Sunteți pe pagina 1din 15

UNIVERSITATEA “POLITEHNICA” BUCUREŞTI

FACULTATEA DE CHIMIE APLICATĂ ŞI ŞTIINŢA


MATERIALELOR
-2017-

RFERAT POLUARE
Cican Diana Petruta

Sectia CATB,AN3
CUPRINS
1.Poluarea
1.1Poluare-definitie
1.2 Clasificare
2.Sapunuri si detergenti
1.Poluarea

1.1Poluarea-definitie

Poluarea poate fi definită ca „totalitatea proceselor prin care se introduc în mediu,


direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dăunătoare sau nocive, care
alterează ecosistemele, diminuează resursele biologice şi pun în pericol sănătatea
omului" Prin urmare, poluarea poate fi naturală sau artificială, ultima deţinând cea
mai mare pondere.
Prin poluant se înţelege un factor (materie sau energie), produs de om sau datorat
unor procese naturale, a cărui prezenţă în mediu într-o cantitate care depăşeşte o
limită care poate fi tolerată de una sau mai multe specii de vieţuitoare, sau de către
om, împiedică dezvoltarea normală a acestora.
Poluarea determină dezechilibrul factorilor de mediu, cu consecinţe dăunătoare
asupra vieţii. Activitatea umană produce poluare, indiferent de domeniul în care se
desfăşoară. [2]

Există două categorii de poluanți:

 Poluanții biodegradabili sunt substanțe care se descompun rapid prin unele


procese naturale. Acești poluanți devin o problemă când se acumulează mai
rapid decât pot să se descompună. [1]
 Poluanții nedegradabili sunt substanțe care nu se descompun, sau se descompun
foarte lent, în mediul natural. Odată ce apare contaminarea, este dificil sau chiar
imposibil să se îndepărteze acești poluanți din mediu. Compușii nedegradabili
cum ar fi diclor-difenil-tricloretanul, dioxina, bifenilii policlorurați și
materialele radioactive pot să ajungă la nivele periculoase de acumulare și pot
să urce în lanțul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele
compușilor toxici pot să se depună pe suprafața plantelor acvatice fără să
distrugă acele plante. Un pește mic care se hrănește cu aceste plante
acumulează o cantitate mare din aceste toxine. Un pește mai mare sau alte
animale carnivore care se hrănesc cu pești mici pot să acumuleze o cantitate
mai mare de toxine. Acest proces se numește „bioacumulare” [1]
1.2 Clasificare

Mediul (inconjurator, ambiant, ecologic, de viata) reprezinta totalitatea factorilor


fizici, chimici, biologici dintr-un loc dat, cu care un organism vine in
contact,acesti factori fiind temperatura, umiditatea, solul, apa. Intre fiecare
organism si mediu exista influente reciproce complexe. Mediul influenteaza
organismele, dar si acestea (inclusiv omul) modifica mediul,adaptarea
organismelor la mediu fiind limitata. [4]

A.Poluarea naturala - are importanta secundara in conditiile in care aportul


antropic de poluanti devine tot mai grav.
a) eruptiile vulcanice eliminare de gaze, vapori, particule solide, care sunt
transportate pe mari distante de vant si curenti de aer.
b) Eroziunea solului, eoliana sau cauzata de ploi, este cu atat mai intensa cu cat
solul este lipsit de vegetatie, in panta sau intr-o zona cu retea hidografica bogata[4]
c) Reziduurile vegetale si animale degaja in urma descompunerii o serie de
substante gazoase poluante. Polenul sau fungii pot constitui aerosoli naturali care
sa influenteze negativ sanatatea populatiei umane.[4]

B. Poluarea artificiala
Initial produsele poluante erau de natura organica si usor biodegradate de
bacterii si ciuperci. Pe masura dezvoltarii industriale au aparut deseuri
nebiodegradabile, pentru care nu exista in natura enzime capabile sa le
descompuna.[4]
Poluantii pot fi de natura diferita:
- fizica (caldura, radiatii ionizante, zgomote etc.);
- chimica (pesticide, titei, metale, substante organice etc.);
- biologica (germeni patogeni: virusuri, bacterii, fungi).[4]
Poluarea este de mai multe feluri , in functie de factorii de care este produsa.

B.1Poluarea prin agenti fizici.


Radiatiile au ca efect producerea diverselor boli, cum ar fi , leucemia sau
cancerul. Radiatiile, dupa cum se stie deja, provin din activitati foarte dragi
vremurilor noastre cum ar fi testarile de arme nucleare, bombele atomice si
evident centralele nucleare. Acestea din urma prezinta un factor de risc enorm si
e incredibil ca unii inca le mai considera surse „ecologice”de energie, cum ar fi
Anglia , iar Franta si-a acoperit cam 80% din necesarul de energie din centrale
nucleare.. Ca sa ne dam seama de pericolul pe care il prezinta e de ajuns sa ne
gandim la Cernobal – norul reactiv in urma exploziei a strabatut 2/3 din
suprafata globului in doua saptamani si a infestat o zona din nordul Ucrainei si
Rusiei, de unde 200000 de oameni au trebuit sa fie evacuati si care inca prezinta
si astazi o radioactivitate. [3]
Incalzirea globala , datorita faptului ca CO2 din atmosfera creste ,aceasta
intra tot la poluare prin agenti fizici . In principal prin cresterea CO2 din
atmosfera, creste si temperatura globala , fapt ce duce la topirea calotelor
glaciare, schimbarea climei, agravarea reactiilor extreme ca desertificarea sau
inundatiile. [3]
Poluarea prin vibratii e al treilea tip de poluare prin factori fizici. Aici
intra tot felul de vibratii, de la duduitul celor ce ne repara strazile in miez de
noapte, pana la muzica data foarte tare in cluburi sau de ce nu, in I-
Podurile/MP3 Playerele noastre de zi cu zi;) [3]

B.2 Poluarea prin agenti chimici

Aceasta se refera la substantele chimice din agricultura si


industrie: pesticidele de tot felul, insecticide, metalele grele, toxinele.
Acestea nu sunt biodegradabile deci persista la nesfarsit in ecosistem, raman si
in tesuturile adipoase ale oamenilor (pt ca sunt liposolubile, adica se dizolva in
grasimi) de unde sunt foarte greu de eliminat .De preferat ar fi sa incercam sa
mancam alimente care nu sunt conservate sau care sunt cultivate de noi in
gradina , care sunt suta la suta naturale. [3]
Exemplul cel mai cunoscut de poluare prin agenti chimici este al insecticidului
DDT, care este destul de des folosit cam dupa cel de-al doilea razboi mondial pana
cand s-a descoperit ca laptele vacilor ce mancau lucerna uscata si tratata cu DDT
avea o concentratie de minim 10 ori mai mare din aceasta substanta decat lucerna
propriu zisa. Iar ca imagine mai de ansamblu in lantul trofic, s-a descoperit ca
unele triburi de eschimosi ce nu utilizasera niciodata DDT dar care au mancat
peste, care la randul lui s-a hranit cu plancton impregnat cu DDT, au ajuns sa aiba
in sange concentratii foarte mari din acest insecticid…de pana la 1 milion de ori
mai mari decat sursa originala! DDT a fost interzis desi in unele zone inca se mai
foloseste.
[3]

B.3 Poluarea prin factori biologici

Inseamna poluarea apelor prin deversarea apelor menajere si a apelor


reziduale din diverse industrii . In Franta de exemplu concentratia de nitrati
din panza freatica este foarte mare datorita crescatoriilor uriase de porci si a
dejectiilor acestora care sunt aruncate pe terenuri si care apoi se infiltreaza
in apele subterane. [3]
2.Sapunuri si detergenti

 Detergenții sunt produși de sinteză, având o structură asemănătoare cu cea a


săpunurilor. De aceea, ei sunt agenți de spălare și curățire, modificând
tensiunea superficială a apei de spălare. Se poate aprecia că detergenții au o
putere de spălare superioară săpunurilor. Frecvent ele includ elemente și
combinații chimice cu rol de substanțe curățitoare active cum ar
fi: tenside, acizi, baze și enzime, care ajută la îndepărtarea diferitelor forme de
murdărie. Detergenții se produc in special pentru folosire în diverse activități
de spălare și curățire cum ar fi: spalara hainelor, a vaselor de bucatarie , a
pardoselilor. [7]
 Săpunurile sunt săruri cu diferite metale ale acizilor grași cu cel puțin
opt atomi de carbon în moleculă. Puterea de spălare se datorează faptului că
moleculele de săpun aderă cu ușurință atât la moleculele nepolare (de exemplu
ulei și grăsimi) cât și la moleculele polare (de exemplu apă).
Sarurile acizilor din grasimi, sapunurile, au numerose aplicatii, cel mai mult se
fabrica si se utilizeaza sapunul de sodiu.[8]

Materiile prime din care se confectioneaza sapunul

Pentru fabiricarea sapunului pot servi grasimile cele mai diverse. Grasimile
solide, bogate in acizi saturati; cum sunt seul de bou sau de oaie, grasimile de
cocos sau palmieri si grasimile hidrogenate dau sapunuri tari; grasimile lichide dau
sapunuri cu atat mai moi, cu cat au un continut mai mare de acizi nesaturati.
Uleiurile vegetale lichide se utilizeaza la fabricarea de sapun, de obicei in amestec
cu grasimi solide sau hidrogenate.Un continut prea mare in acid stearic (C18)
micsoreaza solubilitatea si puterea de spumegare. Dimpotriva, acidul lauric (C12)
da nastere unui sapun ce spumega abundent, de aceea, in sapunurile bune, se
adauga grasimi de cocos sau de palmier, bogate in acest acid. Acidul oleic da, de
asemenea, un sapun de buna calitate. [6]
Modul de fabricare

In procedeul de fabricare a sapunului se incalzeste grasimea, cu aburi


introdusi direct, la 1000, si se adauga solutia de hidroxid de sodiu, la
inceput in mici portiuni, pentru a obtine o emulsie. Aceasta se
saponifica mai repede (12-24 ore) decat amestecul neomogen al
grasimii cu solutia apoasa a intregii cantitati de soda. Imediat ce se
formeaza sapunul, in concentratie apreciabila in acest amestec,
viteza de reactie creste brusc, fiindca sapunul topit este un bun
dizolvant atat pentru grasime cat si pentru hidroxidul de sodiu si
reactia are loc, catre sfarsitul procesului, in solutie omogena de
sapun. [6]

Produsul astefel obtinut, numit in tehnica sapun-clei,


contine toata glicerina, rezultata din reactia de
saponificare si multa apa. Pentru adaugarea unei solutii
concentrate de clorura de sodiu se separa sapunul miez,
topit, la fund ramanad un strat apos, care contine
glicerina. (Aceasta pote fi utilizata la fabricarea glicerinei,
dar pentru aceasta fabricatie este mult mai avantajoas sa
se faca scindarea grasimii prin procedeul in autoclava;
acizii grasi obtinuti pot fi apoi transformati in sapun prin
neutralizare cu hidroxid si chiar cu carbonat de sodiu).

Sapunul in miez contine 62-64% acizi grasi si el poate fi utilizat


ca sapun de rufe. [6]

Puterea de spalare.

Sapunurile se caracterizeaza prin faptul ca moleculele lor, de forma


alungita, prezint la unul din capete o grupa polara, hidrofila.
Datorita acestei structuri, moleculel de sapun, sau mai corect anioni
lor, au tendinta de a se acumula la suprafata despartitore a solutiei
fata de mediul inconjurator, orientandu-se cu grupa COO- insprea
apa. Acesta proprietate confera sapunului puterea sa de curatire. [6]
Formarea si stabilitatea spumei se datoreaza fortelor de atarctie
dintre moleculele de sapun, orientate perendicular pe suprafata
sapunului. Daca solutia de sapun vine in contact cu un lichid
nemiscibil in apa, de ex. cu o grasime lichida, un ulei mineral,
moleculele de sapun se orienteaza perpendicular pe suprafata
despartitoare, cu carboxilul spre apa, si radicalul hidrocarbonat spre
ulei. Prin acesta se micsoreaza tensiunea superficiala a uleiului,
care dobandeste din cauza aceasta tendinta de a-si mari suprafata,
de aceea el se transforma (daca este agitat) in picaturi mici ce se
imprastie in solutia de sapun; se formeaza o emulsie, iar sapunul
joaca rolul unui emulgator. [6]

In mod similar se orienteaza moleculele de sapun pe suprafat


corpilor solizi. Daca se agita funinginea cu apa si se torna
amestecul pe un filtru ud, apa trece lara. Daca se agita funinginea
cu o solutie de sapun, ea formeaza o dispersie neagra care trece in
majoritate prin filtru. Particulele de carbune ce alcatuies funinginea
sunt mai mici decat porii filtrului, dar ele adera tare una de alta prin
forte vad der Waals. Apa curata ne le pote desprti, fiindca nu le uda.
Moleculele de sapun fixandu-se se suprafata acestor particue, cu
restul hidrocarbonat spre crbune si grupele COO- spre exterior,
aceste grupe se inconjouar cu o atmosfera de molecule de apa,
facand posibila solubilizarea particului solide, chiar daca acesta este
forte mare. Printr-un proces asemanator, sapunul deplaseaza
particulele de murdarie (grasimi, uleiuri, proteine, funingimea,
argila, oxid de fier etc.) care adera pe fibrele textile sau pe piele si
le emulsioneaza sau le disperseaza, lasand fibrele sau pielea curata,
dar acoperite cu un strat de molecule de sapun orientate. Acest
strat se indeprteaza in opertia ulterioara de “limpezire.” [6]
Tipuri de detergent:

1.Detergenti neionici

Nu creeaza multa spuma, si sunt folositi in spalatorii si in masinile automate de


spalat vase, si ca ajutoare la clatire. Pentru ca nu se oxideaza, sunt rezistenti la taria
apei si curata bine majoritatea petelor. Cei mai folositi sunt hidroxieteri. [5]

2.Detergenti cationici

Sunt folositi pentru a face fibrele mai moi si mai delicate( Cocolino, Silan). Alte
intrebuintari sunt ca dezinfectanti si alte produse de igienizare si curatare a casei.
Compusii quaternali de amoniu sunt cei mai importanti cationi. [5]

3.Detergenti amfolitici

Sunt folositi in igiena personala, si in curatenia casei datorita spumei, blandetei si


stabilitatii. Ei pot fi anionici, cationic sau neionici, in functie de pH-ul (aciditatea
sau bazicitatea) apei. Ex: sapunuri lichide, sapunuri[5]
Concluzii
Dupa cum stim , poluarea este de mai multe feluri , naturala si artificiala.Poluarea
naturala ,cum sunt eruptiile vulcanice ,eliminari de gaze , eroziunea solului , nu
poate fi prevenita , deoarece in fata naturii nu ne putem impotrivi .

Poluarea artificiala se produce pe masura ce industria se dezvolta , astfel pe langa


beneficiile dezvoltarii ei ,aceasta prezinta si dezavantaje , si anume ne afecteaza
sanatatea .

Sapunurile si detergentii , dupa parerea mea , au fost o descoperire utila omului ,


deoarece ele ne ajuta la curatarea si dezinfectarea hainelor , podelelor si a corpului
.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Poluare [1]

https://biblioteca.regielive.ro/referate/geografie/clasificarea-poluantilor-si-a-
surselor-de-poluare-294737.html[2]

https://ecoalternative.wordpress.com/tag/tipuri-de-poluare/[3]

http://www.referatele.com/referate/geografie/online19/POLUAREA-Clasificarea-
mediilor-are-in-vedere-mai-multe-criterii--Supraexploatarea-ecosferei--Interve.php

[4]

http://www.preferate.ro/referat-Chimie-Chimie---Detergenti-5-5070.html[5]

http://www.referatele.com/referate/chimie/online9/RFERAT-SAPUNURI-SI-
DETRGENTI-referatele-com.php[6]

https://ro.wikipedia.org/wiki/Detergent[7]

https://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83pun[8]