1

UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANTA

FACULTATEA DE DREPT SI STIINTE ADMINISTRATIVE

DREPTUL UNIUNII EUROPENE

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE. ATRIBUTIILE
PARLAMENTULUI EUROPEAN

Coordonator stiintific:
Prof. univ. dr. Brasoveanu Florica
Student:Ursu Elena-Madalina
Anul III, DREPT IFR
1

2019
Page

1
 2

CUPRINS

I.1 Uniunea Europeană………………………………………………………………….…3

I.2 Influența Parlamentului European asupra afacerilor europene……………………..4

I.3 Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană……………………………….5

II.1Atributiile Parlamentului European……………………………………………………6

II.2 Rol legislative al Parlamentului European…………………………………………….7

II.3 Rolul bugetar al Parlamanetului European……………………………………………8

III. Concluzii……………………………………………………………………………….….9

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………10

2
Page

2
 3

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE. ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI

EUROPEAN

I.1 Uniunea Europeană

Uniunea Europeană a fost creată pentru a se pune capăt numărului mare de războaie
sângeroase duse de țări vecine, care au culminat cu cel de-al Doilea Război Mondial. Începând
cu anul 1950, țările europene încep să se unească, din punct de vedere economic și politic, în
cadrul Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului, pentru a asigura o pace durabilă. Cele șase
țări fondatoare sunt Belgia, Franța, Germania, Italia, Luxemburg și Țările de Jos. Anii 1950 sunt
marcați de Războiul Rece dintre Est și Vest. În Ungaria, manifestările de protest din 1956
îndreptate împotriva regimului comunist sunt reprimate de tancurile sovietice.
În 1957, Tratatul de la Roma pune bazele Comunității Economice Europene (CEE), cunoscută
și sub denumirea de „piața comună”. 1Anii 1960 sunt benefici pe plan economic și datorită
faptului că țările UE încetează să mai aplice taxe vamale în cadrul schimburilor comerciale
reciproce.
Ele convin, în aceeași perioadă, să exercite un control comun asupra producției de alimente.
Întreaga populație beneficiază, acum, de suficiente alimente și în curând se înregistrează chiar un
surplus de produse agricole.
Luna mai a anului 1968 a devenit celebră datorită mișcărilor studențești care au avut loc la Paris.
Multe dintre schimbările apărute la nivelul societății și al comportamentului vor rămâne apoi
asociate cu așa-numita „generație '68”.2 Danemarca, Irlanda și Regatul Unit aderă la Uniunea
Europeană la 1 ianuarie 1973, numărul statelor membre ajungând, astfel, la nouă. Deși de scurtă
durată, brutalul război arabo-israelian din octombrie 1973 provoacă o criză energetică și
probleme economice în Europa. Ultimele dictaturi de dreapta din Europa iau sfârșit odată cu
căderea regimului Salazar din Portugalia, în anul 1974 și cu moartea generalului Franco în
Spania, în 1975.

I.2 Influența Parlamentului European asupra afacerilor europene

Prin intermediul politicii sale regionale, UE începe să transfere sume foarte mari pentru crearea
de locuri de muncă și dezvoltarea infrastructurii în zonele mai sărace.
Crește influența Parlamentului European asupra afacerilor europene – în 1979, pentru prima
oară, cetățenii europeni pot alege membrii acestuia prin vot direct. Lupta împotriva poluării se
3

1
“Tratatul de la Lisabona-2007 (intrat în vigoare în anul 2009) – pag. 80 – 83
Page

2
„Delimitări conceptuale în legătură cu Uniunea Europeană”, secţiunea a IV-a, „Personalitatea juridică şi
competenţele Uniunii Europene potrivit Tratatului de la Lisabona”, pag. 276- 289

3
 4

intensifică în anii 1970. UE adoptă norme de protecție a mediului și introduce, pentru prima dată,
principiul „poluatorul plătește”. Sindicatul polonez Solidarność („Solidaritatea”) și liderul său,
Lech Walesa, devin celebri în Europa și în lume în urma grevelor personalului de pe șantierul
naval Gdansk, din vara anului 1980. În 1981, Grecia devine cel de-al 10-lea stat membru al UE,
fiind urmată, cinci ani mai târziu, de Spania și Portugalia. În 1986 este semnat Actul Unic
European. Este vorba despre un tratat care pune bazele unui vast program pe șase ani, destinat
soluționării problemelor legate de libera circulație a mărfurilor în UE, dând astfel naștere „pieței
unice”. 9 noiembrie 1989 este data unei schimbări politice majore: cade zidul Berlinului și,
pentru prima dată după 28 de ani, se deschid granițele dintre Germania de Est și cea de Vest.
Acest lucru conduce la reunificarea Germaniei, care are loc în octombrie 1990.
Odată cu căderea comunismului în Europa Centrală și de Est, țările europene devin vecini și
mai apropiați. În 1993, pieței unice i se adaugă cele „patru libertăți”: libera circulație a
mărfurilor, serviciilor, persoanelor și capitalurilor.

I.3 Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană

În acest deceniu s-au semnat încă două tratate: Tratatul de la Maastricht privind Uniunea
Europeană (1993) și Tratatul de la Amsterdam (1999).3 Oamenii devin preocupați de protecția
mediului și de luarea unor măsuri comune în materie de securitate și apărare. În 1995, UE
primește trei noi membri: Austria, Finlanda și Suedia. Un mic sat din Luxemburg, Schengen, dă
numele său acordurilor care le vor permite treptat europenilor să călătorească fără a li se verifica
pașapoartele la graniță. Milioane de tineri pleacă la studii în alte țări cu ajutorul UE.
Comunicarea se face din ce în ce mai ușor, pe măsură ce încep să fie folosite telefoanele mobile
și internetul. Euro este noua monedă de schimb pentru mulți europeni. Din ce în ce mai multe
țări adoptă moneda euro.

Data de 11 septembrie 2001 devine sinonimă cu „Războiul împotriva terorii” 4după ce trei
avioane de linie sunt deturnate și îndreptate către clădiri din New York și Washington, iar un alt
avion deturnat se prăbușește pe un câmp. Țările din UE își intensifică cooperarea în lupta
împotriva criminalității. Diviziunile politice dintre estul și vestul Europei sunt, în sfârșit,
înlăturate, odată cu aderarea la UE, în 2004, a nu mai puțin de 10 noi țări, urmate de Bulgaria și
România în 2007. O criză financiară lovește economia mondială în septembrie 2008. Tratatul de
la Lisabona este ratificat de toate statele membre ale UE, înainte de a intra în vigoare în 2009.
Acesta pune la dispoziția Uniunii Europene instituții moderne și metode de lucru mai eficiente.
Criza economică globală lovește puternic Europa. UE ajută mai multe țări să facă față
dificultăților și pune bazele așa-numitei „uniuni bancare” pentru a face sectorul bancar mai sigur
și mai fiabil. În 2012, Uniunea Europeană primește Premiul Nobel pentru Pace. În 2013, Croația
4
Page

3
„Particularităţile instrumentelor juridice ale Uniunii Europene” - pag. 107 - 185
4
FABIAN, Gyula, „Drept instituţional al Uniunii Europene”, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2012 pag. 100 - 120

4
 5

devine al 28-lea stat membru al UE. Schimbările climatice reprezintă în continuare un subiect
important, iar liderii politici convin să reducă emisiile poluante. La alegerile europene din 2014,
în Parlamentul European sunt aleși mai mulți deputați eurosceptici. În urma anexării Crimeii de
către Rusia, se stabilește o nouă politică de securitate. Creșterea extremismului religios în
Orientul Mijlociu și în diferite țări și regiuni ale lumii conduce la tulburări și războaie care
determină numeroase persoane să-și părăsească țara și să încerce să se refugieze în Europa. UE
se confruntă nu doar cu dilema gestionării fluxului de migranți, ci și cu mai multe atacuri
teroriste.

II.1 ATRIBUTIILE PARLAMENTULUI EUROPEAN

 Rol: organism legislativ al UE, ales în mod direct, cu responsabilități bugetare și de

control5
 Membri: 751 de deputați (membrii Parlamentului European)
 Președinte: David-Maria Sassoli
 Înființare: în 1952, ca Adunare Comună a Comunității Europene a Cărbunelui și
Oțelului; în 1962, sub denumirea de Parlamentul European; primele alegeri directe au
avut loc în 1979
 Sedii: Strasbourg (Franța), Bruxelles (Belgia), Luxemburg
 Site: Parlamentul European

II.2 Rol legislative al parlamentului european

 Adoptă legislația UE, împreună cu Consiliul UE, pe baza propunerilor Comisiei Europene.
 Ia decizii cu privire la acordurile internaționale.
 Ia decizii cu privire la extinderea UE.
 Revizuiește programul de lucru al Comisiei și îi cere să propună acte legislative.
Rol de control

 Exercită control democratic asupra tuturor instituțiilor UE.

 Alege președintele Comisiei și aprobă colegiul comisarilor în ansamblu. Poate recurge la o
moțiune de cenzură, obligând Comisia să demisioneze.
 Acordă descărcarea de gestiune, adică aprobă modul în care s-a cheltuit bugetul UE.
 Analizează petițiile cetățenilor și formează comisii de anchetă.
 Discută politicile monetare cu Banca Centrală Europeană.
5
Page

5
Tudoroiu, Theodor, “Tratatul Uniunii Europene”, Editura Lucretius, Bucureşti, pag. 11 - 14

5
 6

 Adresează interpelări Comisiei și Consiliului.

 Participă la misiuni de observare a alegerilor.
II.3 Rolul bugetar al parlamanetului european

 Stabilește bugetul UE, împreună cu Consiliul.

 Aprobă bugetul pe termen lung al UE („cadrul financiar multianual”).
Componență
Numărul deputaților din fiecare țară este, în principiu, proporțional cu populația sa, dar în
practică se aplică sistemul „proporționalității degresive”: nicio țară nu poate avea mai puțin de 6
parlamentari sau mai mult de 96, iar numărul total al acestora nu poate depăși 751 (750 plus
președintele). Membrii Parlamentului European sunt repartizați în funcție de afilierea politică, nu
de naționalitate.

Președintele Căutați traducerile disponibile pentru linkul precedentEN••• reprezintă

Parlamentul atât în relația cu celelalte instituții ale UE, cât și pe plan extern, și are ultimul
cuvânt de spus cu privire la bugetul Uniunii.
Cum lucrează Parlamentul?
Activitatea Parlamentului se împarte în două etape principale.

 Comisiile pregătesc legislația.6Parlamentul numără 20 de comisii și 2 subcomisii, fiecare

ocupându-se de un anumit domeniu politic. Comisiile examinează propunerile legislative, iar
deputații și grupurile politice pot propune modificarea sau respingerea unui act legislativ. Aceste
aspecte sunt discutate și în cadrul grupurilor politice.
 Ședințele plenare au ca scop adoptarea legislației.
Deputații se reunesc în plen pentru votul final pe marginea legislației și a amendamentelor
propuse. În general, ședințele plenare de desfășoară la Strasbourg, patru zile pe lună, dar se pot
organiza și sesiuni suplimentare la Bruxelles.
Parlamentul și cetățenii
Dacă doriți ca Parlamentul să acționeze cu privire la o anumită chestiune, îi puteți adresa
o petiție (on-line sau prin poștă).
Petițiile se pot referi la orice subiect care intră în sfera de competență a UE.
Pentru a depune o petiție, trebuie să fiți cetățean al unui stat membru al UE sau să fiți rezident în
UE. Întreprinderile sau alte organizații trebuie să aibă sediul în Uniune.
6
Page

6
FUEREA, Augustin, „Instituţiile Uniunii Europene”, Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2002,pag.12

6
 7

III. CONCLUZII

Țările în curs de aderare la Uniunea Europeană trimit un număr de observatori în Parlamentul

European cu o anumită perioadă de timp înaintea aderării propriu-zise. Numărul de observatori și
împărțirea lor politică este înscrisă în tratatele de aderare ale țărilor respective. Observatorii pot
participa la reuniunile comisiilor parlamentare, unde președintele îi poate inv7ita să ia cuvântul,
dar nu au drept de vot și nu pot lua cuvântul în ședințele plenare ale Parlamentului. Observatorii
urmăresc dezbaterile din plen, din comisiile permanente și din grupurile politice din care fac
parte pentru a fi deja familiarizați cu funcționarea Parlamentului European la momentul aderării.
De la data aderării și până la organizarea de noi alegeri transnaționale pentru Parlamentul
European observatorii devin provizoriu deputați.
Astfel, numărul maxim de 732 de deputați poate fi depășit temporar. De exemplu, în 2004,
numărul de locuri în Parlamentul European a fost ridicat temporar la 788 pentru a permite
primirea reprezentanților celor zece state care au aderat la UE pe 1 mai, dar a fost redus ulterior
la 732, în urma alegerilor din iunie 2009.
În urma semnării Tratatului de aderare pe 25 aprilie 2005 la Luxemburg, Președintele
Parlamentului European a invitat parlamentele Bulgariei și României să numească observatori
din rândul membrilor lor. Numărul acestora, 35 pentru România și 18 pentru Bulgaria, a fost
același cu numărul fotoliilor parlamentare alocate celor două țări după ce au aderat la 1 ianuarie
2007. Până la următoarele alegeri europene din 2009, numărul de deputați europeni a crescut
astfel temporar, după care a fost redus, conform prevederilor Tratatului de la Nisa.
Parlamentul dispune de trei puteri importante:

7
CRAIG, Paul; De BURCA, Grainne, „Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină”, ediţia a
Page

IV-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009,pag.45.

7
 8

Parlamentul European din Strasbourg, toamna.

 Puterea legislativă, prin care împreună cu Consiliul Uniunii Europene adoptă legislația
europeană (directive, ordonanțe, decizii). Această coparticipare la procesul legislativ asigură
legitimitatea democratică a textelor de lege adoptate. PE nu are drept de inițiativă, adică nu
poate înainta propriile proiecte de legi. Acest drept de inițiativă îl are la ora actuală numai
Comisia Europeană. După semnarea Tratatului de la Nisa, în majoritatea domeniilor politice
deciziile se iau pe principiul coparticipativ, la care parlamentul și Consiliul au drepturi egale,
urmând ca în cazul în care nu se ajunge la un consens decizia să fie luată în a treia ședință, în
cadrul unei comisii de mediere.
 Puterea bugetară. Parlamentul European împreună cu Consiliul sunt organele bugetare ale
UE. Comisia Europeană întocmește un proiect de buget. În faza de aprobare a bugetului
Parlamentul și Consiliul au posibilitatea de a efectua modificări. La capitolul de venituri
bugetare ultimul cuvânt îl are Consiliul, la cel de cheltuieli îl are Parlamentul. Dreptul de
intervenție al Parlamentului în domeniul cheltuielilor a8gricole este însă foarte redus. Însă de
când Parlamentului i s-a acordat dreptul de intervenție bugetară, ponderea cheltuielilor
agricole din bugetul UE (cca. 100 mld. euro în anul 2004) a scăzut de la aprox. 90% la 50%.
Pentru exercițiul bugetar 2005 s-a prevăzut o creștere a bugetului cu 10%, la suma de 109,5
miliarde euro.
 Puterea de control democratic asupra Comisiei Europene. Înainte de numirea membrilor
acesteia, Parlamentul analizează în comisiile sale competența și integritatea comisarilor
desemnați (propuși). Parlamentul poate aproba numirea membrilor comisiei, sau impune
retragerea unuia din comisari prin neacordarea votului de încredere. În afară de acestea,
Parlamentul exercită un control politic prin Consiliul de Miniștri și Consiliul European, cu
precădere în afara CE, acolo unde aceste instituții au funcții executive.
De la înființarea sa și până azi Parlamentul a obținut în general o serie de noi competențe, lucru
care însă nu este bine cunoscut în public. Tema aceasta nu este tratată decât marginal în
programele de învățământ și este, deseori, incorect prezentată de mass-media, poate și din cauză
că este atât de complexă.
8

8
CRAIG, Paul; De BURCA, Grainne, „Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, jurisprudenţă şi doctrină”, ediţia a
Page

IV-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009,pag.5

8
 9

Pentru a putea analiza serios anumite probleme parlamentarii se specializează pe anumite

domenii.[11] Aceștia sunt delegați de fracțiunile parlamentare sau de grupările fără fracțiune în
cele 20 de comisii permanente și cele 2 subcomisii, care sunt responsabile pentru anumite
domenii de specialitate și care pregătesc lucrările în plen ale Parlamentului. În afară de aceasta,
există și posibilitatea de a înființa comisii temporare sau alte subcomisii.

Parlamentul European este ales o dată la 5 ani. Ultimele alegeri europene au avut loc în
iulie 2009, în toate cele 27 state membre. Numărul de deputați nu reflectă toate voturile primite;
statele mai mici sunt reprezentate de un număr supraproporțional de deputați, în timp ce cele mai
mari, și mai ales Germania, de un număr subproporțional. Această regulă s-a modificat puțin cu
ocazia extinderii UE de la 1 mai 2004. După rearanjarea numărului de mandate, Germania nu a
fost obligată să cedeze o parte din mandate deputaților din statele recent aderate, spre deosebire
de celelalte state membre.
Această inechitate are două motive tehnice:

 Prin alegerea unei dimensiuni potrivite a fracțiunilor parlamentare se asigură reprezentarea în

parlament a diversității politice existente și în statele mai mici ale UE;
 Dacă s-ar lua în considerare totalul voturilor primite din fiecare țară, atunci numărul de
deputați ar fi atât de mare încât Parlamentul European ar deveni ineficient.
În perioada 4-7 iunie 2009 au avut loc alegeri pentru Parlamentul European în toate țările
membre ale Uniunii Europene pentru mandatul 2009-2014. România a ales un număr de 33
eurodeputați.

9
Page

9
 10

BIBLIOGRAFIE

1. FUEREA, Augustin, „Manualul Uniunii Europene”, ediţia a V-a, revăzută şi adăugită după
Tratatul de la Lisabona (2007/2009), Editura Universul Juridic, Bucureşti, 2011

2. FUEREA, Augustin, „Instituţiile Uniunii Europene”, Editura Universul Juridic, Bucureşti,

2002

3. CRAIG, Paul; De BURCA, Grainne, „Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, jurisprudenţă şi

doctrină”, ediţia a IV-a, Editura Hamangiu, Bucureşti, 2009

4. MARCU, Viorel, “Drept instituţional comunitar”, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2006

Culegeri de acte normative şi studii:

- Tudoroiu, Theodor, “Tratatul Uniunii Europene”, Editura Lucretius, Bucureşti, 1997

Reviste de specialitate:

- Revista Română de Drept Comunitar/Revista Română de Drept European; - Revista de Drept

Public.
Legislaţie: - Constituţia României, republicată (2003);

Site-uri:
- www.curia.europa.eu – Curtea de Justiţie a Uniunii Europene;
- http://www.cvce.eu/

10
Page

10