? întreb. - Şi apoi, spune Radu
structurează psihicul. Revolta - Este un fenomen de pro- Pavel Gheo, un tânăr tăcut
le contaminează cele mai in- liferare, spune lvanescu. Mulţi- până atunci, de ce n-am fi mai
time componente ale perso- mea scenariilor nasc tot mai îndrăzneţi, mai tupeişti? Eu am
nalităţii. multe posibilităţi de combinare. scris nişte texte despre România
- Ai dreptate, spune lonut Are dreptate. Teza lui poate viitorului şi n-au ieşit prea
Banuta, un tânăr cu ochelari, fi demonstrată matematic. prost.
preocupat de grafica realizată - Există totuşi un sentiment Are dreptate. Scenariile lui
pe computer şi de literatura de nemulţumire, spune Corn. ÎI m-au interesat. Am retinut
avangardistă. Atunci când se trăim cu toţii. Nu numai ca câteva idei din ele. -
referă la divinitate, negarea naşte scriitori, darnnaţi să trăiască ~ . S-a încercat aşa ceva.
un tremur interior. Favorabi 1 într-o lume ostilă şi dispretu- Bătrânul Bugariu s-a aventurat.
oricărui artist. Când negi divini- itoare. Chiar şi ca protestatari. A Încercat să facă o antologie.
tatea, te simţi important, dar în Sau negatori, cum vă place mai Alte Românii. N-a ieşit nimic.
acelaşi timp ţi-e şi frică. Este o mult. Lumile construite de noi Câteva texte au apărut într-o
stare de spirit favorabilă. rămân scrise pe nişte hârtii sau revistă. Nici-o editură nu s-a
Ridic, timid, două degete. înmagazinate în memorii ale interesat de un volum. A fost,
Sebastian A. Corn îmi face calculatoarelor noastre. de fapt, un eşec, încheie Corn.
semn să vorbesc. Spun: - Nu sunteţi oameni poli- Mi-e teamă că este o fundătură.
- Titanismul a reapărut pe- tici, spun. Nu puteţi să influ- Publicul este iremediabil intere-
riodic în istoria artelor si a li- enţaţi lumea obiectivă. Sunt sat de ce se întâmplă prin alte
teraturilor. Întocmai cum' titanii limitele ficţiunii, dintotdeauna. părţi.
din mitologia greacă s-au răscu- Medicul îşi aprinde o ţigară
I - Împreună, spune Banuta,
lat împotriva zeilor, artiştii au cu gesturile lui rapide, de ehi- am putea face altceva. Ne tre-

anticipaţia 55
GENERATORUL DE REALITATE

buie o "idee nouă. Capabilă să este destul. Pentru străinătate. ativi. Neuronii lui s-au dus pe
coaguleze, să dea o structură. - Dracula a prins, spune apa sâmbetei. Un deşeu, real-
- Să fie, oricum, ceva teri- Don Simon. -mente. Mai simulează şi el că
fiant, zice Ivanescu, - Singura chestie valabilă. . trăieşte şi gândeşte, În realitate,
Vocile încep să se amestece. - Un roman despre Dracula. este o legumă. Ce să caute
Replicile devin foarte scurte. De Redivivus. printre noi? Şi apoi, ifosele lui
abia acum începe adevărata - În fond, spun, povestea de om cultivat. Absolut ener-
şedinţă de brainstorming. cu vampirii este' modelul pentru vante. Dacii n-ar fi urmat filo-
- Idila este exclusă. altele. Un rău ce se difuzează logia, poate că ar mai fi fost
- Un factor distructiv. În toată .lumea. Varnpirismul. ceva de făcut cu el. Noi do-
- Un focar de infectie ... Ceva legat de parapsihologie. vedim eli, de fapt, cultura uma-
- Periculos pentru întreaga Forţe subtile, dar capabile de nistă este o piedică in calea li-
planetă.- diseminare. teraturii adevărate. La fel cum
- Răul să pornească din - N-am nici-o idee. Totul a studiile sistematice de muzică
România. fost scris şi filmat. Până şi împiedică adevărata creatie.
- Nu epocă postatomică şi lumea de dincolo. Care stea a rockului a făcut con-
nici catastrofă ecologică. - Există un roman de Ro- servatorul? Există doar câteva
- Parapsihologie? berto R. Grant. .. Poate ar fi excepţii. Spre confirmarea re-
- Asta este o forţă subtilă. interesant. .. gulei. Studiile sistematice ucid
Nu merge. - Cine mai este şi ăsta? creativitatea.
- De ce? Orice merge. - Pseudonim. În fond, nu Aceste gânduri apar simul-
- Ajungem la Anticrist, la contează. tan în toate minţile celor pre-
diavol. - Şi? zenţi, ca şi cum ar fi acţionat
- Copiem Biblia. - Vede un viitor al Rornâ- un fenomen de contagiune psi-
- Nu. niei... Dominat de ţigani., Ro- hică.
- Ba da. mânii devin minoritari ... În aceeaşi zi din anul 1997
- Atunci îl copiem pe Pavel - Sinistru ... Nu-mi place. ÎI caut pe Roberto R. Grant.
COI;Uţ. - Nici nu trebuie să-ţi placă. Am aceeaşi înfăţişare de la şe-
- Ai dreptate. Ăsta scrie exe- Ideea contează. Sunt posibile dinţa de brainstorming.
crabil, dar a făcut din România tot felul de dezvoltări. - Sunt un editor din pro-
buricul pământului. Dacă aş cunoaşte uuturee, vincie, mă prezint. Mă numesc
- Şi ce dacă? Noi avem aş putea să mi-o atribui. N-am Zamfirescu. Am o editură mică.
alte mijloace. parcurs respectivul manuscris. De obicei scot lucrări sponso-
Fără nici-un motiv aparent, Am certitudinea, o asemenea rizate. Din când în când, însă,
tac toţi. Se aprind ţigări. carte n-a apărut. Deci a existat îmi pot permite să risc.
Radu Pavel Gheo spune cineva cu o viziune a viitorului - Şi v-aţi gândit la mine ...
ezitant: ţigănesc. A ghicit bine. A ima- Anumite semne psihof'izio-
- O catastrofă etnică ... ginat ceva ce astăzi este reali- logice mă determină să conchid:
- Cum? tate. Interesant. omul este ironic.
- O etnie se dezvoltă peste - Acest Grant ar fi meritat - Da, spun. Am auzit că
măsură şi încurcă treburile tu- să participe la şedinţele voastre, aveţi un manuscris ...
turor. spun. De ce nu l-aţi chemat? - Am mai multe.
- Aşa ceva nu se poate în - Nu ştim cine este, spune - Mă interesează cel despre
lumea de azi. Vom fi socotiţi Corn. viitorul României.
rasişti. Şovini. Nu merge. De fapt, ştie foarte bine, - Cel cu ţiganii?
- Naţionalişti ... Sună ca dar este oprit de prejudecăţi. - Da.
dracu' ... Insul ascuns sub pseudonimul - De unde aţi auzit de el?
Râd cu totii. Replica respec- Roberto R. Grant este un om - Redevine ironic. - Dacă nu
tivă a fost rostită de un om care se apropie de 60. Un moş cumva vă deranjează Între-
politic, În urmă cu câţiva ani. in toată puterea cuvântului. Ce barea ...
Văd În minţile lor o complici- să caute printre noi? Un dino- .;:, Am cunoscut nişte autori.
tate intelectuală, de grup. zaur de pe vremea comunismu- Membrii unui grup. Scriu în
Umor. lui. Ce dacă a avut şi el o colectiv. Fac şedinţe de brain-
- În România, zice Haulica, găselniţă? Asta nu înseamnă storming. V-au amintit numele.
orice s-ar întâmpla şi tot nu nimic. Noi suntem tineri, cre- - Şi adresa? De unde?

56 antlcipaţia
GENERATORUL DE REALITATE

Găsesc o formulă potrivită nat: nedreptăţiţi, trataţi' discriminato-


situaţiei. Spun, Înveselit: Am locuit într-un cartier riu şi aşa mai departe. Totuşi,
- Totul 'se află până la urmă de ţigani. M-a interesat etnia. este imposibil să nu observi că
- Asta aşa este. Modul ei de a ne fagocita, vitalitatea lor extraordinară îi
Grant este un bărbat de 58 dacă-mi permiteţi termenul. Sub ajută să nu se modifice interior,
de ani. După standardele pă- raportul mentalităţilor, bineînţe- să treacă prin epoci neschirnbaţi
mântenilor nu are nimic deose- les. Mi s-a părut că nu noi îi în esenţa lor umană. Astfel se
bit. Mintea lui, constat, nu este asimilăm pe ei, ci invers. exprimă vocaţia lor istorică.
atât de erodată precum cred cei - Cum aşa? Românii sunt mult mai adap-
din Grupul Rebelilor. Încă mai - Nu sunt şovin sau cine ştie, tabili. Iată de ce au început să-i
reuşeşte să gândească mulţumi- în acest gen. Mi s-a părut doar imite pe ţigani şi chiar să fad
tor. Nu mai este creativ, dar că românii încep să-i imite. act de vasalitate în fata lor.
deţine ingeniozitatea de a com- Asta-i tot. Poate este o fantezie - Nu cumva exagerati?
bina prefabricate literare. În de filolog. De exemplu, jargo- Suspină:
acest domeni u, este oarecum nul adolescenţilor, al Iiceenilor. - Poate că da. Oricum, păre-
competitiv. În tinereţe şi-a chel- Au preluat expresii curat ţigă- riIe mele nu contează.
tuit energia intelectuală perfec- neşti. Zâmbesc. Schimb vorba, în-
ţionându-se într-un joc numit - Şi ce este rău în asta? trebându-I:
şah. - Nimic, evident. Limbile - Şi cum vedeţi continuarea?
- Să vă aduc manuscrisul? se amestecă între ele. De ce-ar - Păi, volumul acesta se
.- În glasul lui decelez scepti- fi engleza superioară limbii termină În coadă de peşte. Am
cismul. - Este cam prost dac- române? Toate idiomurile sunt lăsat loc pentru mai multe ur-
tilografiat. M11 Întreb dacă nu egale între ele. Dar nu asta ... mări. Mă gândesc la' un fel de
cumva o să vă pună probleme, Nu neapărat preluări le ... Am reflux istoric. Ţiganii, din nişte
la lectură. observat o ţigănire a românilor. motive oarecare, să le facă loc
- Nu mă deranjează, spun. O iluzie, poate ... Una în plus. românilor. Aceştia să iasă din
Îmi pune înainte un teanc Aştept liniştit să continue. apatie şi să preia din nou pu-
de hârtii destul de zdrenţuite pe Ştiu ce-mi va spune, dar rolul terea. Poate este o schemă na-
margini. Zârnbeşte stânjenit: meu este cel al unui intelectual ivă, dar n-am reuşit să imagi-
- Nu am decât un singur de provincie puţintel naiv. Zice, nez una mai bună.
exemplar. L-am dat unor prie- alegându-şi vorbele: - În istorie s-au mai văzut
teni. Hârtia nu este prea bună. - Am făcut şi nişte calcule asemenea mişcări.
Asta-i situaţia. - Îşi recapătă demografice. A rezultat că peste - Evident. Nimic nu este
buna dispoziţie. - Doriţi cumva vreo şaizeci de ani românii vor nou sub Soare.
o cafea? deveni minoritari. Bineînţeles, - Dar mecanismul? De ce
Răspund afirmativ. În timp nici asta n-ar fi o tragedie. În intră ţiganii în reflux? Trebuie
ce dispare pe uşa dinspre bucătă- definitiv, într-o Europă a viito- ceva concret. Un impuls initial.
rie, parcurg manuscrisul. Când se rului, toate etniile vor fi egale. - M-am gândit la ceva. Un
întoarce, mă găseşte adâncit în Ultimele cuvinte le spune fenomen inexplicabil prin
lectura celei de a patra pagini. ironic. Mă priveşte întrebător. mijloace ştiinţifice. Ceva para-
- Ce spune? mă întreabă. Spun: normal. - Mă priveşte cerce-
Tonalitatea... Cum vă sună tex- - Nu spun nimic. tător. - Scrieţi şi dumneavoas-
tul? Văd în conştiinţa lui efortul tră? Parcă n-aş crede.
- Îmi place. Este o lume de-a fi obiectiv. Spune: - Ideea... Nu cumva să v-o
ciudată, după câte pot să-mi - Nu am nimic împotriva fur? Puteţi fi liniştit. Nu scriu
dau seama. Cum de v-ari oprit ţiganilor, evident. Totuşi, nu şi nici n-arn de gând să mă
la un asemenea subiect? pot s11 nu constat că această apuc de scris.
Nu-mi răspunde imediat. etnie se afl ă în expansiune. - Păi, atunci... Ar fi vorba
Omul ăsta cumsecade... Parc! Şansele ei de succes sunt mari. despre ...
văd, n-o să ne mai întâlnim Nu numai datorită prolificităţii.
niciodată. Am mai primit pro- Mai este ceva. (Continuare în numărul viitor)
misiuni de la nişte editori. - Ce anume?
Unul mi-a dat chiar un avans. - Ţiganii deţin o anumită
M-am plictisit să tot repet ace- inerţie. Desigur, de vină sunt
leaşi cuvinte. Vorbeşte resern- împrejurările istorice. Au fost

anticipaţia
DAN D. FARCAŞ

ă gândesc că printre cei care serial de televiziune), Creierul lui Brocs,

M 'r
it ~
citesc aceste pagini vor fi şi
unii care aspiră la a-şi vedea,
dacă nu azi, atunci mâine, numele tipărit pe
Dragonii din Eden, ca şi al altora mai putin
cunoscute cititorului român. Dar el a scris
şi romanul SF Contact, care n-ar fi ajuns
volume de povestiri ori chiar romane SF.
cunoscut la noi dacă n-ar fi existat filmul
Sau, de ce nu, pe un volum "nonfiction",
Îmi vine în minte surpriza pe care am avut-o omonim, creat după acesta, film care încă
când, intrând în câteva librării din ţări anglo- se mai află în "box office".
fone am constatat cât de netă este distinctia Este vorba însă de exceptii, şi nici măcar
dintre raioanele de .fiction" şi .nonfiction". de exceptii foarte convingătoare. Cazuri asemă-
Mai mult, am observat şi că pe .cotorul nătoare sunt, desigur, mult mai multe, dar
cărţilor din a doua categorie scria invariabil exemplele date sunt suficiente pentru ceea
(deşi cu litere minuscule) .nonfiction". Prin- ce dorim să demonstrăm. Pentru marele
tre acestea erau cărţi care istoriseau întâm-
public, Asimov sau Lem vor rămâne în
plări, la prima vedere incredibile, din dome-
niul OZN, fenomene paranormale etc. În tabăra .fiction", iar Sagan în tabăra .monfic-
raionul de vizavi, alte cărţi, de astă dată tion". Încercările lor, remarcabile altminteri,
.fiction", relatau adesea istorii asemănătoare, de a sparge această imagine, nu au fost de
deşi nu neapărat mai stranii, dar cu mai natură să răstoarne împărţirea făcută.
multe conflicte şi caractere, uneori chiar cu Cred că explicaţia stă în faptul că autorii
un plus de inventivitate. citaţi, în fapt toţi autorii, sunt, prin struc-
Au existat şi autori care au încercat să tura lor, fie de tip .fiction", fie "nonfic-
exceleze în ambele domenii. Exemplul cel
tion", chiar dacă unii (exceptia care con-
mai la îndemână este Isaac Asimov. Totuşi,
cititorul de la noi îl cunoaşte în primul firmă regula) reuşesc să exceleze în ambele
rând ca genial autor de .fiction" al ciclului directii. Pentru a avea argumente să ilustrez
Fundaţiei şi al povestirilor cu roboţi. această idee aş cere permisiunea ca la aceste
Stanislav Lem, pe care nu are rost să-I celebre personalităţi să adaug şi câteva crâm-
prezentăm, ud
este alt celebru autor SF. peie de experienţă personală. Sunt conştient
Câţi ştiu oare la noi că el a scris în 1967 de lipsa mea de modestie, dar îmi asum
şi o importantă carte "nonfiction", intitulată acest risc în speranta că cititorul va retine
Summa Tehnologiae, în care evaluează con-
câteva sugestii utile şi, poate, chiar mai
secinţele posibile ale cuceririlor ştiinţei la
mult decât atât. \
momentul respectiv, inclusiv din punct de
vedere filosofic. Pentru noi el rămâne, în Aşadar, în urmă cu exact o jumătate de
primul rând, inegalabilul autor al Ciberisdei veac, mi-am "publicat" prima operă. Una
şi al romanului Solsris. "nonfiction". Era croită din nişte foi lipite
Există şi situatia inversă. CarI Sagan a meşteşugit între ele, ca pentru a alcătui o
fost un astronom exceptional, laureat al pre- carte. Pe copertă desenasem ceva care tre-
miului Pulitzer pentru eseuri ştiinţifice, autor buia să sugereze un peisaj cosmic, iar pe
al unor cărţi precum Cosmos (devenit şi un cele nu multe .pagini am inclus (cu litere

58 anticipaţia
FICTION ŞI NONFICTION

mari de tipar) câte o scurtă descriere a care-l recomandă pe cel de "nonfiction".


planetei ar Sistemului Solar şi a altor câteva Confuzia dintre cele două categorii a dus
corpuri cereşti. La scurt timp după aceasta nu o dată la promovarea unor povestiri SF
mi-am alcătuit şi primele scurte lucrări .fic- (zise uneori "hard"), în care totul se re-
tion", care au avut un oarecare succes în ducea la gadgetăria tehnico-şti inţifică.
rândul colegilor de şcoală ... Această confuzie s-a manifestat la noi mai
Au trecut vreo cincisprezece ani până ales într-o anumită perioadă, prin istorisiri
când mi-a fost dat să-I întâlnesc pe neuitatul seci în care totul se reducea la faptul că un
Adrian Rogoz. S-a întâmplat la redactia cutare erou pozitiv inventa o nouă maşinărie
revistei Ştiinţe şi Tehnică, de care ţinea şi bazată pe un nou principiu al fizicii ş.a.m.d.
Colectia de Povestiri Ştiinţiiico-Fentestice Alteori, la noi şi aiurea, s-a mai practicat,
(precursoarea prezentei reviste Anticipeţisş. în acelaşi spirit, literatura SF bazată exclu-
Venisem cu câteva povestiri .fiction", care siv pe supralicitarea hipertrofiată a unor
i-au plăcut lui Adrian Rogoz şi au şi fost clişee existente (o navă care ajunge în Cos-
publicate în două numere din 1966 şi 1967. mos mai departe decât celelalte, exploratori
În acelaşi timp, însă, redactorul şef de atunci, care se întâlnesc cu nişte extratereştri mai
Ion Chitli, mi-a cerut şi nişte articole "non- mari şi mai înspăimântători decât în alte
fiction", care au apărut în Ştiintă şi Tehnică povestiri, catastrofe de dimensiuni mai mon-
mai repede chiar decât textele SF. La un struoase care ameninţă Pământul etc.). Este
moment dat, prin 1967, dl Chiţu chiar m-a clar că cei ce promovau acest gen de litera-
închis în biroul său, cu un teanc de reviste tură proveneau, în special, dintre cei cărora
de populari zare ' străine, 'spunând că nu voi le-ar fi stat mai bine în zona "nonfiction".
pleca de acolo până nu-i voi da titlul şi ter- Literatura "ştiinti[ico-fantastică", în accep-
menul următorului meu articol. tiunea românească a termenului, ar trebui să
• Peste vreo alti cincispreiecesau două- fie chiar ceea ce spune numele său, deci,
zeci de ani aveam de-acum primele mele înainte de toate, literatură, în care să existe
cărţi "nonfiction", publicate în' toată regula. fantasticul, fără însă a abdica de la spiritul
Îmi apăruse şi un număr de povestiri SF ştiinţiiic. Evident, aş cădea în ridicol dacă
prin reviste şi almanahuri; aveam şi o oare- aş dori să definesc aici ce se înţelege, în
care activitate cenaclistă. Asta m-a făcut să sens îngust, prin literatură beletristică. Dacă
mă prezint cu un volum de povestiri la o aş fi obligat totuşi să dau o definitie pro-
cunoscută editură, cu care colaborasem bine prie, aş sublinia că, pe' de o parte, o operă
înainte. După o foarte lungă ezitare mi s-a literară nu se justifică decât în măsura în
spus că dacă scrierile mele "nonfiction" care descrie, mai altfel şi mai convingător
erau publicabile, în schimb cele .fiction" nu decât au' făcut-o altii, caractere omeneşti,
erau. Mai mult, mi s-a spus că ar fi trebuit frumoase şi urâte, în toată diversitate a lor şi
să-mi fie evident de la bun început că poti în toată diversitatea situatiilor de viaţă în
fi bun în "nonfiction", dar în acelaşi timp care s-ar putea afla. Iar pe de altă parte, în
mediocru 'în .fiction". Întrucât aveam sufi- urma unui astfel de text. cititorul trebuie să
ciente alte planuri pe vremea aceea, n-am rămână cu un mesaj implicit, care să-I facă
mai insistat, dar am rămas să meditez asupra . mai bun şi mai frumos. Dar cred că toată
acestei lectii'. lumea ştie să facă deosebirea între o litera-
Există, într-adevăr, aşa cum sugeram şi tură bună şi una proastă. Iar dacă nu, tim-
la începutul acestui articol, abilităţi care pul, tiraj ele, poate chiar critica, pot face
recomandă un autor de .fiction" şi altele clar distincţia. În acest sens, literatura SF

anticipaţla 59
FICTION ŞI NONFICTION

nu are voie să fie altfel decât orice altă lite- tulbure construcţiile minţii. Dintre aceştia
ratură bună. Cu alte cuvinte, Într-un text SF din urmă fac parte, în schimb, marii con-
o idee, oricât de genială din punct de ve- sumatori de literatură. Pe primii îi poţi
dere ştiinţific sau tehnic, nu va scuza per- convinge cu o formulă matematică, pe cei-
sonajele şablon, acţiunea trenantă, stângăciile lalţi doar cu o pildă colorată şi bine aleasă.
de stil ori mesajul confuz. Din păcate, se pare că şi un autor bun
Din păcate, pentru a depăşi aceste din de literatură nu poate veni decât din această
urmă capcane, nu sunt suficiente doar exer- a doua categorie de oameni, dintre cei care
ciţiul şi bunăvoinţa.i. Există, se pare, tră- au voluptatea să reţină sute de detalii mai
sături, poate chiar înnăscute, care deosebesc mult sau mai puţin sernnificative, cele care
pe autorul capabil să scrie o astfel de litera- fac ca o poveste să pară nu doar verosi-
tură de cei care nu sunt capabili. milă, ci şi savuroasă, capabilă să-şi ducă
Ştim că încă din şcoală unii excelează mesajul la cât mai mulţi destinatari. Pentru
în abstracţiuni (cei cărora le plac, de pildă, că, bineînţeles, în lipsa unui mesaj uman, a
matematicile, logica ori filosofia), alţii, în unui adevăr important care trebuie transmis
schimb, sunt buni la materiile care abundă pe calea istoriei pilduitoare, în loc de lite-
în date: istoria, geografia, zoologia, literatura. ratură vom avea un joc gratuit de vorbe.
Primii au memoria ceva mai slabă, în Nu uităm, desigur, că autorul SF mai
schimb au o viteză mare în efectuarea de trebuie să aibă şi apetenţă pentru fantastic,
raţionamente. Ceilalţi judecă ceva mai încet, ceea ce, de regulă, nu este foarte dificil la
în schimb reţin foarte multe detalii. Para- iubitorul de detalii. Mai greu este cu urmă-
doxal, poate, la anumite materii pot fi la toarea cerinţă - spiritul ştiinţific -, mai ales
fel de buni.' Aceştia din urmă reţin, de când vine vorba de un anumit spirit critic.
pildă, toate formulele de fizică, inclusiv Fiind vorba de o calitate diametral opusă
toate cazurile particulare în care ele se celorlalte amintite, autorul de literatură au-
aplică, în timp ce primii nu ţin minte decât tentică SF de multe ori doar mimează
esenţialul, restul urmând să fie "dedus" rigoarea ştiinţifică, făcând erori elementare,
atunci când este necesar. Dar .diferenţa din- care pot fi depistate cu două-trei raţiona-
tre cele două tipuri nu se manifestă doar la mente succesive; pe acestea, însă, nu le
nivelul memoriei. Cei din prima categorie face, de regulă, aproape nici unul dintre
urăsc detaliile şi iubesc doar raţionarnentele cititori, iar cei ce le fac sunt gata să treacă
abstracte, căutând peste tot legităţile gene- îngăduitori cu vederea inconsistenţele de
rale, pe când cei din categoria a doua fac, dragul frumuseţii acţiunii, a caracterelor sau
dimpotrivă, o pasiune pentru cazul particu- a textului. E drept, mai există şi autori de
lar, arătând, ori de câte ori au ocazia, că literatură bună care reuşesc să, fie şi con-
ceea ce contează este diversitatea, iar genera- vingători pe plan ştiinţific. Dar, vai, cât de
lizările sunt înşelătoare. Pentru primii scur- puţini sunt ei!
gerea timpului nu face decât să repete, cu Oricum, se pare că, totuşi, mai lesne în-
detalii schimbătoare nesemnificative, nişte tâlnim un autentic scriitor care posedă spirit
scheme abstracte imuabile, pentru ceilalţi ştiinţific, decât un autor cu o solidă gândire
epicul derulării particulare, irepetabile, a inginerească în stare să-şi însuşească, ori
întâmplărilor este totul. Dintre primii s-a măcar să mimeze, calităţile necesare unei
recrutat în antichitate atomistul Democrit, bune opere literare. Cinste, desigur, excep-
cel care, se zice, şi-ar fi scos ochii la bătrâ- ţiilor.
neţe, pentru ca impresiile vizuale să nu-i

60 anticipaţie
CORNEL ROBU

Prima parte a acestui articol a apJ!rut in


,.Almanah Anticipaţia 1998".

(2) Preliminarii. ştiinJa din ştiinţiJicfiune atenuată a infinitului "practic"2, care nu presu-
pune propriu-zis nemărginirea, infinitatea, ,
Identitatea ireductibilă şi inconfundabilă suspendarea oricror limite, ci doar existenţa
a literaturii sf ca modalitate aparte de ex- unor magnitudini suficient de mari pentru a
presie artistică, legitimitatea sa de a exista nu putea fi cuprinse global de intuiţie, de
ca un "altceva" cu drepturi egale în "repu- percepţia prin simţuri, pe care în acest fel
blica literelor" - îşi află pilonii de susţinere o copleşesc, covârşesc: ncopleşitoml", "covâr-
deopotrivă în factorul .science" şi în fac- şitor-de-marele" ("das Uberwiiltigende", .xies
torul .Iiction" din science-fiction. Ubetregende", .xies Ubettegend Grosse'j3
Iată, mai întâi, ştiinţa din science-fiction, constituie, de exemplu, punctul de plecare
ştiinţa din ştiinţificţiune, adică din "proza al definiţiei pe care o dă sublimului Nicolai
de ştiinţă" sau "literatura de ştiinţă" - cum Hartmann, în parţial dezacord cu Kant:
s-ar putea transpune, în traducere literală, sin- «Dacă privim în ansamblu aceste deter-
tagma "science fiction": o definiţie a genu-: minaţii ale lui Kant, ele ne lasă nesatis-
lui la fel de bună ca oricare alta se poate făcuţi pe două laturi. (...)
axa tocmai pe acest prim element constitu- Al doilea: în obiect, totul este, fără în-
tiv, aşa cum face, printre altii, scriitorul doială, prea mult pus pe socoteala infinităţii.
american Ben Bova: . Jocul acesta puţin cam uşuratic cu infinitul
«Când spun .science fiction" mă gândesc
este în gustul de epocă al romantismului
la acea proză (fiction) în care un element
timpuriu. Nu este deloc nevoie de 'el: prima
oarecare al ştiinţei sau tehnologiei viitoare
formulare, "ceea ce este mare în mod abso-
este atât de integrat fabulaţiei (tale) încât
lut", este mai bună, decât o putem înţelege
trama narativă (story) s-ar prăbuşi dacă acel
drept "ceea ce produce efectul de absolut
element de ~tiinţă sau tehnologie ar fi dislo-
cat din ea.» mare", rară a ne referi la gradul cât este de
Şi într-adevăr, ancorarea în ştiinţă, asimi- mare sau de mic, în realitate.e+
larea şi asumarea imaginii universului aşa Situaţia fusese, de altfel, anticipată încă
cum rezultă aceasta din ştiinţa în necon- de Burke, în 1756, cu câteva decenii înainte
tenită dezvoltare a secolului XX - asigură de apariţia "analiticii sublimului" din Critica
literaturii sf resurse nelimitate de a figura Iscultăţii de judecare (1790) a lui Kant:
infmitul, resurse fată de care alte forme ale «O altă sursă a sublim ului a constituie
expresiei literare nu se află într-o aşa de nemărginirea (infinity); dacă nu cumva su-
strânsă proximitate. Infinit care, odată cu blimul chiar ţine de ea. Nemărginirea are
Pascal, în secolul al XVII-lea, se înscrie ca tendinte de a umple mintea omului cu acel
indislocabilă piatră de hotar în istoria ideii gen de spaimă încântătoare (that sort of
de sublim; infinit care deţine un rol-cheie delightful horror) care constituie efectul cel
în înţelegerea şi definirea sublimului încă mai autentic şi testul cel mai adevărat al
din secolul al Xvlll-lea, de la Burke, Kant sublimului. Există prea puţine lucruri care
şi Schiller încoace. să poată deveni obiect al simţurilor noastre
Ce-i drept, estetica secolului nostru pare şi care să fie cu adevărat infinite prin
mai dispusă a accepta premisa infinitului, în însăşi natura lor. Dar ochiul nefiind capabil
definirea sublimului, mai degrabă sub forma să perceapă limitele multor lucruri, acestea

anticipaţia 61
· o CHEIE PENTRU SCIENCE-FICTION

par nemărginite şi produc aceleaşi efecte ca unei facultăţi nelimitate a subiectuluivlv; dar
şi cum ar fi cu adevărat infinite.»5 - adaugă Schiller - "trebuie să fie ceva
Deşi este, categoric, .Ia el acasă" în science- serios, măcar în percepţia prin simţuri
fiction ca oriunde în sublim, deşi este acce- (wenigsrens in det Empfindung), pentru ca
sibil aici mai mult decât în alte "genuri" şi raţiunea să recurgă la ideea libertăţii ei"l!.
forme ale expresiei artisti ce, infinitul rămâne Or, tocmai acest suport ori alibi "serios" îl
totuşi dispensabil, "facultativ" în science-fic- furnizează iluziei ficţionale şi emoţiei este-
tion, care se poate descurca şi în lipsa lui, tice "ştiinţa din ştiinţificţiune", acel "efort
întocmai ca şi sublimul. Chiar abţinându-se către verosimilitate în aplicarea principiilor
de la "jocul acesta puţin cam uşuratic cu ştiinţifice" despre care vorbea, programatic,
infinitul", joc care "este în justul de epocă Edgar Allan Poe.12 Altfel - va relua ideea,
al romantismului timpuriu" , sf-ul - .ca şi peste un secol şi jumătate, Kingsley Amis -
sublimul, iarăşi - rămâne perfect apt a-şi "Pot admira, dar mă lasă rece ceea ce per-
realiza pe deplin virtualităţile-i intrinseci şi cep a fi o irealitate suprapusă în exces peste
efectul specific. Căci "covârşitor-de-marele"7 o altă irealitate: am nevoie de o bază fermă
- fie în ce -priveşte mărimea, fie în ce pri- pentru a mă lăsa surprins şi impresionat.vlâ
veşte forţa - rămâne, aşa zicând, un "carbu- Afinitatea dintre sublim şi ştiinţă este nu
rant" suficient pentru a întreţine combustia numai demonstrată teoretic, dar şi atestată
sublimului. "Căci tot ce e covâriitor este istoric. Blaise Pascal, ale cărui Cugetări dau
generator de sens prin sine însuşi." o atât de cutremurătoare expresie trăirii su-
Această virtualitate, această sursă latentă blimului, a fost nu numai un gânditor creş-
este captată, în science-fiction, şi prin va- tin, dar şi unul dintre cei mai străluciţi
lenţele literare native ale acestuia, pe care oameni de ştiinţă ai vremii sale.H Mintea
le vom vedea mai încolo, dar şi graţie .fap- genială a unui Newton a fecundat decisiv
tului că ştiinţe intervine, în dialectica su- efervescentul climat intelectual al Angliei
blimului din ştiinţificţiune, ca un factor secolului al XVIII-lea, climat care a făcut
decisiv, declanşator. posibilă cristalizarea conceptului modern al
In science-fiction, ca peste tot în sublim, sublimului, în versurile poeţilor şi în eseu-
~ efectul specific şi definitoriu, "sublimarea" rile gânditorilor, dintre care Edmund Burke
estetică se produce numai dacă şi numai este numai unul, cel mai. celebru, e drept,
atunci când raţiunea umană ia act de pro- şi cel care avea să devină cel mai influent
pria sa libertate şi de propria sa superiori- în posteritate, dar nu singurul şi, cronologic,
tate calitativă în faţa naturii, reale sau ima- nu primul.15 _
ginare, care-o covârşeşte cantitativ. Covârşit In secolul nostru, estetica filosofică a
de imensitatea - dacă nu de infinitatea - devenit conştientă de această afinitate între
universului fizic, omul se vede constrâns să sublim şi ştiinţă.
recurgă la o ripostă ne-fizică, la ideea li- «Mai întâi, sublimul există în felurite
bertăţii raţiunii sale - facultate suprasensi- fenomene ale naturii, în furtună, în spar-
bilă, ireductibilă la natură şi mai presus de gerea de stânci a valurilor mării, în cas-
aceasta: căci - spune Kant - "pentru a putea cadă, în întinderile de zăpadă de pe munţi,
măcar gândi fără contradicţie infinitul dat în pustie, în tăcerea câmpiei, în cerul Înste-
este necesar ca sufletul uman să conţină o lat. Acestea sunt exemple de mult cunos-
facultate care să fie ea însăşi suprasensi- cute. Pentru omul de ştiinţă, multe alte
bilă".9 Or, ceea ce ne constrânge să gândim lucruri pot fi şi ele cu adevărat sublime:
infinitul, în science-fiction, este tocmai construcţia internă a atom ului sau mişcările
ştiinţa. subtile din nucleul celulei - întocmai ca şi
In science-fiction, ştiinţa constrânge la legile statistice ale lumii stelelor.» 16
sublim. Dar cine ar putea spune câte alte as-
Acest fior ontologic al fiinţei finite în atin- pecte ale naturii, potenţial sublime, a mai
gere cu infinitul, această "plăcere izvorâtă descoperit ştiinţa între timp, în peste o jumă-
din neplăcere, din suferinţă (Lust durch tate de secol care s-a scurs din 1945, când
Unlust, pleasure in pain), specifică sublimu- scria aceste rânduri filosoful german Nicolai
lui, se declanşează atunci când - spune Hartmann (1882-1950), cel care a dat con-
Kant - "neputinţa proprie. trezeşte con ştiinţa ceptului de sublim una din cele mai memo-

62 anticipaţia
o CHEIE PENTRU SCIENCE-FICTION

rabile formulări din secolul XX? În 1974, Anda Teodorescu şi Andrei Bantaş. Prefaţă de Dan
când trecuseră deci numai trei decenii, uni- Grigorescu, Editura Meridine, Bucureşti, 1981, p.
versitarul american Thomas Weiskel, ce 112.
avea să moară tânăr, chiar la sfârşitul acelui 6). N. Hartmann. loc. cit. (v. supra, nota 4).
an, 1974, când înscrisese în istoria modernă 7) N. Hartmann, loc. cit. (v. supra, nota 3).
a conceptului de sublim o altă memorabilă 8) «Denn alles Uberragende ist sinngebend
formulare, fără să fi auzit măcar de Hart- durch: sich selbst.s (N. Hartmann, Estetica, p. 375
mann, mai adăuga pe lista acestuia câteva În original, p. 416 În ediţia românească.
alte aspecte ale naturii pe care ştiinţa le '9) Immanuel Kant, Critica tscultsţii de judecare
revelase deja ca sublime: (Kritik der Urteilskrett, 1790), trad. rom. Vasile
Dem Zarnfirescu şi Alexandru Surdu, Editura Ştiin-
«Golurile negre (black holes), vom fi
ţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1981, p. 148.
probabil cu toţii de acord, oferă, în stadiul
10) Immanuel Kant, op. cit., p. 153.
actual al cunoaşterii, un prilej pentru su-
11) Friedrich Schiller, Ideea de sublim. Contri-
blim; dar ce s-ar putea spune despre magni-
buţii la dezvoltarea unor idei kantiene (Vom
tudinea de necuprins a bombei cu hidrogen?
Erhabenen. Zur weitern Ausfiihrung einiger
- probabil acelaşi lucru. Şi apoi, ce s-ar Ksntischen ldeen, 1793), În voI. Scrieri estetice, tra-
putea spune despre computerul electronic, ducere şi note de Gheorghe Ciorogaru, Editura
apoteoza însăşi a capacităţii de înţelegere, Univers, Bucureşti, 1981, pp. 82-83.
pe care însă putini o înţeleg: este com- 12) ,.attempt at verisimilitude in the application
puterul sublim? Fără îndoială, pentru unii of scientific principles" (Edgar Allan Poe, Notă
este, dar este, nu mai puţin, şi simbolul finală la Nemaipomenita aventură a unui anume
determinismului.» 17 Ham Pfaall (The Unparalleled Adventure of One
Hans pfaall, 1835).
Note şi trimiteri bibliogreiice 13) <<1 admire, but am left cold by, what I see
1) «When I say "science fiction", I mean fie- as unreality piled on unreality. 1 need afirm base
tion in which some element of future science or to be astonished out of." (Kingsley Amis,
techpology is so integral to the tale that the story "Introduction" la The Golden Age of Science
would collepse if the science or tehnology element Fiction. An anthology. Selected and introduced by
were removed from it.» (Ben Bova, "Science in Kingsley Amis. Hutchinson Publishing Group,
Science Fiction", În voI. L. Ron Hubberd presents London Melbourne - Sydney - Auckland -
Writers of the Future, Volume VI, Edited by Aigis Johannesburg, 1981, p. 24.
Budrys, Bridge Publications l nc .. Los Angeles, '14) Blaise Pascal, Pensees (1657-1661).
1990, pp. 265-276; pasajul citat e la pag 267). Cugetări.' Provinciale. Opere ştiinţiîicc (titlu pe co-
2) Ilie Pârvu, lntinitul şi infinitatea lumii. pertă: Scrieri alese), traducere de George Iancu Ghidu,
Studiu epistemologie, Editura Politică, Bucureşti, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1967; Cugetări (Texte
1985, p. 22. alese), traducere şi comentarii de Ioan Alexandru
3) Nicolai Hartman, Estetica (Ăsthetik, 1953), Badea, Editura Univers, Bucureşti, 1978.
În româneşte de Constantin Floru, cu un studiu 15) Edmund Burke, Despre sublim şi frumos
introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, (v. supra, nota 5). A se vedea, În această privinţă,
Bucureşti, 1974, passim. şi: Marjorie Hope Nicolson, Aesthetic Implicetions
4) . -i olai Hatmann, op. cit., p. 410. of Newton 's .Dpticks" cap. V din Newton
5 "An ther source of the sublime is infinity, if Demands the Muse: Newton's "Opticks" and the
i does not rather belong to the last. Infinity has a Eighteenth Century Poets, Princeton University
tendency to fiII the mind with that sort of delight- Press, 1946), În voI. Eighteenth-Century English
fui horror which is the most genuine effect and Litereture. Modern Essays in Criticism, Edited by
true t te t of the sublime. There are scarce any James L. Clifford, Oxford University Press, London
things which can become the obiects of our senses - Oxford - New York, 1959 (reprint 1967), pp.
that are really and in their own nature infinite. But 194-211.
the eye not being able to perceive the bounds of 16) Nicolai Hartmann, op. cit., p. 404.
many things, they seern to be infinite, and they 17) Thomas WeiskeI, The Romantic Sublime.
produce the same effects as if they were really Studies in the Structure and Psychology of
so.» Edmund Burke, Despre sublim şi Frumos. Ttsnscendence. The Johns Hopkins University Press,
Cercetare filosofică a originii ideilor (A Baltimore and London, 1976; Second Edition, 1986,
Philosophicel lnquiry into the Origin of Our ldeas p. 35.
of the Sublime and Beeuiitul, 1756). Traducere de

anticipaţia 63
MIRCEA CARBUNARU HYDE PARK

EVA
ste
G clar. Criticul literar suferă de sin- reală de compenţie, caricaturizarea RomCon-ului,

E 1 dromul "clasificări lor". Are loc o


I "dezosare" a textului literar. Dacă În
urma acestui lucru scheletul rămas este recog-
moartea publicaţiilor SF şi lipsa de evolutie a
acestora, costurile prohibitive de editare atunci
când vine vorba de 'Cărţile SF&F, functionarea
noscibil, atunci scriitorul este bun. Dacă este fandomului, interesele rnărunte şi purulente, plata
"prea" recognoscibil, scriitorul nu este original drepturilor de autor, înlocuirea valorii cu spiritul
şi, În fine, dacă scheletul rămas nu aparţine vre- protecţionist de gaşcă, absenta informaţiilor de
unui regn anume atunci ori este genial, ori a profil, disparitia liderilor... Care dintre ele con-
stricat hârtia degeaba. tribuie la insatisfacţia autorului român? Ce să
La fel de clar este şi faptul că scriitorul mai vorbim, toate puse la un loc arată că se
român de science-fiction refuză clasificările, fie duce pe apa sâmbetei şi ceea ce s-a mai făcut
din rebeliune, fie din demnitate. Rezultatul pen- bun în ultimii ani.
tru el este oricum acelaşi: scriitura SF rămâne o Sincer, nu mi se par a fi deloc afirmatii gra-
enclavă literară atâta timp cât poartă sigla "SP', tuite atâta timp cât până şi comunicarea dintre
cu toate că În prezent asperităţile dintre genurile cenacluri, eficientă; între anii '93-'96, este în pre-
literare au dispărut, s-au erodat.· Cine mai scrie zent cvasideficitară. Cum ne putem explica faptul
astăzi science-fiction, în sensul strict al titulaturii că în modul cel mai contraproductiv, manifes-
genului? Frontierele literare s-au diluat până într- tările nationale se suprapun în aceleaşi perioade,
acolo, Încât autorul SF autohton chiar vrea cu în aşa fel încât niciuna să nu iasă bine? Con-
ostentaţie să fie "altceva". În această situatie ne curenta, veti spune. Nimic mai fals. Ea trebuie
putem explica multe ... să existe în plan creativ şi nu în privinta putine-
Ne putem explica dezamăgirea lui Liviu Radu lor momente când ne putem întâlni pentru a
în fata lucrărilor lui Aurel Cărăşel care eludează schimba şi. confrunta idei, experiente şi opinii...
voit chiar regulile de bază ale constructiei textu- In acelaşi context.. închipuiţi-vă stupefactia
lui de roman. Ne explicăm eşecul cyberpunk-ului cenacliştilor brăileni de la "Sfera", de care mă
şi, prin rezonanţă, al Iumslului SF. Ne explicăm simt cel mai legat, când citesc în Forum SF Of.
de ce găsim prea putini autori SF în concur- 2 că Fundaţia Geneze din Buzău are nu ştiu
surile literare de profil sau altele decât cele or- câte filiale În Brăila, fără ca măcar un brăilean
ganizate de reţeaua cenacl istă a fandomului să fi avut habar de aşa ceva, cu toate că am fi
românesc. putut organiza schimburi culturale cel puţin inte-
Ar mai fi aici şi o nuanţă Îngrijorătoare. Mă resante, dacă nu chiar manifestări SF. La fel ne-a
refer la atitudinea multor autori SF cu "ştaif' cuprins nedumerirea aflând că Lucian Băbeanu
care, de câţiva ani Încoace, chiar Îşi doresc să înfiinţează cluburi "Carmen Cozea" în Bucureşti
fie "altceva". Nu În sensul originalităţii cu orice şi Giurgiu fără să adreseze un cuvintel cenaclu-
pret, ci chiar În sensul propriu-zis al cuvântului. lui Sfera, locul unde s-a format şi a evoluat
Adică altceva decât autori SF. De unde altfel regretata noastră prietenă, ani de zile, până la
teama lui Cristian Tudor Popescu, care, chiar prematura şi nedreapta ei disparitie. Evident, ne-
dacă nu o spune, i se citeşte În ochi atunci când am fi oferit cu toată energia să sprijinim această
vreun interlocutor din emisiunile televizate unde initiati vă, rară să avem nici o pretenţie ...
participă îi reaminteşte de trecutul său pe .tărâ- Nu voi prelungi aceste regrete la nesfârşit,
mul literaturii SF? Teamă de discreditare? De ce dar nimic nu mi se pare mai trist decât să con-
discreditare? Este SF-ul ceva condamnabil...? De stat că ceea ce defineşte în prezent fandomul
unde dorinta lui Mihail Grămescu de a scrie o românesc este lipsa de coeziune, de minimă
carte cu un caracter autobiografic, la o vârstă la afectivitate şi sinceritate pe care, după atâţia ani
care mai are încă multe de spus şi de făcut de colaborare, le' merităm, bineînţeles, cu toţii.
(fără să mai punem la socoteală că în ultima Sau, revenind la opinia persistentă din acest text,
vreme este tot mai prezent În revistele literare şi poate că fandomul românesc vrea "altceva", şi
de cultură, în timp ce revistele SF Îi publică dacă vrea "altceva", atunci să-i oferim o schim-
texte vechi sau puţin semnificative pentru acest bare cu adevărat credibilă, pornind mai întâi de
. unic scriitor român de science-fiction)? Dorintă la noi înşine.
de Împlinire literară? De unde senzatia aceasta
de insatisfactie pe care o oferă mediul SF? Lipsa

64 anticipaţia
din România şi din lume la ora actuală. M-a
impresionat foarte mult articolul domnului Mihnea
CoIumbeanu, "SF-ul a murit, trăiască... cine?",
din Almenehul Anticipeţie /998. Tot acest articol
m-a determinat să scriu următoarele consideraţii
proprii.
Ce Înseamnă acum Sf-ul? Mai este acel heroic-
ientssy de la Începutul secolului? Mai este doar
viitorologie, speculaţie asupra evoluţionismului ?
Este artă sau ştiinţă? Poate fi, oare, un limbaj
universal?
Ce-ar fi . detaşăm ,,romanul SF" sau "poves-
ă

tirea SF" de conceptul literar şi să-i spunem,


implu. SF. fără a fi roman, artă sau cinema-
Stimată r da tie, tografie? A. tfeI, un science-fictionist profesionist
va trebui . aibă cunoştinţe de enciclopedist pen-
ă

urnele meu e te Bogdan T3. arcea. unt tru a putea crea o Întreagă nouă lume, un Întreg
din Bucureşti şi am _4 de ani. Mă adresez nou univer.. care să nu mai aibă deloc la bază
dumneavoastră ca debutant al genului SF scris ernpirisrnul. EI Îşi asurnă rolul de Dumnezeu mai
(subliniez acest lucru deoarece, până În prezent, mult ca oricare alt artist sau om de ştiinţă. EI
singurul meu contact cu SF-ul erau filmele) şi trebuie să ştie totul despre universul pe care Îl
tin să vă spun că acest debut l-am făcut cu creează, astfel Încât fiecare element prin care
ajutorul revistei Anticipeţis: exprimă acest univers (cuvintul pentru scriitori,
linia pentru desenatori, imaginea pentru regizori)
[ ... [
să nu mai reprezinte, instinctiv, o proiecţie în
Revista este (...) o dovadă clară că nu numai
realitatea noastră psihologică, ci un control al
autorii străini pot să scrie SF de calitate. Dacă
propriei originalităţi. Am observat că toţi scriitorii
mi s-ar cere să alcătuiesc un top al povestirilor
de SF folosesc cel mai mult, ca figură de stil,
din acest număr (548/549 - n.red.), mi-ar' fi
comparaţia, Adică lumea creată de ei se află în
imposibil, pentru că toate au farmecul. frurnu-
permanenţă În paralel cu ceea ce deja ex istă.
setea şi profunzimea 10L Am să mentionez, Este un "cum ar fi fost dacă.;.". Dar eu cred că
totuşi, povestirea Locul Prăbuşirii, nu pentru că SF-ul nu mai trebuie să dernonstreze nimic, nici
este scrisă de un autor străin, ci pentru că su- să cerceteze, nici să facă supozitii, ci doar să
biectul abordat mi-a captat atentia În mod spe- existe ca o stare de fapt a tot ceea ce nu există
cial, eu fiind şi un împătimit al lecturilor cu şi ne place nouă să creăm pentru a ne atinge
ex tratereştri şi OZN-uri (este vorba de cărţi propria conditie de umanitate.
documentare). Prin urmare, şi povestirile ce SF-ul este domeniul de legătură dintre reali-
tratează acest domeniu al SF-ului mă vor În- tate şi virtualitate, se află la intersecţia dintre
cânta mereu. două feed-back-uri: creier uman-mediu exterior şi
creier uman-creier uman. SF-ul nu mai este doar
acel "dincolo de mâine", deoarece cred că a de-
păşit faza temporalităţii, a cronologiei. De ase-
meni, a depăşit şi faza paţialităţii, "lumile" sale
nemaifiind planete au i teme solare Îndepărtate,
ni i m: C3f Pământul. Ideea de SF se află acum
ra, c i ce mai Înseamnă o "greşeală"
'in '1
ă li logică . au episternologică pentru o
SF? ~l . exi tă ilogicitatea sau raportul cauză-
e ee: TIe e po ibil În tra: area limitelor sale,
legilor e. În con truirea fiziologiei unei noi
lumi SF. D:L trăim În lumea SF a celor dinain-
tea noa tră, dar po e că noi untern capabili să
Stimată redacţie, creăm o lume SF pentru eternitate.
Vă rnulţurne c,
Mă numesc Berea Anamaria şi sunt studentă
În anul al II-lea la Facultatea de Relaţii Eco- Nota =1acţiei: Răspundem întrebării cititorului
nomice Internationale (REI). De asemeni, sunt nostru: Cenaclul .,PLANETAR Science-Piction", care îşi
un "sf-ist" convins şi citesc cu reală plăcere re- desfăşoară activitatea la Observatorul Astronomic
vista dumneavoastră, ca o completare a lectu- ,,Amiral Vasile Urseanu", este deschis întotdeauna
rilor mele c1asice din domeniu. Consider că pentru noi membri. Şedinţe: în fiecare vineri,
.Anticipaţia' simte cel mai bine pulsul SF-ului ora 19:00; preşedinte, Traian Bădulescu.
Stlma,1 cititori,
Revista .,Anticipa,ia apare,
tf

Începând cu nr. 544/545 - .după cum


aU putut observa - din două În două luni,
având 64 de pagini. Pentru a nu pierd~ nici
un număr şi fără să face,i din căutarea ei pe
pia,ă o preocupare constantă, vă pute,i abona
trimi,ând contravaloarea abonamentului pe un
an - 29.000 Iei -, fie direct la redac,ie (pe
adresa: Cornel Daneliuc, P-,a Presei nr; 1,
. sector 1, cod . 79781), fie În cont~1
Bucuresti,
nostru - 403401 - la Banca Agricolă SA, 5MB.
Pre,ul abonamentului rămâne neschimbat Întreaga
perioadă de un an, până la expirarea lui, aceasta
Însemnând că ve,i primi 6 numere de revistă!

A APĂRUT·

ALMANAHUL ANTICIPATIA 1998


care poate fi procurat de la redac,ie .
(printr-o comandă scrisă sau tele-
fonică) cu plata ramburs, ori de la
chioşcurile RODIPETsau de la
difuzorii particulari.