Sunteți pe pagina 1din 18

L u c r a r e a nr.

6
EXECUTAREA BRANȘAMENTELOR ELECTRICE

6.1. Probleme generale

Branșamentul electric reprezintă instalația de joasă tensiune


destinată alimentării cu energie electrică a unui consumator, executată de la
linia electrică de distribuție până la contorul electric de la consumator.
Părțile principale ale branșamentului sunt:
- branșamentul propriu-zis (aerian sau subteran) care constituie legătura de
la linia electrică aeriană sau subterană până la firidă (nișa de branșament);
- firida (nișa) de branșament, care reprezintă un gol paralelipipedic,
(amenajat în zid sau construit special) în care se montează echipamentul
electric necesar protejării coloanei electrice și distribuirii energiei electrice;
- coloana electrică, care constituie legătura dintre echipamentul firidei și
contorul abonatului.
Prin branșament se înțeleg și derivațiile din branșamentele existente,
inclusiv coloanele respective sau numai derivațiile de coloane electrice din
firidele existente.

6.2. Clasificarea branșamentelor

a) După modul de realizare a legăturii de la linia de distribuție de


joasă tensiune la consumatori, branșamentele pot fi: aeriene, subterane.
Branșamentul aerian asigură legătura cu conductoarele aeriene de la linia
electrică aeriană și pâna la firida de branșament a abonatului;
b) În funcție de poziția consumatorilor față de rețeaua aeriană de
joasă tensiune, se deosebesc două tipuri de branșamente:

108
- branșamente fără traversare, când rețeaua electrică se află pe aceeași parte
cu consumatorii (fig. 6.1.a,b);
- branșamente cu traversare, când rețeaua electrică se află pe partea opusă a
drumului față de consumatori (fig. 6.2.a,b,c);
c) După modul în care se face intrarea în clădire:
- branșamente cu suport pe zid, când clădirea are înălțimea mai mare de 4 m
la streașina;
- branșamente cu suport pe clădire, când clădirea are înălțimea pâna la
streașină sub 4 m.

a)
4m

b)
4m

Fig. 6.1. Branșament fără traversare de drum


a) Tip de branșament legat la clădire cu suporturi curbe;
b) Tip de branșament legat la suport de clădire:

109
3

5 6

a)

b)

c)

Fig. 6.2. Branșament cu traversare de drumuri

110
a) Branșament cu traversare de drum și stâlp intermediar, legat la suport
curb pentru zid: 1 – stâlpul rețelei de distribuție; 2 – stâlp intermediar; 3 –
conductoarele branșamentului; 4 – suporturi curbe pentru zid; 5 – partea
carosabilă; 6 – trotuar.
b) Branșament cu traversare de drum și stâlp intermediar legat la suport pe
clădire.
c) Branșament cu traversare și stâlp intermediar pentru doi-trei consumatori.

6.3. Executarea părții exterioare a branșamentului față de


clădire

Condiții tehnice
La executarea branșamentelor electrice aeriene vor fi respectate
următoarele prescripții:
a) conductoarele de branșament vor fi din aluminiu (funie) și vor fi izolate
cu izolație pentru tensiuni nominale de cel puțin 1000 V și rezistente la
intemperii;
b) secțiunea minimă a conductoarelor din punct de vedere mecanic va fi de
16 mm2 în cazul branșamentelor realizate direct fără traversări;
c) în cazul traversărilor peste drumuri, linii de telecomunicații și diverse
construcții secțiunea minimă va fi de 25 mm2;
d) distanța de la conductoarele branșamentului, în punctul de săgeată
maximă, până la suprafața solului trebuie să fie de cel puțin: 6 m deasupra
părții carosabile a drumului de orice categorie și a curților accesibile
vehiculelor; 5 m deasupra curților și grădinilor neaccesibile vehiculelor;
e) când lungimea branșamentului depășește 25 m se vor prevedea stâlpi
intermediari;
f) suporturile curbe, precum și consolele cu izolatoare care se așează pe
clădiri trebuie să fie fixate în materialul de bază al pereților (cărămidă) și nu
în tencuială sau în stratul acoperitor al clădirilor de lemn;
g) tracțiunea în conductoarele izolate ale branșamentelor nu se normează cu
condiția respectării gabaritului acestora față de sol și a nedepășirii
momentului capabil al stâlpilor;

111
h) pentru legarea conductoarelor de branșament de linia de distribuție se vor
folosi izolatoare separate, fixate pe stâlpul liniei sub nivelul conductorului
inferior;
i) în deschiderea branșamentului nu se admit înnădiri;
j) suporturile de clădire, precum și accesoriile care ajung în contact cu
acestea nu vor fi legate la nulul rețelei și nici la priza de legare la pământ;
k) se interzice trecerea branșamentului peste coșurile de fum de pe
acoperișurile clădirilor în cazul trecerii branșamentului izolat peste
acoperișuri, conductoarele se vor amplasa asfel încât să nu împiedice
accesul la coșurile de fum și vor trebui așezate la următoarele distanțe
minime pe orizontală de acestea: 1,20 m când conductoarele trec sub planul
orizontal al gurii unui coș și 0,8 m dacă acestea nu trec sub planul orizontal
al gurii coșului;
l) conductoarele de branșament se amplasează deasupra celor de
telecomunicații. Dacă înălțimea stâlpilor de telecomunicații este mai mare
de 6 m, conductoarele branșamentului pot trece pe sub linia de
telecomunicații (fig. 6.3);
m) prin coronamentul arborilor nu este admisă trecerea conductoarelor de
branșament. Crengile nu vor fi la o distanță mai mică de 0,5 m de
conductoarele de branșament.
Admis

LTc
0,6

Interzis
Interzis

Interzis

2
17
Fig. 6.3. Trecerea branșamentului pe sub linia Tc, când stâlpul LTc
este mai mare de 6 m deasupra solului.

112
6.4. Materialele componente și utilizarea lor

a) Stâlpii
Pentru branșamente la consumatorii de aceeași parte a drumului cu
rețeaua de joasă tensiune se folosește numai stâlpul respectiv al liniei de
distribuție, dacă lungimea branșamentului nu depășește 25 m. Pentru
branșamentele la consumatorii de pe partea opusă drumului se vor folosi
stâlpi intermediari, de traversare va fi în lungime de 8m, în cazul traversării
drumurilor comunale sau străzilor laterale în localități și 9 m în cazul
travesării șoselelor județene și naționale (fig. 6.5.).
Pentru branșamentele la consumatorii situați la o distanță mai mare
de 25 m față de stâlpul de branșament al rețeței sau față de stâlpul
intermediar de traversare, se vor folosi stâlpi de branșament de 8 m din
beton precomprimat (stâlp intermediar curent). Stâlpii de branșament de 8 m
nu se vor folosi pentru traversare. Legarea la nulul rețelei a armăturii
stâlpilor de branșament de 8 m este obligatorie. De regulă, se vor folosi
stâlpi din beton, stâlpii din lemn se vor folosi numai în cazul în care nu este
posibilă folosirea utilajelor tehnologice pentru plantarea stâlpilor din beton.
Stâlpul de branșament din beton precomprimat se folosește ca stâlp de
susținere pentru branșamente.

113
0,8 m
0,8 m

3m
1m

m
3

3m

2m
2m

1m

1m
1m
1m

0,3 m
0,3 m
0,3 m
0,3 m

0,3 m
1m 1m
1m
3m
3m

3m
1m

1m
3m

0,3 m 0,3 m

Fig. 6.4. Zona de protecție a clădirilor față de conductoarele


branșamentelor aeriene.
NOTĂ: Distanța minimă de protecție față de antenele R-TV va fi de
minimum 1 m pe orizontală.
Nu se admit încrucișări între branșamente și antene.

114
a>25 m

SR
SIC 8m S
S=16 mm2 A2

PARTEA CAROSABILA
A1

A3
S

TROTUAR
S=25 mm2

Fig. 6.5. Stâlpii de branșament:


A1,2,3 - abonați
SR - stâlp rețea
SIC - stâlp intermediar curent de 8 m
ST – stâlp intermediar de traversare
T – trotuar
S – suport de clădire
a – deschidere
b) Suportul de clădire
Suporturile de clădire se confecționeaza conform STAS 1307-72. Se
utilizează pentru susținerea branșamentelor aeriene, in cazurile în care
cladirile abonaților au o înalțime sub 4 m la streașina. Branșamentele cu
suporturi de clădiri se vor monta numai la clădiri fără pericol de incendiu. În
caz contrar, se va prevedea protejarea clădirii în zona instalatiei electrice
prin materiale neinflamabile.
Suporturile de cladiri se clasifica:
a) din punctul de vedere al numărului de console:
- suport cu o consolă pentru două conductoare;
- suport cu două console pentru patru conductoare.
b) din punctul de vedere al ancorării:
- cu ancorare;
115
- fără ancorare.
c) din punctul de vedere al modului de susținere:
- fixare pe zid cu console;
- fixare pe zid sau grindă cu colier;
- fixare pe elementele șarpantei.
d) după mărimea izolatoarelor cu care urmează a fi echipate:
- pentru izolatoare N 87;
- pentru izolatoare N 97;
Aspectul general al unui suport si componenta sa sunt indicate in fig. 6.6.

Teava suportului Capac de fixare si protectie


Bratara dreapta

Bratara dreapta
Suport pentru izolator
Consola orizontala

Guler de etansare
Palnie de etansare

Bratara de fixare

Piesa de ancorare

Bratara dreapta
Piesa de fixare
pe grinda
Consola de fixare
pe grinda

Fig. 6.6. Suport de clădire

116
c) Conductoarele
Conductoarele utilizate la executarea branșamentelor electrice
aeriene vor fi din funie de aluminiu cu izolație de policlorurp de vinil, de
tipul AF2YI. Secțiunea minimă, din punct de vedere mecanic, a
conductoarelor va fi de 16 mm², în cazul branșamentelor directe, si de 25
mm², în cazul branșamentelor cu traversare. Din punct de vedere electric,
secțiunea conductoarelor se va stabili de la caz la caz, dupa puterea instalată
a abonatului. Cand puterea instalată la consumator este mai mare de 2,2 kW
sau când lungimea branșamentului este mai mare, secțiunea conductoarelor
se va verifica la caderea de tensiune admisă. Pentru determinarea căderii de
tensiune pe branșament se va folosi formula:

2l ⋅ 0, 5P
∆U % = 100 ≤ 1%
S ⋅U 2f

în care:

l - lungimea simpla a bransamentului, [m];


P- puterea instalata la abonat, [W];
µ – conductibilitatea conductorului [34 m/W mm²] pentru Al);
S – sectiunea conductorului, [mm²];
0,5 – coeficientul de simultaneitate.

117
220 250 50

b b 8

200
20
a

Brat de sustinere
d1
d2
d1
30

80 60

h h1 d0

d3
d
Bucsa de fixare Guler de etansare
Fig. 6.7. Detalii

d) Clemele de legatură
Pentru executarea legăturilor de branșament la rețeaua electrică
aeriană se vor folosi obligatoriu clemele de legatură. Clemele de legatură
realizeaza contactul electric dintre conductoare, fără a fi supuse eforturilor
mecanice. Pentru legarea conductoarelor de branșament AFYI la
conductoarele din Al ale retelei de distribuție se vor utiliza clemele
universale U cu 1, 2 si 3 bancuri funcție de curentul de sarcină al abonatului.
Aceste cleme se execută din Al, prin turnare, în două tipuri:
118
- tip UA, cu profiluri egale, pentru legarea a două conductoare de aceeași
secțiune 16-95 mm² (fig. 6.8.);
- tip UB, cu profiluri neegale, pentru legarea a două conductoare cu secțiuni
diferite 16-35 mm².
Saiba lata Surub hexagonal
24 24
Piesa superioara

18
45
Piesa interioara

7
Saiba

Piulita hexagonala 5
2
Fig. 6.8. Clemă universală tip UA
Ambele tipuri de cleme au ca elemente componente o piesă
superioară și trei inferioare, prevăzute cu șanturi de strângere, cu piulițe și
șaibe.
În cazul rețelelor de distribuție mai vechi, realizate cu conductoare
de cupru, legarea conductoarelor de branșament din aluminiu se va face cu
cleme cupal. Se pot utiliza și clemele universale, intercalându-se între
conductor și cleme plăcuțe din tabla cupal. Clemele cupal se executa in două
tipuri constructive:
- clemă cupru-aluminiu pentru conductoare cu secțiuni de 6-35 mm²;
- clema cupru-aluminiu pentru conductoare cu secțiuni de 25-95 mm².
Piesele componente ale piesei sunt: o falcă superioară si o falcă
inferioară, care cuprind la mijloc corpul clemei, prevăzut cu două șanțuri
pentru așezarea conductoarelor. Pentru conductorul din cupru, locașul de
montare a conductorului este prevazut cu o placă de cupru fixată de corpul
clemei cu un lac izolant. Strângerea întregului ansamblu se face cu două
șuruburi laterale (fig. 6.9.). Corpul clemei se execută din aliaj de aluminiu,

119
iar fălcile și șuruburile din oțel zincat. Pe porțiunea care se introduce în
clemă conductoarele AFYI se dezizolează.
Pentru susținerea conductoarelor izolate ale unui branșament aerian
se folosesc izolatoarele de susținere de tip N, din porțelan, pentru liniile
electrice pâna la 1kV.

Tip H h h1 h2 r D D1
izolator [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm] [mm]
N 87 87 31 38 55 7,5 80 42
N 97 97 38 41 61 14 95 50

Falca superioara
Placa Cu

Corpul clemei Falca interioara

50

34

Fig. 6.9. Clemă Cu-Al

Izolatorul N87 se va utiliza pentru conductoarele izolate cu diame-


trul exterior de maxim 9 mm, respectiv secțiunea de 25 mm² (fig. 6.10).
Izolatorul N97 va fi utilizat pentru cunductoare cu diametre mai

120
mari de 9 mm. Aceste izolatoare de susținere sunt destinate a prelua numai
greutatea conductoarelor.

Fig. 6.10. Izolator de susținere tip N 87

f) Consolele metalice pentru bransamente


Consolele servesc la montarea suporturilor cu izolatoare pe stâlpi,
când nu se pot utiliza suporturile curbe. La stâlpii rețelei de distribuție de la
care se derivează branșamentul, precum și de la stâlpii intermediari de
traversare, se folosesc:
- consola orizontală cu doua izolatoare de susținere pentru branșamente
monofzate;
- consola orizontală cu patru izolatoare de susținere pentru branșamente
trifazate.
Aceste console se vor monta la stâlpii din beton sau în situațiile cerute de
modificări de gabarit, la stâlpii de lemn. Fixarea pe stâlpi se va face cu
brățări metalice, rotunde sau dreptunghiulare, după profilul stâlpului pe care
se vor monta.

121
6.5. Firida de branșament
Se construiește între rețea și consumator, pe partea consumatorului,
pentru a proteja coloana electrică împotriva curenților de suprasarcină sau
scurtcircuit.
Firida de branșament cuprinde:
a)Elemente de protecție, siguranțe fuzibile unipolare cu filet, siguranțe cu
mare putere de rupere;
b) Clema de nul: este piesa ce realizează continuitatea conductorului neutru
la prelungiri și derivații.
Prin forma sa evidențiază conductorul de nul de cele de fază.
Pe fundul firidei se montează o placă din scândură de brad, pe care
se fixează cu șuruburi pentru lem echipamentul necesar. Ușa metalică a
firidei se montează în zid prin praznuri.
Echiparea firidelor
În mod normal firida se execută pe peretele spre stradă al clădirii
astfel încât sa fie vizibilă și accesibilă.
Se execută în cinci mărimi, după numărul abonaților, al
apartamentelor și al puterii solicitate de consumator, care impun alimentarea
mono sau trifazată.
În fig. 6.11.a,b,c. sunt reprezentate exemple de echipare a firidelor
de branșament. Firidele se montează pe pereți exteriori cu baza la 0,5 m de
sol. Clema de nul se leagă la priza de pământ.

122
200 200

150 150

a) b)
340

200

c)
Fig. 6.11. Exemple de echipare a firidelor de branșament

6.6. Montarea contoarelor electrice


Pentru măsurarea energiei electrice în circuitele de curent alternativ
se folosește contorul de inducție. Deoarece racordul consumatorilor se poate
face, după caz, printr-un circuit monofazat (două conductoare), sau trifazat
(patru conductoare), contorul pentru măsurarea energiei electrice va fi ales
în mod corespunzător. Acesta se montează lângă tabloul de distribuție din
apartament, pe circuitul de alimentare al acestuia.
În cazul racordurilor monofazate, contorul de energie electrică se
poate amplasa separat, lângă tabloul electric de distribuție (tip C 2) sau

123
poate fi inclus în tabloul electric de distribuție (bloc electric de aparate tip
2C, 3C sau 4C). În fig. 6.12.a,b. este prezentată schema electrică de
principiu și cea de conectare a contorului monofazat tip CAM 6, iar în fig.
6.13.a,b. schema de principiu și cea de conectare a contorului trifazat cu
patru conductoare (tip CA-43B) cu un echipament mobil și trei sisteme
motoare.

consumator
R 1 3 4 6
R

N
N

a) b)

Fig. 6.12.

De la
sursa
Spre consumator

R
S
T
N

* * *
* * * consumator

Wr Ws Wt R
sursa S
T
N
a) b)

Fig. 6.13.
a) Măsurarea puterii trifazate în rețele cu 4 conductoare;
b) Schemă de conectare a contorului.

6.7. Desfășurarea lucrării


În prima parte a lucrării se vor identifica elementele componente ale
unui branșament electric. După aceea se va realiza branșamentul pentru

124
alimentarea panoului model pe care sunt montate tabloul de apartament și
contorul de tarifare a energiei electrice.
În continuare se studiază contorul de curent alternativ monofazat tip
CAM-6 și cel trifazat tip CA-43B.
Se va conecta contorul monofazat la instalația electrică interioară,
verificându-se astfel corectitudinea realizării branșamentului și montării
contorului.

125