Concret, cheltuielile publice se materializeaza in plati efectuate de stat pentru indeplinirea

diferitelor obiective ale politicii statului, si anume: servicii publice generale, actiuni social-
culturale, armata, ordine publica, actiuni economice etc.
Criterii de grupare a cheltuielilor publice
Clasificatia administrativa – foloseste drept criterii institutiile prin intermediul carora se
realizeaza cheltuielile publice
Clasificatia economica
1. cheltuieli curente (de functionare)
- cheltuieli ale serviciilor publice sau administrative
- cheltuieli de transfer (de redistribuire)
2. cheltuieli de capital (cu caracter de investitii)
Cheltuielile publice pentru invatamant
Dezvoltarea invatamantului se realizeaza in concordanta cu cerintele diferitelor etape de
dezvoltare economico-sociala si ale egalizarii conditiilor de instruire si educare a tuturor
membrilor societatii. Cresterea cheltuielilor publice pentru invatamant este datorata actiunii
conjugate a mai multor factori, si anume:
factori demografici. Cresterea populatiei a antrenat in mod firesc cresterea
populatiei scolare. Aceasta a atras dupa sine un necesar sporit de cadre didactice. Necesarul de
cadre didactice a sporit si ca urmare a imbunatatirii raportului elevi/profesori.
factori economici. Dezvoltarea economica, sporirea si diversificarea capitalului fix
si circulant, ca urmare a modernizarii si a perfectionarii proceselor tehnologice, au reclamat o
forta de munca cu calificare medie si superioara.
factori sociali si politici. Acestia se refera la politica scolara, la stabilirea acesteia,
la nivelul invatamantului obligatoriu, la resursele, facilitatile si ajutoarele indreptate catre
institutiile de invatamant sau chiar catre elevi, studenti si familiile acestora.
Cheltuieli publice pentru cultura, culte si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret
In scopul realizarii unor obiective ale politicii sociale privind serviciile culturale, artistice,
sportive s.a., autoritatile publice indreapta o parte din resursele financiare publice spre
organizarea unor actiuni sau intretinerea si functionarea unor institutii specializate in aceste
domenii.Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, culte arta, actiuni
sportive mentionam:
finantarea bugetara, respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare
intretinerii si functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate;
finantarea din venituri extrabugetare si alocatii din buget, respectiv retinerea
veniturilor realizate pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in completare a unor
subventii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, in functie de subordonare
integral din venituri extrabugetare (autofinantare) in cazul institutiilor care au
venituri suficiente pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile, deoarece desfasoara activitati cu
caracter economic, cum sunt ‚editurile, casele de filme sau alte institutii sau activitati;
Cheltuielile publice pentru sanatate
Cheltuielile pentru sanatate prezinta o tendinta de crestere, datorita unor factori, cum sunt:
amplificarea nevoilor de ocrotire a sanatatii ca efect al cresterii numarului populatiei si
modificarii structurii sale; accentuarea factorilor de risc; cresterea costului prestatiilor medicale,
ca urmare a introducerii, in practica medicala, a unor noi mijloace de investigatie, tratament,
medicamente, a sporirii numarului cadrelor medicale s.a.
Sursele de finantare a actiunilor de ocrotire a sanatatii sunt diverse si anume:
fonduri alocate din buget (central sau local) Statul finanteaza institutiile sanitare
publice (spitale) si unele actiuni in domeniul sanatatii (vaccinari, tratarea anumitor boli specifice,
profesionale);
cotizatii de asigurari de sanatate se acopera onorariile platite medicilor,
medicamentele, costul analizelor de laborator sau al altor prestatii medicale.
resurse ale populatiei cheltuite in calitate de pacienti, in cazul in care persoanele
respective nu sunt asigurate si suporta integral costul prestatiilor medicale, medicamentelor,
tratamentelor;
ajutor extern, sub forma ajutoarelor de organizatii specializate (Organizatia Mondiala a
Sanatatii, Crucea Rosie Internationala s.a.). De asemenea, Banca Mondiala
Cheltuielile publice pentru securitatea sociala
In cadrul acestei grupe de cheltuieli social-culturale se cuprind cheltuielile pentru
acordarea de ajutoare, alocatii, pensii, indemnizatii, unor persoane salariate sau nesalariate (in
categoria celor din urma sunt inclusi batranii, invalizii, handicapatii, somerii, femeile, copiii,
tinerii). Cea mai importanta componenta a cheltuielilor pentru securitatea sociala o reprezinta
asigurarile sociale.
Izvoarele de formare a fondurilor asigurarilor sociale sunt contributiile ce se platesc, in
general, de catre agentii economici si institutiile calculate prin aplicarea unor procente asupra
fondului de salarii brut al acestora, insa si pe baza unor contributii individuale platite de
asigurati.
CHELTUIELILE PUBLICE PENTRU OBIECTIVE Sl ACTIUNI ECONOMICE
Sunt destinate finantarii regiilor autonome sau societatilor comerciale cu capital de stat,
privat sau mixt, fermierilor si altor mici intreprinzatori, sau vizeaza actiuni sau obiective
importante pentru fiecare tara. Cheltuielile publice pentru obiective si actiuni economice reflecta
functia statului de reglare a proceselor economice si se realizeaza prin interventia acestuia,
utilizand forme si instrumente specifice.
In primul rand, cheltuielile publice pentru actiuni economice sunt indreptate catre intreprinderile
de stat, catre sectorul public.
Formele ajutoarelor financiare ale statului se pot clasifica in: forme directe, clasice, de
interventie si ajutor, si forme indirecte, care au ca efect tot sprijinirea din punct de vedere
economic, social, a intreprinderilor sau a unor producatori individuali, dar nu prin transferuri
banesti. Principalele ajutoare financiare directe sunt:
subventiile;
investitiile;
imprumuturile cu dobanda subventionata;
ajutoarele financiare pentru difuzarea de informatii, studii de marketing, organizare de
expozitii;
avansurile rambursabile.
Din categoria ajutoarelor financiare indirecte, mentionam:
avantajele fiscale (cheltuieli financiare)
imprumuturile garantate de stat.
1. Subventiile reprezinta un ajutor nerambursabil pe care statul il acorda agentilor
economici in dificultate, asigurandu-le functionarea in conditii in care activitatea lor
este ineficienta. Acest ajutor financiar este acordat unilateral si fara contraprestatie,
dar conditionat
2. Investitiile reprezinta acele ajutoare financiare pe care statul le efectueaza pentru
dezvoltarea sectorului public si a altor sectoare. Ele nu au caracter permanent, ci se fac
in functie de necesitatile de realizare de investitii de importanta deosebita pentru
economia nationala.
3. Imprumuturi cu dobanda subventionata. Din bugetul de stat sau din alte fonduri
specia1e se acorda intreprinderilor publice imprumuturi in conditii avantajoase.
4. Ajutoare financiare de la buget se acorda pentru difuzarea de informatii, studii de marketing,
organizare de expozitii. Statul finanteaza pe seama cheltuielilor bugetare o serie de actiuni de
sprijinire indirecta a exporturilor, punand la dispozitia exportatorilor asistenta tehnica de
specialitate, informatii privind pietele externe, organizeaza targuri si expozitii.
5. Avansurile rambursabile reprezinta o forma de ajutor financiar public din valoarea
realizarii unor actiuni de prospectare si prezentare in strainatate a unor produse noi.
CHELTUIELILE PENTRU SERVICII PUBLICE GENERALE, ORDINE PUBLICA,
SIGURANTA NATIONALA Sl APARARE
Serviciile publice generale satisfac necesitati publice cu caracter indivizibil si costul lor
este suportat de intreaga societate, in principal pe seama resurselor bugetare.
Autoritatile publice generale cuprind:
organele puterii si administratiei publice, in cadrul carora se cuprind:
institutia prezidentiala;
organele puterii legislative centrale si locale (parlamente, unicamerale sau bicamerale;
consilii sau autoritati locale);
organele puterii judecatoresti;
organele executive centrale si locale (guvern, ministere, prefecturi, primarii si alte
institutii);
organele de ordine publica in care se cuprind: politia, jandarmeria, securitatea nationala;
servicii de informatii, servicii speciale de paza si protectie.
Atributiile aparatului de stat sunt prevazute in Constitutie si legi speciale care stabilesc
modul de organizare si functionare a diferitelor organe administrative, de ordine, justitie.
Si aceasta categorie de cheltuieli publice, manifesta tendinta de crestere de la o perioada la alta,
ca si celelalte cheltuieli publice.
Cheltuielile de aparare (militare) sunt de doua feluri: directe si indirecte. Cele directe cuprind
cheltuielile cu intretinerea fortelor armate in tara sau in cadrul bazelor militare din alte tari si ele
se concretizeaza in procurarea de bunuri si servicii reclamate de aceasta intretinere, precum si
dotarea cu echipament, armament, tehnica de lupta; aceste cheltuieli figureaza in bugetul
Ministerului Apararii.
Cheltuieli militare indirecte sunt considerate cele legate de lichidarea urmarilor razboaielor sau
pentru pregatirea unor viitoare actiuni armate: plati in contul datoriei publice contractate pentru
inzestrarea armatei sau pentru ducerea razboaielor; despagubiri de razboi datorate de tarile
invinse tarilor care au castigat razboiul; cheltuieli de refacere a propriei economii distruse; plati
de pensii cuvenite orfanilor, invalizilor sau vaduvelor de razboi; cercetari stiintifice cu finalitate
militara etc.