Impact Valea Podului

Înscris în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului - poziţia 12, certificat de Ministerul Mediului.

Punct de lucru: Arad, str. Tudor Vladimirescu 16- 16-26
tel 0257.228251 fax 0357.815009 Mobil : 0722.564648
mail: ecomond@yahoo.com web: www.expert- www.expert-de- de-mediu.ro
pentru proiectul
„Carieră de piatră – perimetrul Valea Podului,
comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.
Beneficiar: S.C. AL-MIN Construcţii s.r.l.
Autor:
Dr. PATKO Robert
licenţiat în ecologie şi medicina,
doctor în geografie
Arad - 2012
Cuprins:
Introducere. Consideraţii generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 4
1. Informaţii generale privind PP: titular, denumire, proiectanţi,

obiective, date amplasament, producţia care se va realiza, etc . .......................... Pag. 12
2. Descrierea proiectului şi etapele acestuia. ....................................... Pag. 24
3. Deşeuri rezultate . ..................................................... Pag. 74
4. Impactul potential şi cumulativ . ........................ .................... Pag. 79
5. Analizavariantelor/alternativelor . . ........................................... Pag. 141
6. Monitorizarea activităţilor de protecţie a mediului. ................................. Pag. 143
7. Situaţii de risc . ....................................................... Pag. 147
8. Descrierea dificultăţilor . ................................................. Pag. 151
9. Rezumat netehnic. . .................................................... Pag. 182
Bibliografie selectiva . ............... ................................... Pag. 194

Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul
Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.
INTRODUCERE
Consideraţii generale
Secolul al XX-lea a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile, prin

intermediul ştiinţei şi tehnologiei s-a ajuns la dezvoltarea mijloacelor de transport şi a
telecomunicaţiilor facilitându-se mobilitatea umană şi difuzarea informaţiilor. Un efect al
acestor facilităţi fiind accesul tot mai uşor la resursele TERREI.
Aşa cum rezultă din studiile efectuate la scară planetară, accelerarea dezvoltării
societăţii umane a amplificat presiunea asupra lumii naturale determinând conflictul cu
mediul ambiant atât prin epuizarea resurselor naturale de energie, de materii prime şi de
hrană, cât şi prin deteriorarea, calităţii factorilor de mediu (apă, aer, sol). Alterarea
ecosistemelor naturale, suprasolicitarea resurselor naturale manifestate prin dezechilibre
ambientale la scară planetară au atins limite de alertă, necesitând acum la început de
mileniu trei, noi condiţii ale securităţii globale şi impunerea unei dezvoltări durabile.
Astfel viitorul civilizaţiei se confruntă cu probleme ambientale a căror tendinţe pun
sub semnul întrebării însăşi viitorul umanităţii. Astrofizicianul Stephen Hawking, celebru
pentru teoriile şi lucrările sale referitoare la spaţiul cosmic, în special găurile negre,
susţine că singura şansă de supravieţuire pe termen lung a speciei umane este colonizarea
altor planete din Univers, scria Daily Mail în luna august 2010. "Populaţia şi folosirea
resurselor limitate ale planetei cresc exponenţial, împreună cu capabilităţile noastre
tehnice de a schimba mediul înconjurator", a spus autorul cărţii "A Brief History of Time"
(Scurta istorie a timpului). "Codul nostru genetic poartă cu sine instincte agresive şi
egoiste, care au reprezentat în trecut un avantaj în ce priveste supravieţuirea. În viitor însă,
ne va fi foarte greu să evităm dezastrul în următorii o sută de ani, ca să nu mai vorbim de
următorii o mie sau un milion de ani. Singura şansă de supravieţuire pe termen lung a
speciei umane este să părăsească Pământul şi să se răspândească în spaţiu. Am făcut
progrese remarcabile în ultima sută de ani, dar dacă vrem să continuăm să existăm şi peste
alţi o sută de ani, spaţiul este singura noastră şansă". Anterior acestui interviu, Hawking a
4
declarat că o navă spaţiala capabilă să călătorească în timp, dar numai în viitor, nu şi în

trecut, ar încălca teoriile relativităţii elaborate de Albert Einstein.
Contradicţia dintre om şi natură, datorită caracterului ei istoric, îmbracă forme
fundamentale, una este aceea a contradicţiei dintre felul şi dimensiunile necesităţilor
mediului creat de om, dar şi varietatea şi volumul resurselor oferite de natură iar cealaltă
este contradicţia dintre mediul creat de om şi mediul natural sub aspectul efectului nociv
al omului asupra naturii şi prin aceasta asupra lui însuşi.
Dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joacă un rol

cheie în înfăptuirea dezvoltării durabile în Europa. Pentru a răspunde acestei
responsabilitati U.E. a pregătit strategia de dezvoltare durabila «O EUROPA DURABILA
PENTRU O LUME MAI BUNĂ» care a fost destinată Sumitului Global privind Dezvoltarea
Durabila (Johanesburg, septembrie 2002). În cadrul strategiei se recunoaste că pe termen
lung "creşterea economică, coeziunea socială şi protecţia mediului trebuie să meargă mână
în mână". Dezvoltarea durabilă oferă Uniunii Europene, pe termen lung, o viziune pozitivă
a unei societăţi mai prospere şi mai corecte, care promite un mediu mai curat, mai sigur şi
mai sănătos – o societate care asigură o calitate mai bună vieţii pentru noi şi pentru
generaţiile următoare. Transpunerea în practică a acestui obiectiv, presupune că:
dezvoltarea economică să sprijine progresul social şi să ţină seama de mediu;
politicile sociale să sprijine performanţa economică;
politica de mediu să fie eficientă din punct de vedere al costurilor.
Este necesară o importantă reorientare a investiţiilor publice şi private spre

tehnologii prietenoase pentru mediu, pentru ca dezvoltarea economică şi socială să nu fie
asociată cu degradarea mediului şi cu consumul de resurse.
Rezolvarea tendinţelor nedurabile şi realizarea imaginii oferite de o dezvoltare
durabilă necesită acţiuni urgente, o conducere politică angajată cu vederi de perspectivă
largi, o nouă abordare din partea factorilor de decizie. Este astfel necesar ca acţiunile să
fie întreprinse de toată lumea şi la toate nivelele. Multe dintre problemele legate de
durabilitate solicită pentru rezolvare acţiuni globale.
Ţările dezvoltate trebuie să aibă initiaţiva în urmărirea dezvoltării durabile şi să
solicite şi altor ţări să-şi accepte responsabilităţile care le revin. Crearea condiţiilor pentru
dezvoltarea durabilă este condiţionată de evaluarea atentă a totalităţii efectelor politicilor
5
propuse care trebuie să conţină estimarea impactelor economice, sociale şi de mediu.

Toate politicile trebuie să conţină în miezul preocupărilor lor dezvoltarea durabilă.
Implementarea strategiei şi monitorizarea progreselor realizate presupune
stabilirea unui număr de indicatori care decurg din obiectivele şi sarcinile pe termen lung
pentru dezvoltarea durabilă. Conform acestor indicatori obiectivele principale la nivelul UE
se referă la consumul de energie în sensul îndeplinirii angajamentelor de la Kyoto. În
consecinţă, se impune: reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, cu 1% în medie pe an,
faţă de nivelele din 1990. Măsurile privind reducerea gazelor cu efect de seră se bazează
pe rezultatele Programului European de Modificări Climatice care cuprinde şi introducerea
sistemului European de licenţe comerciale pentru CO 2 ; întreruperea dependenţei dintre
creşterea economică, utilizarea resurselor şi generarea deşeurilor; protecţia şi reabilitarea
habitatelor şi a sistemelor naturale; elaborarea unei politici integrate pentru produse în
vederea utilizării resurselor şi a impactului de mediu generat de deşeuri; reducerea
aglomerării şi a altor efecte negative asociate transportului pe seama sporirii volumului
produselor de consum.
Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului

pentru proiecte, planuri şi programe.
Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

potenţialele efecte negative pe care un proiect, public sau privat, un plan sau program le
poate avea asupra mediului prin natura, dimensiunea sau localizarea lui.
Evaluarea impactului asupra mediului a fost introdusă în legislaţia naţională prin:
Ordonanţă de urgenţă Nr. 195 din 22 decembrie 2005 privind protecţia mediului (M. Of.,
Partea I, nr. 88 din 31/01/2006).
Legea nr. 22 din 22/02/2001 de ratificare a Convenţiei privind evaluarea impactului de
mediu în context transfrontalieră, adoptată la Espo la 25 februarie 1991 (M.Of., Partea I
nr.105 din 01/03/2001).
HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului (abrogă HG 1213/2006)
6
ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private (abrogă
Ord. 860/2002)
Ordinul MAPM nr. 863/2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor
procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului (M. Of. 52 din 31/01/2003);
Ordinul MAPM nr. 864/26.09.2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului
asupra mediului în context transfrontalieră şi de participare a publicului la luarea deciziei
în cazul proiectelor cu impact transfrontalieră (M.Of., Partea I nr. 397 din 09/06/2003).
Hotărârea de Guvern nr.1076 din 08.07.2004 privind stabilirea procedurii de realizare a
evaluării de mediu pentru planuri şi programe (M. Of., Partea I nr. 707 din 05/08/2004).
OM nr. 117/2006 (MO nr. 186/27.02.2006) pentru aprobarea Manualului privind aplicarea
procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe;
OM nr. 995/2006 (MO nr. 812/03.10.2006) pentru aprobarea listei planurilor şi
programelor care intră sub incidenta HG nr. 1076/2004 (MO nr. 707/05.08.2004) privind
stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe.
În ceea ce priveste protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele

şi Regulamentele Europene privind protecţia naturii s-a realizat prin:
OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale,
a florei şi faunei salbatice. Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 442 din 29/06 /2007,
modificată şi completată prin OUG 154/2008;
HG 1284/2007 privind declararea ariilor de protectie specială avifaunistică ca parte
integrantă a retelei ecologice europene Natura 2000 în România;
ORDIN nr. 19/2010 pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a
efectelor potentiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de
interes comunitar;
H.G. nr. 230/2003 privind delimitarea rezervatiilor biosferei, parcurilor nationale şi
parcurilor naturale şi constituirea administratiilor acestora, modificată prin HOTARAREA nr.
1.529 din 1 noiembrie 2006;
H.G. nr. 2151/2004 privind instituirea regimului de arii naturale protejate pentru noi zone;
H.G. 1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone;
Ord. nr. 552/2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor nationale şi a parcurilor
naturale, din punct de vedere al necesitatii de conservare a diversitatii biologice;
7
Ord. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale

protejate care necesită constituirea de structuri de administrare şi a Metodologiei de
atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de
administrare;
Ord. nr. 207/2006 privind aprobarea continutului Formularului Standard Natura 2000 şi a
manualului de completare al acestuia;
Legea nr. 13/1993 (M.Of. nr. 62/25.03.1993) pentru aderarea Romaniei la Conventia
privind conservarea vietii salbatice şi a habitatelor naturale din Europa, adoptata la Berna
la 19 septembrie 1979;
Legea nr. 58/13.07.1994 (M.Of. nr. 199/02.08.1994) pentru ratificarea Convenţiei privind
diversitatea biologică, semnată la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
Legea nr. 13/1998 (M.Of. nr. 24/26.01.1998) pentru aderarea României la Conventia
privind conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie
1979;
Legea nr. 89/2000 (M.Of. nr. 236/30.05.2000) pentru ratificarea Acordului privind
conservarea pasarilor de apa migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie
1995;
Legea nr. 90/2000 (M.Of. nr. 228/23.05.2000) pentru aderarea Romaniei la Acordul privind
conservarea liliecilor în Europa, adoptat la Londra la 4 decembrie 1991.
Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie

realizat cât mai devreme posibil, în faza de pregătire a documentaţiei care fundamentează
fezabilitatea proiectului, aşa încât, pe de o parte sa existe toate premizele ca nu se vor
irosii resurse materiale şi de timp pentru proiectarea unei activităţi, iar pe de alta parte, sa
existe informaţii suficiente pentru realizarea EIM.
EIM se efectuează pentru anumite planuri şi programe prevăzute în legislaţia în
vigoare, din domeniile: agricultura, industria extractive a petrolului, gazelor naturale,
cărbunelui şi turbei, industria energetica, producerea şi prelucrarea metalelor, industria
materialelor minerale de construcţii, industria chimică şi petrochimica, industria lemnului
şi hârtiei, proiecte de infrastructura precum şi proiecte din domeniul managementul apei şi
al deşeurilor.
Glosar de termeni conform legislaţiei de mediu:
8
Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

autoritarilor publice interesate de efectele implementării planurilor şi programelor, luarea
în considerare a raportului de mediu şi a rezultatelor acestor consultări în procesul
decizional şi asigurarea informării asupra deciziei luate.
Impact de mediu - modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice, chimice şi
structurale ale elementelor şi factorilor de mediu naturali; diminuarea diversităţii
biologice; modificarea negativa considerabila a productivităţii ecosistemelor naturale şi
antropizate; deteriorarea echilibrului ecologic, reducerea considerabila a calităţii vieţii sau
deteriorarea structurilor antropizate, cauzata, în principal, de poluarea apelor, a aerului şi
a solului; supraexploatarea resurselor naturale, gestionarea, folosirea sau planificarea
teritoriala necorespunzătoare a acestora; un astfel de impact poate fi identificat în prezent
sau poate avea o probabilitate de manifestare în viitor, considerata inacceptabila de către
autorităţile competente.
Raport de mediu - parte a documentaţiei planurilor sau programelor care identifica,
descrie şi evaluează efectele posibile semnificative asupra mediului ale aplicării acestora şi
alternativele lor raţionale, luând în considerare obiectivele şi aria geografica aferentă.
Planuri şi programe - planurile şi programele, inclusiv cele cofinanţate de Comunitatea
Europeana, ca şi orice modificări ale acestora, care: - se elaborează şi/sau se adoptă de
către o autoritate la nivel naţional, regional sau local ori care sunt pregătite de o
autoritate pentru adoptarea, printr-o procedura legislativa, de către Parlament sau
Guvern; - sunt cerute prin prevederi legislative, de reglementare sau administrative.
Titularul planului sau programului - orice autoritate publica, precum şi orice persoana
fizica sau juridica care promovează un plan sau un program.
Autoritate competenta - autoritate de mediu, de ape, sănătate sau altă autoritate
împuternicita potrivit competentelor legale sa execute controlul reglementarilor în vigoare
privind protecţia aerului, apelor, solului şi ecosistemelor acvatice sau terestre.
Public - una sau mai multe persoane fizice ori juridice si, în concordanta cu legislaţia sau cu
practica naţională, asociaţiile, organizaţiile ori grupurile acestora.
Aviz de mediu pentru planuri şi programe - act tehnico-juridic scris, emis de către
autoritatea competenta pentru protecţia mediului, care confirmă integrarea aspectelor
privind protecţia mediului în planul sau în programul supus adoptării.
Determinare – reprezintă metoda utilizata pentru a calcula, previziona, estima sau măsura
valoarea unui indicator sau a efectului dăunător relaţionat.
9
Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile

de alertă prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului. Aceste valori
definesc nivelul poluării la care autorităţile competente consideră ca un amplasament
poate avea un impact asupra mediului şi stabilesc necesitatea unor studii suplimentare şi a
masurilor de reducere a concentraţiilor de
poluanţi în emisii/evacuări.
Poluare semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile de
intervenţie prevăzute în reglementările privind evaluarea poluării mediului.
Prag de alertă - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, care au
rolul de a avertiza autorităţile competente asupra unui impact potenţial asupra mediului şi
care determina declanşarea unei monitorizări suplimentare si/sau reducerea
concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Prag de intervenţie - concentraţii de poluanţi în aer, apa, sol sau în emisii/evacuări, la care
autorităţile competente vor dispune executarea studiilor de evaluare a riscului şi
reducerea concentraţiilor de poluanţi din emisii/evacuări.
Proba de referinţa - proba materială produsă de un institut specializat, ce poate fi utilizata
pentru a identifica precizia şi acurateţea tehnicilor de analiza chimica a solurilor.
Obiective de remediere - concentraţii de poluanţi, stabilite de autoritatea competenta,
privind reducerea poluării solului, şi care vor reprezenta concentraţiile maxime ale
poluanţilor din sol după operaţiunile de depoluare. Aceste valori se vor situa sub nivelurile
de alerta sau intervenţie ale agenţilor contaminanţi, în funcţie de rezultatele şi
recomandările studiului de evaluare a riscului.
Plan de acţiune – reprezintă planul realizat de autoritatea competenta cu scopul de a
controla problema analizată şi a efectelor acesteia indicându-se metoda de reducere.
Aer ambiental - aer la care sunt expuse persoanele, plantele, animalele şi bunurile
materiale, în spaţii deschise din afara perimetrului uzinal.
Emisie de poluanţi/emisie - descărcare în atmosfera a poluanţilor proveniţi din surse
staţionare sau mobile.
Zgomotul ambiental – este zgomotul nedorit, dăunător, creat de activităţile umane, cum
ar fi traficul rutier, feroviar, aerian, precum şi de industrie.
Indicator de zgomot– reprezintă scara fizică folosită pentru descrierea zgomotului
ambiental relaţionat cu efectul dăunător.
10
Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a

apelor uzate conţinând poluanţi sau reziduuri care alterează caracteristicile fizice, chimice
şi bacteriologice iniţiale ale apei utilizate, precum şi a apelor de ploaie ce se scurg de pe
terenuri contaminate.
Folosinţa sensibilă şi mai puţin sensibilă - tipuri de folosinţe ale terenurilor, care implica o
anumita calitate a solurilor, caracterizata printr-un nivel maxim acceptat al poluanţilor.
11
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul proiectului propus:
S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L cu sediul în Dumbrăviţa, ferma 10 – camera 54,

jud. Timiş, ce are ca activitate şi extracţia pietrei pentru construcţii, atribut fiscal RO
16059632, nr. de ordine în registrul comerţului J35/170/2004.
În prezent S.C. AL-MIN Construcţii S.R.L. are sediul în Timişoara, strada Augustin
Coman nr.11.
1.2. Elaborator Studiu şi Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:
Dr. PATKO ROBERT - Licenţiat în ecologie şi medicină; Doctor în geografie.

Expert de Mediu înscris în Registru National al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la poziţia 12.
1.3. Denumirea proiectului propus:
„CARIERĂ PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI - COM . VĂRĂDIA DE MUREŞ, JUD . ARAD „
Prezenta documentaţie a fost realizată în vederea obţinerii acordului de mediu

necesar implementării proiectului propus şi este conformă cu HG 445/2009 cu modificările
şi completările ulterioare şi Ord. 135/2010, OUG 57/2007 cu modificarile şi completarile
ulterioare privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a
florei şi faunei sălbatice şi Ord 19/2010.
Rolul prezentei documentaţii este acela de a identifica, descrie şi stabili, în mod
corespunzător, efectele directe şi indirecte ale implementării proiectului propus asupra
factorilor de mediu abiotici (apa, aer, sol) şi biotici (faună, floră, aşezări umane). În acelaşi
12
timp, studiul urmăreşte stabilirea măsurilor de reducere sau, după caz, de evitarea a
impactului negativ asupra componentelor de mediu.
Documentaţia pentru obţinerea Permisului de exploatare pentru perimetrul de
exploatare Valea Podului, situat în perimetrul administrativ al comunei Varadia de Mureş,
jud. Arad, s-a elaborat în conformitate cu Legea minelor nr. 85/2003 şi a Ordinului
Preşedintelui ANRM nr. 94 / 30.04.2009, publicat în Monitorul Oficial al României nr. 333
din 19.05.2009.
1.4. Proiectant general:
S.C. D&D Desing Proiect S.R.L., cu sediul în Arad, str. Iustin Marsieu nr.8, Nr. O.R.C
Arad: J02/1214/24.09.2003.
1.5. Date despre amplasament:
1.5.1. Date generale despre amplasament.
Perimetrul Valea Podului din comuna Vărădia de Mureş - judetul Arad, este
amplasat la est de localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mureş, pe rama sudică
a munţilor Zărandului.
Perimetrul Valea Podului (scara

1:50.000).
Terenul este
proprietatea Primăriei comunei
Vărădia de Mureş, şi este
concesionat pe o perioadă de 49
de ani începând cu data de
28.08.2009 de către Consiliul Local al Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei
13
Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere –
carieră de piatră.
“Cariera de piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş –
judeţul Arad“ în suprafaţă de 30.000,00 mp - Etapa I, face parte din proiectul P.U.Z.
“Cariera de piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş – judeţul
Arad“, plan urbanistic zonal aprobat prin Hotărârea nr. 85 din 16 decembrie 2011 a
Consiliului Local al comunei Vărădia de Mureş. O dată cu această hotărâre privind
aprobarea planului urbanistic zonal şi a regulamentului aferent Planului Urbanistic Zonal
prin înfiinţarea unităţii teritoriale de referinţă A11/1, suprafaţa aferentă acestuia de
306769,00 mp a intrat în intravilanul localităţii Vărădia de Mureş.
În vederea întocmirii documentaţiilor de execuţie a obiectivului de investiţie
Arad“, Primaria Comunei Varadia de Mures, jud. Arad, a eliberat Certificatul de Urbanism
nr. 1 din 18.01.2012.
Conform C.F. NR. 300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş,
categoria de folosinţă a celor două parcele este pădure. Beneficiarul în vederea deschiderii
obiectivului de investitie a obţinut de la administratorul pădurii de pe amplasament
respectiv Ministerul Mediului şi Padurilor prin Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de
Vânătoare – Oradea, avizul nr. 130 din 18.11.2011 privind ocuparea temporară din fondul
forestier naţioal pe o perioadă de 10 ani a terenului în suprafaţă de 3,00 ha aflat în
proprietatea publică a comunei Vărădia de Mureş , administrat de OS Valea Mureşului, şi
localizat în U.B.III Vărădia de Mureş, u.a. 28 A = 0,1768 ha , u.a. 28 B = 1,5037 ha , u.a. 28 C
= 1,1926 ha , u.a. 28 D = 0,1269 ha.
Perimetrul Valea Podului - comuna Vărădia de Mureş f.n. jud. Arad, pe ramura
sudică a munţilor Zărădului, cu acces la D.N. 7 Arad – Deva, km. 461 +732 dreapta, se
suprapune peste situl de interes comunitar ROSCI 0064 – Defileul Mureşului Inferior. La o
distanţă de aproximativ 300,00 m în partea de sud a amplasamentului se află şi situl de
importanta avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior – Dealurile Lipovei.
1.5.2. Suprafaţa şi limite:
Amplasamentul în suprafaţă totală de 306.779,00 mp, se află situat în localitatea

Vărădia de Mureş (extravilan), vecin cu trupul izolat A11 (0,99 ha ), industrie – carieră de
14
piatră, conform prevederilor din P.U.G. comuna Vărădia de Mureş din jud. Arad, înscris în
C.F. Nr. 300223 - 30.000 mp şi C.F. Nr. 300222 – 276.779 mp.
Coordonatele perimetrului de exploatare sunt redate în sistem STEREO 70.
Puncte contur perimetru coordonate

X (m) Y (m)
1 504.324 281.716
2 504.921 281.689
3 505.288 282.268
4 504.956 282.469
Suprafaţa perimetrului de exploatare este de 0,366 kmp, având limita de adâncime la cota
+150 ,00 m. Cotele topografice ale terenului sunt cuprinse între 150,00 şi 301,00 m.
Suprafaţa totală de teren destinată propriu-zis extracţiei agregatelor minerale este

de 66.232 mp. Metoda de exploatate folosită în cazul zăcământului din perimetrul Valea
Podului va fi „Metoda de exploatare cu trepte extrase în ordine descendentă, derocare
mecanică, încărcare mecanizată, cu transportul auto al rocilor sterile din decopertă la
halde exterioare".
Conform PUZ-ului aprobat exploatarea perimetrului cuprins între drumul naţional şi
albia torentului de la km 0+290 se va face pe 6 trepte situate la cotele 160, 175, 190, 205,
220 şi 235 iar exploatarea perimetrului cuprins între albia torentului şi culoarul liniei
electrice LEA 400 kV se va face pe 3 trepte situate la cotele 175,190 şi 205 m.
Din suprafaţa totală de teren destinată extracţiei diabazului

(paleobazalt) conform Avizului de Mediu nr.1437 din data de 28.10.2011
în prima etapă a proiectului se propune deschiderea în cadrul
perimetrului unei cariere de piatră cu o suprafata de 30.000 mp.
Această suprafaţă este delimitată de următoarele puncte ale căror coordonate

topografice ( SISTEM STEREO 1970) sunt următoarele:
15
Nr. punct Coordonate

de delimitare
X Y
5 504.716 281.766
23 504.698 281.826
24 504.694 281.916
25 504.566 281.843
26 504.394 281.719
22 504.331 281.723
1 504.323 281.716
27 504.394 281.711
2 504.441 281.709
3 504.540 281.728
4 504.638 281.742
1.5.3. Accesul în zona; căi de comunicatie şi transport.
Accesul rutier în perimetrul de exploatare se va face de pe D.N. 7 Arad – Deva, la

km 461 + 732 prin amenajarea unei intersecţii în T, cu virări la stânga şi la dreapta,
după aprobarea acestei intersecţii de către Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale.
Accesul feroviar. Amplasamentul se află la cca. 2 km faţă de gara Vărădia de Mureş,
gară la magistrala dublă electrificată 200 - Simeria – Arad – Curtici.
1.5.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia.
CARIERA DE PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI COMUNA, VĂRĂDIA DE MUREŞ –

JUD. ARAD se află într-o zonă cu tradiţie în practicarea acestor activităţi, în vecinatate,
lângă DN 7 se află o carieră asemănătoare în trup izolat.
Beneficiarul a făcut demersurile necesare către Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale şi a obţinut de la aceasta - „LICENTA DE EXPLORARE NR. 1354 /2010”, urmând să
obţină şi „ LICENTA DE EXPLOATRE”.
16
Prin aprobarea Planului Urbanistic Zonal „CARIERĂ DE PIATRĂ PERIMETRUL VALEA

PODULUI, COMUNA VĂRĂDIA DE MUREŞ – JUD. ARAD„ s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi
măsurile necesare activităţii miniere de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea
Podului comuna Vărădia de Mureş – jud. Arad, de către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L.
Timişoara, pe o perioadă de timp determinată, până în anul 2058, conform Contractului de
concesiune nr. 1743 din 28.08.2009 încheiat de beneficiar cu Primăria Comunei Vărădia de
Mureş.
Necesitatea extragerii şi prelucrării bazaltelor din perimetrul „Valea Podului” rezidă
din cerinţa pieţei pentru astfel de produse, folosite pentru construcţia de căi ferate,
drumuri şi autostrăzi. Aceasta piaţă prezintă o dinamică pozitivă, caracterizată printr-o
creştere mai mult sau mai puţin accelerată a cererii de materii prime şi materiale de
construcţii. Aceasta activitate are şi o utilitate socială prin crearea de noi locuri de muncă.
Lucrările de exploatare ce se vor executa pe parcursul a 49 de ani şi se vor realiza
etapizat, în baza unor Permise de exploatare. Lucrările de execuţie şi exploatare ce se vor
desfăşură pe amplasamentul analizat, acestea vor consta din:
a) - lucrări de deschidere;
b) - lucrări miniere de pregătire;
c) - lucrări de exploatare;
d) - haldarea materialului steril;
e) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă;
f) - lucrări de prelucrare a substanţei minerale extrase.
1.5.5. Informatii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

asigurării producţiei.
Lucrările de investiţii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a

activităţii miniere, în limitele perimetrului concesionat, până la epuizarea rezervelor de
rocă utilă accesibilă.
Evaluarea resurselor de diabaz necesare exploatării s-a realizat prin metoda
treptelor de exploatare şi în acest sens s-a calculat suprafaţa fiecărei trepte şi prelungirea
de retragere drum prin planimetrare prin programul AutoCad înmulţită cu grosimea treptei
(inaltime). Astfel avem umătoarele suprafeţe:
17

Pentru treapta +160 metri a rezultat o suprafaţă de 19241 mp din care 6673 mp
suprafaţă plană la zi şi 12568 mp suprafata treptei extinse sub treptele superioare.

Pentru treapta +175 metri a rezultat o suprafaţă de 12568 mp din care 6658 mp
suprafaţă plană la zi şi 5910 mp suprafata treptei extinse sub treptele superioare.

Pentru treapta +190 metri a rezultat o suprafaţă de 5910 mp suprafaţă plană la zi.
Suprafaţa totală exploatată este de 19.241,00 mp ce reprezintă 64,14 % din total

suprafaţă incintă etapa I (30.000 ,00 mp). Restul suprafeţelor vor fi ocupate de, drumul de
acces în incintă de la drumul naţional, drumul de acces la treptele de exploatare ale
carierei, amenajarea şi regularizarea pîrâului existent, zone verzi.
Grosimile. Tinând seama că suprafaţa morfologică a perimetrului sudic are
aproximativ acelasi unghi de inclinare rezultă pentru fiecare treapta de exploatare câte o
suprafaţă la zi pentru care s-a luat în calcul o înălţime medie de 7,5 m din care:
► sol vegetal 0,5 metri
► steril 1 metri
Pentru restul suprafeţei extinse pe sub treptele superioare s-a luat în calcul o înălţime
constantă de 15 metri.
În procesul de realizare a etapei I a Carierei de piatră Valea Podului Vărădia de

Mureş, vor rezulta următoarele volume de materiale care se vor dizloca spre strămutare
sau spre vânzare:
Pentru treapta de 160 metri a rezultat un volum de 228588 mc respectiv 639962 to.
Total perimetru sudic 392616 mc respectiv 1.099.325 to. Menţionăm că raportul
steril util este de 0,07.
1.5.5. Regimul juridic
Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş şi este concesionat

pe o perioadă de 49 de ani începând cu data de 28.08.2009 de către Consiliul Local al
Comunei Vărădia de Mureş / Primăria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN
18
CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră. Conform C.F. NR.
300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş, categoria de folosinţă a
celor două parcele este pădure.
1.6. Necesitatea şi oportunitatea proiectului.
Scopul proiectului constă în deschiderea unei cariere pentru extracţia diabazului, în

suprafaţa totală de 6,6 ha. Investiţia propune dezvoltarea unei exploatări miniere de
dimensiune mică în primă etapă (3 ha), urmată de o perioadă în care se vor realiza
activităţile de dezafectare, de refacere şi de reabilitare a mediului, precum şi de
monitorizare pe termen lung a factorilor de mediu.
Activitatăţile de construcţie, operare, management şi refacere a mediului din cadrul
proiectului vor fi realizate la standarde înalte de performanţă de mediu şi socială:
extragerea rocii utile în cariera, precum şi procesarea acesteia, pe baza celor mai
bune tehnici disponibile şi cu implementarea tuturor măsurilor necesare pentru
protejarea sănătăţii populaţiei şi a stării şi calităţi factorilor de mediu;
realizarea şi operarea infrastructurii asociate activitatilor miniere, incluzând
alimentarea cu apa tehnologica, instalatiile de alimentare cu energie electrică
(generator), drumurile de exploatare, birourile şi staţia de concasare- sortare
mobile;
limitarea sau eliminarea daunelor ecologice generate de activitatile miniere;
închiderea activitatilor miniere şi reabilitarea mediului din zonă;
sprijinirea dezvoltării economice regionale în scopul promovării activităţilor de
dezvoltare durabilă.
Beneficiile publice ale investitiei vor consta în:

producerea agregatelor de cariera, necesare în programele de dezvoltare ale
infrastructurii, constructiilor civile şi industriale;
introducerea celor mai bune tehnici disponibile în industria miniera în scopul
perfecţionării industriei extractive;
19
alinierea la standardele recunoscute pe plan international, precum şi la directivele

Uniunii Europene;
generarea de beneficii economice – investiţia va genera venituri directe şi indirecte,
provenite din taxe, impozite şi redevenţe şi va crea noi locuri de muncă, atât în
domeniul construcţiei şi operării carierei, cât şi în domeniul activităţilor auxiliare;
instruirea şi dobândirea de noi abilităţi - investiţia va crea un număr de locuri de
muncă temporare şi permanente care vor necesita o instruire intensivă în domeniul
exploatării în cariera, în domeniul siguranţei în exploatare şi întreţinere, în
domeniul protecţiei mediului şi al protecţiei muncii, al controlului şi constientizării
problemelor legate de managementul şi monitorizarea mediului, precum şi al
managementului calităţii produselor;
atragerea de investiţii directe.
Deschiderea carierei Valea Podului, va crea condiţii pentru dezvoltarea activităţii de

extracţie şi prelucrare prin concasare a bazaltelor, cu obţinerea agregatelor de carieră.
Oportunitatea acestei investiţii se justifică prin suplimentarea cerinţelor pe piaţa de
consum de agregate de carieră, piatră spartă, sorturi de diverse granulaţii. La necesităţile
existente în zonă, conjunctura actuală impune un necesar suplimentar de piatră pentru
execuţia de lucrări importante de drumuri şi poduri finanţate din fonduri europene şi
guvernamentale.
1.7. Situaţia existentă.
Terenul se află în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş şi are folosinţa de teren

cu destinatie: „pădure”. Cariera de piatră VALEA PODULUI se află într-o zonă cu tradiţie în
practicarea acestor activităţi, în vecinatate, lângă DN 7 se află o veche carieră. Această
suprafaţă NU este inclusă în perimetrul solicitat pentru exploatare.
20
1.8. Surse documentare.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a întocmit pe baza datelor puse la dispoziţie
de beneficiar, a analizelor existente, pe baza informaţiilor din literatura de specialitate şi
în urma studiilor efectuate de către autor.
Datele şi informaţiile provin din următoarele surse:
• Documentaţiile tehnice ale dotărilor şi activelor din cadrul societăţii;
• Documentare în teren privind dotările şi instalaţiile societăţii, inclusiv cartarea unor
fenomene şi procese cu impact asupra mediului;
• Consultarea unor angajaţi ai societăţii, din conducerea societăţii, responsabili cu
probleme specifice, şef sectoare;
• Studiu de evaluare adecvata şi raport de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal -
CARIERA DE PIATRA – PERIMETRUL VALEA PODULUI comuna VĂRĂDIA DE MUREŞ –
JUD. ARAD.
• Consultarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, PSI, sănătate şi a unei
bibliografii pe profilul activităţilor analizate.
1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.
Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza materii prime şi auxiliare, combustibili şi

energie furnizate de diverse societăţi comerciale şi regii autonome. O parte din materiile
prime şi auxiliare nepericuloase folosite se vor depozita în zona de organizare de şantier.
Acestea se vor aduce de la diverşi furnizori doar la momentul la care se realizează anumite
componente ale obiectivului.
În perioada de executie a carierei, principalul material folosit este piatra spartă, în
amestec cu rocă alterată, pentru reamenajarea drumurilor. Pământul rezultat din
decopertă şi solul vegetal sunt folosite pentru refacerea zonelor de extracţie.
Substanţele explozibile nu sunt folosite de beneficiar, lucrările de puşcare fiind
realizate de o firmă specializată şi autorizată, în baza unui contract.
21
Materii prime, combustibili şi uleiuri minerale utilizate pe amplasament.

Nr. Materii prime şi Destinaţie şi utilizare Provenienţă şi transport Mod de depozitare Periculozitate
Crt. auxiliare
1. Material lemnos Pentru realizarea De la societăţi comerciale Se depozitează temporar Nepericulos
(cherestea diverse cofrajelor. specializate. Se transportă cu în depozite deschise în pentru mediu.
grosimi). autoutilitare. cadrul organizării de
şantier.
2. Piatră spartă. Pentru realizarea Din surse proprii sau de la Se depozitează provizor în Nepericulos
umpluturii la căile de staţii de concasare şi sortare organizarea de şantier. pentru mediu.
acces. de agregate.
3. Nisip. Pentru realizarea Din surse proprii sau de la Se depozitează provizor în Nepericulos
stratului izolator din staţii de sortare de agregate organizarea de şantier. pentru mediu.
fundamentul minerale.
drumurilor de acces.
4. Balast. Pentru realizarea De la staţii de sortare de Se depozitează provizor în Nepericulos
fundaţiei de bază a agregate minerale. organizarea de şantier. pentru mediu.
drumurilor de acces.
6. Beton. Pentru realizarea Cea mai apropiată staţie de NU se depozitează pe Periculos pentru
fundaţiilor şi a botoane. Se transportă cu amplasament. Se mediu prin
diverselor structuri din ajutorul autobetonierelor. transportă cu ajutorul conţinutul de
beton. autobetonierelor şi se ciment.
descarcă la frontul de
lucru.
7. Fier beton, bare de Pentru rezistenţa De la societăţi comerciale Se depozitează temporar Nepericulos
fie, alte structuri structurilor din beton, specializate. Se transportă cu în depozite deschise în pentru mediu.
metalice. realizare parapeţi sau autoutilitare. cadrul organizării de
podete. şantier.
Nr. Materii prime şi Destinaţie şi utilizare Provenienţă şi Mod de depozitare Periculozitate

Crt. auxiliare transport
1. Motorina Pentru funcţionarea De la staţii Nu se depozitează pe Periculos pentru
utilajelor din autorizate de platformă. mediu.
platformă distribuţie a
carburanţilor.
2. Ulei de motor Pentru funcţionarea în De la distribuitori Nu se depozitează pe Periculos pentru
condiţii optime a specializati. platformă. mediu.
motoarelor şi
utilajelor din dotare.
3. Ulei de transmisie Pentru funcţionarea în De la distribuitori Nu se depozitează pe Periculos pentru
cutiilor de viteză.
4. Ulei hidraulic Pentru funcţionarea în De la distribuitori Nu se depozitează pe Periculos pentru
sitemelor hidraulice
de ridicare şi
impingere de la
utilaje.
1.10. Informatii despre poluantii fizici şi biologici care afecteaza mediul, generaţi
de activitatea propusă.
.
În cadrul carierei poluarea fizică sau chimică este determinată de:

pulberi în suspensie, gaze de eşapament (SOx, CO2, CO, CH4, COV, etc) datorate
activităţilor surselor fugitive şi dirijate de pe amplasamentul obiectivului;
22
scăpările accidentale de produse petroliere (motorină, ulei de motor, ulei hidraulic,

etc.).
împrăştierea accidentală a carburanţilor datorită manipulării necorespunzătoare în
timpul descărcării în recipientele de stocare şi/sau în timpul alimentării utilajelor şi
a mijloacelor de transport.
depozitarea necorespunzătoare a uleiului uzat (butoaie de tablă amplasate în aer
liber direct pe sol, în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi);
depozitarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori scoase din funcţiune
(golirea acumulatorilor de electrolit şi aruncarea acestuia pe sol, fără neutralizare);
depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor (material inert excavat, ulei uzat,
ambalaje ulei, fier, lemn, cauciucuri uzate, acumulatori uzati, filtre uzate de
motorină, filtre uzate de ulei, ambalaje, hartie, PET-uri, gunoi menajer, etc.);
zgomot şi vibratii.
1.11. Modul de încadrare în planurile de amenajare a teritoriului.
În perimetrul Valea Podului din localitatea Vărădia de Mureş şi în zonele învecinate

NU există alte proiecte (existente, propuse sau aprobate) care pot genera impact cumulativ
cu prezentul proiect. Conform PUG comuna Vărădia de Mureş, terenul pe care se află
perimetrul Valea Podului este cuprins la categoria de folosinţă: industrie – carieră de
piatră şi pădure în extravilan, zonă nereglementată, din punct de vedere urbanistic. Prin
certificatul de urbanism, contractul de concesiune şi avizul de mediu al PUZ-ului se
propune ca terenul să fie folosit pentru extracţia bazaltului.
La data realizării prezentei documentaţii nu există alte proiecte şi planuri de

amenajare a teritoriului în zona comunei, de natura să genereze impact cumulativ.
23
2. DESCRIEREA PROIECTULUI şi A ETAPELOR

ACESTUIA (CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE,
DEMONTARE/ DEZAFECTARE / ÎNCHIDERE /
POSTÎNCHIDERE).
În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura etapizat.

Deschiderea carierei din perimetrul Valea Podului, iniţiază o activitate de tip minier ce va
avea mai multe faze: de construcţie şi execuţie, faze de funcţionare, de închidere şi
dezafectare cât şi o fază în care se vor reabilita suprafeţele afectate de exploatare.
Termen de execuţie:
Durata amenajării drumurilor de acces în carieră: 2-3 luni de zile
Durata amenajării vetrei carierei: 2-3 luni;
Durata amenajării drumurilor ocolitoare la trepte: 45 - 60 de zile, respectiv 478,72
metri pentru cele 3 trepte proiectate ale carierei.
În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu modificarile ulterioare, extracţia

rezervelor se va face pe baza permiselor de exploatare emise de Agenţia Naţională de
Resurse Minerale pentru câte un an calandaristic.
2.1. Caracteristicile principale şi descrierea lucrărilor propuse.
Utilitatea pu blică şi / sau mod u l d e în cad ra re în p lan u rile d e u rba n ism şi a men aj a re a
teritoriului.
Perimetrul concesionat, în limitele căruia se va dezvolta proiectul propus, este

amplasat în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş, într-o zonă în care nu sunt alte
planuri de urbanism sau de amenajarea teritoriului.
Deschiderea carierei în limitele acestui perimetru presupune o activitate de tip
minier - săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu
24
explozivi, cu excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale

descendente”. Exploatarea diabazului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3
trepte de exploatare. Vatra finală a carierei este proiectată să fie la cota + 160,00 m.
Lăţimea bermelor de siguranţă va fi de minim 4 m şi un maxim de 8 m, iar unghiul de taluz
final de 70 o . Societatea nu dispune de utilităţi care sa rămână după încheierea activităţii.
Cea mai mare parte din substanţa minerală utilă extrasă va fi supusă prelucrării
într-o staţie de concasoare cu fălci şi un granulator amplasată în vatra carierei, adică pe
treapta de +160 metri.
După concasare, piatra spartă va fi introdusă în fluxul tehnologic de sortare. Prin
concasarea şi sortarea pietrei brute se va obţine:
piatră spartă concasată – sorturile 40-63 şi 63-90 mm;
piatră spartă sorturi – sorturile 0-4, 4-8, 8-16 şi 16-25 mm.
Agregatele de carieră - sorturi de piatră spartă – în principal sort 40/63 şi sort
63/90 vor fi rezultatul prelucrării bazaltului excavat din cariera şi constituie materia primă
în construcţia şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
Activitatea iniţiată prin deschiderea carierei Valea Podului, va avea la baza planuri
şi proiecte tehnice avizate anual de autoritatea competentă (ANRM) şi se va desfăşura pe
mai multe faze, delimitate în funcţie de particularităţile lucrărilor:
de organizare de şantier;
de construcţie, reabilitare şi întreţinere căi de acces la şi în incinta
perimetrului;
de exploatare a rocii utile;
de prelucrare prin concasare a materialului exploatat;
de finalizare a lucrărilor şi de reabilitare a suprafeţelor afectate de
activitatea minieră;
Proiectele de execuţie impun ca atât pe parcursul activităţii cât şi la încetarea acesteia

suprafeţele degrevate de rezerve să fie geometrizate şi ecologizate în vederea încadrării în
ambient şi redării în circuitul economic al zonei.
25
P ri n c i pa l el e faz e a l e a c ti vi t ă ţ ii d e ext ra c ţ i e.
Proiectul include o serie de activitati specifice fiecarei etape. Prin adoptarea

metodei de exploatare sunt asigurate urmatoarele cerinţe principale:
eficienţa economică;
pierderi de rezerve minime;
nivel tehnic ridicat;
protecţia zăcământului şi a obiectivelor de la suprafaţă;
protecţia mediului înconjurator;
securitatea deplină a muncii.
În funcţie de natura rocilor dislocate, de morfologia terenului, de tehnica de lucru
avuta la dispozitie, precum şi de elementele geometrice ale fronturilor de lucru, metoda de
exploatare folosită va fi cea specifică exploatărilor miniere în cariere, şi anume “derocare
mecanică cu ajutorul explozivilor după operaţiunile de perforare – puşcare”. Perforarea
găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă, diametrele
optime ale găurilor fiind cuprinse între 80-90 mm.
Lucrările ce urmează a fi efectuate sunt grupate în principal, în următoarele
categorii:
1) Lucrări de deschidere; 4) Haldarea materialului steril;
2) Lucrări miniere de pregatire; 5) Lucrări de închidere şi postinchidere.
3) Lucrări de exploatare;
Scheme de amenajare, programe speciale. Amenajarea suprafeţei perimetrului concesionat se

va face în funcţie de: conditiile de zăcământ, fazele de execuţie ale activităţii miniere ce se va
dezvolta în limitele perimetrului şi amplasarea acestuia într-o zonă în care nu sunt planuri de
urbanism sau de amenajare a teritoriului.
Suprafaţa totală a înfiinţării carierei de piatră Valea Poduluieste de 30.000 mp (3
ha) conform C.F. NR. 300223. După amenajarea la cotă a platformei de la cota 160 se vor
amplasa pe aceasta: zona administrativă şi zona de producţie.
Zo n a administrativă va fi co mpu să din :

► Cladire de birouri - supraf. construită = 155,80 mp – parter
26
Suprafata construită utilă = 138,66 mp repartizată pe functţiuni astfel : 4 birouri de 18,55

mp, un vestiar de 18,66 mp, dormitor de 18,63 mp, gr.sanitar 8,28 mp, gr.sanitar 7,69 mp,
hol 5,85 mp şi hol 5,28 mp.
► Container grup electrogen - supraf. construită = 18,00 mp - parter

► Container motorina – supraf. construită = 18,00 mp – parter
► Container scule – supraf. construită = 18,00 mp – parter
► Cântar
► Foraj apă
► Fosă septică vidanjabila.
Clădirea de birouri este o construcţie în regim de înălţime parter, cu dimensiunile

îin plan de 15,23 m respectiv 10,23 m , având o suprafaţă construită la sol de 155,80 mp.
Sistemul constructiv al clădirii este realizat dintr-un schelet structural din lemn ecarisat de
esentă tare (fag, mesteacan, stejar). Detaliile elementelor structurale componente sunt
redate în anexa prezentei lucrări.
Z o n a d e p rod u c ţi e va fi c o m pu să di n :
Suprafata treptelor de exploatare (planşa 1) vor fi urmatoarele:
treapta 160 – are o suprafaţă de 19.241,00 mp din care 6.673,00 mp suprafaţă plană
“la zi“ şi 12.568,00mp suprafaţă treptei extinsă sub treptele superioare,
treapta 175 – are o suprafaţă de 12.568,00 mp din care 6.658,00 mp suprafaţă plană
“ la zi“ şi 5.910,00 mp suprafaţă treptei extinsă sub treptele superioare,
treapta 190 – are o suprafaţă de 5.910,00 mp suprafaţă plană “la zi“.
Suprafaţa totală exploatată este de 19.241,00 mp ce reprezintă 64,14 % din total suprafaţă
incintă (30.000 ,00 mp). Pe treapta de 160 m se vor amplasa următoarele utilaje (planşa 2):
Preconcasor
Concasor cu con de spargere
Staţie de sortare
27
28
Raport la Studiul de Evaluare a Impactului asupra mediului pentru proiectul „Carieră de piatră – perimetrul Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“.
29
2 . 1 .1 . Lu c ră ri d e d esc h idere c a ri eră .
Pentru crearea condiţiilor de exploatare şi de transport a substanţei minerale utile,

precum şi a sterilului sunt necesare lucrări de deschidere. Lucrările de deschidere constau
în:
1) lucrări de organizare de şantier;
2) lucrări de amenajare şi întreţinere a intersecţiei de legatură cu DN7, a drumului de
acces la vatra carierei, a bretelelor de acces la bermele de lucru;
3) amenajări hidrotehnice necesare a fi realizate pe Valea Podului.
2 . 1 .1 .1 . Lu c ra ri d e o rg an i za re d e sa n t i er.
Organizarea de șantier se va amenaja în incinta carierei pe o suprafaţă de 2.800. mp. Aceasta

va avea în interiorul ei următoarele:
L max l max buc S total Perioada de

DENUMIREA SUPRAFETEI (m) (m) (mp) functionare
Pina la finalizarea lucrarilor
1. Organizare de santier 40 7 1 2800 de deschidere-pregatire a
zacamintului.
1a. suprafata destinata grup electrogen şi cablu alimentare 3 3 1 9
impamintat
1b. suprafata destinata alimentarii cu combustibil 4 3 1 12
1c. suprafata destinata vagon tip vestiar 6 2,5 1 18
1d. suprafata destinata grup sanitar ecologic 1 1 1 1
1e. suprafata destinata ansamblu containere deseuri 1 1 2 2
2. Drumuri acces în incinta perimetrului concesionat

drum doua benzi din D.N.7 70 7 1 490
drum incintă 320 7 1 2240
3. Utilaje folosite in organizarea de santier

Bazin mobil de combustibil pe auto ISUZU TM-21-ALM 4 2 1 8
Excavator Komatsu P.C.360 6 4 1 24
Buldozer Komatsu D85EX-15 6 4 1 24
Auto-trakkere transport 2 6 4 48
Lucrările pentru amenajarea platformei de organizare de santier se vor executa prin

excavare directa cu excavatorul şi încărcarea materialului rezultat din excavare în auto-
30
trakkere care îl vor transporta în halda de steril din afara perimetrului de exploatare
aprobat de Primaria Comunei Varadia de Mures. Suprafaţa orizontală a platformei de 2800
m.p. va fi utilizată pentru parcarea temporara a acestor utilaje descrise în tabel – utilaje ce
vor fi utilizate pentru execuţia lucrărilor de deschidere-pregatire a zăcământului de
diabaz. Continuare lucrărilor de execuţie a drumurilor de acces la treptele 160, 175 şi 190
metri se va face cu aceleaşi utilaje descrise mai sus.
2.1.1.2. L u c ră ri d e am e n a ja re ş i în t re t i n e re a d ru m u ri lo r d e a c c es l a ca ri e ra Va l ea
Podului.
2.1.1.2.1. Amenajarea intersecţiei cu drumul naţional DN7.

Cariera de piatră din perimetrul Valea Podului – Vărădia de Mureş se amplasează pe
partea dreaptă a drumului naţional DN7, pe teritoriul administrativ al comunei Vărădia de
Mureş, la limita cu teritoriul administrativ al comunei Săvârşin. La ora actuală accesul
autovehiculelor în perimetrul studiat se face pe un drum de exploatare, amplasat pe partea
dreaptă a pârâului Valea Podului. Drumul de exploatare se racordează la carosabilul
drumului naţional la km 461+765. Traversarea şanţului pereat, care mărgineşte drumul
naţional pe partea dreaptă, se face printr-un podeţ dalat L=0,50m.
Terenul pe care se va realiza cariera de piatră este situat în vecinătatea drumului
naţional DN 7 (E70) km 461+732 pe partea dreaptă în extravilanul localităţii Vărădia de
Mureş la limita cu localitatea Săvârşin. Pentru amenajarea şi exploatarea carierei este
necesar a se asigura accesul pe amplasament din drumul naţional.
În zona accesului, traseul drumului naţional constă dintr-o curbă la stânga,
amenajată prin racordarea cap la cap a două clotoide cu raza de 200 m. În profil
longitudinal are o pantă de cca. 0,15%. Structura rutieră este de tip elastic cu
îmbrăcăminte asfaltică.
Drumul naţional DN 7 are partea carosabilă de 7,0 m lăţime cu benzi de încadrare
consolidate de 2 x 0,50 m şi restul de acostamente de 2 x 0,50 m lăţime din balast stabilizat
cu ciment, astfel încât platforma va avea 9,00 m lăţime. În zona intersecţei panta
transeversală a drumului este unică şi are valoarea de 4%. Menţionăm că, pe sectorul
studiat, în anul 2009 au fost finalizate lucrările de consolidare a DN 7 km 352+000-
596+630.
31
În zona accesului proiectat, profilul transversal al drumului naţional este mixt:

debleu pe partea dreaptă cu o înălţime de până la 6,00 m respectiv rambleu de cca 0,50 m
înălţime pe partea stânga. Tot pe partea stângă a drumului principal este amplasată calea
ferată dublă la distanţa variabilă între 8,00 ÷ 35,00 m faţă de axa drumului.
La km 461+724 drumul naţional este subtraversat de un podeţ dalat cu lumina L =
4,00 m şi lungimea B = 10,00 m care asigură traversarea pârâului „Valea Podului”.
Paralel cu drumul naţional DN 7, în partea dreaptă a acestuia, la o distanţă de
aproximativ 10,00 m faţă de axa drumului este pozat un cablu de telecomunicaţii care
supratraversează Valea Podului printr-o conductă metalică.
Accesul spre şi dinspre cariera de piatră Valea Podului se va realiza prin
amenajarea unei intersecţii pe DN 7 la km 461+732 (vezi plansa 3).
Conform normativului CD 173-2001 „Normativ pentru amenajarea la acelaşi nivel a
intersecţiilor drumurilor publice din afara localităţilor” s-a proiectat bandă de virare la
stânga pentru relaţia Arad - Cariera de piatră Valea Podului constituită din sector de
stocare de 40 m lungime şi un sector de racordare de 35 m având lăţimea de 3 ,50 m.
Pentru accesul la carieră dinspre Deva s-a proiectat o bandă de decelerare având
lungimea de 85 m, iar pentru ieşirea de la cariera de piatră spre Arad o bandă de
accelerare cu lungimea de 70,00 m lungime. Toate lucrările se realizează prin lărgirea spre
stânga a carosabilului existent, delimitarea benzilor de circulaţie, a benzii de viraj şi a
benzilor de accelerare şi de decelerare urmând să se facă prin marcaje executate la sol.
Pe accesul spre cariera de piatră Valea Podul s-au creat două insule triunghiulare
de ghidare şi o insulă de separare sub formă de picătură care are rolul de a separa
fluxurile de circulaţie de sens contrar. Insulele vor fi încadrate cu bordură prefabricată,
denivelată cu 15 cm faţă de cota părţii carosabile proiectate, şi vor fi completate cu
suprafeţe interzise prin marcaj.
Podeţul dalat L = 4,00 m existent la km 461+724 necesită extindere, doar pe partea
stângă, cu 12,00 m. Extinderea se va face în soluţie monolită, cu infrastructură din beton
simplu şi suprastructură din beton armat C25/30. Închiderea spre aval se va face cu un zid
întors realizat din beton armat. În partea din amonte se prevede realizarea unei camere de
cădere având dimensiunea de 4,40 x 4,40 m şi adâncimea de 1,80 m. Camera de cădere se
va realiza din beton clasa C25/30 turnat monolit pe un pat din balast de 15 cm grosime.
Pentru a se asigura continuitatea scurgerii apelor în şanţul existent pe partea
dreaptă a drumului naţional se prevede realizarea unui podeţ tubular Dn600 mm în
32
lungime de 55 m, din tuburi de polietilenă tip PecorOptima Dn600-SN8 pentru

subtraversări. Tuburile se vor monta în şanţul betonat existent pe un pat de beton C25/30
şi se vor acoperi cu umplutură din balast pilonat.
Pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versantul şi din şanţurile
drumului de acces la carieră, pe drumul secundar se va executa un podeţ tubular Dn1000
mm cu lungimea de 15,00 m. Podeţul se va realiza din tuburi de polietilenă tip
PecorOptima Dn1000mmm-SN8 pentru subtraversări.
Structura rutieră adoptată pentru lărgirea carosabilului drumului naţional va fi

identică cu structura rutieră executată pe sectorul consolidat şi anume:
4 cm strat de uzură din mixtură asfaltică cu bitum modificat stabilizată cu
fibre, MASF 16m;
6 cm strat de legătură din beton asfaltic deschis cu criblură, cu bitum
modificat BAD25m;
14 cm strat de bază din anrobat bituminos AB2;
30 cm piatră spartă;
30 cm balast.
Pentru evitarea transmiterii fisurilor în îmbrăcămintea bituminoasă, pe rostul dintre partea

carosabilă existentă şi lărgire, s-a prevăzut pe 1,0 m lăţime, aşternerea unui geocompozit
antifisură pe o lăţime de 1,00 m.
Acostamentele drumului naţional DN 7 se vor consolida cu un strat de balast în

grosime de 20 cm şi un strat de îmbrăcăminte din beton asfaltic bogat în criblură BA8 cu
grosimea de 4 cm (vezi plansa 3 şi 4).
După terminarea lucrărilor de amenajare a accesului spre cariera de piatră Valea

Podului se va executa marcajul rutier conform SR 1848/7 – 2004 şi semnalizarea verticală
conform SR 1848/1 – 2008. Viteza de circulaţie pe drumul naţional este limitată în zona
intersecţiei la 50 km/h. În zona intersecţiei se va interzice staţionare pe carosabilul
drumului naţional. Marcajul rutier va avea la bază vopsea în doi componenţi sau
termoplastic, care au o durata de viata de minimum 2 ani.
33
34
35
2.1.1.2.2. Drum de acces principal.

Deoarece perimetrul viitoarei cariere de piatră este situat pe malul stâng al Văii
Podului, pentru asigurarea accesului rutier la viitoarea carieră se prevede amenajarea unui
drum principal de acces, pe partea stângă a văii, astfel încât traseul drumului să nu fie
intersectat de traseul văii. Astfel se evită necesitatea realizării de podeţe peste albia
pârâului.
Drumul principal de acces se va realiza la o cotă mai ridicată cu circa 3 m peste firul
văii actuale. Pentru a se evita erodarea corpului drumului de către apele care se scurg pe
valea Podului umpluturile din corpul drumului se vor realiza cu piatra rezultată din
derocările ce se vor executa pentru amenajarea acceselor la carieră. Pe sectoarele în care
valea existentă este foarte îngustă drumul principal de acces se va realiza în săpătură, pe
versantul vestic al dealului, delimitarea faţă de albia pârâului făcându-se prin pereu din
piatră brută.
La km 0+275 firul actual al văii face o meandră, săpând în versantul estic pe o
adâncime de circa 17 m. Pentru a se asigura continuitatea traseului drumului principal de
acces este necesară corectarea albiei văii prin realizarea unor săpături în versantul vestic
pe o lungime de circa 40 m. Pe acest sector drumul de acces se va realiza pe o umplutură
protejată înspre albia văii cu pereu din piatră brută.
În prima etapă drumul principal de acces se realizează doar până la km 0+402,50
urmând ca în etapa a doua să continue înspre nord, până la limita perimetrului exploatabil
al carierei. Lungimea drumului principal de acces realizat în prima etapă este de 322,50 m
(amenajarea primilor 80,00 m fiind cuprinsă în proiectul intersecţiei cu DN7).
Accesul la cariera de piatră se va realiza cu o îmbrăcăminte asfaltică pe o lungime
de 80,00 m de la marginea carosabilului DN7. Structura rutieră va fi fornată din
următoarele straturi (vezi plansa 4):
4 cm strat de uzură din beton asfaltic cu bitum modificat tip BA16;
5 cm strat de legătură din beton asfaltic cu bitum modificat tip BAD25;
8 cm strat de bază din anrobat bituminos AB2;
20 cm piatră spartă;
30 cm balast.
36
Profilul longitudinal al drumului de acces principal va urmări în general profilul văii

existente, linia roşie fiind situată cu circa 3 m peste nivelul actual al văii. În zona de
racordare la drumul naţional panta longitudinală pe drumul de acces va fi de 4% pentru a
permite oprirea în siguranţă a autovehiculelor înainte de a accede în carosabilul drumului
naţional.
Pentru amenajarea accesului rutier la cariera de piatră perimetrul Valea Podului
Vărădia de Mureş s-a obţinut acordul C.N.A.D.N.R. Bucureşti nr. 92/42468/2011, anexat în
copie la prezenta documentaţie.
2.1.1.2.3. Drumuri de acces la treptele carierei.

În prima etapă exploatarea carierei se va face pe 3 trepte, situate la cotele 160, 175
şi 190. Pentru asigurarea accesului autovehiculelor la treptele situate la cotele 160 şi
respectiv 175 din sectorul sudic (care se vor realiza în prima etapă de exploatare a carierei)
se prevede amenajarea, pe versantul sudic al torentului de la km 0+429, a unei serpentine
din drumul de acces principal. Serpentina va avea o rază de 11 m în axul drumului, rază
care permite virajul autovehiculelor care vor transporta piatra din carieră. Pe lungimea
serpentinei panta longitudinală a drumului se reduce la 5%. Dupa serpentină drumul se
ramifică în două bretele: una care coboară cu o pantă de 10% la treapta 160 şi una care
urcă cu o rampă de 10% la treapta 175. Lungimea bretelei de coborâre este de circa 100 m
iar a bretelei de urcare de circa 65 m.
Pentru asigurarea accesului la treapta 190 se prevede realizarea unui drum de acces
pe versantul nordic al torentului, cu serpentină de întoarcere la traversarea văii torentului
şi cu bretea de acces pe versantul sudic până la treapta 190. Până la intersecţia cu valea
torentului panta longitudinală a drumului de acces este de 12% astfel încât drumul să
ajungă la cota văii existente. După traversarea torentului, până la intrarea pe treapta 190,
panta se reduce la circa 1,50%. Lungimea drumului de acces la treapta 190 este de circa
257 m.
Lungimea totală a drumurilor de acces la trepte este de 478,72 m. Pe treapta 160
se vor amplasa în prima etapă toate utilităţile necesare pentru funcţionarea exploatării:
concasoare, buncăre pentru agregate, etc. Autovehiculele care vor veni dupa piatră vor
aştepta la alimentare pe platforma treptei, fără a fi prevăzute locuri speciale pentru
parcare. Intoarcerea autovehiculelor se va face la capătul sudic al treptei.
37
Autovehiculele proprii, care vor asigura transportul pietrei de la fronturile de lucru la

concasor, vor fi parcate la locul de lucru, pe treptele carierei, fără a se prevedea platforme
speciale pentru aceasta.
Profilul longitudinal al drumului de acces principal va urmări în general profilul văii

existente, linia roşie fiind situată cu circa 3 m peste nivelul actual al văii. Panta medie a
drumului de acces principal este de circa 5%, declivitatea maximă fiind de 10%. În zona de
racordare la drumul naţional panta longitudinală va fi redusă la 4% pentru a permite
oprirea în siguranţă a autovehiculelor înainte de a accede în carosabilul drumului naţional.
Pasul de proiectare minim acceptat este de 40 m, coespunzător unei viteze de proiectare
de 50 km/oră.
Profilul longitudinal al drumului de acces principal.
Profilul transversal. Drumul principal de acces va avea o lăţime a părţii carosabile

de 6,00 m şi acostamente cu lăţimea de 1,00 m lăţimea totală a platformei fiind de 8,00 m.
Pentru a se evita producerea de accidente, pe marginea dinspre vale a platformei drumului
se va realiza un parapet de tip semigreu.
38
Drumurile de exploatare din cadrul carierei vor avea o lăţime a părţii carosabile de
6,00 m şi acostamente cu lăţimea de 1,00 m, lăţimea totală a platformei fiind de 8,00 m.
Platforma drumului va fi realizată în general prin săpătură în terenul stâncos al dealului,
taluzurile de săpătură fiind executate sub un unghi de 70˚.
Executarea drumurilor de acces la trepte se va face concomitent cu avansarea
lucrărilor de exploatare a carierei, astfel ca săpăturile necesare pentru realizarea
platformei drumului să constituie o parte din săpăturile pentru amenajarea treptelor din
carieră.
Având în vedere faptul că drumurile proiectate sunt amplasate în zona de
exploatare a carierei s-a prevăzut ca acestea să fie realizate dintr-o structură rutieră
nerigidă, alcătuită din următoarele straturi:
40 cm piatra spartă 40-63 mm împănată cu piatră spartă 15-25 mm
20 cm fundaţie din balast compactat
Drumul de acces la treapta 190 va traversa albia torentului existent prin intermediul
a două podeţe dalate L = 2,00 m. Podeţele se va realiza din elemente prefabricate tip P2
pozate pe o fundaţie din beton de ciment clasa C16/20. Podeţele vor fi prevăzute cu
cameră de cădere în amonte şi cu pereu în aval.
Pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumurilor se
prevede realizarea unor rigole triunghiulare cu adîncimea de 0,50 m situate pe partea
dinspre versant a drumurilor de acces. În cazul drumurilor din sectorul sudic rigolele se vor
descărca în albia regularizată a torentului care separa cele doua sectoare de exploatare, iar
rigolele din sectorul nordic al exploatării se vor descărca direct în Valea Podului.
Subtraversarea drumurilor de acces şi de deservire se va face prin intermediul unor podeţe
tubulare Dn 1000mm realizate din ţeavă corugată pozată pe un pat din balast .
Pentru a se evita producerea de accidente prin căderea în gol a autovehiculelor pe
partea stângă a drumului principal de acces (spre albia pârâului Valea Podului) se prevede
amplasarea unui parapet metalic tip semigreu.
39
2 . 1 . 1 . 3 . Am e n a j ă r i h i d ro t e h n i c e n e c e s a r e a f i re a l i z a t e p e V a l ea P o d u lu i .
2.1.1.3.1. Amenajare Valea Podului.

Având în vedere lucrările pentru realizarea accesului principal la cariera de piatră se
impune amenajarea Văii Podului, lucrări de reprofilare a văii, devieri ale firului acesteia,
apărarea de maluri pentru evitarea erodării în zonele unde valea se apropie de drumul de
acces, realizarea de căderi şi praguri de fund.
Lungimea totală a amenajării Văii Podului va fi de 455 m, între punctele 1 început
proiect, camera de cădere de la subtraversarea DN7 şi 25 sfârşit proiect, punct situat în
dreptul racordării drumului principal de acces la drumul forestier dinspre nordul
obiectivului (planşa 5).
Secţiunea caracteristică a amenajării văii va fi trapezoidală, cu lăţimea la baza văii
de 5,00 m între punctele 1 şi 24, şi de 4,00 m între punctele 24 şi 25.
Începutul proiectului de amenajare a Văii Podului este punctul 1, respectiv
racordarea la camera de cădere din amonte de subtraversarea DN7, unde cota radierului
văii s-a corelat cu cota peretelui camerei de cădere la cota de 152,08 mNMN.
Din punctul 1 amenajarea văii se realizează prin reprofilarea acesteia şi realizarea
unei pante de scurgere uniforme de 2,33% până în punctul 5, 0 + 77 m, având secţiunea
trapezoidală cu lăţimea fundului văii de 5 m, cu taluzuri înclinate de 45°. Pe acest tronson
la distanţa de 0 + 27 m se va realiza racordarea podeţului L = 4,00 m care evacuează apele
meteorice din rigola de colectare a drumului principal de acces şi a rigolei de colectare a
DN7 şi racordarea drumului principal la DN7.
Între punctele 5 şi 7 ( 0 + 77 – 0 + 113) se va realiza un bazin de retenţie şi
acumulare avand luciul apei de 335mp cu adâncimea de 1,40 m, cu o capacitate de
înmagazinare de cca. 470 mc. Rolul acestui bazin este de liniştire a cursului precum şi de
completare a apei tehnologice necesară exploatării zăcămintelor de piatră.
În punctul 7 la 0 + 113 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 1,50 m.
Între punctele 7 şi 16 (0 + 113 - 0 + 283) se va face reprofilarea văii cu o pantă uniformă
de 3,47% având aceeaşi secţiune ca în zona din aval, între punctele 1 şi 5.
40
41
În zona cuprisă între 0 + 250m şi 0 + 300 m, valea se apropie de drumul principal de

acces la carieră, aici fiind necesară protejarea malului stâng al văii către drumul de acces.
Protejarea malului se va face prin pereere cu piatră brută realizându-se untaluz pereat cu
panta de 45°.
În punctul 0 + 298m în zona bazinului de acumulare se va realiza racordarea
podeţului de descărcare Dn 1000 mm a drumurilor de acces.
În punctul 0 + 318m tot în zona bazinului de acumulare se va amenaja racordarea
torentului dinspre vest, prin realizarea unei căderi de apă.
În punctul 18 la 0 + 323 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 2,00
m. Între punctele 18 şi 25 (0 + 323 - 0 + 455) se va face reprofilarea văii cu o pantă
uniformă de 6,30% având aceeaşi secţiune ca în zonele din aval.
În punctul 0 + 436 se va realiza racordarea văii torent aflată la nordul limitei zonei
de exploatare.
Se menţionează că valea torent dinspre est de Valea Podului şi spre nord de
platformele de exploatare necesită amenajări numai în zonele de subtraversare ale
drumurilor de acces şi exploatare, respectiv racordarea văii la podeţele de subtraversare.
Prin lucrările de amenajarea a Văii Podului s-a urmărit corelarea cu lucrările de realizare a
drumului de acces la cariera de piatră precum şi regularizarea văii astfel încât aceasta să
aibă capacitatea de colectare, preluare, canalizare şi de evacuare în emisarul natural, Râul
Mureş a cantităţilor de apă meteorică de pe întregul bazin de colectare, atât în zona
neafectată de lucrările de bază cât şi în zona nordică neafectată de lucrările de bază.
2.1.1.3.2. Amenajări hidrotehnice torent afluent la Valea Podului.
Amenajarea drumurilor de acces înspre sectorul sudic al exploatării, pe versantul

sudic al torentului, impune amenajarea albiei acestui torent sub formă de cascade, la cote
corelate cu cotele drumurilor de acces în punctele de traversare a albiei. Traversarea albiei
amanajate de către drumurile de acces la treptele 190, 205 şi 220 se va face prin
intermediul a 3 podeţe tubulare Dn1000mm.
42
2 . 1 .2 . Lu c ră ri d e p reg ă t ire c a ri eră .
Lucrările de pregătire a carierei vor consta din:

îndepărtarea progresivă a vegetaţiei de pe terenul pe care se va dezvolta cariera prin
defrişare;
îndepărtarea cioatelor şi a rădăcinilor care au rezultat în urma defrişării;
îndepărtarea stratului de sol vegetal care are o grosime medie de 0,5 metri în
cantitate de 9621 m 3 , şi transportarea acestuia la halda exterioară (haldare
provizorie) la cca 4 km distanta de perimetru pe raza comunei Vărădia de Mureş,
conform adresei Nr. 1170 din data de 31.07.2012 (vezi anexa).
îndepărtarea rocii alterate (compusă din rocă partial alterată de culoare cenuşiu –
verzuie) cu grosimea medie de cca. 1 m de la partea superioară a zăcământului de
diabaze – respectiv un volum de 19.241 m3 şi transportarea la beneficiar, care il
pune în opera în constructia autostrazii Arad - Nadlac, conform adresei Nr. 1106 din
data de 19.07.2012 (vezi anexa).
Acest material alterat se va excava cu excavator hidraulic pe şenile de tip Komatsu
PC 600 cu cupa de aproximativ 3.5 m 3 şi se va transporta la beneficiar. Solul vegetal va fi
extras şi transportat în halda temporară, pe durata funcţionării carierei nefiind neceasară
acţiunea de refacere a mediului îintrucât treapta de 160 va constitui vatra carierei până la
terminarea exploatării din cadrul perimetrului de 3 ha care afost scos din circuitul forestier
în vederea exploatarii. Decopertarea substanţei minerale utile se va realiza mecanizat, cu
ajutorul utilajelor din dotarea societăţii. Lucrările de pregătire vor devansa lucrările de
exploatare experimentală, astfel încât să se asigure continuitatea acesteia.
2 . 1 .3 . Lu c ră ri d e expl oat a re
Metoda de exploatare care va fi folosită este „metoda de exploatare în cariera cu

trepte descendente, cu transportul şi depozitarea sterilului in haldele exterioare şi
derocarea rocii utile, mecanic şi prin impuscare cu explosivi amplasati in gauri de
sonda”, în varianta tehnologică „carieră cu trepte cu avansare descendentă, cu derocare
prin perforare- puşcare” metodă ce se adaptează particularităţilor zăcământului.
43
În etapa I-a se va exploata perimetrul pentru care s-au obtinut avizele şi

autorizatiile de intrare în teren. Exploatarea va incepe cu treapta 160 pentru a crea
platforma de organizare şi de prelucrare apoi se va continua dela treapta cu cote
superioare la treapta cu cote inferioare.
Treptele carierei de la Valea Podului vor avea următoarele elemente geometrice:
înălţimea de treaptă→ 15 m
unghi de taluz fronturi de lucru - 70°
unghi de taluz final→ maxim 65°
lungimea treptelor→ maxim 150 m
lăţime berme: berme de lucru→ 11m, berme de transport→8 m pentru transport
auto pe o bandă
Treapta de 160 metri

► cota inferioara 160 m
► cota superioara 175 m
► înălţimea de treaptă→ 15 m
► unghi de taluz fronturi de lucru - 70°
► lungimea treptei→ maxim148 m
► berme de lucru→ 11 m
► berme de transport→8 m pentru transport auto pe o bandă
► orientare N – S

► unghi de taluz fronturi de lucru - 70°
► lungimea treptei→ maxim 156 m
► berme de lucru→ 12 m
► berme de siguranţă→min. 4 m
► orientare N - S
44

► unghi de taluz fronturi de lucru -70°
► lungimea treptei→ maxim 153 m
► berme de lucru→9 m
► berme de siguranţă→min. 4m
► orientare S-N
Tehnologia de extracţie.
Tehnologia de extracţie ce se va folosi pentru exploatarea zăcământlui este
următoarea:
Derocarea copertei se va face mecanic prin două procedee:
1) buldozerare- în special pentru îndepărtarea stratului de sol în zonele în care
coperta este relativ mică,
2) derocare directă cu excavatorul tip lopată mecanică inversă şi încărcarea directă în
mijloacele de transport.
Derocarea rocii utile (diabaz) cu grosime mare (peste 2 m) se va face prin perforare-
puşcare cu explozivi plasaţi în găurile de foreză, găuri săpate aproximativ paralel cu taluzul
de lucru (înclinate în medie la 70°).
Operaţiunile de perforare – împuşcare a mesei miniere se vor efectua mecanizat, de
către firme atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea explozivilor, în baza
unor contracte ferme de prestări servicii.
Având în vedere că societatea doreşte să comercializeze / utilizeze pentru propriile
nevoi produsele miniere la o granulaţie mare, se vor folosi explozivi cu brizanţă mică.
Exploatarea se va desfăşura in 2 trepte, cuprinsă între cotele aproximative +170 şi +
200 m. Masa minieră rezultată în urma activităţilor de exploatare va fi comercializată /
utilizată ca piatră spartă şi se va livra cu ajutorul mijloacelor auto.
Pierderile de exploatare se ridică la cca. 2 %, deci se înscriu în baremul normal
specific acestui tip de exploatare.
45
Extracţia diabazului din zăcământ cu explozivi plasaţi în găurile de sondă reclamă

mai multe faze şi anume:
forarea găurilor
puşcarea
controlul frontului de lucru şi rănguirea
sfărâmarea secundară
încărcarea în mijloace de transport
transportul la staţia de concasare- sortare sau la beneficiari
Operaţiile de perforare- puşcare se vor efectua de către firme specializate în acest
domeniu (manipularea şi folosirea explozivilor) în baza unui contract de prestări servicii.
Forarea găurilor de sondă.

Perforarea găurilor de puşcare se va executa cu o instalaţie de foraj rotopercutantă,
diametrele optime ale găurilor fiind cuprinse între 90-112 mm. După poziţia lor, găurile de
puşcare vor putea fi:
frontale – executate de sus în jos (vertical sau paralel cu taluzul);
de bază – executate la baza frontului carierei.
Pentru asigurarea unui volum mediu lunar de rocă excavat, şi ţinând cont de
caracteristicile geometrice ale carierei, se pot calcula parametrii de puşcare în cazul
masivului cu două suprafeţe libere, găuri înclinate, amplasate pe mai multe rânduri.
Parametrii de bază ai amplasării găurilor de sondă sunt: linia de rezistenţă la vatră (Wt);
distanţa dintre găurile de pe rând (a) şi între rândurile de găuri (b); adâncimea Lg.
Linia de rezistenţă la vatră ( W t )

Formula de calcul este:
p 2 + 4qmphL g − p
W t= 2mqh [m]
unde:
p – capacitatea de încărcare a unui metru de gaură de sondă
q – consumul specific de exploziv
m – distanţa relativă dintre găuri (m = 0,8 – 1,6)
h – înălţimea treptei
Lg – lungimea găurii de sondă
46
Capacitatea de încărcare (p)

p = 0,785 d2 Δ kg/dm3
- d – diametrul găurii de sondă (92 mm)
- Δ – densitatea de încărcare (900 kg/m)
p = 0,785 x 0,0922 x 900 = 5,98 ~ 6 kg/m
Consumul specific de exploziv (q)

q = 0,000175γ
γ = greutatea volumetrică a rocii, pentru diabaze γ = 2800 kg/m3
q = 0,000175 x 2800 = 0,49 kg/m3
Distanţa relativă dintre găuri (m)

m = 1,66 – 0,066 f , în care f = 15
m = 1,66 – 0,066 x 15 = 0,67
Lungimea găurii de sondă (Lg)

Lg = lg + lsub [m]
lsub - lungimea subadâncirii
l sub = ( 15-17) d
l sub = 17 x 0,092 = 1,564 m
h
lg = cos α [m]
15
lg = cos 20° = 15,97 m
Lg = 1,564 + 15,95 = 17,514 m
Deci, înlocuind vom avea:
36 + 4 ⋅ 0,67 ⋅ 0,49 ⋅ 6 ⋅ 15 ⋅ 17,514 − 6

W t= 2 ⋅ 0,67 ⋅ 0,49 ⋅ 15 =4.05 m
Wt = 4,0 m
47
Distanţa dintre găuri:

a = (0,8 – 0,9) Wt = 0,85 x 4,0 = 3,4 m
Distanţa dintre rândurile de găuri

b = (0,6–0,7) Wt = 0,7 x 4,0 = 2,8 m
Lungimea burajului:
Lbur = 0,75 x Wt = 0,75 x 4,0 = 3 m
Cantitatea de exploziv pe gaură de sondă:

Q = q x aWt x h
Q = 0,49 x 3,4 x 4,0 x 15 = 99,96 ~ 100 kg/gaură
Alegerea schemei de amplasare a găurilor de sondă.

Având în vedere amplasarea perimetrului de exploatare în apropierea unui drum
national, pentru diminuarea efectelor împuşcării şi producerii de trepidaţii foarte mici,
precum şi pentru împrăştierea foarte mică a materialului dislocat şi o bună mărunţire a
acestuia se recomandă folosirea unei scheme de puşcare a găurilor sub formă pătratică pe
trei rânduri cu sâmbure frontal.
De asemenea, se recomandă folosirea unei scheme de puşcare alternativă,
rezultând efecte seismice mai mici deoarece întreaga cantitate de exploziv va fi puşcată în
două-trei trepte de întârziere, iar granulaţia materialului este mai uniformă.
Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de
mină scurte, executate cu perforatorul.
În cazul în care în urma puşcării găurilor de sondă, frontul rămâne netaluzat la un
unghi de 70°, sau se creează tumbe sau denivelări, acestea se vor corecta printr-o nouă
puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de mină obişnuite.
Operaţiunile de perforare – puşcare a masei miniere se vor efectua de către firme
atestate în domeniu, respectiv în manipularea şi folosirea explozivilor, în baza unor
contracte ferme de prestări servicii.
Materialul excavat se va încărca direct în autobasculante şi va fi transportat cu
mijloace auto proprii la locurile unde va fi utilizat în stare brută, sau se va depozita într-un
depozit intermediar pe platforma de pe vatra carierei şi va fi supus prelucrării.
48
Supragabariţii rezultaţi se vor sparge, prin puşcare cu explozivi amplasaţi în găuri de

mână scurte, executate cu perforatorul.
Operaţiunile de împuşcare se vor efectua cu o frecvenţă de una la trei luni. Lucrările
de puşcare se vor efectua cu societăţi comerciale atestate şi cu personal autorizat pentru
astfel de lucrări.
Materialul excavat se va încărca direct în autobasculante sau se va amenaja într-un
depozit intermediar, de unde va fi transportat la staţia de prelucrare care este amplasată
în apropierea carierei, dar în afara perimetrului de exploatare solicitat.
2 . 1 .4 . P rel uc ra rea su b sta n ţ ei mi n era l e ext ra se.
Instalaţia de prelucrare este de tipul METSO, compusă din mai multe unităţi mobile
care au posibilitatea de a fi reversibile (cu consum de motorină sau de curent electric de la
reţeaua naţională).
Instalaţia va fi realizată în cinci trepte astfel:

PRECONCASAREA. Piatra puşcată rezultată din frontul de lucru sau din spargerea
agabariţilor cu pikonul sau cu explozivi şi care are dimensiuni de maxim 115 mm, se
concasează cu un concasor cu fălci de tipul METSO VF544-2V+LT110 (C110STD). Din acest
concasor rezultă fracţiunile 0 – 30 mm si >30mm care se vor folosi în continuare.
CONCASAREA CU CON DE SPARGERE. Fracţiunea >30 mm rezultată din preconcasare este

preluată de instalaţia mobilă de concasare cu con METSO LT 300 HP şi este sfărâmată prin
concasare la dimensiuni de 0 – 25 mm.
SORTAREA FINALĂ. Piatra concasată cu dimensiunile < 25 mm este sortată de o statie

mobila METSO ST 4.8 de la care se obţin criblurile: 0 – 4 mm, 4 - 8 mm, 8 - 16 mm şi 16 -
25 mm. Criblurile astfel obţinute ca urmare a procesului de concasare – sortare se vor livra
prin incarcarea cu ajutorul unui autoîncărcător frontal de tip Komatsu WA470-6 cu o
capacitate a cupei de 4.1 – 6 m 3 şi vor fi cântărite la livrare cu un cântar fix, omologat, de
60 de tone.
49
2 . 1 .5 . Ha ld a rea so lu lu i şi a m a t eri al ul u i st eri l.
În procesul de exploatare a diabazelor din cadrul perimetrului sudic va rezulta un

volum de 46032 mc de sol şi 92063 mc de steril (in prima etapa 9621 m 3 sol vegetal si
19.241 m 3 roca alterata. Solul vegetal in cantitate de 9621 m 3 , va fi transportat si depozitat
provizoriu la halda exterioara ( provizoriu, urmand a fi folosit la lucrarile de refacerea
mediului) pe raza comunei Varadia de Mures, la cca 4km distanta de perimetrul Valea
Podului, Nr. 1170 din data de 31.07.2012 (vezi anexa).
Roca alterata (compusă din rocă partial alterată de culoare cenuşiu – verzuie) cu
grosimea medie de cca. 1 m de la partea superioară a zăcământului de diabaze – respectiv
un volum de 19.241 m 3 va fi valorificata fiind transportata direct la beneficiar, care îl pune
în opera în constructia autostrazii Arad - Nadlac, conform adresei Nr. 1106 din data de
19.07.2012 (vezi anexa).
De mentionat că cca 20-40% din steril rezultat, va fi folosit la amenajarea platformei
de lucru a carierei si la amenajarea drumurilor de acces la trepte.
Materialul steril rezultat din activitatea de exploatare (pătura de sol) va fi depozitat
într-o haldă exterioară. Haldele exterioare sunt proiectate în afara conturului de resurse/
rezerve.În procesul de exploatare a diabazelor din cadrul perimetrului sudic va rezulta un
volum de 46032 m 3 de sol vegetal, in prima etapa 9621 m 3 sol vegetal. Haldele vor fi
construite astefe încât să se asigure următorii parametrii geometrici de siguranţă:
► înălţime treaptă = max. 10 m
► unghi de taluz final = 30- 35°
► bermă de siguranţă între treptele de haldă = 3,0 m
Tehnologia de haldare în haldele exterioare este simplă, operaţia de haldare
constând în bascularea materialului din autobasculante de la înălţime până la umplerea
completă a zonei depresionare.
Principalele precauţii la operaţia de golire a autobasculantelor pe haldă:
descărcarea materialului să nu se facă la o distanţă mai mică de 3 m de muchia
superioară a taluzului haldei în zona cu taluz stabilizat;
distanţa dintre axul drumului temporar de acces la punctele de deversare să nu fie
mai mică de 15 m;
Pentru depistarea şi urmărirea în timp a dezvoltării deformaţiilor haldelor de sol
apare necesitatea efectuării de observaţii vizuale şi măsurători topografice pentru a se
50
determina direcţia şi mărimea deplasărilor diferitelor puncte de pe berma superioară a

haldei, de pe taluz şi de la baza acestuia. În baza observaţiilor şi măsurătorilor efectuate
pot fi luate diferite măsuri de prevenire şi combatere a deformaţiilor periculoase din
cadrul haldelor.
Pentru haldele care au o bază înclinată, zona de influenţă poate fi destul de mare,
aceasta depinde de o serie de factori dintre care amintim: înclinarea bazei haldei,
înălţimea materialului depus în haldă, proprietăţiile fizico- chimice ale rocilor din terenul
de bază şi ale amestecului de roci haldate.
Regulile principale de construire şi conservare a haldelor constau din următoarele:
• construirea corectă a haldelor prin lăsarea materialului în aşa fel încât să formeze o
serie de conuri succesive astfel încât vârful primului con să nu fie depăşit de baza
următorului;
• pentru a asigura o drenare bună a apelor de infiltraţie din corpul haldei se
recomandă ca primul con să fie format pe cât posibil din material de terasă sau
nisipos. De asemenea pentru asigurarea unei bune înfrăţiri cu terenul din baza
haldelor, este necesar a se curăţa cu buldozerul pătura superficială de sol vegetal
sau materialul argilos cu tendinţă de înnoire;
• lăţimea bermei dintre două taluzuri trebuie să fie de minimum 1,5 ori înălţimea
treptei (taluzului) ;
• unghiul de taluz definitiv al haldei nu poate depăşi unghiul de taluz natural;
• importanţa materialului din patul de vehiculare a utilajelor se verifică periodic,
comform documentaţiilor tehnice aprobate;
• pentru mărirea gradului de stabilitate a haldelor şi creşterea capacităţii de
depunere, acolo unde tehnologia o permite, se execută lucrări de compactare a
rocilor;
• la haldele formate din roci moi şi impermeabile, se execută drenuri verticale pentru
evaluarea gravimetrică a apelor;
• partea superioară a haldelor, precum şi bermele treptelor se construiesc cu pantă
uşoară spre exterior care favorizează scurgerea apelor;
• în timpul primăverii se recomandă haldarea în zone diferite de ele în care s-a haldat
iarna, pentru evitarea formării straturilor termice;
• controlul permanent al umidităţii haldelor pe înălţime;
51
• vehicularea utilajelor folosite la haldare la distanţe cât mai mari de bordurile

treptelor, pentru a evita ruperi şi alunecări de talazuri şi deteriorarea utilajelor;
• urmărirea în timp, prin măsurători topografice pe repere mobile de suprafaţă, a
variaţiei nivelului terenului de bază şi modificării profilelor treptelor de haldă;
• executarea lucrărilor de interceptare, dirijare şi îndepărtare a apelor superficiale şi
subterane, inclusiv îndepărtarea apelor din depresiuni, gropi şi eventuale mlaştini
din exteriorul haldei, şi mai ales în zona de amonte a acestora;
• stabilirea unor persoane cu pregătire corespunzătoare, din sectorul tehnic care să
se ocupe zilnic cu observarea şi întegistrarea elementelor, datelor şi fenomenelor
privind deformarea elementelor constructive ale carierelor şi haldelor. Persoanele
respective vor supraveghea starea tehnică a haldelor şi vor urmării aplicarea
rezultatelor din studiile stabilite de către unităţiile de cercetare ;
Beneficiarul va întocmi documentaţii de supraveghere a haldelor, care vor cuprinde:

• ridicarea topografică a amplasamentului cu situaţia reliefului inainte de începerea
haldării;
• ridicarea topografică periodică cu geometria haldei consemnarea în registrul de
supraveghere a constatărilor asupra treptelor haldei.
Lucrările necesare a se realiza în plus înainte şi după formarea haldelor exterioare

constau din:
• executarea treptelor de înfrăţire pe versanţi;
• curăţirea completă a zonelor cu alunecări active;
• drenarea apelor din izvoare şi din infiltraţii ;
• executarea unui zid de rezistenţă în avalul haldei.
Pentru scurgerea apei trebuie să se asigure pante de 2- 3 % (maxim 5 %)spre

drenurile marginale ale haldei şi unghiul de taluz de la 1:1,25 până la 1:4 la o haldă cu
înălţimea până la 40 m. Halda va fi circumscrisă cu şanţuri de gardă sau rigole, care să
corecteze apele pluviale, nepermiţând infiltrarea acestora la baza haldei, periclitându-i
stabilitatea.
Perimetrul haldei, cât şi interiorul acesteia se pichetează (cu ţăruşi), fiecare reper
având o cotă bine stabilită. Pe planul de situaţie astfle alcătuit se execută profiluri
52
transversale la distanţe corespunzătoare unor erori minime privind evaluarea volumelor de

roci ce trebuie să fie apoi vehiculate prin nivelarea suprafeţei haldei. Pe aceste profile se
trasează şi suprafaţa proiectată a haldei după nivelare. Se evidenţiază astfel felul lucrărilor
ce se vor executa şi se calculează volumul acestor lucrări.
Pentru realizarea stabilităţii zonei de haldare, sterilul se va netezi şi tasa şi păstra
geometria haldei, unghiul de taluz al acesteia manţinându-se constant sub 30°.
Terenul ales pentru amplasarea haldelor va fi neted, iar înclinarea naturală a
acestuia nu va depăşi panta de 1: 1000.
2 . 1 .6 . P ro t ec ţi a z ă că m ân t u lu i.
Exploatarea unor resurse de diabaz din perimetrul sudic VALEA PODULUI se va

efectua în conformitate cu “Normele privind exploatarea raţională şi protecţia
zăcămintelor”, “Normele specifice privind exploatările miniere la zi” şi „Normele privind
protecţia muncii pentru extragerea substanţelor minerale utile în cariere, cu mijloace
mecanice”.
În acest sens se va avea în vedere:
lucrările de exploatare să fie executate conform metodei de exploatare prevăzute,
astfel încât să se asigure extragerea maximă a rezervelor la calitatea stabilită,
obţinerea unei mase miniere care să corespundă calitativ şi să răspundă
necesităţilor;
să fie respectate întocmai caracteristicile taluzurilor şi bermelor de exploatare;
să fie luate toate măsurile pentru protejarea fronturilor de exploatare împotriva
avariilor;
să fie luate toate măsurile pentru prevenirea surpărilor şi alunecărilor de piatră şi
de teren;
respectarea limitelor perimetrului de exploatare aprobat; în acest sens societatea
comercială va avea obligaţia de a delimita prin borne fixe montate în teren,
perimetrul de exploatare experimentală stabilit şi aprobat.
53
2 . 1 . 7 . D e s c r i e r e a l u c r ă ri l o r d e r e f a c e r e a a m p la s a m e n tu l u i în z o n a a fe c t a t ă d e e x e c u ţ ia
investiţiei.
În perimetrul concesionat lucrările de refacere se vor realiza, în acelaşi timp cu

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de şist, respectând în
acelaşi timp şi necesarul de spaţiu pentru desfăşurarea activităţii în ansamblu.
La finalizarea activităţilor miniere în perimetru se vor executa lucrările de

reconstrucţie ecologică a zonelor afectate, lucrări care vor consta din:
curăţarea şi nivelarea suprafeţelor;
depunerea de sol vegetal treptele carierei şi în final pe vatra carierei;
amenajarea suprafeţei haldei de steril
plantarea de arbori adecvaţi topoclimatului şi însămânţarea de ierburi;
întreţinerea drumurilor tehnologice existente;
colectarea şi transportul deşeurilor.
După finalizarea lucrărilor de excavare din cadrul perimetrului se vor executa lucrări
de copturire a taluzurilor şi de nivelare a vetrei şi a treptelor carierei. Pentru protecţia
marginilor carierei, taluzurile marginale vor avea un unghi de 60 o .
Suprafeţele treptelor şi a vetrei carierei vor fi acoperite cu sol vegetal rezultat din
descopertarea suprafeţelor exploatate, după care vor fi înierbate sau plantate cu arbori
specifici zonei.
Materialul din halda de steril va fi folosit ca material de umplutură pentru
drumurile din zonă sau la autostradă. După eliberare, suprafaţa haldei de steril va fi
nivelată, acoperită cu sol vegetal şi înierbată.
2.2. Realizarea şi functionarea obiectivelor propuse în proiect.
În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura pe o perioadă de 3

ani. Estimarea s-a făcut pe baza gradului de asigurare cu rezerve deschise, de 2 ani, la o
productivitate medie de 560.000 tone/an la care se adaugă o perioadă estimata de cca. 1
an necesară finalizării lucrărilor de reabilitare a suprefeţelor afectate.
54
Activitatea minieră se va dezvolta pâna la epuizarea rezervelor de bazalt cantonate

în limitele perimetrului concesionat. În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu
modificarile şi completările ulterioare, extracţia rezervelor se va face pe baza permiselor
de exploatare emise de Agentia Nationala de Resurse Minerale pentru câte un an
calandaristic.
Se preconizează ca începând cu trimestrul IV 2012, în limitele perimetrului Valea
Podului, să se execute lucrări miniere prin care se vor exploata, în cariera, resursele de
diabaz.
Activitatea se va dezvolta până la epuizarea rezervelor, pe baza permiselor de

exploatare. Activitatea ce se va desfasura în limitele perimetrului Valea Podului va fi
asigurata de urmatorul personal:
- 10 muncitori cariera;
- 4 muncitori auto;
- 1 maistru;
- 1 inginer.
Lucrări de construcţii - montaj a staţie de concasare. Amplasarea instalatiei de

prelucrare mobilă se va face pe suprafete orizontalizate în prealabil, fara amenajarea unei
platforme betonate. În vecinatatea platformei se va organiza delimitarea suprafetelor
pentru depozitarea sorturilor rezultate din prelucrarea sisturilor şi a deseului rezultat ca
pierdere de exploatare/prelucrare.
2.3. Implicaţii ale executiei obiectivului propus.
Implicaţiile investiţiei sunt cele care decurg din activitatea miniera. Lucrarile de
investitii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a activităţii miniere, în
limitele perimetrului concesionat, pana la epuizarea rezervelor de roca utila. (aprox 3 ani,
adică 1 hectar/an).
Exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3 trepte de
exploatare care vor avea o înălţime medie de 15 m. Vatra finală a carierei este proiectată
să fie la cota + 160,00 m.
55
Estimarea cantităţii de diabaz existentă în perimetru până la cota + 160,00 m (cota

medie proiectată a vetrei carierei), s-a efectuat luându-se în considerare următorii
parametrii de calcul:
suprafaţa de calcul
grosimea medie
greutatea volumetrică
A rezultat astfel:
volumul de resurse estimat: V = 392.616,00 m 3 ;
cantitatea de resurse estimate: R = 1.099.325,00 tone.
Pentru asigurarea siguranţei terenurilor învecinate perimetrului de exploatare, este

necesară lăsarea unor taluzuri la limitele suprafeţei din care se va efectua extragerea
bazaltului.
Resursele ce vor rămâne imobilizate în taluzuri s-au evaluat luând în considerare
următorii parametrii:
valoarea unghiului de taluz…………..70 o
lungimea taluzurilor ……………... 150 m
înălţimea medie …………...………15 m
lăţimea medie ……………………. .10,0 m
Resursele imobilizate în taluzurile marginale vor fi următoarele:
150 x (15 x 3): 2 x 2,80 = 1.200 tone
Pentru protecţia zonelor învecinate ale perimetrului se va lăsa un pilier de protecţie
în care se estimează că vor rămâne imobilizate cca. 50.000 tone de diabaz.
Pe perioada de solicitare a permisului de exploatare a diabazului din perimetrul

Valea Podului se prelimină următorii indicatori tehnico-economici:
• resursă geologică ce se va exploata……………………… 1.120.000 tone
• pierderi în faza de exploatare (2 %) …………………………. 21.986 tone
• rezervă geologică valorificată în stare brută …………….. 1.075.613 tone
56
Gradul de recuperare şi valorificare a resurselor minerale de bazalt, pe perioada de

valabilitate a permisului de exploatare, se prezintă astfel:
pierderi la exploatare..………………..…………………..…… 2 %
gradul de recuperare al resurselor geologice extrase …….. 98 %
gradul de valorificare al resurselor/rezervelor ………………98 %
Treapta de decopertă va atinge înălţimea maxima cuprinsa între 0,50 m şi 1,50 m,

incluzând şi stratul de rocă alterată.
Va rezulta un volum de decopertă de:
- sol vegetal: 19241 m 2 x 0,5 m = 9620,5 m 3
- rocă alterată: 19241 m 2 x 1,00 = 19241 m 3
Total……………………….....= 28861,5 m 3
Volumul de steril rezultat, alaturi de deşeul rezultat în urma exploatării şi a celui

rezultat din prelucrarea diabazului va completa necesarul pentru amenajarea suprafeţelor
degrevate de rezervă şi de sarcini tehnologice. Fondurile pentru realizarea acestei
amenajari sunt incluse în calculul anual al garanţiei financiare pentru refacerea mediului.
La finalizarea lucrărilor miniere materialul steril şi de sol vegetal din depozitele
temporare, se va încărca şi transporta şi se va depozita în vatră şi pe berma de siguranţă.
Lucrarile de forare - derocare se vor face de o firma autorizata, cu care SC AL-Min
Construcţii SRL va incheia contract de prestari servicii.
Defalcat pe trimestre, situaţia se prezintă astfel pe parcursul unui an de exploatare:

Eşalonarea exploatării
Nr.c Total
Specificaţie UM Trim. Trim. Trim. Trim.
rt. perioadă
I II III IV
1. Consum de resurse tone 560.000 100.000 160.000 150.000 150.000
2. Pierderi de exploatare (2 %) tone 11.200 2.000 3.200 3.000 3.000
3. Extras industrial tone 548.800 98.000 156.800 147.000 147.000
4. Grad recuperare la exploatare % 98 98 98 98 98
5. Grad de valorificare % 98 98 98 98 98
Anual se estimeaza extragerea a 560.000 tone bazalt din care va rezulta 548.800
tone extras industrial. Pierderile care vor rezulta în urma procesului tehnologic derulat în
57
cariera, estimate, în functie de tipul de roca şi de conditiile tehnologice, vor fi de doua

tipuri:
- Pierderi de exploatare;
- Pierderi de prelucrare.
Volumul anual total de pierderi este de 11.200 tone şi va fi folosit la lucrari de
reabilitare a drumurilor de acces, restul alaturi de materialul steril rezultat din lucrarile de
decoperta, vor fi utilizate în întregime pentru reabilitarea suprafetelor ce vor fi redate în
circuit sau vor fi vândute altor societăţi care au ca obiect de activitatea de reabilitare a
infrastructurii.
Agregatele destinate valorificarii vor fi probate conform stasului şi normelor interne
în vigoare. Rezultatele analizelor se vor comunica pentru fiecare lot în parte. Piatra spartă,
insoţită de buletine de analiza şi avize de expeditie, va fi incarcata în mijloace auto ale
beneficiarilor şi va fi livrata la terti, pe baza de contract sau de comanda fermă.
Consum de combustibil pentru materialul transportat este de 0,7 l/ tona. Potrivit
proiectului propus, lucrarile de organizare de şantier vor avea influenta imediata asupra
unei suprafete de 2.800 mp, pe care se vor face lucrări de organizare de santier.
2.4. Etapa de dezafectare a construcţiilor.

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de rocă, respectând în
Lucrările de refacere vor fi:
a) Lucrări pregătitoare:
• construirea şi conservarea depozitului temporar de sol vegetal;
• dirijarea lucrărilor de împuşcare astfel încât suprafaţa vetrei şi a bermelor finale să
prezinte parametrii tehnici necesari execuţiei în bune condiţii a lucrărilor de
amenajare pentru redarea în circuit;
b) Pentru suprafeţe eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei) sau minim o treaptă tehnologică se vor face lucrările de amenajare:
58
• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui repetată;

• aşternerea stratului centimetric de sol vegetal;
• determinari şi avize OSPA pentru lucrările executate;
• revegetare.
Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural a suprafeţelor astfel
amenajate şi ecologizate.
Executate sistematic, odata cu lucrările de exploatare, făcând parte integrantă din
fazele activităţii miniere, lucrările de refacere pot avea finalizare imediată în cazul
accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau definitiv.
Evaluarea costurilor necesare refacerii mediului afectat de exploatare – în zona în
care se exploatează, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului concesionat
se face estimând cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor de
amenajare , de înierbare, de determinare şi avizare OSPA.
Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform
unui Plan de refacerea mediului şi a unui Proiect tehnic de refacerea mediului. Pe baza
acestei situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul
ANRM, la o bancă agreată de eceastă autoritate.
Garanţia reprezintă fondul din care se vor executa lucrările pentru închiderea
depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv acoperirea parţială.
Pentru rezolvarea situaţiilor extreme şi pentru executarea lucrărilor de restaurare a
amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de
specialitate al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va
revizui trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.
Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se
vor face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia muncii.
2 . 4 .1 . Si stemu l d e în ch idere.
Dezvoltarea activitaţii miniere pe baza permiselor de exploatare anuale emise de

ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact acceptabil asupra mediului.
Reabilitarea suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări
specifice al căror scop final este:
59
1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzurilor;

2. să refacă terenurilor afectate de excavaţii;
3. să elimine desolificării depozitelor tehnologice de steril minier;
4. să împiedice poluarea acviferelor de suprafaţă sau subterane;
5. să împiediece sau să reducă deteriorareai vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;
6. să reconstituie şi/sau să reamenajeze cadrului natural.
Lu cră rile d e refa cerea med iu lu i se vo r d esf ă şu ra a tâ t p e du ra ta existen ţei

exp l o a tă ri i câ t şi du pă în c et a rea a c ti vi t ă ţi i d e ext ra c ţ i e.
Lucrările de închidere a carierei Valea Podului sunt reprezentate de lucrări de

ecologizare a suprafeţelor afectate, constând din:
• transportul sterilului direct din front sau din depozite temporare;
• depunerea, nivelarea, compactarea pe suprafeţe special amenajate, respectând
normele şi instrucţiunile pedologice;
• realizarea lucrărilor de fertilizare;
• înierbarea suprafeţelor amenajate şi menţinerea acestor suprafeţe.
Lucrările de ecologizare se pot realiza, cu un decalaj de cca. 1-2 ani faţa zonele
excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive,
în lateral, faţă de avansul carierei.
Volumul lucrărilor de refacere a mediului va creşte, pe măsură ce suprafaţa ocupată
de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea
mai mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o
monitorizare postînchidere şi ecologizare a vetrei carierei. Finanţarea execuţiei acestor
lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.
2 . 4 .2 . Si st em u l d e m on i to ri n g p o st în c hi d ere.
Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă

a unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui
plan.
60
Obiectivele programului de monitorizare de mediu şi socială sunt următoarele:

1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere,
utilizarea unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie
aprobate şi existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.
2. Estimarea impactului potenţial asupra mediului datorat activităţilor de extracţie şi
prelucrare şi stabilirea lucrărilor de refacere şi întreţinere.
3. Urmărirea lucrărilor realizate pentru protecţia şi refacerea factorilor de mediu după
închiderea exploatării.
Programul de monitorizare de mediu şi socială va fi menţinut şi actualizat pe toată

durata exploatării şi cuprinde trei perioade:
monitorizarea în faza de premergatoare inceperii procesului de productie;
monitorizarea în faza operaţională;
monitorizarea în faza de post – închidere şi închidere;
Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valea Podului, care au

ca scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt
lucrări ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a
exploatării. Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind
permanent raportaţi la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza
premergătoare începerii procesului de producţie, care vor defini:
condiţiile iniţiale;
utilizarea unor tehnici manageriale adecvate;
conformarea cu practicile de construcţie aprobate;
măsurile de diminuare a efectelor negative.
2.5. Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională.
• monitorizarea în faza operaţională
Programul fazei operaţionale include monitorizarea calităţii solului, a apelor

subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor. De asemenea, include inspecţiile regulate
61
pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi monitorizarea stării

fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră:
trepte de lucru: taluzele şi înălţimile;
berme de transport şi siguranţă;
starea vetrei carierei;
construirea depozitului temporar de sol vegetal şi a depozitului temporar de steril
cu respectarea parametrilor optimi;
starea şanţurilor de gardă şi pantelor de scurgere;
starea drumurilor de acces;
conditiile în care se face stationarea autovehiculelor şi a utilajelor;
apariţia fisurilor, ravenelor, alunecărilor şi surpărilor din teren;
activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente;
posibilitatea apariţiei de noi fisuri artificiale în zonele adiacente carierei.
În această etapă a activităţii de exploatare, respectarea parametrilor de execuţie a

lucrărilor miniere şi corelarea lucrărilor miniere cu lucrările de protecţie şi refacere a
mediului în vor determina un impact acceptabil asupra mediului, atât imediat cât şi, la
finalizarea activităţii, definitiv.
Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în
normele de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor
stabili lucrările compromise şi se vor face lucrări rectificative prin care impactul asupra
mediului afectat va fi redus la maximum.
Prin refacerea lucrărilor compromise ori de câte ori se constată nereguli şi prin
lucrări sistematice de întreţinere a zonelor în care s-au executat lucrări miniere, de
protecţie sau de refacere, se va elimina apariţia unor noi probleme.
Personalul minier desemnat de conducerea unităţii va fi informat asupra
obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat în activitatea de
monitorizare, va vizita cu regularitate amplasamentul pentru a inspecta perimetrul aferent
exploatării miniere, în timpul perioadei de închidere şi va fi instruit să identifice zonele
problematice (de exemplu zonele în care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifestă
semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot apărea între perioadele de
monitorizare regulată.
62
Este posibil ca monitorizarea lucrărilor aferente fazelor operaţionale şi

postînchidere în anumite etape de dezvoltare a carierei se se facă concomitent.
Astfel pentru o parte din lucrările miniere din carieră, cu activitatea tehnologică
încheiată prin epuizarea rezervelor (trepte, berme şi taluzuri definitive), halde de steril
închise (trecute în conservare pe termen nelimitat), alte suprafeţe de teren pe care s-au
încheiat activităţile miniere proiectate iniţial, drumuri de acces, etc. şi care vor fi incluse în
planurile de refacere ecologică, se vor aplica măsurile de monitorizare din faza de
închidere şi postinchidere.
În acest timp, pentru restul lucrărilor miniere din carieră, în care continuă sau va
continua exploatarea rezervelor de diabaz (până la epuizarea acestora) se vor aplica
măsurile de monitorizare aferente fazei operaţionale.
2.6. Lucrări de întreţinere şi refacere în faza de închidere şi postînchidere.
• monitorizarea în faza de închidere şi postînchidere
După închiderea exploatării, programul de urmărire a lucrărilor realizate pentru

protecţia şi refacerea factorilor de mediu va avea în vedere: monitorizarea stabilităţii fizice
a lucrărilor realizate (berme definitive, de lungă durată, halde, lucrări de cercetare, lucrări
de semnalizare, etc.) care va urmări:
stabilitatea terenului de fundare a haldelor;
stabilitatea suprafeţei de amenajate a haldelor;
stabilitatea zonelor încojurătoare amplasamentului haldei (taluze definitive);
starea şanţului de gardă şi a celorlalte canale drenoare executate pentru eliminarea
apelor meteorice de pe suprafaţa haldei şi de pe bermele treptelor;
controlul geometriei materialului steril depus (rambleeat) pe vatra exploatată a
carierei prin măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din
reperi stabili, situaţi în afara zonei de influenţă a hălzii).
se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei în
funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de serviciu
programată pentru taluzurile respective;
63
în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri de

stabilizare a acestora.
Monitorizarea solului se referă la determinarea în timp a calităţii solului de pe

amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate anual
până se încadrează în limitele ordinului 756/1997.
Monitorizarea creşterii plantelor de pe suprafeţele recultivate va consta în urmăriri
vizuale şi măsurători specifice privind densitatea vegetaţiei, analizarea stării de vegetaţiei.
Vor fi identificate zonele în care nu s-a efectuat revegetarea şi cele cu deficit de
vegetaţie, pentru a se efectua lucrări de fertilizare şi reînsămânţări de ierburi perene şi
plantarea de puiet arboricol. Constatarea calităţii culturilor se va repeta anual, până în
momentul când vor fi considerate cu reuşită definitivă şi pe baza unui proces verbal vor fi
trecute în circuit. După încetarea activităţii, amplasamentul va fi inspectat în mod regulat
de personal calificat. Inspecţiile vor continua până în momentul în care se va stabili că
obiectivele etapei de închidere au fost atinse.
Realizarea lucrărilor de refacere şi întreţinere a mediului vor fi raportate şi
recepţionate periodic de APM şi ANRM.
Având în vedere impactul peisagistic negativ al excavaţiilor din carieră ce vor
acoperi, la finalul exploatării, o suprafaţă de cca 19.241 mp şi ţinându-se cont de
cantitatea de steril ce va putea fi folosit la rambleerea acestei suprafeţe, se recomandă ca
terenul ce urmează a fi repus în circuit să fie nivelat, pentru a fi adus, pe cât posibil, la
aceeaşi cotă, (vatra carierei, bermele, taluzurile) iar suprafeţele reabilitate să fie înierbate.
De asemenea, pantele relative abrupte (până la 65 o ), corespunzătoare taluzelor finale ale
carierei, vor fi stabilizate prin lucrări specifice, acoperite în partea de jos a taluzului cu
loess şi sol şi fixate cu vegetaţie ierboasă.
În final, arealul afectat de lucrările miniere va fi adus la un standard cel puţin
similar celui actual.
64
2.7. Lucrări de refacere / restaurare a amplasamentului.
2. 7. 1. Descrier ea mă su rilo r p reco n iz a te p en tr u p reven irea , red u ce re a şi co n tra ca ra rea

efect elo r a su p ra med iu lu i.
SC AL-Min Construcţii SRL va coordona activitatea minieră în baza proiectelor tehnice

de execuţie – Permise de exploatare anuale avizate de ANRM – concepute după norme şi
instructiuni tehnice în baza cărora exploatarea zăcământului se face raţional, prin metode
care protejează zăcământul şi zonele limitrofe acestuia. În proiectele tehnice de execuţie
este stabilită metoda de execuţie a lucrărilor de exploatare a cărei alegere va fi făcută astfel
încât să se prevină, să se reducă şi să se contracareze efectele adverse asupra mediului.
Lucrările miniere se vor corela cu lucrări de protecţie şi refacere a mediului şi vor crea
condiţii optime pentru execuţia lucrărilor de refacere a mediului.
Reabilitarea suprafeţelor şi eventualele modificări vor fi remediate prin lucrări
specifice de protecţia şi refacerea mediului, pe care societatea le va executa pe baza acestor
proiecte anuale şi le va finanţa din surse proprii. Anual, conform Ordinului nr. 58/19/2004 cu
modificările ulterioare, societatea va constitui garanţia financiara de refacerea mediului,
parte integrantă din documentaţia tehnică pe baza căreia se emite permisul de exploatare.
Se va evidenţia în continuare, raportat la lucrările prezentate ca având impact
potenţial asupra elementelor de mediu – apa, aer sol, subsol, biodiversitate, lucrările menite
să reducă efectul negativ al activităţii miniere asupra mediului ambiant.
a) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se realizează prin:

1. împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate din umectarea rocii forate şi perforate.
Pentru aceasta suprafeţele pe care este depus materialul se vor nivela în pantă asigurându-
se astfel scurgerea apelor pluviale; la baza treptelor, în mod special la baza treptelor
definitive, se vor executa şanţuri de colectare a apelor rezultate din precipitaţii sau/şi din
posibile izvoare;
2. execuţia bermelor de lucru şi a vetrei carierei cu o pantă de cca 10 ‰;
3. execuţia unui canal de drenaj la baza carierei, prevăzut cu un bazin de decantare pentru
reţinerea eventualelor particule de rocă antrenate de apele meteorice care spală fronturile
carierei;
65
4. amplasarea depozitelor temporare de sol vegetal şi de rocă alterată pe suprafeţe diferite;

5. amenajarea unor grupuri sanitare ecologice;
6. plantarea unei perdele de arbusti de-a lungul drumului de acces nou creat pentru
diminuarea impactului produs de praful rezultat ca urmare a activitatii miniere spre DN7.
b) Protecţia aerului din zonă se realiza prin:

combaterea prafului rezultat în procesul de perforare a găurilor de foraj şi la spargerea
blocurilor supragabaritice;
utilizând procedeul de desprăfuire pe cale uscată, prin absorbţie;
utilizând perforatorul axat cu butelii sub presiune;
crescând viteza de perforare;
captând praful la locul de muncă;
reducând consumul de aliaje dure, capete detaşabile şi sfredel de oţel;
utlizând măştile de praf;
udând în zilele de canicula, cu ajutorul unei autostropitori sau a unor pulverizatoare,
drumurile, vatra carierei, bermele de circulaţie şi materialul care urmează a fi încărcat;
achiziţionând utilaje cu motoare performante şi reducând uzura avansată a motoarelor cu
ardere internă (utilaje şi maşini din carieră);
executând măsurători de emanaţii de gaze în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor,
înlocuind maşinile cu deficienţe majore.
c) Protecţia solului şi subsolului în perimetrul temporar de exploatare:

Se prognozează diminuarea impactului prin execuţia lucrărilor conform preliminărilor
din documentaţiile tehnice elaborate în vederea obţinerii permiselor de exploatare.
Afectarea terenurilor prin depozitarea sterilului minier se ameliorează prin
parcurgerea corectă a fazelor activităţii miniere şi a etapelor de reecologizare.
Un proces de reconstrucţie ecologică eficient este condiţionat, în primul rând, de
monitorizarea atentă a următorelor lucrări:
1. Decopertarea stratului de sol vegetal care precede activităţile de exploatare, se face
separat, înainte de excavarea stratului de rocă alterată.
2. Conservarea solului fertil în depozit temporar, prin:
66
• depozitare într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate

în prealabil;
• compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape;
• crearea, pe suprafaţa depozitului temporar, de pante de scurgere şi drenuri;
• realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar, a unui covor vegetal, alcătuit din
plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului
şi a apei;
• îndepărtarea, de pe suprafaţa depozitului temporar, a oricărei surse de contaminare
a solului.
3. Decopertarea stratului de rocă alterată, considerat ca steril, fără valoare economică,

înainte de derocarea diabazului. Vatra se degrevează de rezerve şi de sarcini tehnologice, pe
etape, în funcţie de volumul de rocă excavat. Sterilul se transportă pe suprafeţele astfel
eliberate, în vatra carierei şi pe terenuri plane special amenajate, de unde vor fi folosite
pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului. Pentru redarea în circuit, deasupra
sterilului se nivelează un strat centimetric de sol vegetal. Operaţiunile se execută în
conformitate cu legislaţia în vigoare, efectuându-se, în final, studiul pedologic al suprafeţelor
şi avizarea OSPA.
La fel de importantă ca lucrările menţionate este execuţia următoarelor lucrări:

4. Protejarea masivului (versanţilor) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând
activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri,
prin:
• limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel
nepericulos pentru stabilitatea taluzurilor;
• evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare;
• la alegerea metodei de puşcare se vor elimina sau se vor diminua la maxim şocurile
seismice generate de exploziv;
5. Amenajarea drumurilor carierei, prin:

• execuţia şanţurilor de scurgere;
• înierbarea taluzurilor drumurilor.
67
6. Delimitarea suprafeţelor pentru depozitarea containerelor pentru deşeuri reciclabile.
7. Alimentarea mijloacelor de transport cu carburanţi pe o o platformă cu patul

impermeabilizat cu un strat de argilă compactă;
8. Verificarea zilnică a stării de funcţionare a utilajelor şi înlăturarea posibilităţilor de

apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;
9. Staţionarea mijloacelor de transport în incinta carierei doar în timpul încărcării şi

etanşeizării benelor;
10. Luarea operativă a măsurilor de remediere a deficienţelor datorate nerespectării

prevederilor şi normelor în vigoare;
11. în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi se vor folosi materiale
biodegradabile pentru remedierea şi înlăturarea efectelor. Scurgerea accidentală de
motorină şi uleiuri de la echipamentele şi utilajele de încărcare şi transport tehnologic are
impact asupra solului. Acest impact este diminuat / înlăturat printr-o activitate în
desfăşurarea căreia se aplică susţinut normele de protecţia mediului şi a muncii.
d) Protecţia vegetaţiei şi faunei se face prin reducerea impactului asupra vegetaţiei şi

faunei, aplicând următoarele măsuri:
1. evitarea, pe cât posibil, a deteriorării terenurilor adiacente pe parcursul desfăşurării
lucrărilor de decopertare a zăcământului şi a lucrărilor de exploatare a şisturilor, prin
respectarea parametrilor în execuarea treptelor;
2. diminuarea cantităţii de praf:
• folosind puşcarea cu microîntârziere;
• folosind schemele de puşcare cu orientare diagonală, care să determine orientarea
frontului supus puşcării astfel încât sensul de aruncare să fie invers sensului de
interdicţie a aruncării;
• realizând puşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi sâmburi;
• îmbunătăţind cantitativ şi calitativ burajul.
68
e) Deşeuri perisabile
Pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice se vor achiziţiona
recipienţi adecvaţi. Atât recipienţii cât şi anvelopele uzate se vor depozita pe o suprafeţe
delimitate special.
Deşeurile menajere şi cele rezultate din activitati conexe vor fi transportate la unităţi
de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde sunt
preluate de o unitate de salubritate autorizată.
Transportul deşeurilor în pubele de plastic la platforma de gunoi, ori de câte ori va fi
necesar, va proteja atât elementele ecosistemului biotic cât şi abiotic.
2. 7. 2. Lu cră rile p ro p u se p en tru re fa cer ea / r esta u ra rea a mp la sa men tu lu i în ca z d e

a ccid en te şi / sa u în ceta rea a ctivită ţii.

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de bazalt, respectând în
a. Lucrări pregătitoare:
amenajare pentru redarea în circuitul natural al perimetrului în cauză.
b. Pentru suprafeţele eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei), se vor face lucrările de amenajare:
• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui, repetată;
• refacerea zonei cu sol vegetal;
• revegetarea.
Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural şi agricol a
suprafeţelor astfel amenajate şi ecologizate.
69
Lucrările de refacere vor fi executate sistematic, odată cu lucrările de exploatare,

facând parte integrantă din fazele activităţii miniere; lucrările de refacere pot avea finalizare
imediată în cazul accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau
definitiv.
2 . 7 . 3 . Preved eri p ri vi n d mo d u l d e c o n sti tu i re a Fo n d u lu i p en tru î n c h id ere şi u rmă ri r ea

a cestu ia p o stîn ch id ere, in clu siv p en tru a co p erire a p a rţia lă .

care se exploatează roca utilă, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului
concesionat se face estimând cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor
de amenajare, de înierbare, de determinare şi avizare OSPA.
Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform unui
Plan de refacere a mediului şi a unui Proiect Tehnic de refacere a mediului. Pe baza acestei
situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul ANRM, la
o bancă agreată de această autoritate.
depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere.
2. 7. 4. Asp ecte ref erito a r e la p la n u l d e in terven ţi e p en tru ca z u ri d e a ccid en te şi / sa u d e

u rg en ţă .

amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de specialitate
al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va revizui
trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.
Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se vor
face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia mediului şi a muncii. Pentru rezolvarea
situaţiilor extreme şi pentru executarea lucrărilor de restaurare a amplasamentului în caz de
accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de specialitate al societăţii va întocmi un
Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va revizui trimestrial, completându-se în
funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere. Planul de prevenire a avariilor,
70
anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se vor face în conformitate cu legislaţia în

vigoare.
2 . 7 . 5 . S i stemu l d e î n c h idere şi mo n i to ri n g p o stî nc h i d ere.
a) Sistemul de închidere
ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact minim asupra mediului. Reabilitarea
suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări specifice al căror
scop final este:
1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzelor;
3. să elimine desolificările depozitelor tehnologice de steril minier;
5. să împiediece sau să reducă deteriorarea vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;
Lucrările de refacere a mediului se vor desfăşura atât pe durata existenţei exploatării cât şi
după încetarea activităţii de extracţie a bazaltului.
Lucrările de închidere a carierei Valea Podului sunt reprezentate de lucrări de
ecologizare a suprafeţelor afectate, constând din:
excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive, în
lateral, faţă de avansul carierei.
de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea mai
mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o
monitorizare postînchidere.
71
Finanţarea execuţiei acestor lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.
b) Sistemul de monitoring postînchidere

Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă a
unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui plan.
1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere, utilizarea
unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi
existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.
• monitorizarea în faza premergatoare inceperii procesului de productie;
• monitorizarea în faza operaţională;
• monitorizarea în faza de închidere şi post – închidere;
Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valaea Podului, care au ca
scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt lucrări
ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a exploatării.
Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind permanent raportaţi
la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza premergătoare începerii
procesului de producţie, care vor defini:
Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională

72

subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor, a biodiversitatii. De asemenea, include
inspecţiile regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi
monitorizarea stării fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră:
trepte de lucru: taluzele şi inaltimile acestora;
berme de transport şi siguranţă;
starea vetrei carierei;
construirea depozitului temporar de sol vegetal şi a depozitului temporar de steril cu
respectarea parametrilor optimi;
starea şanţurilor de gardă şi a pantelor de scurgere;
conditiile în care se face stationarea autovehiculelor şi a utilajelor;
apariţia fisurilor, ravenelor, alunecărilor şi surpărilor din teren;
activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente;
posibilitatea apariţiei de noi fisuri artificiale în zonele adiacente carierei.

mediului vor determina un impact minim asupra mediului, atât imediat cât şi, la finalizarea
activităţii, definitiv.
Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în normele
de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor stabili
73
3. DEŞEURI
În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de

acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista
natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de
exploatare “Valea Podului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:
Deşeuri menajere:
deşeuri din hârtie şi carton
resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri
resturi mărunte de metale-conserve, etc.
Deşeuri tehnologice:
sol vegetal,
materialul steril rezultat prin exploatare
Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

uleiuri de motor, de transmisie şi uzate
baterii de acumulatori
anvelope uzate
deşeuri metalice (piese uzate)
Deşeurile rezultate din activităţi conexe vor fi procesate în cadrul activităţii

desfăşurate în cadrul perimetrului iar firma SC AL-MIN Construcţii SRL va încheia contracte
cu societăţi de profil pentru eliminarea acestora.
În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în
cantităţile estimate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor
depozita alte tipuri de deşeuri.
Principalele deşeuri codificate conform HG 856/2002 care vor rezulta în urma
lucrărilor de amenajare a carierei de piatră şi ulterior din exploatarea ei, sunt redate în
tebelele următoare:
74
Deşeurile generate în etapa de realizare a carierei.

Codurile deşeurilor Denumirea deşeului Mod de depozitare temporară Modalităţi propuse de Periculozitate
conf. Listei Europene generat gestionare
a Deşeurilor
13 01 13* Uleiuri uzate provenite Depozitare temporara în recipienti Eliminare prin firme Periculoase
13 02 05 de la utilajele folosite în etanşi autorizate
etapa de construcţie
Ambalaje din hârtie Depozitare temporară pe Eliminare prin firme Nepericuloase
15 01 01 şi/sau carton amplasament în pubele, pe autorizate de reciclare a
categorii. deşeurilor
Ambalaje tip PET, alte Depozitare temporară pe Eliminare prin firme Nepericuloase
15 01 02 ambalaje din plastic amplasament în pubele, pe autorizate de reciclare a
categorii. deşeurilor
17 04 05 Deşeuri metalice (piese Depozitare în recipienti adecvaţi Eliminare prin firme Nepericuloase
auto) sau spatii adecvate autorizate de reciclare a Periculoase
16 06 01 Acumulatori auto deşeurilor
12 01 03 Amvelope uzate
17 05 04 Pamânt şi rocă alterată Depozitare temporară pe Utilizare ulterioară la Nepericuloase
excavată amplasament sau în haldă umpluturi şi la recons-trucţia
amenajată ecologică a amplasamentului
20 03 01 Deşeuri menajere Colectare în pubele ecologice firma de salubritate Nepericuloase
Deşeurile generate în etapa de exploatare a carierei.

Codurile Denumirea deşeului Mod de depozitare Modalităţi propuse de Periculozitate
deşeurilor generat temporară gestionare
conf. Listei
Europene a
Deşeurilor
Uleiuri uzate provenite Depozitare temporara în Eliminare prin firme Periculoase
13 01 13* de la utilajele folosite recipienti etanşi autorizate
13 02 05 în etapa de exploatare
17 04 05 Deşeuri metalice (piese Depozitare în recipienti Eliminare prin firme Nepericuloase
16 06 01 auto) adecvaţi sau spatii autorizate de reciclare a Periculoase
12 01 03 Acumulatori auto adecvate deşeurilor
Amvelope uzate
15 01 01 Deşeuri menajere Colectare selectivă în firma de salubritate Nepericuloase
15 01 03 inclusiv PET şi carton, pubele ecologice
15 01 05 conserve etc
17 05 04 Pamânt şi rocă alterată Depozitare temporară pe Utilizare ulterioară la Nepericuloase
excavată amplasament sau în haldă umpluturi şi la recons-
amenajată trucţia ecologică a
amplasamentului
Cantităţile maxime de deşeuri rezultate din activitatile care urmează a fi

desfăşurate în carieră, pe perioada de un an de zile, se prezintă astfel:
75
Cantităţi Codificare conform

Tipul deşeului U/M
anuale HG 856/2002
1. Deşeuri tehnologice:
- sol vegetal mc 9620,5 01 01 02
- rocă alterată mc 19.241. 01 04 08
2. Deşeuri metalice kg 2000 16 01 17
3. Reziduuri petroliere kg 400 13 02 08
4. Deşeuri menajere kg 1.200 20 01 08
5. Deşeuri de hârtie kg 120 15 01 01
6. Deşeuri de cauciuc kg 960 16 01 03
Colectarea şi depozitarea deşeurilor miniere.

Deşeurile menajere rezultate, se vor colecta selectiv în vederea valorificării (carton,
hârtie, plastic), depozitându-se în locuri speciale amenajate în vederea transportării
acestora la unităţi de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în
containere, de unde vor fi preluate de o unitate de salubritate şi transportate la un depozit
ecologic din zonă.
Cariera va avea în perioada de maximă activitate un număr de 14-16 angajaţi,
majoritatea din localităţile învecinate. În ceea ce priveşte depozitarea deşeurilor din
incinta perimetrului (organizarea de santier), aceasta se face pe o platformă impermeabilă,
în recipienţi adecvaţi pentru colectarea deşeurilor de tip menajer, hartie, plastic şi a
deşeurilor metalice, precum şi uleiurilor uzate rezultate din activităţile de întreţinere şi
reparaţii.
Deşeurile tehnologice. Deşeurile rezultate din activitatea de descopertare şi

exploatare sunt reprezentate prin solul vegetal şi sterilul reprezentat de roca alterată.
Volumul de sol vegetal dislocat, va fi adunat în grămezi, va fi încărcat cu încărcătorul
frontal în autobasculante de 16-25 t şi va fi haldat separat.
Solul vegetal urmează a fi folosit la lucrările de refacere ecologică a carierei, la
încheierea lucrărilor de exploatare. Sterilul rezultat va fi depozitat temporar în halde iar
76
ulterior se va reintroduce în zona exploatata pentru redare în circuitul natural sau se va

ceda către terţi pentru amenajare de drumuri tehnologice.
Deşeurile din activităţi conexe. Sunt reprezentate prin deşeuri provenite din
activitatea parcului auto şi a utilajelor:
• anvelopele uzate provenite de la mijloacele de transport auto şi alte utilaje. Vor fi
depozitate într-un loc special amenajat în cadrul organizarii de santier, în vederea
valorificării la REMAT;
• acumulatori uzaţi, proveniţi de la mijloacele de transport auto şi utilaje. Vor fi
depozitaţi în magazia de materiale, în cadrul organizarii de santier în vederea
valorificării la REMAT;
• uleiurile minerale uzate provenite din activitatea parcului auto şi de la utilaje (ulei
de motor, ulei hidraulic etc) sunt recuperate, stocate (în bidoane de metal) şi apoi
valorificate. Acestea vor fi colectate în butoaie metalice şi depozitate într-un spaţiu
situat pe platforma depozitului de carburanţi, în vederea valorificării la unităţi
specializate pentru regenerare;
• deşeurile metalice provenite din activitatea de reparaţii care se va desfăşura vor fi
colectate în vederea valorificării prin unităţi specializate.
Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor, precum şi alimentarea

acestora se vor efectua numai pe platformele special amenajate din incinta organizării de
şantier din cadrul perimetrului.
În ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea
evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea
deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.
Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de
contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul
deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor se va face cu respectarea criteriilor de acceptare
la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG
nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor
HG nr.662/2001, cu modificările şi completările ulterioare.
77
Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG

nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe
periculoase.
Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în
conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate,
către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din
cadrul Autorităţii de mediu Arad, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.
Gestiunea ambalajelor.
La livrarea cantităţilor de diabaz nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt
încărcate direct de pe vatra carierei cu ajutorul încărcătorului frontal şi /sau a
excavatorului, în mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor.
În cazul în care în activitatea desfăşurată în carieră vor apare cantităţi de amabalaje
şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din
ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.
Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în cadrul
organizarii de santier.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase.

În activitatea de prelucrare nu se utilizează substanţe toxice, iar din procesul
tehnologic nu rezultă substanţe periculoase sau toxice.
În schimb, la exploatare şi transport, se folosesc substanţe potenţial periculoase, în
categoria cărora se încadrează carburanţii.
Carburanţii.
În cadrul perimetrului NU exista pompa de carburanti cu rezervor de combustibil.
Cantitatea maximă de carburanţi aflată la un moment dat pe platformă va fi cea ce se
poate stoca în bazinul mobil de combustibil (1000 litri) instalat pe autoturismul de teren ISUZU
TM-21-ALM. Aprovizionarea cu motorină şi uleiuri se va face periodic.
78
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL

TRANSFRONTIER,
ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI şi MASURI DE
REDUCERE ALE ACESTORA
Având în vedere faptul că în trecut, în vecinătatea perimetrului Valea Podului s-a

desfăşurat o activitate de exploatare a resursei minerale utile în carieră, care din punct de
vedere al impactului produs asupra mediului înconjurător, se încadrează în limitele admise,
se poate afirma că nu există riscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei
componente a mediului, deoarece graniţa cu Serbia şi Ungaria este la peste 150 km sud
vest şi vest.
4.1. Apa.
Apa subterană
În lucrările de cercetare geologică întreprinse în perimetru în etapa de exploarare
nu au fost întâlnite orizonturi poros-permeabile acvifere, astfel încât nu sunt probleme de
ordin hidrogeologic ce ar putea influenţa exploatarea zăcământului.
Apa de suprafaţă
Exploatarea de suprafaţă analizată NU afectează semnificativ calitatea apei Văii
Podului situată în apropiere. Pentru a evita ori ce impact, Valea Podului şi torentul afluent
vor fi amenajate hidrotehnic.
Activitatea din carieră nu este preponderent generatoare de ape poluante care să
necesite tratarea înainte de deversare în emisar. Apele pluviale rezultate din perimetru
sunt decantate înainte de deversare în Valea Podului.
79
4 . 1 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u A P Ă .
În zona amplasamentului nu există reţele de alimentare cu apă şi de canalizare.

Zona din amplasament este străbătută de Valea Podului la limita vestică a incintei studiate,
şi de un torent înspre mijlocul zonei studiate, care se descarcă în Valea Podului.
La km 461+724 drumul naţional este subtraversat de un podeţ dalat cu lumina L = 4,00 m şi
lungimea B = 10,00 m care asigură traversarea pârâului „Valea Podului”.
Din informaţiile prezentate în documentaţia pentru obţinerea avizului de
gospodărire a apelor lucrările din cariera nu vor afecta sursele de apă domestice existente
în localitatea Vărădia de Mureş.
Activitatea nu este generatoare de ape poluante care să necesite tratarea înainte de
deversare în emisar. Nu există analize curente asupra calitatii apelor subterane din cadrul
perimetrului sau a vecinătaţilor imediate.
4. 1.2. Prog no za rea impa ctu lu i.
Surse de poluare ale apelor.

Pentru apele de suprafaţă, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate:
apele meteorice, care spală câmpul tehnologic al carierei şi organizarea de
şantier, pot antrena spre emisar, particule de sol poluate datorită scurgerilor
accidentale de carburanţi şi/sau lubrifianţi de la utilajele în funcţiune. Poluanţii
ce pot fi transportaţi de apele pluviale ce spală treptele carierei şi incinta carierei (grup
administrativ, treptele carierei, etc) şi care pot afecta calitatea apelor de suprafaţă
sunt:
- suspensii provenite de pe treptele şi taluzurile viitoarei cariere
- eventuale produse petroliere scurse accidental
Deşi suspensiile antrenate de apele pluviale nu se constituie, prin natura lor, în substanţe
poluante, ele pot fi compuse din particule de rocă utilă şi din material de decopertă, ele
pot influenţa, prin cantitatea lor, calitatea apelor de suprafaţă.
în zonele de depozitare a deşeurilor tehnologice (pământ şi rocă alterată) de pe

amplasament sau în halde special amenajate, apele meteorice pot contribui la
80
contaminarea factorului de mediu apă şi pot modifica proprietăţile fizico-chimice ale

componentei hidrice. Această situaţie apare şi în zonele de construcţie a drumului de
acces.
apele menajere, care sunt în cantităţi mici, nu conţin substanţe toxice (pesticide,
azotiţi, etc.), având un caracter nepoluant. Cantitatea de apă menajeră pentru circa 14
persoane angajate pentru desfăşurarea activităţii (la un consum specific de cca 2
l/om/zi x 300 zile/an functionare) este de aproximativ 8-10 m 3 /om/an. Apa potabilă se
asigură în sticle tip PET din comerţ sau prin dozatoare tip „La Fîntână”. Exploatarea
are în cadrul incintei o toaleta ecologică care va fi vidanjată ori decâte ori este nevoie.
Pentru apele subterane, sursele potenţiale de poluare sunt reprezentate de:

scurgerile accidentale de uleiuri sau combustibili provenite de la platforma cu utilaje şi
de la utilajele în functiune din cadrul carierei;
În urma lucărilor de exploatare nu rezultă componenţi chimici daunători mediului

care, prin levigare, sa ajungă în apele subterane sau în cele de suprafaţă. Având în vedere
că în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare, există Valea Podului, se
consideră că impactul este potenţial redus asupra apelor de suprafaţă.
4 . 1 .3 Mă su ri d e d im i nu are a i m p a ct u lu i .
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă şi pentru protecţia

calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri:
pentru evacuarea apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru
evitarea infiltraţiilor de apă, va fi realizată, cu ajutorul buldozerului, o pantă a vetrei
carierei pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii;
se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme şi drumurile
tehnologice.
Amenajarea drumurilor de acces înspre sectorul sudic al exploatării, pe versantul
sudic al torentului, impune amenajarea albiei acestui torent sub formă de cascade, la cote
corelate cu cotele drumurilor de acces în punctele de traversare a albiei. Traversarea albiei
amanajate de către drumurile de acces la treptele 190, 205 şi 220 se va face prin
intermediul a 3 podeţe tubulare Dn1000mm.
81
Podeţul dalat L = 4,00 m existent la km 461+724 necesită extindere, doar pe partea

stîngă, cu 12,00 m. Extinderea se va face în soluţie monolită, cu infrastructură din beton
simplu şi suprastructură din beton armat C25/30. Închiderea spre aval se va face cu un zid
întors realizat din beton armat. În partea din amonte se prevede realizarea unei camere de
cădere având dimensiunea de 4,40 x 4,40 m şi adâncimea de 1,80 m. Camera de cădere se
va realiza din beton clasa C25/30 turnat monolit pe un pat din balast de 15 cm grosime.
Pentru a se asigura continuitatea scurgerii apelor în şanţul existent pe partea
dreaptă a drumului naţional se prevede realizarea unui podeţ tubular Dn600 mm în
lungime de 55 m, din tuburi de polietilenă tip PecorOptima Dn600-SN8 pentru
subtraversări. Tuburile se vor monta în şanţul betonat existent pe un pat de beton C25/30
şi se vor acoperi cu umplutură din balast pilonat.
Pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versantul şi din şanţurile
drumului de acces la carieră, pe drumul secundar se va executa un podeţ tubular Dn1000
mm cu lungimea de 15,00 m. Podeţul se va realiza din tuburi de polietilenă tip Pecor
Optima Dn1000mmm-SN8 pentru subtraversări.
Deoarece perimetrul viitoarei cariere de piatră este situat pe malul stâng al Văii
Podului, pentru asigurarea accesului rutier la viitoarea carieră se prevede amenajarea unui
drum principal de acces, pe partea stângă a văii, astfel încât traseul drumului să nu fie
intersectat de traseul văii. Astfel se evită necesitatea realizării de podeţe peste albia
pârâului.
Drumul principal de acces se va realiza la o cotă mai ridicată cu circa 3 m peste firul
văii actuale. Pentru a se evita erodarea corpului drumului de către apele care se scurg pe
valea Podului se prevede realizarea unui pereu din piatră brută pe taluzul de rambleu
dinspre apă. Pe sectoarele în care valea existentă este foarte îngustă drumul principal de
acces se va realiza în săpătură, pe versantul vestic al dealului, delimitarea faţă de albia
pârâului făcându-se prin pereu din piatră brută.
La km 0+275 firul actual al văii face o meandră, săpând în versantul estic pe o
adâncime de circa 17 m. Pentru a se asigura continuitatea traseului drumului principal de
acces este necesară corectarea albiei văii prin realizarea unor săpături în versantul vestic
pe o lungime de circa 50 m. Pe acest sector drumul de acces se va realiza pe o umplutură
protejată înspre albia văii cu pereu din piatră brută.
La km 0+429 drumul principal de acces va traversa albia torentului existent printr-
un podeţ dalat L = 2,00 m. Drumul principal de acces va continua înspre nord, până la
82
limita perimetrului exploatabil al carierei. Lungimea drumului principal de acces este de

circa 960 m.
Pentru colectarea şi evacuarea apelor meteorice de pe platforma drumurilor se
prevede realizarea unor rigole triunghiulare cu adîncimea de 0,50 m situate pe partea
dinspre versant a drumurilor de acces. În cazul drumurilor din sectorul sudic rigolele se vor
descărca în albia regularizată a torentului care separa cele doua sectoare de exploatare, iar
rigolele din sectorul nordic al exploatării se vor descărca direct în Valea Podului.
Subtraversarea drumurilor de acces şi de deservire se va face prin intermediul unor podeţe
tubulare Dn1000mm.
Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale în zona intersecţiei pe partea dreaptă a
drumului pe 135 m lungime s-au prevăzut şanţuri din beton. De asemenea pentru
colectarea şi evacuarea apelor pluviale de pe versant şi din şanţuri, pe drumul secundar se
va executa un podeţ dalat cu lumina L=4,0 m şi B= 18,0 m.
apele menajere - Apele uzate menajere de la obiectele sanitare din dotarea clădirii de
birouri se va canaliza prin instalaţia interioară de canalizare menajeră propusă a se
realiza din tuburi de polipropilenă pentru canalizare D = 32, 50 şi 110 mm.
Din canalizarea interioară apa uzată se va descărca prin intermediul unei conducte
de canalizare din tuburi de polipropilenă PP 110 mm, într-un rezervor vidanjabil cu
capacitatea de înmagazinare de 10 mc, o construcţie subterană din beton armat cu
dimensiunile în plan de 3,00 x 3,00 m, şi adâncimea de 2,00 m.
Rezervorul vidanjabil se va acoperi cu o placă de beton armat în care se vor îngloba
ramele pentru capacul de vizitare şi pentru golul necesar vidanjării. Conţinutul rezervorului
vidanjabil se va goli periodic în sisteme de canalizare existente în zonă, prin grija
beneficiarului obiectivului de investiţie.
alimentarea utilajelor se va realiza din cisternă pentru a evita scurgerile de produse
petroliere.
Cariera dispune de o remorcă cisternă, Regletta, cu capacitatea de cca. 9000 l, cu
care va fi adus carburantul în incinta carierei. Cisterna este prevăzută cu furtun flexibil şi
pistol pentru alimentarea utilajelor şi va staţiona pe o platformă betonată,
impermeabilizată, ce se va amenaja în incinta punctului administrativ.
Transvazarea produselor petroliere din cisternă în rezervoarele utilajelor se va face
direct în rezervoarele utilajelor, prin furtun flexibil.
83
Doar utilajele care lucrează strict în treptele de exploatareşi grupul generator al

viitoarei staţii de prelucrare vor fi alimentate cu carburanţi în perimetrul de exploatare,
respectiv în incinta staţiei, carburantul fiind adus aici cu remorca cisternă, iar transvazarea
carburantului în rezervoarele utilajelor se va face direct prin furtunul flexibil al pompei cu
care va fi prevăzută cisterna, astfel posibilaitatea de contaminare a solului şi apelor
pluviale fiind minimă.
Operaţiunea de alimentare cu carburanţi a utilajelor, care vor lucra în treptele
carierei, se va realiza pe platforme betonate ce urmează a se amenaja sau pe covoare din
PVC, ori se vor amplasa recipiente metalice din aliaje uşoare (aluminiu) cu gură de umplere
foarte mare (tăvi) sub rezervoarele utilajelor..
Platforma betonată, pe care se va staţiona remorca cisternă, va fi circumscrisă cu
un şanţ de gardă care să colecteze apele pluviale ce o vor spăla şi să le dirijeze spre emisar,
dar nu înainte ca aceste ape să fie trecute printr-un separator de produse pertoliere, ce se
va amenaja în imediata vecinătate a platformei.
Lubrifianţii necesari funcţionării utilajelor vor fi depozitaţi, în recipientele metalice,
în magazia de materiale din incinta administrativă.
În incinta carierei nu se vor executa numai lucrări de întreţinere a utilajelor
(schimbul de ulei), reparaţiile urmând să fie executate la unităţi specializate.
resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor colecta containere special
amenajate. Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în
cadrul organizării de şantier. Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor,
precum şi alimentarea acestora se vor efectua numai pe platforma special amenajată
din incinta organizării de şantier.
amenajarea Văii Podului. Având în vedere lucrările pentru realizarea accesului principal
la cariera de piatră se impune amenajarea Văii Podului, lucrări de reprofilare a văii,
devieri ale firului acesteia, apărarea de maluri pentru evitarea erodării în zonele unde
valea se apropie de drumul de acces, realizarea de căderi şi praguri de fund.
Lungimea totală a amenajării Văii Podului va fi de 455 m, între punctele 1 început

proiect, camera de cădere de la subtraversarea DN7 şi 25 sfârşit proiect, punct situat în
84
dreptul racordării drumului principal de acces la drumul forestier denspre nordul

obiectivului.
Secţiunea caracteristică a amenajării văii va fi trapezoidală, cu lăţimea la baza văii
de 5,00 m între punctele 1 şi 24, şi de 4,00 m între punctele 24 şi 25.
Începutul proiectului de amenajare a Văii Podului este punctul 1, respectiv
racordarea la camera de cădere din amonte de subtraversarea DN7, unde cota radierului
văii s-a corelat cu cota peretelui camerei de cădere la cota de 152,08 mNMN.
Din punctul 1 amenajarea văii se realizează prin reprofilarea acesteia şi realizarea
unei pante de scurgere uniforme de 2,33% până în punctul 5, 0 + 77 m, având secţiunea
trapezoidală cu lăţimea fundului văii de 5 m, cu taluzuri înclinate de 45°. Pe acest tronson
la distanţa de 0 + 27 m se va realiza racordarea podeţului L = 4,00 m care evacuează apele
meteorice din rigola de colectare a drumului principal de acces şi a rigolei de colectare a
DN7 şi racordarea drumului principal la DN7.
În punctul 7 la 0 + 113 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 1,50 m.
Între punctele 7 şi 16 (0 + 113 - 0 + 283) se va face reprofilarea văii cu o pantă uniformă
de 3,47% având aceeaşi secţiune ca în zona din aval, între punctele 1 şi 5.
În zona cuprisă între 0 + 250m şi 0 + 300 m, valea se apropie de drumul principal de
acces la carieră, aici fiind necesară protejarea malului stâng al văii către drumul de acces.
Protejarea malului se va face prin pereere cu piatră brută realizându-se untaluz pereat cu
panta de 45°.
În punctul 0 + 298m în zona bazinului de acumulare se va realiza racordarea
podeţului de descărcare Dn 1000 mm a drumurilor de acces. În punctul 0 + 318m tot în
zona bazinului de acumulare se va amenaja racordarea torentului dinspre vest, prin
realizarea unei căderi de apă.
85
În punctul 18 la 0 + 323 se va realiza o cădere şi prag de fund cu înălţimea de 2,00

m. Între punctele 18 şi 25 (0 + 323 - 0 + 455) se va face reprofilarea văii cu o pantă
uniformă de 6,30% având aceeaşi secţiune ca în zonele din aval. În punctul 0 + 436 se va
realiza racordarea văii torent aflată la nordul limitei zonei de exploatare.
Se menţionează că valea torent dinspre est de Valea Podului şi spre nord de
platformele de exploatare necesită amenajări numai în zonele de subtraversare ale
drumurilor de acces şi exploatare, respectiv racordarea văii la podeţele de subtraversare.
Prin lucrările de amenajarea a Văii Podului s-a urmărit corelarea cu lucrările de
realizare a drumului de acces la cariera de piatră precum şi regularizarea văii astfel încât
aceasta să aibă capacitatea de colectare, preluare, canalizare şi de evacuare în emisarul
natural, Râul Mureş a cantităţilor de apă meteorică de pe întregul bazin de colectare, atât
în zona neafectată de lucrările de bază cât şi în zona nordică neafectată de lucrările de
bază.
Riscurile datorate poluărilor accidentale cu produse petroliere, lubrifianţi şi

reziduurile acestora şi a poluărilor datorate eliminării apelor uzate, pot fi eliminate prin
măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:
exploatarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje şi materiale;
întreţinerea utilajelor ce vor deservi cariera, se va realiza în service-uri auto
specializate/autorizate;
aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor, se va realiza de la staţii de
distribuţie, autorizate sau din cisterne;
amenajarea de toalete ecologice (bazine vidanjabile), pentru colectarea apelor
uzate menajere;
întreţinerea rigolelor de colectare a apelor pluviale din lungul drumului de acces şi
exploatare;
apele pluviale din lungul drumului de acces şi de exploatare vor fi trecute prin
separatoare de produse petroliere;
deşeurile generate pe amplasamentul analizat, vor fi depozitate în spaţii special
amenajate şi eliminate/valorificate cu societăţi specializate/autorizate.
În perioada de realizare a investiţiei vor fi luate următoarele masuri:
86
realizarea lucrărilor de excavaţie se vor face sub observaţie, fără evacuarea unor
poluanţi în Valea Podului;
evitarea contactului produselor petroliere cu componenta hidrica atât în zona de acces
cât şi în zona de lucru;
evitarea contactului unor deşeuri rezultate la faza de construcţie (deşeuri menajere,
deşeuri metalice) şi la faza de exploatare (ape menajere) cu componenta hidrică;
vidanjarea toaletelor ecologice şi/sau a foselor septice se va efectua de către firme
specializate şi autorizate, se va evita astfel deversarea unor reziduri menajere în apele
de suprafaţa.
Pe perioada de funcţionare a investiţiei se vor lua următoarele măsuri de

prevenire şi reducere a impactului asupra componentei hidrice:
întreţinerea în bune condiţii de funcţionare a sistemului de preepurare (decantor-
separator de hidrocarburi) precum şi a rigolelor de scurgere, a şanţurilor de evacuare a
apelor pluviale, curăţarea periodică a acestora, iar în cazul în care vor apărea defecţiuni
remedierea lor în cel mai scurt timp;
verificarea periodică a calităţii apelor meteorice evacuate în Valea Podului prin prelevări
de probe de apă şi analiza acestora în laboratoare de specialitate, având în vedere ca
zona în care va fi amplasată investiţia aparţine unui Sit Natura 2000. Calitatea apelor
evacuate în emisar trebuie sa îndeplinească NTPA 001/2002 aprobat prin HG nr. 188 din
28 februarie 2002, modificată prin HG 352/2005 pentru aprobarea unor norme privind
condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate;
deschiderea treptei superioare se face prin executarea unei tranşee cu lăţime de minim
12 m, recomadându-se amenajarea unui şanţ de gardă la baza tranşeei, care să preia
apele pluviale ce spală această suprafaţă şi să le dirijeze spre cel mai apropiat pârâu.
Înaintea deversării în emisar, aceste trepte pot fi descărcate de eventualele produse
petroliere cu ajutorul unui separator de produse petroliere, urmărindu-se cu stricteţe
lipsa totală a irizaţiilor pe suprafaţa emisarului, conform NTPA 001/ 2002. La partea
finală a şanţurilor de gardă, care colectează apele pluviale ce spală incinta carierei, vor
fi amenajate filtre naturale din piatră concasată, cu granulaţii cuprinse între 2,5- 5 mm
şi lungime de 0,5 m. Periodic se va înlocui pitra concasată din filtre, în aşa fel încât să se
asigure funcţionarea eficientă a acestora. Piatra concasată înlocuită va fi transportată şi
depozitată pe halda de steril. Aceste filtre au rolul de a reţine suspensiile provenite din
87
materialul de decopertă şi roca utilă, precum şi eventualele produse petroliere cu care

pot fi încărcate apele pluviale;
în momentul trecerii la exploatarea bazaltului în treapta superioară se va amenaja la
baza acestei trepte un şanţ de gardă care va prelua apele pluviale ce spală suprafaţa
acesteia şi le va dirija spre un separator de produse petroliere ce se va executa în
treapta de bază a fiecărui sector de exploatare, în interiorul perimetrului de exploatare,
dar în afara rezervelor. Traiectoria şanţului de gardă va urmări limita rezervelor, iar în
partea finală a acestuia se vor amenaja filtre naturale din piatră concasată, având
aceiaşi granulaţie şi rol ca cele prezentate mai sus.
4.2. Aerul.
Date generale
Zona din care face parte perimetrul “Valea Podului”, se încadrează sectorului cu
climă temperatcontinentală cu influente submediteraneene, caracterizat prin veri fierbinţi
cu precipitaţii slabe şi prin ierni nu prea reci.
Din analiza repartiţiei spaţiale a climatului, se constată că, pe teritoriul judeţului
Arad, temperaturile medii multianuale mai mari de 11°C se întâlnesc numai în partea de
vest, iar est de localitatea Lipova unde se află şi cariera Valea Podului, temperatura medie
anuală nu depăşeşte 10°C. Din regimul de variaţii al temperaturilor în timpul anului, se
constată că iernile sunt destul de blânde ca urmare a influenţei mediteraneene. Influenţa
circulaţiei aerului cald mediteranean se resimte şi asupra îngheţurilor, care se produc ceva
mai târziu în raport cu alte regiuni similare de câmpie.
Din analiza cantităţilor de precipitaţii medii multianuale se remarcă existenţa unui
maxim pluviometric în lunile mai şi iunie, după care precipitaţiile scad continuu până în
septembrie. În perioada de toamnă continuă scăderea acestora iar în timpul iernii, practic
suprafaţa solului recepţionează cele mai mici cantităţi de precipitaţii.
Cunoscută fiind influenţa ploilor torenţiale în accelerarea proceselor de eroziune şi
a altor procese de degradare a terenurilor, remarcăm faptul că acestea au cea mai mare
frecvenţa în sezonul cald al anului, când se înregistrează şi cele mai mari cantităţi de
precipitaţii căzute în decurs de 24 ore.
88
Factorii care determină frecvenţa, durata şi viteza vânturilor sunt legaţi de

circulaţia generală a atmosferei şi de configuraţia reliefului, care poate produce devierea
maselor de aer şi schimbarea vitezelor de deplasare. Pentru zona perimetrului şi zonele
învecinate, direcţia predominantă a vânturilor este N şi E. Frecvenţa medie a calmului
atmosferic este de 21%.
4 . 2 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u A E R .
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc nivelurile

inţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor aferente proiectului, şi
care vor continua să afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţă a Proiectului, sunt
reprezentate de :
emisiile de noxe datorate autovehiculelor;
emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor şi utilajelor pe drumul local,
arderea lemnului sau a altor combustibili fosili în sisteme de încălzire casnica, în
localitatea situata în afara perimetrului studiat .
O estimare corectă a influenţei implementării proiectului asupra factorului de

mediu aer se poate realiza numai în urma unor măsurători specifice efectuate înainte şi
după începerea funcţionării investiţiei.
Se cunosc nivelurile concentraţiilor poluanţilor principali (particule în suspensie) în
aerul ambiental în apropierea utilajelor care lucreaza şi care indică o poluare
nesemnificativă a mediului.
Se poate face o apreciare calitativă, în sensul că numărul utilajelor grele al căror
aport la bilanţul noxelor emise în atmosferă este nesemnificativ, este de cca 6-8 (patru
autobasculante, încărcător frontal, buldozer, excavator), la care se adaugă
autobasculantele diverşilor beneficiari care transportă materialul furnizat de carieră.
Conform datelor existente, emisiile rezultate în activitatea de exploatare –
prelucrare din cadrul carierei se încadrează în limite admisibile din punct de vedere al
impactului asupra aerului.
89
Surse şi poluanţi generaţi.
În faza de realizare a investiţiei (amenajarea carierei şi construcţia drumului de

acces) şi ulterior în cea de exploatare, potenţialele surse de poluare a aerului sunt
următoarele:
emisii de gaze de eşapament (CO, NOx, COV, CH 4 , N 2 O CO 2 ) rezultate de la
autovehiculele care vor rula pe drumul de acces spre carieră, emisiile atmosferice fiind
cele specifice motoarelor cu ardere interna atât pe benzina cât şi pe motorină.
emisii de COV rezultate la alimentarea cu carburanţi a utilajelor din dotare;
emisii de pulberi sedimentabile datorate activităţii de forare/prelucrare a rocilor utile
de bazalt, şi a pulberilor datorate circulaţiei mijloacelor de transport pe drumurile de
exploatare;
emisii de gaze datorate lucrărilor de împuşcare (CO, NO 2 , N 2 O 4 ).
Utilaje care se folosesc sunt echipate cu motoare Diesel, motoare pentru care
principalele noxe degajate în atmosferă sunt cele din gazele de eşapament şi anume:
• oxizi de azot (NO X )
• oxizi de carbon (CO)
• oxizi de sulf (SO X )
• compuşi organici volatili (COV)
• pulberi
Cantităţile de noxe eliberate în atmosferă, specifice gazelor de eşapament pentru

motoarele folosind motorina ca şi carburant, depind de:
• puterea motoarelor
• regimul de funcţionare al motoarelor
• timpul de funcţionare al motoarelor
• caracteristicile carburantului folosit
Sursele de poluanţi generaţi

Sursele de poluanţi pentru aer pot fi clasificate în surse mobile şi surse staţionare.
90
1) Sursele mobile
Aceste surse de poluare a aerului sunt reprezentate în cazul carierei Valea Podului,
de mijloacele de transport auto cu care se transportă bazaltul sortat la beneficiari.
Mijloacele de transport utilizate aparţin beneficiarilor. Poluanţi degajaţi în atmosferă din
activitatea de transport sunt:
praf provenit în urma rulării autovehiculelor pe drumul de acces în carieră
noxe din gazele de eşapament
Praful.
Încărcarea aerului cu praf are drept cauză rularea mijloacelor de transport auto pe
drumul de acces spre carieră.
Cantităţile de praf astfel eliberate nu se pot cuantifica, ele depinzând de o serie de
factori cum ar fi:
umiditatea căii de transport
umiditatea atmosferică
gradul de acoperire cu piatră a căii de transport
viteza de deplasare a mijloacelor de transport
numărul mijloacelor de transport care rulează pe drumul de acces spre carieră în
unitatea de timp
Determinarea cantităţilor de praf eliberate în atmosferă de activitatea de transport

se va putea face numai prin măsurători. Acestea se vor efectua pe porţiuni reprezentative
din punct de vedere al calităţii căii de transport, pentru diferite valori de trafic şi diferite
condiţii atmosferice.
Interpretarea rezultatelor măsurătorilor efectuate astfel, va putea conduce la

adoptarea unor eventuale măsuri de restricţionare a activităţii de tranport, atât din punct
de vedere al valorilor de trafic, al vitezei de deplasare cât şi pentru îmbunătăţirea calităţii
căii de transport.
91
Noxele din gazele de eşapament.
Toate mijloacele de transport care deservesc cariera sunt echipate cu motoare

Diesel. Corelând producţia estimată, cu capacitatea mijloacelor de transport care vor fi
utilizate, cu distanţele care urmează a fi parcurse şi cu categoria de drum pe care urmează
a fi efectuat transportul, se poate estima că suma orelor de funcţionare ale mijloacelor de
transport care vor funcţiona pentru transportarea producţiei anuale va fi de 25 ore pe zi,
iar mijloacele de transport vor parcurge o distanţă însumată de 300 km pe zi.
Bilanţul de ardere a unui kg de motorină este prezentat în tabelul următor:

INTRARE IEŞIRE
Nr Compuşi UM Ardere Ardere Nr Compuşi UM Ardere Ardere
teoretică practică teoretica practică
1 motorină kg 1 1 1 dioxid de Nm 3 1.602 1.602
2 aer Nm 3 10.54 11.59 carbon. kg 3.15 3.15
Co 2
kg 13.55 14.90 2 vapori de Nm 3 1.231 1.231
3 total kg 14.55 15.90 apa.H 2 0 0.99
3 oxigen Nm 3 - 0.22
(exces).O 2 kg - 0.32
4 azot Nm 3 8.34 9.17
kg 10.41 11.44
5 total kg 14.55 15,90
Debite masice de poluanţi corespunzătoare producţiei anuale.
Ţinând cont de factorii de emisie în g/km (Norme AP42), putem estima următoarele
debite masice de poluanţi produse de aceste surse în unitatea de timp:
CO - 1.64 kg/zi = 0,164kg/oră
HC (nearse) - 1.17 kg/zi = 0,117 kg/oră
NO X - 1.76 kg/zi = 0.176 kg/oră
Particule - 0.58 kg/zi = 0.058 kg/oră
SO X - 1.53 kg/zi = 0,153kg/oră
Aldehide - 0.09 kg/zi = 0,009 kg/oră
Acizi organici - 0.16 kg/zi = 0,016 kg/oră
92
Deci debitul maxim de noxe emis de sursele mobile va fi de 6.9 kg/zi sau 0.69
kg/oră de funcţionare.
Comparând aceste debite cu debitul admis de ordinul MAPPM nr. 462/93. se

constată că nivelul de noxe emis în atmosferă de sursele mobile este inferior nivelului
admisibil.
Având în vedere că motoarele maşinilor vor fi periodic verificate din punct de

vedere a stării tehnice, impactul asupra factorului de mediu aer va fi moderat, utilajele
care se folosesc sunt dotate cu sisteme de reţinere catalizare a gazelor evacuate în
atmosfera.
Prognoza poluarii aerului.
Dupa cum se poate observă, cea mai defavorabilă situaţie este aceea când toate
utilajele sunt în funcţiune (probabilitate mai mică de 3/8); în timpul încărcării celelalte
utilaje practic sunt în repaos. Prin urmare, debitele masice totale, pe oră, calculate mai
sus, arată că NU se vor depăşi limitele admisibile.
Noxele emise în atmosferă în urma acestei activităţi sunt formate din componenţi
gazoşi şi pulberi în suspensie. Pentru modelarea matematică a dispersiei poluanţilor în
atmosferă s-a utilizat modelul matematic A.P.- 42, referitor la o sursă punctuală aflată în
aer liber, situată în punctul de coordonate (0,0,0), modelul climatologic de tip Gaussian.
Rezultatele studiului de dispersie a poluanţilor în atmosferă (prin modelarea
matematică a dispersiei poluanţilor în atmosferă conform modelului matematic A.P.- 42,
referitor la o sursă punctuală aflată în aer liber, situată în punctul de coordonate (0,0,0)-
modelul climatologic de tip Gaussian) ne permit să estimăm că nu se vor depăşi
concentraţiile maxim admise de poluanţi în atmosferă pentru niciuna din sursele de
poluare ale aerului.
Este de menţionat faptul că rezultatele studiului de dispersie prezintă datele
referitoare la cele mai defavorabile condiţii de dispersie a poluanţilor în atmosferă (din
punct de vedere al stabilităţii atmosferice) şi deci, este de aşteptat, ca în general,
concentraţiile de poluanţi în atmosferă să aibă valori inferioare celor prezentate.
93
Poluant Concentraţie poluant (mg/m 3 ) Concentraţie maxim admisă (mg/m 3 )

NOx 15,07 450
CO 6,07 170
SOx 14,30 500
Aldehide 2,54 100
Particule 12,24 50
Concentraţiile de noxe în aerul din atmosferă în afara zonei de muncă (la receptori,
respectiv populaţia neprotejată împotriva efectelor nocive ale acestor substanţe, la cca
400 m distanţă) sunt redate în tabelul de mai jos:
Substanţe poluante Concentraţia maximă C.M.A. - 30’ C.M.A. - 24 h
3
atinsă la receptori (mg/m ) medie de scurtă durată (mg/m 3 ) medie
(mg/m 3 ) (STAS 12574/87) zilnică
Dioxid de sulf 0,061 0,750 0,250
Dioxid de azot 0,015 0,300 0,100
Oxid de carbon (CO) 0,006 6,000 2,000
Pulberi în suspensie 0,0122 0,500 0,150
Aldehide (HCHO) 0,0025 0,035 0,012
Hidrocarburi nearse 0,0036 - -
Pulberi sedimentabile medie lunară 17 g/m2 -
Concentraţia maximă admisă pentru substanţele cu acţiune sinergică, prezente

simultan în aer se calculează cu formula:
c1 c2 ci
------ + ------ + . . . + ------ ≤ 1
cma1 cma2 cmi
în care: c1, c2, ci – concentraţia substanţei poluante 1, 2, … i în aer, iar cma1, cma2, cmai -
concentraţia maximă admisă pentru substanţe poluante în aer.
Concentraţia maximă admisă pentru substanţele cu acţiune sinergică, prezente
simultan în aer, NO 2 , SO 2 şi pulberi în suspensie este:
0,35 < 1, deci este sub limita maxim admisă.
Folosirea unui carburant cu un conţinut în sulf cât mai redus (motorină cu 0,035 %
sulf) duce la reducerea emisiilor în atmosferă. Dispersia activităţilor în perimetru (sursele
de poluare sunt punctiforme şi nedirijate) nu permite adoptarea de soluţii de epurare şi de
94
colectare a gazelor în atmosfera cu instalaţii fixe, astfel ca nu se pot aplica prevederile

Ordinului 462/93 referitor la limitarea preventiva a emisiilor de poluanti în atmosfera.
Impactul produs asupra aerului se va încadra în limite admisibile pentru o astfel de

activitate (se vor lua în considerare indicii de poluare calculaţi pentru noxe, prin raportare
la concentraţiile maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare (OMM 462/93) şi
(STAS 12.574 – 87), în privinţa principalilor factori poluanţi (0,15 mg/m 3 pentru pulberi,
0,25 mg/m 3 pentru SO 2 , 0,10 mg/m 3 pentru NO 2 – medii zilnice).
Ip = Cmax / Cadmis
Pentru utilajele care lucrează la amenajari, care au fost considerate ca o unică sursă
ce emit noxe datorate gazelor de eşapament, s-au calculat indicii de poluare: Ip NOx =
0,033, IpCO = 0,035, IpSOx = 0,028, Ip pulberi = 0,24, Ip aldehide = 0,0254.
Deci: Ip aer = 0,361, este subunitar.
Datorită existenţei unei bune circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că
se va produce o dispersie suficientă şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinând cont că
valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.
4 . 2 .3 . M ă su r i d e di m in ua r e a i m pa c t ul ui .
Pentru a cunoaşte calitatea aerului în zona perimetrului “Valea Podului”, înainte de

demararea activităţii de exploatare şi pentru a o putea compara cu cea care va apărea
după începerea lucrărilor de extracţie şi prelucrare, vor fi prelevate câte 2- 4 probe de aer,
atât din zona de lucru cea mai apropiată, cât şi de la limita localităţii Vărădia de Mureş
(cele mai apropiate case fiind situate la cca. 2 km de frontul carierei) care vor trebui să se
raporteze la cerinţele STAS-ului 12.574 – 87 şi OMM 462/93 în privinţa principalilor factori
poluanţi în conditia ca toate activitatile la celelalte cariere sa fie oprite.
În carieră, se vor adopta măsuri tehnico - organizatorice pentru reducerea la
maxim a poluării atmosferei.
În perioada de realizare a investiţiei se vor adopta următoarele măsuri:
circulaţia autovehiculelor se va face cu viteza redusă în faza de realizare a investiţiei;
95
utilizarea de mijloace de transport şi de utilaje dotate cu motoare ale căror emisii

respecta legislaţia în vigoare;
evitarea activităţilor de încărcare/descărcare a mijloacelor de transport cu materiale
generatoare de praf în condiţii de vânt.
roca utilă derocată din frontul de lucru este încărcată cu ajutorul unui excavator sau
încărcător frontal în Dampar de 17 mc şi transportată la staţia de concasare.
coperta şi roca alterată vor fi transportate la depozitul de deşeuri inerte. Operaţiile de
încărcare şi transport a rocii utile şi a sterilului rezultat în urma decopertării pot fi
generatoare de praf şi de noxe din gazele de eşapament ale utilajelor folosite.
În perioada de funcţionare a investiţiei măsurile care se pot lua pentru reducerea

poluării atmosferice sunt următoarele:
forarea găurilor se face cu foreza roto- percutantă. Găurile trebuie forate la aceeaşi
adâncime şi toate să aibă aceeşi înclinare (70 o ). Numărul găurilor şi numărul de rânduri
de găuri care se impuşcă odată se stabilesc prin monografia de lucru de către şeful
carierei împreună cu firma subcontractantă specializată în activităţi cu substanţe
explozive.
foreza este prevăzută cu ciclon şi cu sac de reţinerea a prafului degajat în timpul
operaţiei de forare a găurilor de sondă în roca utilă. În cadrul procedeului de
împuşcare, pentru reducerea pulberilor în suspensie, se vor folosi pungi cu apă, care se
vor introduce în găurile de sondă. În concluzie se doreşte ca operaţiunea de împuşcare
să nu fie o sursă semnificativă de pulberi în suspensie.
pentru împuşcare se preconizează utilizarea amestecurilor explozive de mică putere de
tip nitramon sau amoporşi aplicara procedeului de puşcare cu intervale de întârziere,
pentru reducerea gradului de împrăştiere a rocii, undei de şoc şi zgomotului produs de
explozie.
utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se
încadrează în normele CE privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul
funcţionării;
întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu
deficienţe majore;
96
menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise prin

asigurarea funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză
şi încărcătură şi respectarea metodologiei de exploatare;
limitarea vitezei de rulare pe drumurile din incintă, ceea ce va produce un consum de
carburant scăzut şi cantitate redusă de emisii atmosferice;
curăţarea/umectarea periodică a drumurilor din incintă în scopul reducerii cantităţii de
particole fine de praf care se pot antrena în atmosferă în timpul rulării
autovehiculelor;
umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi detonat în vederea
evitării emisiilor de praf în atmosferă şi reţinerea (parţială) a gazelor rezultate din
explozie;
umectarea agregatului mineral în operaţiile de procesare cu concasorul şi la încărcare
în autovehiculele de transport pentru reducerea concentraţiei de praf, sub CMA (6
mg/m 3 );
întreţinerea vegetaţiei din zona amplasamentului, care prin procesul de fotosinteză
duce la scăderea cantităţii de CO 2 ;
amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice şi
transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.
4.3. Solul.
Caracteristicile solurilor dominante.
Atât zona în care este amplasat perimetrul de exploatare ”Valea Podului”, precum şi
părţile marginale, sunt acoperite, în general cu soluri brune.
4 . 3 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u S O L.
Tip de folosinţă – pădure.

Suprafaţa de teren de 3 ha, pe care se vor executa lucrările de exploatare este
proprietatea comunei Vărădia de Mureş şi este încadrată în categoria pădure, conform
încadrării cadastrale.
97
Activitatea desfăşurata în cariera de diabaz va conduce la scoaterea din circuitul

natural a suprafeţei de teren, distrugerea vegetaţiei specifice, crearea unor noi forme de
relief, artificiale.
În perimetrul pentru care se solicita licenta de exploatare, solul cu conţinut mediu
în humus şi cu o grosime a stratului fertil, în general de 0,50 cm. Solul are o favorabilitate
slab-moderată, pentru pădure şi păşune.
Surse de poluare.
Prin demararea lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a resursei minerale
utile, solul va fi afectat prin:
degradarea solului prin îndepărtarea păturii superficiale a solului (desolificare),
datorită lucrărilor de descopertare şi depunerea într-o haldă separată a solului
vegetal.
Pe perioada de valabilitate a licentei de exploatare solicitată, sursa principală de

degradare a solului o constituie activitatea de răzuire şi îndepărtare a stratului de sol
vegetal de pe o suprafaţă totală de cca 19241 mp în vederea realizării lucrărilor miniere de
deschidere, pregătire şi exploatare a zăcământului.
Alte surse posibile de degradare ale solului sunt reprezentate de:
pulberi sedimentabile generate, în principal, în procesul de extracţie şi care ar putea
contamina anumite suprafeţe din apropierea carierei. Însă, cantitatea de pulberi
rezultate din procesul tehnologic de extracţie a bazaltului este scăzută, iar aria de
răspândire a acestora acoperă exclusiv incinta carierei;
poluarea accidentală a solului cu uleiuri, combustibili şi alte fluide, provenite de la
instalaţiile şi utilajele în funcţiune din zona carierei;
deşeurile menajere reprezintă o altă posibilă sursă de poluare a solului, în
eventualitatea în care acestea nu vor fi colectate în recipienţi adecvaţi şi depozitate în
locuri special amenajate;
scurgerile accidentale de ape uzate menajere.
98
Prin realizarea lucrărilor de deschidere, pregătire şi exploatare a diabazului din

zăcământul Valea Podului, prevăzute în cadrul licentei de exploatare, se apreciază că va fi
afectată o suprafata de cca 3 ha, teren cu destinaţia de folosinţa – pădure.
Datorita afectării solului prin lucrările de descopertare, prin depozitarea acestuia în

halde speciale, pe durate relativ mari de timp, activitatea biologică a solului, calitatea,
vulnerabilitatea şi rezistenţa acestuia vor fi modificate într-o oarecare măsură.
Pentru reducerea sau diminuarea impactului produs asupra solului, prin demararea
activităţii de exploatare, vor fi prevăzute următoarele măsuri:
dimensiunile lucrărilor de deschidere şi pregătire vor fi limitate la strictul necesar
atingerii obiectivului;
în cazul lucrărilor de descopertare necesare carierei, pătura superficială de sol va fi
extrasă şi depozitată separat, urmând ca la refacerea ecologică obligatorie a carierei să
fie repusă la loc;
se vor efectua operaţiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (în scopul
prevenirii fenomenelor de depreciere, impurificare, imprăstiere şi alterare) constând
din: compactarea şi nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de
scurgeri şi drenuri, înierbare– toate aceste operaţii se vor face în cadrul haldei de sol
din carieră.
pentru diminuarea răspândirii prafului şi pulberilor în atmosferă şi depunerea acestora
pe terenurile învecinate carierei (afectând solul şi vegetaţia), bermele de circulaţie,
materialul încărcat în mijloacele de transport şi vatra carierei vor fi udate cu un
autostropitor, ori de câte ori se va considera necesar (în perioada de vară, chiar şi
zilnic).
drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu sanţuri de scurgere, ale căror
taluzuri vor fi inierbate împotriva eroziunii;
solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat şi depozitat în containere
metalice şi va fi preluat de un operator autorizat în decontaminarea acestuia.
99
Activitatea de exploatare a agregatelor nu generează poluanţi care să afecteze

solul, cu atât mai mult cu cât alimentarea cu combustibili lichizi a utilajelor se face numai
în zona parcajelor din perimetrul administrativ. Motorina, în condiţii normale de utilizare şi
manipulare, nu este periculoasă pentru mediul înconjurător şi pentru sănătatea oamenilor.
Numai în condiţii accidentale, prin stocare, utilizare sau manipulare improprie, motorina
poate constitui o sursă de pericol pentru factorii de mediu.
Uleiurile minerale uzate sunt colectate în recipienti închişi ermetic, rezistenţi la
şocuri mecanice şi termice, în incinta amplasamentului şi sunt valorificate prin operatori
autorizaţi în acest scop.
În vederea protejării solului trebuie să se ţină cont de următoarele prevederi:
amenajarea unor suprafeţe adecvate de depozitare a deşeurior;
amenajarea unui sistem de drenaj a apelor reziduale rezultate din diferitele activităţi
de construcţie din incinta suprafeţelor de depozitare a deşeurilor;
protejarea cu plasa sau alt sistem de reţinere a particulelor de sol, în cazul suprafeţelor
descoperite, pentru combaterea dislocărilor şi transporturilor de către vânt;
verificarea periodică a utilajelor pentru înlăturarea probabilităţii de scurgeri
accidentale a carburanţilor pe componenta sol.
Măsurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare
şi exploatare carieră de piatră în perimetrul Valea Podului, sunt:
controlul şi curăţarea periodică a zonei;
reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile rezultate din
procesul de forare, puşcare şi excavare;
controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;
transportarea periodică a deşeurilor;
Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi
mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.
4.4. Subsolul geologic.
Caracteristicile dominante ale subsolului geologic zonal.

Zona din care face parte perimetrul Valea Podului are în structura s-a geologică
următoarele formaţiuni:
100
• fundamentul pre-terţiar;
• formaţiunile sedimenatare neozoice şi cuaternare;
• produsele vulcanismului neogen.
Din punct de vedere geostructural, resursa de bazalt din perimetrul Valea Podului
aparţine subunităţi structural geologice Capalnas – Techereu, unitatea Munţilor Apuseni
Sudici.
Începând din Neojurasic sau chiar din Mezojurasicul terminal s-a declanşat şi
procesul de sedimentare ce a continuat până la sfârşitul Cretacicului, în timp ce activitatea
magmatică a durat cu intermitenţă, până spre sfârşitul Eocretacicului, când a avut loc
paroxismul austric. În Neocretacic s-a produs paroxismul subhercinic; în continuare însă,
acumulările mai poartă amprenta formaţiunilor sinorogene, dovadă că spaţiul Munţilor
Apuseni de Sud a continuat să evolueze ca arie labilă până la sfârşitul Cretacicului.
La sfârşitul Cretacicului şi începutul Paleogenului, în Munţii Apuseni de Sud a avut
loc vulcanismul laramic, iar în Miocen se formează depresiunile intramontane
contemporane cu desfăşurarea vulcanismului neogen. Ca urmare a acestor evenimente, în
structura Munţilor Apuseni de Sud se deosebesc următoarele unităţi lito- şi
structogenetice: masivele cristaline prealpine, magmatitele ofiolitice, sedimentarul
prelaramic, vulcanitele laramice, vulcanitele neogene şi depresiunile intramontane cu
sedimentarul postlaramic.
În ceea ce priveşte magmatitele ofiolitice, o bună parte din Munţii Apuseni de Sud
este constituită din aceste tipuri de roci. Dintre acestea, complexul calcoalcalin este
format din paleobazalte(diabaze), andezite şi diferenţiate acide (dacite, riolite), la care se
adaugă subordonat roci de tendinţă alcalină ca : limburgite, oligofire, keratofire.
Ofiolitele se intind pe o zona, ce afloreaza, ce masoara 190 km lungime, intre
localitatile Turda si Zabalt, si 40 km latime dar care se extinde sub depozitele neogene
pana la Timisoara (evidentiate de ridicarile aeromagnetice). La diferite nivele, în ansamblul
ofiolitic se găsesc intercalaţii de argile roşii şi jaspuri.
Învelişul sedimentar prelaramic: (apare în zona Bata)
Malm – Neocomian: depozitele aparţinând acestui interval de timp sunt dezvoltate
în facies recifal sau în facies pelitic terigen. Faciesul recifal a luat naştere în zonele de
margine ale bazinului de sedimentare şi aparţine intervalului Malm – Berriasian. Cel
101
terigen s-a dezvoltat mai spre largul bazinului de sedimentare şi este reprezentat fie prin
depozite pelitice, fie printr-o formaţiune detritică de factură flişoidă.
Barremian – Albianul: în acest interval s-au intensificat mişcările tectonice
precursoare paroxismului austric. Au luat naştere depozite foarte groase, predominant
detritice.
Cretacicul superior: la sfârşitul Eocretacicului a avut loc paroxismul austric care a
generat principalele structuri tectonice şi a condus la prima exondare majoră. În felul
acesta s-au conturat 2 zone emerse, una corespunzătoare Munţilor Trascău şi a doua
corespunzătoare Munţilor Drocea. Ariile de sedimentare se dispun în jurul ariilor ridicate ;
cele 2 zone exondate erau separate printr-un culoar căruia, în structura actuală, i se spune
Valea Ampoiului.
Magmatitele laramice: în Munţii Apuseni de Sud magmatismul laramic s-a
manifestat numai prin cea de a doua etapă, când s-au pus în loc câteva corpuri intrusive.
Acestea se dispun pe două aliniamente: unul vestic – corpurile de la Săvârşin şi de la
Căzăneşti şi un aliniament mai estic – corpurile de la Cerbia şi de la Măgureaua Vaţei.
Punerea în loc a magmatitelor laramice în Munţii Apuseni de Sud a dat naştere la
fenomene de metamorfism termic.
Vulcanitele neogene: începând din Badenian s-a desfăşurat vulcanismul subsecvent
tardiv. Produsele acestuia se întâlnesc pe suprafeţe relative întinse, dispuse pe anumite
aliniamente. De pe urma vulcanismului neogen au fost puse în loc produse destul de
variate, deosebindu – se în principal riolite, dacite, andezite cuarţifere, andezite şi
andezite bazaltice. Acestea au în general structură porfiroidă.
Ca forme de zăcământ se prezintă fie ca structuri înrădăcinate, fie sub formă de
curgeri de lavă, fie ca formaţiuni vulcano – sedimentare. Din punct de vedere tectonic,
deformarea majoră a Munţilor Apuseni de Sud constă în fragmentarea masei ofiolitice,
ridicarea şi înaintarea ei peste sedimentarul din zonele marginale nordice, al căror substrat
în adâncime este constituit tot din ofiolite, eventual şi fragmente de crustă continentală. În
felul acesta a luat naştere pânza de Drocea. Urma planului de şariaj se recunoaşte din
Valea Mureşului până în bazinul Crişului Alb, unde este acoperită de produsele
vulcanismului neogen.
Caracterizare geologică a zonei perimetrului.
102
Informaţiile despre extinderea în spaţiu a depozitelor de bazalt, care reprezintă în

cazul de faţă utilul au fost extrapolate din observaţiile directe efectuate în apropierea
perimetrului propus, sau chiar din aflorimentele din interiorul perimetrului. Roca utilă este
reprezentată de bazalt (diabaz) ele au vârstă geologică Mezojurasică, având o structură
masivă.
Suprafaţa perimetrului solicitat este de 0,03 Km.p În cadrul acestui perimetru,
întreaga suprafaţă de 0,03 Kmp este ocupată cu resurse exploatabile de bazalt (diabaz).
Zăcământul de bazalt (diabaz) de la Valea Podului face parte din subunitatea geologică
structurală Căpâlnaş – Techereu, unitatea Apusenilor sudici.
Din punct de vedere petrografic şi petrochimic, apartine complexului major,
tholeitic, de vârstă mezo – şi neojurasică Complexul tholeitic este format de curgeri de
bazalte cu frecvente structuri de pillow – lave, anamesite şi sporadic aglomerate; acestora
li se asociază frecvent intruziuni gabbroice care adesea dau zone de contact termic foarte
limitate. Această caracteristică poate fi observată şi în cazul de faţă in perimetrul Valea
Podului.
Componentul predominant al complexului tholeitic este bazaltul sub diferite
varietăţi, în timp ce aglomeratele se întâlnesc subordonat, intercalate în curgerile de lavă.
Din punct de vedere mineralogic, roca prezintă o masă fundamentală vitrificată ce
include în principal diferiţi feldspaţi, având structură ofitică alterată hidrotermal, cu
depuneri pe fisuri de epidot, feldspaţi, carbonaţi şi cuarţ. Sunt alcătuite aşadar din
feldspaţi plagioclazi, augit, minerale accesorii, epidot, minerale argiloase, calcite, sericit,
clorit şi oxizi de fier.
Din punct de vedere chimic, analizele efectuate pe rocile ofiolitice din prima etapa
de manifestare a magmatismului initial au pus in evidenta urmatoarele limite de variatie
ale oxizilor:
Oxizi %
SiO2 37,00 -53,67

AI2O3 7,32 – 27,10
Fe2O3 1,81 – 14,50
FeO 0,60 – 10,90
MgO 1,55 – 19,70
CaO 4,42 – 15,50
Na2O 0,10 - 4,91
K2O 0,13 – 1,69
103
Tectonic, zăcământul este afectat de accidente structurale evidentiate prin forajele

electrice verticale din Valea Podului, fiind reprezentate de o falie cu directia NNV – SSE
ale caror fisuri de sprijin au fost interceptate cu forajel executate. De asemenea intregul
volm de diabaze este puternic fisurat.
Substanţa minerală utilă.

Din punct de vedere petrografic şi petrochimic, apartine complexului major,
tholeitic, de vârstă mezo – şi neojurasică Complexul tholeitic este format de curgeri de
bazalte cu frecvente structuri de pillow – lave, anamesite şi sporadic aglomerate ; acestora
li se asociază frecvent intruziuni gabbroice care adesea dau zone de contact termic foarte
limitate.
Componentul predominant al complexului tholeitic este bazaltul sub diferite
varietăţi, în timp ce aglomeratele se întâlnesc subordonat, intercalate în curgerile de lavă.
Din punct de vedere mineralogic, roca prezintă o masă fundamentală vitrificată ce include
în principal diferiţi feldspaţi, având structură ofitică alterată hidrotermal, cu depuneri pe
fisuri de epidot, feldspaţi, carbonaţi şi cuarţ. Sunt alcătuite aşadar din feldspaţi plagioclazi,
augit, minerale accesorii, epidot, minerale argiloase, calcite, sericit, clorit şi oxizi de fier.
Roca utilă este reprezentată de diabaz care acopera intreaga suprafata de 0,03
Km.p a perimetrului, vârstă geologică fiind Mezojurasică. În cadrul acestui perimetru,
întreaga suprafaţă de 0,03 Kmp este ocupată cu resurse exploatabile de diabaz
(paleobazalt).
Tectonic, zăcământul nu este afectat de accidente structurale majore, accidentele
rupturale evidentiate in aflorimente, în lucrarile de suprafata si în forajele executate în
perimetrul din Valea Podului, fiind reprezentate de un sistem de fisuri ce fragmentează
întreaga masă de diabaze.
Caracterizare petrografica a perimetrului.

Probele prelevate din lucrarile de explorare si din aflorimente de pe intraga
suprafata a perimetrului Valea Poduluiau evidentiat ca in perimetrul Valea Podului, pe
intreaga suprafata si în profunzime pina la cota +160 m, este evidentiata prezenta
diabazelor (paleobazalte).
Analizele mineralogice-petrografice au confirmat ca tipul de roca din perimetrul
Valea Podului este diabaz care prezintaurmatoarele 4 varietati si anume:
104
Diabaz cu olivină.
Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare cenusiu-negricioasa.
Roca are granulatie fina, compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta proprietati
magnetice, Studiul microscopic (Buletin analiza nr.124/12.11.2010)evidentiaza o roca cu
structura subofitica relicta din cauza proceselor de alterare si cu textura masiva.
Roca este formata din minerale primare si secundare: feldspat, uralit, serpentina,
clorit, minerale opace si rutil.
Cristalele de feldspat plagioclaz (andezin) au forme idiomorfe, prismatice alungite,
cu dimensiuni de 0.2-0.5mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate, orientate
în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula de caolinit, local
apar agregate izolate de epidot–zoisit de dimensiuni micronice.
Uralitul este amfibol secundar fibros, apare sub forma de cristale tabular-
prismatice, formate pe seama piroxenului, de culoare verde, pleocroic, cu aceleasi
caracteristici mineralogice ca ale hornblendei verzi,
Piroxenii monoclinici (augite) sunt substituiti de amfibol fibros (uralit+ oxizi de Fe+
clorit+rutil).
Cloritul, varietatea penin, apare sub forma de agregate lamelar-fibroase, verzi, cu
extinctie dreapata, prezente in cuiburi in masa rocii, cu culori de polarizatie verde-
albastrui.
Olivina este prezenta relicta, ca mineral accesoriu si este transformata in totalitate
in serpentina si oxizi de Fe, Serpentina se prezinta sub forma de mase fin lamelare, cu
pleocroism verde, cu extinctie dreapta, usor confundabil cu cloritul. Magnetitul si ilmenitul
sunt minerale opace accesorii, hipidiomorfe cubice si prismatice, frecvent intalnite in roca,
vezi fig.5-8.Acestea au proprietati magnetice caracteristice ce fac prezenta lor
inconfundabila.
Rutilul apare prismatic acicular cu concresteri reticulare sagenitice, asociate cu
hematit de culoare brunii- rosiatice microgranulare.Rutilul este rezultatul alterarii
piroxenilor bogati in Ti cum ar fi augitele.
Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat; 30-50% uralit si clorit; 1-
7% serpentina; 4-8%minerale opace. Roca este un corespondent hipoabisic, de compozitie
gabbroica.
Diabaz cu cuart.
105
Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare verzue. Roca are
granulatie medie, compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta proprietati magnetice,
Studiul microscopic (Buletin analiza nr.125/16.11.2010) evidentiaza o roca cu structura
ofitica cu prisme de plagioclaz plutind în masa de piroxen transformat. În masa rocii apar
cuiburi de cuart. Roca este fisurata, pe fisuri sunt depuse calcit, cuart si clorit.
Roca este formată din minerale primare si secundare: feldspat,piroxen,cuart
minerale opace , clorit, si rutil.
Cristalele de feldspat plagioclaz (oligoclaz-andezin) au forme idiomorfe, prismatice
alungite, cu dimensiuni de 0.2-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate,
orientate în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula de
caolinit, local apar agregate izolate de epidot–zoisit de dimensiuni micronice.
Piroxenii monoclinici (augite) apare monoclinic ,varietatea este Ti –augit sub forme
de cristale tabular prismatice ,incolore, brunii-violet, datorata continutului de titan. Partial
piroxenul este substituit de amfibol fibros (uralit+ oxizi de Fe+ clorit+rutil).
Cloritul, apare sub forma de agregate radiar-fibroase, verzi, cu extinctie dreapata,

prezente in cuiburi in masa rocii. Varietatea cloritului este penin,cu culori de polarizatie
verde-albastrui.
Apare granular în cuiburi în masa rocii,incolor,uniax,pozitiv,idiomorf cu dimensiuni
de 0,1-0,3mm.Cuartul apare pe fisuri ,rezultand ca cuartul are o natura secundara.
Magnetitul si ilmenitul sunt minerale opace accesorii, idiomorfe cubice si prismatice,
frecvent intalnite in roca.
Rutilul apare microgranular,ca produs de alteratie al piroxenilor , el pigmenteaza
roca în culoare bruna-violacee..
Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat plagioclaz; 40-45%piroxen,
uralit si clorit; 2-6%cuart; 3-4%minerale opace. Roca este un corespondent hipoabisic, de
compozitie gabbroica.
Diabaz variolitic.
Este o roca cu structura holocristalina si textura variolitica,cu aspect patat, de culoare
verzue. Roca are granulatie medie, este compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezinta
proprietati magnetice,
106
Studiul microscopic (Buletin analiza nr.128/22.11.2010) evidentiaza o roca cu

structura variolitica,cu masa fundamentala afanitica de natura diabazica, cu variole de
culoare verdeumplute cu clorit. În masa rocii apar prisme de plagioclaz si cristale
hipidiomorfe de piroxen.
Roca este formata din minerale primare si secundare: feldspat, piroxen clorit,
prehnit uralit, minerale opace si rutil.
Cristalele de feldspat plagioclaz (oligoclaz-andezin) au forme idiomorfe, prismatice
alungite, cu dimensiuni de 0.5-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate,
alterate,orientate în toate directiile,. In centrul prismelor de feldspat, se observa pelicula
de caolinit.
Piroxenul apare monoclinic, cu varietatea de augit, cu forme de cristale tabular
prismatice, incolore. Local piroxenul este uralitizat transformat in amfibol fibros de culoare
verde. Este colorat in nuante usor verziu-maronii, in prezenta TiO2 devine maroniu cu
nuanta violeta.
Prehnitul apare radiar si sub forma de cristale prismatice cu culori de polarizatie
ridicate, cu extinctie dreapta incolore, formandu-se pe seama feldspatilor bazici.
Cloritul apare sub forma de agregat radiar fibros, verde, cu extinctie dreapta
prezente in cuiburi in masa rocii. Varietatea cloritului este penin, cu culori de polarizatie
verde albastrui
Magnetitul si ilmenitul sunt minerale opace accesorii, idiomorfe cubice si
prismatice, frecvent intalnite in roca, dupa cum se vad in figurile 5-8. Studiu opacelor se
face la calcograf dac este in magnetit sau titan-magnetit sau ilmenit.
Rutil apare microgranular, ca produs de alteratie al piroxenilor, el pigmenteaza roca in
culoarea brunie-violaceu.
Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-50% feldspat plagioclaz; 30-40%
piroxen, 10-20% clorit, 1-4%prehnit, 2-3 % minerale opace.
Roca este un corespondent efuziv, de compozitie bazaltica, cu augit si hipersten,
usor caolinizat si prehnitizat.
Diabaz albitizat.
Este o roca cu structura holocristalina si textura masiva, de culoare negricioasa. Roca are
granulatie fina, este compacta, dura, cu spartura neregulata. Prezintă proprietăţi
magnetice.
107
Studiul microscopic (Buletin analiza nr.126/18.11.2010) evidentiaza o roca cu

structura ofitica cu prisme de plagioclaz plutind in masa de clorit format pe seama
piroxenului total transformat.Roca este diseminata uniform si frecvent de magnetit si
ilmenit. Minerale primare si secundare ce compun roca sunt urmatoarele: feldspat
plagioclaz, minerale opace, clorit, calcit .
Cristalele de feldspat plagioclaz (albit-oligoclaz) au forme idiomorfe, prismatice
alungite, cu dimensiuni de 0.2-1mm, maclate polisintetic, biax pozitiv, fisurate, alterate,
orientate în toate directiile, vezi fig.1-2.In centrul prismelor de feldspat, se observa
pelicula murdaricioasa de caolinit. Feldspatul sufera procese de albitizare. Albitizarea
plagioclazului este un proces secundar de inlocuire metasomatica a plagioclazului bazic,
formand pseudomorfoze.
Cloritul apare sub forma de agregat lamelar fibros, verde, cu extinctie dreapta
prezent in cuiburi in masa rocii, vezi fig.5-6. Varietatea este penin avand culori de
polarizatie verde albastrui. Cloritul se asociaza cu plajele de calcit care este rezultatul
alterarii piroxenilor.
Magnetitul apare sub forma de cristale cubice, romboidale cu proprietati
magnetice, opac, ce trece in hematit, in conditiile de transformare a rocii.Pot aparea
concresteri cu rutilul, cloritul hematitul.
Rutil apare ca neoformatii, cu forme prismatice aciculare, ca concresteri reticulare
sagenitice, asociate cu hematit si ca agregate de culoare brunii- rosiatice
microgranulare,Rutilul este rezultatul descompunerii mineralelor bogate in Ti , piroxenii,
varietatea titan-augit.
Frecventa minerale opace (magnetit, titano-magnetit, ilmenit, rutil) accesorii in
roca este 10-13% ; acestea necesita studiu calcografic pentru identificarea lor exacta.
In masa rocii datorita transformarii feldspatilor plagioclazi (albitizari) si calcifierea
piroxenilor apar plaje de calcit.
Compozitia mineralogica a rocii este de: 40-60% feldspat plagioclaz; 30-40% clorit;
10-13% minerale opace, 3-4 % calcit.
Roca este un corespondent hipoabisic, de compozitie gabbro-bazaltica.
Tectonica Muntilor Apuseni de Sud

Din punct de vedere tectonic, deformarea majoră a Munţilor Apuseni de Sud constă
în fragmentarea masei ofiolitice, ridicarea şi înaintarea ei peste sedimentarul din zonele
108
marginale nordice, al căror substrat în adâncime este constituit tot din ofiolite, eventual şi
fragmente de crustă continentală. În felul acesta a luat naştere pânza de Drocea. Urma
planului de şariaj se recunoaşte din Valea Mureşului până în bazinul Crişului Alb, unde este
acoperită de produsele vulcanismului neogen.
4 . 4 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u
S UB S O L G EO L OG I C.
În cadrul perimetrului Valea Podului rocile eruptive ofiolitice prezente la suprafaţă

s-au pus în loc, în principal, sub formă de stratovulcani.
Procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor nu sunt pregnante în
perimetrul ”Valea Podului”. Datorită pantelor accidentate şi constituţiei solului, pe roca
mamă, alunecările de teren nu sunt prezente. Prin urmare, modelarea actuală a dealului
este putin dinamică şi putin accentuată.
Eroziunea de suprafaţă afectează practic toate suprafeţele versanţilor, activitatea

maximă are loc în timpul ploilor torenţiale din lunile de vară. În cadrul perimetrului „Valea
Podului” procesele geomorfologice actuale şi degradarea terenurilor sunt relativ restrânse.
Pe suprafeţele în pantă există o activitate importantă de şiroire în timpul ploilor din
lunile de vară, mai ales acolo unde pătura de sol şi roca alterată este mai groasă şi lipsită
de vegetaţie.
Condiţii de extragere a resurselor naturale.

Zăcământul de diabaz din perimetrul Valea Podului va fi exploatat de către S.C. AL-
Min Construcţii SRL, în baza unei licente de exploatare. Suprafaţa de exploatare solicitată
în primă etapă este de 3 ha, înălţimea treptei de exploatare de maxim 15 m.
Substanţa minerală utilă extrasă din carieră va fi depozitata provizoriu în perimetrul
de exploatare dupa care va fi incarcata şi transportata la beneficiari.
Lucrările de exploatare propuse a se executa în perimetrul Valea Podului vor
conduce la valorificarea întregului potential estimat de rezerve geologice de diabaz,
asigurând continuitatea activităţii de extracţie din cadrul carierei active şi utilizarea acestei
roci utile, în dezvoltarea infrastructurii din zonă.
109
În urma lucrărilor de extracţie, subsolul va fi degradat prin exploatarea bazaltului

(diabazului), situat deasupra cotei de exploatare şi se va modifica morfologia dealului. O
altă sursă posibilă de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de
exploatare inadecvate condiţiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea
neraţională a resursei minerale utile.
Geometria carierei asigură stabilitate edificiului minier astfel:

limitarea înălţimii treptelor de exploatare la 15,00 m nu permite dezvoltarea de
suprafeţe potenţiale de alunecare, în conformitate cu calităţile fizico-mecanice ale
rocilor acoperitoare.
alegerea unui unghi de taluz de 70 o creşte stabilitatea excavaţiilor şi înlătură
posibilitatea dezvoltării de suprafeţe de alunecare a versanţilor ce pot afecta grav
mediul înconjurător.
lăţimea finală a bermelor conduce la crearea artificială de contrabanchete pentru
treptele de carieră care conduce la o mai mare stabilitate a edificiului minier.
Totodată, lăţimea bermei finale asigură prezenţa simultană a cel puţin două utilaje
sau mijloace de transport şi nu împiedică manevrabilitatea acestora.
Nu se vor efectua alte lucrări de exploatare, în afară de cele specificate la capitolul nr.2.
4.5. Biodiversitatea.
4.5.1. Aspecte relevan te ale stării actuale a BIODIVERSITĂŢII.
Proiectul propus CARIERA DE PIATRA – VALEA PODULUI, comuna VĂRĂDIA DE

MUREŞ – JUD. ARAD se situează în situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul
110
Mureşului şi în vecinătatea sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul

Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei.
Suprafaţa ROSCI 0064 – Defileul Mureşului este de 32.003. hectare şi se suprapune

în proporţie de 36% peste teritoriul administrativ al judeţului Arad (RO0051) şi în proporţie
de 64% peste teritoriul administrativ al judeţului Hunedoara (RO0053).
Suprafaţa ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este de

55.66,3 hectare şi se suprapune în proporţie de 54% peste teritoriul administrativ al
judeţului Arad (RO0051), 11,2 peste judeţul Hunedoara (RO0053) şi în proporţie de 34,8%
peste teritoriul administrativ al judeţului Timiş (RO0054).
ROSCI 0064 – Defileul Mureşului se remarcă prin prezenţa unui habitat de interes
comunitar - 91M0 Păduri balcano-panonice cu cer, gorun şi gârniţă (Quercus petraea, Q.
cerris, Q. frainetto), habitat ce ocupă circa 20% din suprafaţa sitului.
Conform datelor de specialitate, pe teritoriul sitului şi în vecinătatea sitului mai
apar şi alte asociaţii vegetale. Dominantă ca întindere este asociaţia Carpino-Fagetum.
Caracteristicile generale ale sitului ROSCI 0064 – Defileul Mureşului sunt
următoarele:
ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei se caracterizează printr-

o zonă deluroasă cu multe păduri compacte de foioase şi zone deschise de o valoare rar
întâlnită dealugul Mureşului. Habitatele foarte diversificate permit stabilirea unui număr
mari de specii care sunt afectate de activitatea umană doar într-o foarte mică măsură.
În pădurile de cer, gorun şi gârniţă din sit, cuibăreşte o mare populaţie de
ciocănitoare de stejar. Întâlnim efective importante la nivel naţional din 4 specii de
111
răpitoare, acest lucru fiind posibil din cauza condiţiilor excelente de cuibărit (păduri
bătrâne) şi de vânătoare. Cel mai important loc de hrănire al răpitoarelor şi al berzelor albe
şi negre este în lunca Mureşului, pajiştile de aici fiind indispensabile şi populaţiei de cristel
de câmp. În zonele deschise cu pâlcuri de copaci şi tufărişuri găsim silvia porumbacă,
caprimulgul şi sfrânciocul cu fruntea neagră.
Caracteristicile generale ale sitului Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei
sunt următoarele:
ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei ocupă areal situat pe

dealurile înalte ale Lipovei, la limita bazinelor hidrografic Mureş şi Bega, caracterizat de
vegetaţie mixtă (foiase, conifere), se protejează pentru:
C1 – specii de interes conservativ global – 1 specie: cristelul de câmp (Crex crex);
C6 – populaţii importante din specii ameninţate la nivelul Uniunii Europene – 13 specii
acvila ţipătoare mică (Aquila pomarina), viespar (Pernis apivorus), barză neagră (Ciconia
nigra), barză albă (Ciconia ciconia), caprimulg (Caprimulgus europaeus) ciocănitoare de
stejar (Dendrocopos medius), şerpar (Circaetus gallicus), acvilă mică (Hieraaetus pennatus),
ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ghionoaie sură (Picus canus), huhurez mare (Strix
uralensis), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor) şi silvie porumbacă (Sylvia nisoria).
Alături de speciile enumerate anterior şi cuprinse în formularele standard ale celor
două situri, mai pot fi afectate speciile de flora şi faună comuna ce se regăsesc în zona
proiectului propus.
112
4.5.2.1. Identificarea impactului direct şi indirect.
Datorită distanţei până la albia minoră a râului Mureş, de cca. 400m, se estimează
că prin lucrările de exploatare a rocii utile ecosistemul acvatic al râului Mureş nu va fi
afectat.
Impactul asupra florei şi vegetaţiei se rezumă la suprafeţele scoase din circuitul

silvic şi care nu mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind
ireversibilă. În faza iniţială de implementare a proiectului atât suprafaţa împădurită, cât şi
solul aferent acesteia vor fi îndepărtate, rezultând astfel un impact direct asupra acestora.
Menţionăm că printre plantele prezente în zona de implementare a proiectului nu se află
113
specii de importanţă comunitară, care fac obiectul vreunui statut de conservare, situaţie
valabilă şi pentru habitatele care s-au instalat aici.
Vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică măsură de
depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a rocii utile.
Datorită depunerii pe frunze, stomatele pot fi obturate, impiedicând pătrunderea CO 2 şi
evacuarea O 2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologică a acestor specii (fotosinteza,
evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze, poate conduce treptat la
degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, afectarea antezei şi a fructificării. În
general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.
Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile
observate în zona de dezvoltare a carierei Valea Podului habitează în aceste perimetre de-a
lungul întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât şi pentru reproducere [ex.: Parus
major (piţigoi mare), Turdus merula (mierlă), Garrulus glandarius (gaiţă), Talpa europaea
(cârtiţa), Capreolus capreolus (căpriorul), Sus scrofa (mistreţul)], pe când altele utilizează
perimetrele doar pentru hrănire (ex.: Caprimulgus europaeus, Dendrocopos medius,
Ficedulla albicollis, Picus canus, Bombina variegata, Lucanus cervus, Myotis myotis, Sylvia
nisoria, Pernis apivorus, Lanius collurio, Lullula arborea). Efectivele afectate ale speciilor
de animale menţionate mai sus sunt foarte reduse, nesemnificative. De asemenea, marea
majoritate a indivizilor prezenţi vor putea migra spre zonele adiacente exploatării, cu
habitate similare, unde să găsească nişe similare.
Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în marea

lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele Directivei
Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate au un statut de
conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, şi o răspândire largă
în sit.
Deşi decopertarea solului pentru exploatare şi amenajarea terenului pentru

echipamentele de sortare vor afecta ireversibil habitatul prezent (habitat care nu este de
importanţă comunitară), acesta este larg răspândit pe teritoiul sitului. Acest fapt
determină ca şi speciile care habitează locaţia să îşi găsească cu uşurinţă refugiu prin
migrarea în zonele limitrofe.
114
Fragmentarea peisajului şi a ecosistemelor din sit, rezultată prin extinderea carierei,

este minimă datorită situării acesteia în imediata vecinătate a drumului european DN7 şi a
căii ferate, care are un impact mult mai puternic asupra faunei din zonă.
Mediul va fi afectat puternic punctual, însă la nivelul întregului sit perturbarea va fi

nesemnificativă, datorită răspândirii largi a habitatului afectat şi a existenţei resurselor
populaţionale pentru migrarea şi dezvoltarea ulterioară a speciilor prezente. Putem
menţiona de asemenea că nivelul populaţiilor de interes comunitar, pentru care a fost
desemnat situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Muresului, nu au o prezenţă semnificativă
în zona de impact şi că distribuţia acestora la nivelul întregului sit asigură păstrarea
statutui de conservare cel puţin la nivelul actual.
Impactul indirect asupra habitatelor şi speciilor de importanţă comunitară din sit se

manifestă prin traficul cu camioane de mare tonaj pe drumul care leagă cariera Valea
Podului de DN7, care reprezintă calea de acces la carieră, precum şi de creşterea traficului
acestora pe DN7. Acestea vor creşte nivelul de pulberi şi de gaze de eşapament aflate în
suspensie în aer, precum şi nivelul zgomotului. Având însă în vedere creşterea
nesemnificativă a traficului şi a faptului că oricum traficul actual de pe DN7 perturbă major
activitatea speciilor animale, considerăm că şi impactul traficului va fi redus asupra
distribuţiei speciilor.
4.5.2.2. Identificarea impactului pe termen scurt sau lung.
Impactul pe termen scurt este localizat strict la aria de dezvoltare a proiectului şi va

afecta situaţia populaţiilor vegetale şi animale, precum şi habitatele din zona perimetrelor
de exploatare şi a drumurilor de aces. O serie de indivizi ai speciilor prezente vor fi
eliminaţi prin lucrările de extindere şi de exploatare (în special speciile vegetale), iar alţii
vor fi obligaţi să migreze spre zonele limitrofe şi să găsească habitate (nişe), potrivite
pentru a se stabilii în noile teritorii. Efectivele speciilor de importanţă comunitară prezente
în aceste perimetre fiind foarte scăzute, raportat la efectivele prezente pe suprafaţa
întregului sit, considerăm că impactul pe termen scurt va fi totuşi nesemnificativ pentru
115
populatiile speciilor animale, iar în cazul speciilor vegetale şi a habitatelor nu există specii
de importanţă comunitară.
Pe termen lung, impactul se va diferenţia pentru speciile mai mult sau mai puţin
tolerante la perturbarea provocată prin activitatea curentă a carierei Valea Podului. Pentru
speciile de plante (şi pentru habitatele identificate) impactul va fi definitiv, încă din faza
iniţială de dezvoltare a proiectului şi nu se va modifica, fiind acelaşi, pe termen scurt sau
lung. O serie de specii de animale vor putea să folosească teritorii mai apropiate de zona
de exploatare, chiar să intre în zona de exploatare ocazional, pe când alte specii se vor
îndepărta mai mult de zona de exploatare, pentru a evita perturbările provocate prin
activitatea utilajelor de carieră, praful rezultat din activitatea de exploatare, concasare şi
transport al pietrei şi de zgomotul utilajelor în lucru.
Majoritatea speciilor descrise vor fi afectate în zona de implementare a

propiectului, prin lipsa habitatului de hrănire sau reproducere, însă această limitare
spaţială este nesemnificativă, raportat la suprafaţa intregului sit. De asemenea, o serie de
specii vor putea să se hrănească în acest teritoriu, în perioadele de repaus, cum sunt de
exemplu liliecii care vor putea în continuare să vâneze în cursul nopţii.
4.5.2.3. Identificarea impactului din faza de construcţie, de

operare şi de dezafectare.
În faza de construcţie se va genera cel mai mare impact al carierei Valea Podului. Va
fi nevoie să se defrişeze şi să se decoperteze o serie de suprafeţe de pădure sau tufărişuri,
atât în zona de acces la carieră, cât şi efectiv pentru zona de exploatare. Aceste suprafeţe
nu sunt ocupate de specii de plante sau cu habitate de importanţă comunitară, iar
efectivele populaţiilor speciilor animale identificate pe aceste suprafaţe sunt
nesemnificative.
În această fază ne aşteptăm ca efectivul total de indivizi din diversele specii
vegetale semnalate în aria proiectului propus şi un număr variabil de indivizi din diversele
specii animale să fie eliminaţi prin activitatea de decopertare şi o altă serie de indivizi din
speciile animale să migreze în zonele adiacente.
116
În faza de operare impactul asupra speciilor şi habitatelor se manifestă prin

vibraţiile, depunerea pulberilor, zgomotul şi activitatea utilajelor folosite la exploatarea,
prelucrarea şi transportul rocilor. La acestea putem adăuga eventuala afectare a calităţii
mediului prin deversările accidentale de carburanţi, uleiuri şi ape reziduale. Impactul
acestora se adaugă celui cauzat în faza de construcţie, însă considerăm că este de mai mică
amploare decât cel din faza iniţială.
O serie de specii vegetale care trăiesc în imediata vecinătate a carierei vor fi
afectate prin depunerea pulberilor rezultate de la exploaterea şi concasarea rocilor. Ca
urmare, o serie de specii de nevertebrate care trăiesc în această zonă vor fi afectate prin
reducerea suportului trofic sau a adăpostului. Totusi, nu au fost identificate specii vegetale
de importanta comunitara pe suprafata PP şi în preajma acestuia, iar dimensiunea
populatiei de nevertebrate este nesemnificativă pentru ca impactul să aibă relevantă la
scara sitului luat ca întreg.
Majoritatea speciilor de vertebrate vor fi afectate de zgomotul şi activitatea
utilajelor de carieră. Considerăm că pe măsură ce activitatea carirei se va extinde şi aceste
specii se vor refugia în zone mai îndepărtate, în functie de capacitatea de suport la stres
distanta fiind de la câteva zeci de metri până la maxim un kilometru. Suprafata PP fiind
înconjurată parţial de pădure, efectele acestuia vor fi estompate, suprafeţele forestiere
actionând ca un tampon.
Nu se identifică un impact negativ în faza de dezafectare. Prin reconstrucţia

ecologică a suprafeţelor exploatate, în fapt, vom putea evidenţia un impact pozitiv, prin
asigurarea unor noi habitate în care să migreze speciile afectate de fosta activitate din
zona carierei.
Chiar dacă după încetarea activităţii carierei şi finalizarea procesului de
reconstrucţie ecologică habitatele originale nu vor putea fi reconstituite, schimbându-se
geologia, pedologia şi relieful suprafeţei exploatate, totuşi zona va fi prielnică pentru o
serie de specii animale care acum nu beneficiază de habitat prielnic în regiune: răpitoare
de noapte, herpetofaună etc. De asemenea, încetarea activităţii carierei va elimina o serie
de factori cu impact negativ – depunerea de pulberi, zgomot, vibraţii etc. – şi astfel speciile
de plante se vor putea regenera şi habitatul nou creat va putea fi repopulat de specii
animale.
117
4.5.2.4. Identificarea impactului rezidual.
Nu a fost identificat un impact rezidual după încetarea activitătii carierei Valea

Podului. Nu există procese sau fenomene cu impact negativ care să continue după stoparea
activitătii carierei şi care să influenteze pe mai departe existenta speciilor vegetale şi
animale. Singurul fapt care poate fi menţionat este imposibilitatea de a readuce habitatul
la starea lui originala. Insă prin reconstrucţia ecologică a zonei se vor aduce îmbunătăţiri
calităţii habitatului şi se vor crea premise pentru reinstalarea cel putin a unei părţi dintre
speciile vegetale şi animale eliminate prin construcţia carierei.
4.5.2.5. Identificarea impactului cumulativ.
Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în localităţile

Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam. În imediata vecinătate a sitului mai există o carieră la
Bata şi o carieră la Gurasada.
Cariera Gurasada şi Bata nu afectează populaţiile speciilor vegetale sau habitatele, ci

pot avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări şi mamifere mari din situl
Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii animale nefiind afectate de aceste cariere,
situându-se în afara arealului lor de distribuţie.
Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este

nesemnificativă comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii prezente.
De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel încât efectul
lor asupra populaţiilor vegetale şi animale din perimetrul sitului este şi mai mult diminuat.
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie să

ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi al căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai folosesc deja arealele din preajma acestuia, preferând
zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata apropiere a
DN7 şi a căii ferate este mult diminuat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
În consecinţă, considerăm că impactul cumulativ al unor proiecte similare este

nesemnificativ.
118
4 . 5 .3 . E va l ua re a s e m n i f ic a ţ i e i im p ac t u lu i.
A. evaluarea impactului proiectului propus:

a) evaluarea impactului cauzat de PP fără a lua în considerare măsurile de reducere a
impactului;
Evaluarea semnificaţiei impactului activităţii carierei Valea Podului asupra speciilor şi
habitatelor de importanţă comunitară s-a făcut pe baza următorilor indicatori:
1. procentul din suprafaţa habitatelor care va fi pierdut;
2. procentul ce va fi pierdut din suprafeţele habitatelor, folosite pentru necesităţile

de hrană, odihnă şi reproducere ale speciilor animale de interes comunitar;
3. fragmentarea habitatelor de interes comunitar (exprimată în procente);
4. durata sau persistenţa fragmentării;
5. durata sau persistenţa perturbării speciilor animale de interes comunitar, distanţa

faţă de aria naturală protejată de interes comunitar;
6. schimbări în densitatea populaţiilor (nr. de indivizi/suprafaţă);
7. scara de timp pentru înlocuirea speciilor/habitatelor afectate de implementarea

PP;
8. indicatorii chimici-cheie care pot determina modificări legate de resursele de apă

sau de alte resurse naturale, care pot determina modificarea funcţiilor ecologice ale unei
arii naturale protejate de interes comunitar.
Prin implementarea PUZ nu se modifică indicatorii chimici cheie de calitate a

mediului înconjurător.
Pe baza informaţiilor prezentate în tabelul de mai sus putem concluziona că
impactul carierei Valea Podului asupra speciilor şi habitatelor de importanţă comunitară
din situl Natura 2000 ROSCI0064 Defileul Mureşului este nesemnificativ.
119
b) evaluarea impactului rezidual care va rămâne după implementarea măsurilor de

reducere a impactului;
Prin procesul de reconstructie ecologică realizat după încetarea activitătii carierei Valea
Podului, majoritatea speciilor de importantă comunitară identificate pe suprafata PP
* - numar de indivizi estimat la nivelul sitului ca întreg

**- nivelul populatiei ramase dupa implementarea PP la nivelul întregului sit, comparativ cu nr. iniţial evaluat.
vor redobândi relativ rapid un habitat prielnic atât pentru hrănire cât şi pentru
reproducere. Acest lucru nu va fi posibil pentru speciile de lilieci silvicoli, care desi vor
redobândi habitatul de hrănire nu vor găsi medii prilnice pentru reproducere (arbori
bătrâni, scorburosi), decât după o perioadă considerabilă de timp, de ordinul zecilor de
ani. De asemenea, speciile de ciocănitori nu vor dobândi nici habitat de hrănire prielnic şi
nici habitat de reproducere (arbori bătrâni, scorburosi), identic cu situaţia liliecilor.
120
Prin amplasarea, o dată cu procesul de reconstructie ecologică, de adăposturi

artificiale pentru aceste specii se va putea reduce impactul rezidual. Trebuie totusi să
mentionăm că nivelul impactului rezidual este nesemnificativ.
B. evaluarea impactului cumulativ al proiectului propus cu alte proiecte:

a) evaluarea impactului cumulativ al PP cu alte PP fără a lua în considerare măsurile de
reducere a impactului;
După cum a fost mentionat anterior, nu s-a identificat un impact cumulativ al
proiectului propus cu alte PP.
Pe teritoriul ROSCI0064 Defileul Mureşului mai sunt cariere de piatră în localităţile
Căprioara, Pojoga, Bătuţa şi Zam. În imediata vecinătate a sitului mai există o carieră la
Bata şi o carieră la Gurasada.
Cariera Gurasada şi Bata pot avea efect doar asupra populaţiilor speciilor de păsări
şi mamifere mari din situl Defileul Mureşului, populaţiile celorlalte specii vegetale şi
animale nefiind afectate direct de aceste cariere, situându-se în afara arealului lor de
distribuţie.
Suprafaţa totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului Defileul Mureşului este
nesemnificativă, comparativ cu suprafaţa arealului de distribuţie a fiecărei specii prezente.
De asemenea, carierele Pojoga şi Căprioara se situează la limita sitului, astfel încât efectul
lor este mult diminuat.
Referitor la populaţiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 şi căii ferate asupra acestora este
covârşitor şi că multe specii nu mai exploatează deja arealele din preajma acestora,
preferând zone mai îndepărtate. Astfel, impactul carierei care se construieşte în imediata
apropiere a DN7 este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice
specie am putea face referire.
În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al PP similare este nesemnificativ.
b) evaluarea impactului rezidual care rămâne după implementarea măsurilor de reducere

a impactului pentru proiectul propus şi pentru alte PP.
Nu este cazul.
121
Pentru reducerea impactului potenţial asupra vegetaţiei şi faunei terestre sunt

necesare următoarele măsuri:
► lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare se vor face astfel, încât să se evite,

pe cât posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei; această măsură
este cu atât mai importantă cu cât în imediata vecinătate a ariei de implementare a
proiectului se află habitatul prioritar 91MO.
În condiţiile respectării normelor privind emisiile de gaze şi pulberi rezultate din
activitatea de exploatare se consideră că vegetaţia arboricolă şi de tufăriş dezvoltată pe
versantul dealului pe care este amplasată cariera „Valea Podului” nu va fi afectată peste
limitele admise.
► structura vegetaţiei va fi monitorizată prin observaţii privind modificarea

procentului de acoperire cu vegetaţie arboricolă şi prin măsurări ale acoperirii generale a
coronamentului la arbori şi arbuşti. Acest lucru se va realiza prin metode standard de
măsurare a acoperirii generale a coronamentului, efectuate în perioada de maximă
dezvoltare a aparatului foliar (estivală). Perturbarea semnificativă a habitatului este în
general indicată de modificări ale gradului de acoperire a coronamentului şi în special a
acoperirii speciilor dominante. Înregistrările vor trebui efectuate pe o perioadă
îndelungată (întreaga perioadă de exploatare) pentru a lua în calcul fluctuaţiile pe termen
scurt cauzate de alţi factori antropici (externi activităţii din carieră) sau condiţiile
meteorologice.
În aria în care urmează să se desfăşoare aceste activităţi există diferite specii de

faună, care au posibilitatea de a se refugia în zonele apropiate unde găsesc nişe similare cu
cele originale(vezi spatiul verde de protectie).
beneficiarul obiectivului se obligă să protejeze, prin mijloacele adecvate, eventualele

specii vegetale şi animale care vor fi identificate în timpul procesului realizării
lucrărilor de investiţii, precum şi biodiversitatea existentă.
în perioada de derulare a PP, deşeurile rezultate din excavaţii (steril, sol vegetal) vor fi
depozitate temporar pentru utilizarea ulterioara a acestora, pe cât este posibil, în
procesul de reconstrucţie ecologică.
122
deoarece efectele negative asupra biodiversităţii zonelor adiacente ariei de

implementare a PP sunt datorate în special prafului mineral şi zgomotului produs de
utilaje, se impune ca măsură specială reţinerea şi diminuarea efectelor acestora prin
măsuri tehnologice speciale:
lucrările miniere de exploatare a rocilor de construcţie şi a bazaltelor se vor
realiza numai în perimetrul aferent rezervelor din cadrul Licenţei de exploatare, aprobat de
catre ANRM şi institutele competente de mediu.
utilizarea în exclusivitate a găurilor de foreză şi a sistemului de puşcare cu
trepte de microîntarziere pentru diminuarea şocului seismic.
montarea sistemelor de umectare a rocilor la staţia de concasare şi sortare.
stropirea drumurilor de exploatare în perioada de secetă prelungită şi
temperaturi ridicate, pentru reducerea concentraţiilor de pulberi în atmosferă.
montarea ecranelor de protecţie cauciucate la concasoare şi eventual la benzile
transportoare, dacă materialul finit impune aceasta tehnologie, în lipsa sistemelor de
umectare.
se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în atmosferă.
amenajarea haldei pentru depozitarea temporară a solului vegetal excavat, în
vederea utilizării acestuia pentru reconstrucţia ecologică a carierei după încetarea
activităţii.
utilizarea echipamentelor, utilajelor şi autovehiculelor performante, care să nu
producă un impact semnificativ asupra mediului prin noxele emise.
evitarea realizării lucrărilor de reparaţii şi întreţinere pe amplasament, cu
excepţia intervenţiilor minore.
conducerea societăţii va lua măsuri în vederea aplicării şi utilizării celor mai bune
tehnici disponibile care să asigure un nivel minim de zgomot, vibraţii şi praf, astfel ca
efectele asupra factorilor de mediu şi în special asupra biodiversităţii din zonele
perimetrale să fie excluse.
se recomandă monitorizarea pulberilor în suspensie şi a nivelului de zgomot la limita
perimetrului de exploatare astfel ca societatea să ia măsurile tehnice corespunzătoare
pentru diminuarea şi reducerea oricărui tip de poluare sau de efecte asupra
biodiversităţii din zonele învecinate.
la încetarea activităţii de exploatare se impune folosirea unor proceduri de
reconstrucţie ecologică adaptate condiţiilor din zonă. Deoarece reabilitarea ecologică
123
de readucere a terenului în forma actuală nu se poate realiza în modul cel mai fidel,
procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi în
planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuraţia naturală a
perimetrului pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi în cadrul natural al zonei.
Solul, precum şi sterilul depozitat temporar, rezultat din activităţile de decopertare va
fi folosit la lucrările de reconstrucţie ecologică, în special de amenajare a bermelor şi
taluzelor, în scopul păstrării în proporţii acceptabile a particularităţilor ecosistemelor
ce caracterizează terenurile învecinate.
după procesul de reconstrucţie ecologică vor fi evaluate posibilităţile de repopulare
pentru fiecare specie de importanţă comunitară menţionată în prezentul raport şi se
vor lua măsurile necesare pentru a asigura habitate prielnice de hrană şi cuibărire
conforme situaţiei originale, de dinainte de deschiderea carierei. Se vor amplasa
adăposturi pentru speciile silvicole de lilieci şi pentru diferitele specii de ciocănitori.
pe durata de exploatare a carierei se va asigura monitorizarea a 5 specii de importanţă
comunitară şi specii indicator, conform avizului custodelui ariei naturale protejate. În
funcţie de rezultatele monitorizării, se vor lua măsuri specifice de reducere a
impactului asupra speciilor de importanţă comunitară, măsuri de reducere a
impactului stabilite de comun acord cu custodele ariei naturale protejate.
4.6. Peisajul.
4 . 6 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u PE I S A J.
Perimetrul temporar de exploatare a diabazului Valea Podului este amplasat la est de

localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mures, pe rama sudică a munţilor
Zărandului.
Administrativ, perimetrul aparţine de localitatea Vărădia de Mureş, judeţul Arad,

fiind situat în extravilanul localităţii. Cea mai apropiată localitate este Vărădia de Mureş
situată la cca 2 km de limita perimetrului de exploatare solicitat.
Caracteristicile reţelei hidrologice.
124
Reţeaua hidrografică este relativ bogată, în apropierea carierei trece pârâul Valea
Podului, o vale de deal şi cu apa intermitenta, în functie de anotimp.
Din punct de vedere peisagistic perimetrul în discutie este reprezentat printr-o

pădure. Perimetrul se învecinează cu terenuri forestiere.
Prin realizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de bazalt din zăcământul
cantonat în perimetrul Valea Podului, peisajul actual va suferi un impact semnificativ
datorat, în primul rând, modificărilor reliefului din zona de culme a dealului, ca urmare a
decopertarilor şi a extracţiei bazaltului, peste cota vetrei.
Modificări ale peisajului vor apărea şi în urma realizării drumurilor tehnologice şi a
platformelor temporare de depozitare a rocii utile, sol vegetal şi platformei de staţionare
autobasculantelor, care vor fi desfiinţate la închiderea exploatării).
Trebuie avut în vedere momentul la care se referă indicele de impact, deoarece atât
în etapele intermediare cât şi la finalul exploatării se poate evalua acest indice. Valoarea
lui este legată de modul în care se vor realiza lucrările de refacere a mediului şi de
strategia de redare în folosinţă a terenului la finalul exploatării.
Impactul proiectului asupra cadrului natural şi fragmentării biotopului.

Datorită lucrărilor ce se vor executa se poate crea o barieră artificială în traseele de
traversare ale animalelor salbatice. Astfel, vor fi luate masuri pentru lasarea unor
coridoare de trecere pentru fauna de talie mica.
Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare.

Prin amplasarea exploatarii Valea Podului, impactul vizual este mediu, cariera
aflându-se într-un sector expus vederii de pe marginea intersecţiei de acces din DN7.
lui este legată de modul în care se vor realiza lucrarile de refacere a mediului şi de
strategia de redare în folosinţă a terenului la finalul exploatării.
125
Consecinţele degradării aspectului peisajistic al zonei vor trebui reduse la un nivel

cât mai scăzut posibil şi pentru o perioadă de timp îndelungată.
În acest context, vor fi luate următoarele măsuri:
vor fi respectate elementele geometrice ale frontului de exploatare, la treptele
preconizate a fi executate, conform proiectului de execuţie;
vor fi luate măsuri de evitare sau atenuare a apariţiilor de deformaţii remanente
majore, cum ar fi alunecări şi deformări de taluz etc.;
vor fi luate măsuri de realizare, de la bun inceput, a unei forme îngrijite a taluzurilor,
bermei şi vetrei, la marginea viitoarei exploatări; acest fapt oferă posibilitatea
reconstrucţiei ecologice a zonei, cu costuri mult mai reduse.
Ulterior, în cadrul lucrărilor de refacere a mediului afectat, pe întreaga zonă
excavată (şi rambleată) se va planta flora specifică biotopului, manageriat de către
specialisti.
Astfel, peisajul, chiar dacă nu va fi readus la forma iniţiala, printr-o exploatare
raţională a resursei minerale, conform proiectelor, şi prin lucrările de refacere poate fi
adus la o stare acceptabilă.
4.5. Populaţia.
4 . 7 .1 . A s p e c t e re l e v a n t e a l e s t ă ri i a c t ua l e a f a c to ru l ui d e m ed i u PO P U L AŢ I E .
Starea de sănătate a populaţiei, conform datelor existente, este, în general, bună.

Principalele preocupări ale locuitorilor din zonă sunt: agricultura şi creşterea animalelor.
Se estimează că prin extinderea obiectivului de investiţii propus (exploatarea bazaltului în
Perimetrul Valea Podului), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor
demografice al populaţiei din localitatea Vărădia de Mureş.
Din potrivă, în plan socio – uman, influenţa acestei exploatări este benefică, prin
modificările modului de viaţă şi prin locurile de muncă oferite locuitorilor din zonă, fapt ce
va conduce şi la stabilizarea demografică.
126
Exploatarea şi valorificarea resursei de diabaz va avea un impact benefic asupra

vieţii economico - financiare a localităţii Varădia de Mureş, asigurând reabsorbţia unei
părţi a personalului din zonă, disponibilizat ca urmare a reducerii activităţii sau închiderii
unor întreprinderi, ceea ce va duce la creşterea veniturilor reale ale populaţiei. Totodată,
această activitate va aduce venituri importante la bugetul local al comunei Varădia de
Mureş.
Informaţii privind calitatea aerului.

Dispersia activităţilor în perimetru (sursele de poluare sunt punctiforme şi
nedirijate) nu permite adoptarea de soluţii de epurare şi de colectare a gazelor în
atmosfera cu instalaţii fixe, astfel că nu se pot aplica prevederile Ordinului 462/93 referitor
la limitarea preventivă a emisiilor de poluanţi în atmosfera.
Ca urmare a măsurilor tehnico-organizatorice ce vor fi luate pentru reducerea
impactului asupra factorului de mediu aer, se estimează că în privinţa principalilor factori
poluanti - COx, NOx (NO 2 ), SOx (SO 2 ), COV, aldehide, emisii de praf şi pulberi în suspensie,
produşi în cadrul activităţii de extracţie, prelucrare şi transport a bazaltului– valorile
acestora se vor încadra în limitele maxime admise, stabilite prin ordine de reglementare
(OMM 462/93) şi (STAS 12.574 – 87).

activitate. În cea mai mare parte, zona de maximă influenţă a emisiilor de poluanţi va fi
zona carierei şi cea strict adiacentă.
În apropierea localităţii Varădia de Mureş, aflat la cca 2 km fată de cariera,
influenţa acestor poluanţi asupra calităţii aerului va fi minoră sau, cel mai probabil, nu va
exista. Populaţia localităţii Varădia de Mureş nu va fi afectată de emisiile în aer produse de
activitatea de extracţie din cadrul carierei „Valea Podului”.
Pentru incadrarea valorilor zgomotului, vibratiilor, pulberilor şi a noxelor se vor lua
masuri specifice: utilizarea de camioane euro, viteza de deplasare redusa, stropirea ori de
cate ori este nevoie a cailor de acces, verificarea tehnica a camioanelor, etc.
127
Pentru monitorizarea zgomotului şi a dispersiei în aer a factorilor poluanţi, titularul de

proiect va face măsurători ale noxelor produse în cazul extracţiei în perimetrul Valea
Podului şi în zona drumului de acces din zona intersecţiei cu DN7.
Informaţii privind nivelul de zgomot şi vibraţii.

Sursele de zgomot şi vibraţii din zonă: NU au fost identificate şi semnalate surse de
zgomot şi vibraţii semnificative în zonă.
Sursele de zgomot şi vibraţii în cadrul perimetrului:
• funcţionarea utilajelor de pregătire şi de excavare a copertei şi bazaltelor;
• funcţionarea şi circulaţia mijloacelor de încărcat şi transport;
• operaţiile de dislocare a materialului prin împuşcare.
Surse potenţiale de zgomot în perimetru:
încărcător frontal, emisie sonoră la 30 m …………………..61 dB (A);
excavator, emisie sonoră la 30 m …………………………...85 dB (A);
autobasculantă încărcată, la viteza de 12 km/h, la 30 m …65 dB (A);
foreză rotopercutoare, putere acustică ……………………..90 dB (A);
motocompresor, puterea acustică ………………………….100 dB (A);
în cazul exploziilor se estimează puteri acustice de ……165-170 dB (A)
Exploziile se vor produce în găuri realizate cu foreza rotopercutoare şi se vor
efectua, de regula o dată la 3 luni. Zgomotul generat de acestea se va resimţi cu o
intensitate mare pe un interval de timp foarte scurt (sub 1 sec.) în imediata apropiere a
carierei.
Conform STAS 10009-88, valoarea admisibilă a nivelului de zgomot la limita
perimetrului este de 65 dB(A), iar la cel mai apropiat receptor este de 50 dB(A) ziua şi 40
dB (A) noaptea.
Cel mai apropiat receptor, localitatea Vărădia de Mureş, este situată la cca. 2 km
faţă de limita perimetrului de exploatare. Astfel se poate considera că nivelul de zgomot
nu va fi depăşit în apropierea zonelor locuite.
Circulaţia mijloacelor de transport pe drumurile publice au un caracter intermitent,
iar zgomotul generat de acestea se asociază fondului general de poluare sonoră a căilor
rutiere.
Sursele de vibraţii din carieră sunt traficul rutier şi exploziile de derocare, acestea
având un grad mai ridicat de periculozitate.
128
Având în vedere distanţele faţă de primii receptori, tehnologia de puşcare şi

explozibilul folosit, precum şi fenomenele de dispersie şi absorbţie a energiei undelor
seismice se poate aprecia că impactul produs de vibraţiile datorate puşcării fronturilor de
lucru va fi neglijabil.
Informaţii privind calitatea apei.

Activitatea de exploatare a bazaltului în cariera, din perimetrul Valea Podului, nu va
afecta cursuri de apă. În apropiere de carieră este pârîul Valea Podului, vale cu un curs de
apa semipermanent, care va fi regularizată şi amenajată conform cerinţelor avizului de
gospodărire a apelor.
Cota exploatării este peste nivelul apelor freatice şi nu se pune problema afectarii
alimentarii fantanilor locuitorilor (date preluate din studiul hidrogeologic realizat pentru
cariera).
Astfel, calitatea apei nu va fi afectată de extinderea exploatării miniere Valea
Podului.
Impactul şi riscul stării de sănătate a populaţiei.

Elementele care pot afecta localitatea cea mai apropiată, Vărădia de Mureş, aflata
la circa 2 km distanţă de exploatare, sunt reprezentate de zgomotul produs de utilaje şi
autovehicule.
Concentraţiile compusilor chimici nocivi rezultaţi în urma arderii combustibililor în
motoare, precum şi praful ridicat de autovehicule prin circulaţia pe drumurile de
exploatare neasfaltate, nu au valori mari, datorită dispersiei pe o arie mare, sub acţiunea
curenţilor de aer. Activitatea desăşurată în cariera “Valea Podului” nu afectează calitatea
apei subterane, apei de suprafaţă şi nici calitatea aerului din zona localitatii Vărădia de
Mureş.
De asemenea, activitatea de exploatare nu va necesita exproprierea unor persoane
particulare, dezvoltarea exploatării făcându-se pe un teren concesionat care aparţine
comunei Vărădia de Mureş.
Resursele de hrană ale populaţiei nu vor fi afectate întrucât nu vor fi ocupate sau
afectate terenurile arabile din zonă, terenul carierei este de tip pădure.
129
În urma analizei posibilului impact a activitatii carierei asupra calitatii factorilor de

mediu, se poate afirma că sănătatea populaţiei din zonă nu va fi afectată de lucrările de
exploatare din cadrul carierei. Deci, impactul prognozat asupra populaţiei, în cazul
implementării explotării miniere în zona perimetrului Valea Podului este un impact
benefic asupra populaţiei.
4.8. Condiţii culturale şi etnice.
4 . 8 .1 . A sp ec t e rel eva n t e a su p ra co nd i ţi i lo r c u l tura l e şi et n i c e.
În apropierea perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice.

Locuitorii din Vărădia de Mureş şi din localităţile apropiate conservă parţial un mod de
viaţă tradiţional, bazat pe agricultură şi păstorit. În ultimele decenii, dezvoltarea zonei a
dus la reprofilarea multor locuitori, în meserii gen: şoferi, mecanici, etc.
Proiectul de mai sus nu va avea niciun impact asupra obiectivelor culturale,

arheologice din zona localităţii Vărădia de Mureş.
4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de exploatarea

în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului.
.
Conform cerinţelor legislaţiei de mediu în vigoare, efectele potenţiale semnificative
asupra factorilor/ aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,
sinergetice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.
O modalitate de evaluare şi predicţie a impactului se poate face pe baza modelelor
şi metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concrete legate de
evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.
Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativă a impactului
asupra factorilor de mediu.
130
Realizarea exploatării în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului implică o

serie de factori al căror impact va afecta în mod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată şi
intensitate.
În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui
proiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare a
mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. În acest
sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stării mediului la un
moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un
viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.
În cele ce urmează propunem trei criterii calitative, dar aplicate curent în evaluări
de mediu, în România:
1. Metoda scarii de bonitate
Fiecare factor de mediu se încadrează într-o scară de bonitate şi se acordă note de la 1 la

10, care exprimă apropierea, respectiv departărea de starea ideala, nota 1 reprezentând o
situatie ireversibilă şi deosebit de gravă de deteriorare a factorului de mediu analizat.
Notele se acordă în corelaţie cu un indice de poluare care reprezintă raportul dintre o
valoare maximă a unui parametru fizic (concentraţie, nivel etc) determinat şi valoarea
maximă admisibilă, conform normelor în vigoare.
Scara de bonitate.
Nota de Valoarea Ip=Cmax/Cadm Efectele asupra omului şi mediului înconjurător
bonitate
10 Ip = 0 – 0,25 Starea naturala în echilibru.
9 Ip = 0 – 0,25 Fără efecte.
8 Ip = 0,25 – 0,50 Fără efecte decelabile; mediul afectat în limite
admise - nivel 1.
7 Ip =0 ,50 –1,0 Mediul este afectat în limite admise - nivel 2.
6 Ip = 1,0 –2,0 Mediul este afectat peste limitele admise; efectele
sunt accentuate.
5 Ip = 2-4 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 2.
4 Ip = 4-8 Mediul este afectat peste limitele admise - nivel 3.
Efectele nocive sunt accentuate.
3 Ip = 8-12 Mediu degradat – nivel 1. Efectele sunt letale la
durate medii de expunere.
2 Ip = 12-20 Mediu degradat – nivel 2. Efectele sunt letale la
durate scurte de expunere.
1 Ip > 20 Mediul este impropriu formelor de viaţă.
131
Metoda se bazează pe evaluarea obiectivă a parametrului respectiv, în urma unor

măsurători, determinări sau modelări fizico-matematice.
2. Metoda Rojanski.
Pentru simularea efectului sinergetic al poluanţilor se construieşte o diagramă de stare, pe

baza notelor de bonitate – metoda lui V.Rojanski . Starea ideală este reprezentată grafic
printr-o figură geometrică regulată, înscrisă într-un cerc cu raza egala cu 10 unităţi. Prin
unirea punctelor rezultate din amplasarea valorilor notelor de bonitate, exprimând starea
reală, se obţine o figură geometrică neregulată, cu o suprafaţă mai mică decât a celei care
reprezintă starea ideală. Metoda de evaluare a impactului global are la bază exprimarea
cantitativă a stării de poluare a mediului, pe baza indicelui de poluare globala IPG. Acest
indice rezultă din raportul dintre starea ideală şi şi starea reală Sr a mediului, respectiv
prin raportarea suprafaţei corespunzătoare stării ideale şi (mediu neafectat de activităţile
umane) şi suprafaţa reprezentând starea reala Sr:
IPG = şi / Sr
Scara privind calitatea mediului.
Valoarea I.P.G. Efectele activităţii asupra mediului înconjurător
I.P.G. = şi / Sr
I.P.G.= 1 mediul este natural, neafectat de activitatea umană
I.P.G. = 1 ÷ 2 mediul este afectat de activitatea umană în limite admisibile
I.P.G. = 2 ÷ 3 mediul este afectat de activitatea umană provocând stare de disconfort
formelor de viaţă
I.P.G. = 3 ÷ 4 mediul este afectat provocând tulburari formelor de viaţă
I.P.G. = 4 ÷ 6 mediul este afectat de activitatea umana, periculos formelor de viaţă
I.P.G. > 6 mediul de viata este degradat, impropriu formelor de viaţă
3. Matricea de atribute
Un alt criteriu de evaluare calitativă este cel bazat pe matricea de atribute şi domenii de
apariţie a impacturilor, prezentată în tabelul următor. Aceasta matrice analizează 48 de
factori perturbatori ai mediului şi de domenii care pot fi afectate de impact.
Nr. crt. Domeniu Factori perturbanţi Impact negativ Impact pozitiv
net net
1. Difuziune
2. Pulberi în suspensie *
3. Oxizi de sulf *
132
4. COV *
5. AER Oxizi de azot *
6. Oxizi de carbon *
7. Substanţe toxice periculoase
8. Oxidanţi
9. Miros
10. Siguranţa acviferului
11. Variaţii de debit
12. Produse petroliere *
13. Radioactivitate
14. Suspensii
15. Poluare termică APĂ
16. APĂ Socuri de pH
17. CBO5
18. Oxigen dizolvat
19. Reziduu fix
20. Nutrienţi (azot, fosfor)
21. Compusi toxici
22. Viaţa acvatică
23. Coliformi totali
24. Eroziune *
25. SOL Pericole naturale
26. Folosinţa iniţială *
27. Produse petroliere *
28. PEISAJUL Modificări ale reliefului şi *
peisajului
29. Animale mari
30. Păsări de pradă
31. Vânat mic *
32. BIODIVERSITATE Peşti, păsări de apă, melci
33. Şi ECOLOGIE Recolta agricolă
34. Specii pe cale dispariţie
35. Vegetaţie terestră naturală **
36. Plante acvatice
37. Efecte psihologice *
38. Efecte asupra construcţilor
39. ZGOMOT şi Efecte fiziologice
40. VIBRAŢII Efecte asupra funcţiilor sociale
normale
41. Substanţe explozive, pericol
42. Modul de viaţă **
43. Aspecte psihologice **
44. SOCIAL UMAN Aspecte fiziologice *
45. Comunicaţii **
46. Stabilitatea economică regională ***
47. ECONOMIC Venitul sectorului public **
48. Consumul pe locuitor *
Chiar dacă nu toţi factorii perturbanţi şi domeniile de impact au fost atinşi, se

consideră că au fost prezentate, aceia care ar putea suferi cel mai mult prin desfăşurarea
activităţii de exploatare.
133
4 . 9 .1 . C a l cu lu l in di c i il o r d e p ol ua re.
4.9.1.1. Apa de suprafaţă şi subterană.
Mărimea efectelor pe care activităţile de amenajare şi exploatare a carierei propriu-

zise, depozitelor de piatră brută o vor produce asupra apei de suprafaţă şi subterane este
redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic .
Acţiunea sau sursa generatoare Apa subterană Apa de suprafaţă

Scurgeri accidentale de carburanti -1 -1
Ape pluviale uzate -1 -1
Ape menajere uzate 0 0
Cuantumul efectelor -2 -2
Valorile indicelui de calitate pentru efectele astfel estimate vor fi:

Ic = - 0,5 pentru apele subterane
Ic = - 0,5 pentru apele de suprafaţă
calculate cu formula Ic = 1/±C, unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din
cuantificarea influenţelor în raport cu normele de reglementare.
Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezulta ca mediul este afectat în
limite admisibile. Scara indicelui de calitate este:
Ic cuprins între 0 şi 1 = influenţele sunt pozitive, iar mediul este afectat în limite
admisibile
Ic cuprins între -1 şi 0 = influenţele sunt negative, iar mediu este afectat în limite
admisibile
Ic = 0; mediu în stare naturală. Ecuaţia nu are sens pentru activităţi antropice.
4.9.1.2. Aer.

0,25 mg/m 3 pentru SO2, 0,10 mg/m 3 pentru NO2 – medii zilnice).
134
Ip = Cmax / Cadmis
Pentru utilajele care lucrează la amenajări, care au fost considerate ca o unică sursă
ce emite noxe datorate gazelor de eşapament, s-au calculat indicii de poluare:
Ip NOx = 0,033
IpCO = 0,035
IpSOx = 0,028
Ippulberi = 0,240
Ipaldehide = 0,0254
În aceste condiţii, Ip aer este subunitar, fiind de 0,361. Datorită existenţei unei bune
circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că se va produce o dispersie
accentuată şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, ţinând cont că valorile noxelor emise în
atmosferă se înscriu în limite admisibile.
4.9.1.3. Sol.
Mărimea efectelor pe care activităţile de amenajare a drumurilor de acces, a

carierei propriu-zise, depozitelor de piatră brută o vor produce asupra solului este redată
cu ajutorul indicelor de calitate Ic .
Acţiunea sau sursa generatoare Sol

Scoaterea din circuitul natural a unor suprafeţe de teren -1
Îndepărtarea solului de pe aceste suprafeţe -1
Cuantumul efectelor -2
Valoarea indicelui de calitate pentru sol va fi: Ic = - 0,5, după formula Ic = 1/±C,
unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influenţelor în raport cu
normele de reglementare.
Putem estima că impactul produs asupra solului de lucrările de amenajare a căii, de

acces la carieră, precum şi realizarea excavaţiei propriu zise şi a haldelor de steril este
135
semnificativ, dar în limite admisibile, dacă se vor respecta măsurile şi se vor pune în
practică dotările prevăzute în documentaţie.
4.9.1.4. Subsolul.
În urma cuantificării tuturor influenţelor, ca urmare a lucrărilor de extracţie a rocii

utile, factorul de mediu subsol va fi afectat peste limitele admise; impactul este
semnificativ local.
Având în vedere că în cadrul zăcământului până la cota vetrei (faţă de care au fost
calculate rezervele de rocă utila explotabile) nu există acvifer subteran, prin exploatarea
resursei minerale nu se modifică valorile parametrilor hidrogeologici ai zonei.
Lucrările de exploatare a rocii utile, până la cota vetrei, nu vor afecta reţeaua
hidrologică, vatra carierei este deasupra nivelului maxim al vaii Popii. Perimetrul de
investigat este lipsit de zone umede.
Pentru factorul de mediu subsol, mărimea efectelor pe care activitatea de
exploatare o va produce este redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi este prezentată în
tabelul următor:
Acţiunea sau sursa generatoare Subsol
Exploatarea bazaltului -1
Poluări accidentale cu carburanţi şi uleiuri minerale -1
Valoarea indicelui de calitate pentru subsol va fi: - 0,33, după formula Ic = 1/±C,
unde C = efectul pozitiv sau negativ rezultat din cuantificarea influenţelor în raport cu
normele de reglementare. În concluzie impactul asupra subsolului produs prin exploatarea
în carieră este important şi se produce într-o perioadă determinată, până la epuizarea
resursei.
4.9.1.5. Vegetaţie şi faună
Pentru factorul de mediu biotic (vegetaţie şi faună), mărimea efectelor pe care

activitatea de exploatare o va produce este redată cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi
este prezentată în tabelul următor:
136
Acţiunea sau sursa generatoare Efecte asupra Efecte asupra

Vegetaţiei Faunei
Emisii de gaze în atmosfera -1 -1
Îndepartărea solului vegetal de pe suprafeţele -3 -2
amenajate şi defrisarea vegetatiei daca este cazul
Emisii de praf -2 -1
Zgomotul produs de utilaje 0 -1
Vibraţii utilaje şi impuşcare 0 -1
Ape pluviale încarcate -1 -1
Cuantumul efectelor -7 -7
Ic = - 0,14 pentru vegetatie Ic = - 0,14 pentru fauna
Din scara de bonitate pentru indicele de calitate rezultă că atât pentru vegetaţie cât
şi pentru fauna din zona carierei, se va produce un impact negativ semnificativ punctual,
dar în limite admisibile, dacă se vor respecta condiţiile şi se vor implementa măsurile
stipulate în documentaţie pentru refacere a zonei.
4.9.1.6. Populaţie şi aşezări umane.
În cazul factorului populaţie şi aşezări umane, mărimea efectelor pe care

activitatea de exploatare o va produce este redată tot cu ajutorul indicelor de calitate Ic şi
este prezentată în tabelul următor:
Acţiunea sau sursa generatoare Populaţie şi Aşezări umane

Emisii de noxe datorate utilajelor 0
Emisii de praf (încărcare şi transport auto) -2
Zgomote şi vibraţii din activitatea de exploatare -1
Afectare ape subterane 0
Noi locuri de muncă +1
Venituri la bugetul local +2
Cuantumul efectelor 0
Ic= 0 pentru factorul de mediu populaţie şi aşezări umane
4.9.1.7. Peisaj.
Acţiunea sau sursa generatoare Peisaj

Alterarea peisajului -1
Perturbarea zonelor cu scop recreativ 0
137
Activitatea de exploatare -1
Ic= - 0,33 , pentru factorul de mediu peisaj
Notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi indicilor de calitate calculaţi

anterior sunt redate în tabelul următor:
Factor de mediu Ic Ip Nb
Apă subterană -0,5 9 9
Apă de suprafaţă -0,5 9
Aer 0,033 - 0,245 8
Vegetaţie şi faună -0,14/ -0,14 6
Populatie şi aşezări umane 0 9
Sol -0,5 7
Peisaj -0,33 7
Subsol -0,33 7
Calculul s-a făcut pentru 7 factori de mediu şi s-a întocmit diagrama Rojanski; au
fost determinate suprafeţele corespunzătoare triunghiurilor rezultate conform notelor de
bonitate. Prin raportarea suprafeţei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obţine
indicele de poluare global, IPG .
I.P.G. = Si / Sr = 1,57
Apă
10
9
8
7
Peisaj Aer
6
5
4
3
2
1
0
Populatie Sol
Vegetatie si fauna Subsol
Diagrama Rojanski pentru cariera Valea Podului.
138
4.9.2. Impact şi efecte cumulative . Interacţiuni.
Suprafata totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului ROSCI 0064 – Defileul

Mureşului şi a sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului
Inferior-Dealurile Lipovei este nesemnificativă comparativ cu suprafata arealului de
distributie a fiecărei specii prezente. Pe teritoriul acestor situri mai sunt cariere de piatră
în localităţile Căprioara, Pojoga, Bata.
Referitor la populatiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie
să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN7 asupra acestora este important, și mai
cu seamă impactul reabilitării sectorului de cale ferată Arad-Deva. Astfel, impactul
carierei care se construieste este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii
şi la orice specie am putea face referire.
În consecintă, considerăm că impactul cumulativ al altor proiecte propuse similare
este nesemnificativ.
Factor de mediu Efecte cumulate Factori de mediu Interacţiunile potenţiale
care interacţionează
Impactul cumulat este determinat de Sol şi sănătatea umană. Efect asupra solului şi apei Pârâului Valea
efectul apelor poluate accidental prin Podului şi Mureşului implicit.
Apa scurgeri de la utilaje şi cel al apelor
pluviale. Impactul general cumulat este
negativ nesemnificativ.
Impactul se va situa cu mult sub valorile Biodiversitatea, flora şi Efect asupra sănătaţii umane, a vegetaţiei şi a
limită, în condiţiile în care se vor fauna, sănătatea umană, ecosistemelor, cât şi la nivel
Aerul implementa măsurile planului de solul, factorii climatici. global, în ceea ce priveşte schimbările
management pentru emisii. climatice.
Impactul cumulat este negativ Emisiile de praf şi de alţi poluanţi pot
nesemnificativ, influenţa peisajul şi calitatea
Solului. Emisiile de poluanţi specifici
traficului rutier sunt în funcţie de starea
tehnica a infrastructurii.
Impactul cumulat privind solul şi Populaţia, Impactul asupra calităţii solului şi modificarile
utilizarea terenului este apreciat ca Biodiversitatea, privind folosinţele terenului pot să determine
Solul negativ semnificativ local şi devine flora şi fauna, Peisajul, diferite forme de impact asupra biodiversităţii
neutru, prin implementarea planului de Valorile materiale. (modificări şi pierderi de habitate).
management pentru deşeuri, planului Măsurile de reabilitare a mediului dupa
de închidere. închiderea activităţilor miniere vor
determina reintroducerea unor forme
asemănătoare de folosinţe
Impactul cumulat asupra biodiversităţii Populatia, Impact asupra biodiversităţii, faunei şi
Zgomotul şi şi populatţei este apreciat ca negativ biodiversitatea, populaţiei. Măsurile de prevenire şi
Vibraţiile nesemnificativ. valorile materiale managementul adecvat al lucrărilor de
exploatare în carieră vor reduce
considerabil efectul potenţial
Principalele forme de impact sunt : Solul, patrimoniul Implementarea proiectului va determina
îmbunătaţirea condiţiilor sociale şi de cultural, arhitectonic, modificări în utilizarea terenului , în statutul
Populaţia viaţă ale populaţiei pe termen scurt, valorile material socio-economic al populaţiei, în peisaj şi
mediu şi lung. Implementarea infrastructură
proiectului şi a măsurilor incluse în
planurile de management social şi de
mediu va determina un impact cumulat
apreciat ca fiind pozitiv semnificativ
139
Efect cumulat prin acţiuneaasupra Apa, solul şi subsolul, Poluarea apei, solului şi subsolului, aerului, cu
Managementul apelor, aerului,solului, biodiversităţii, aerul, populaţia, efecte asupra faunei şi florei, a oamenilor şi a
Deşeurilor populaţiei. Managementul biodiversitatea, valorile peisajului.
corespunzător al deşeurilor tehnologice materiale, peisajul Implementarea proiectului nu va avea un
şi menajere poate reduce total impactul efect notabil asupra mediului dacă se va
asupra factorilor de mediu. Forma de respecta planul de management al deşeurilor
impact negativă nesemnificativa
Singura forma de impact apreciată ca Biodiversitatea, flora şi Biodiversitatea, flora şi fauna sunt influenţate
negativăâ semnificativă locala, la fauna, solul, utilizarea direct de elementele naturale ale peisajului,
Peisajul scara locală, este asociată modificării terenului, populaţia acestea fiind componente esenţiale ale
definitive a reliefului. habitatelor.
Implementarea măsurilor din planul de Între utilizarea terenurilor şi peisaj există o
închidere a carierei va conduce la relaţie de interdependenţă.
atenuarea impactului la scară locală şi Impactul asupra peisajului poate genera unele
regională. Impactul cumulat, după forme de impact asupra comunităţilor din
reabilitarea şi renaturarea zonei este vecinătate.
apreciat ca fiind negativ nesemnificativ.
Impactul cumulat va consta în Modificarea şi pierderea de habitate
modificări şi alterări de habitate, acesta Peisajul, Solul influenţează biodiversitatea, peisajul şi modul
Biodiversitatea, fiind apreciat ca impact negativ de utilizare a terenului
flora şi fauna semnificativ local.
Implementarea prevederilor planului de
management al biodiversitatii va
determina atenuarea semnificativă a
efectelor.
Aplicarea măsurilor de renaturare a
zonei dupa închiderea activitaţilor va
determina refacerea şi diversificarea
habitatelor, cu impact neutru asupra
biodiversităţii
4.10. Evaluarea efectelor potenţiale transfrontieră.
Formele de impact potenţial transfrontieră vor fi analizate în cadrul categoriilor de

lucrări ce urmeaza a fi executate (graniţa de stat a României cu Serbia şi Ungaria se află
situată la peste 150km de perimetru Valea Podului.
Lucrări de deschidere:
nu se întrevăd efecte transfrontaliere.
Lucrări de pregătire:
Lucrări de exploatare:
Lucrări de închidere:
140
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
5.1. Alternativa „zero” sau nemodificarea situaţiei actuale.
Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la care se vor

raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul
solicitării licentei de exploatare.
În cazul alternativei zero, principalele forme de impact se referă la:
lângă perimetrului Valea Podului există o activitate antropică, aici funcţionând în
trecut o carieră. Actualmente abandonată, afectează peisajul zonei.
în apropierea perimetrului NU se află alte cariere active;
traficul auto de pe DN7 şi de pe magistrala CFR Arad -Deva, adiacent perimetrului
Valea Podului.
activităţile forestiere desfăşurate în zonă (tăieri de igienizare).
Aceste activităţi pot constitui pentru mediul înconjurător factori de stress (zgomot,
praf, distrugerea vegetaţiei şi alungarea faunei), însă s-a constatat că biodiversitatea din
zonă nu a avut de suferit, atât fauna, cât şi flora adaptându-se noilor condiţii.
Neimplementarea proiectului ar avea o serie de efecte negative:

pierderea unor locuri de muncă directe, în cadrul exploatarii şi indirecte, în
activităţi industriale conexe sau comerciale (lipsa unor noi surse pentru bugetele
locale şi naţionale reprezentate de redevenţele miniere);
pierderea investiţiilor efectuate până în prezent, având ca rezultat pierderea
interesului investitorilor privaţi;
pierderea rezervei de resurse minerale;
depopularea în continuare a zonei, ca urmare a migrării populaţiei în căutare de
locuri de muncă;
pierderea oportunităţii de a spori bugetul local prin taxele care ar trebui plătite în
urma exploatarii.
141
Ca atare, în cazul în care în cadrul perimetrului nu s-ar realiza şi activităţile legate

de viitoarea cariera, zona tot ar fi supusă, cu constanţă, unor factori de stress.
Nerealizarea lucrărilor miniere în extinderea perimetrului activ ar schimba foarte
mult datele actuale, întrucât activitatea de implementare a carierei ”Valea Podului” nu va
continua, iar zăcământul va rămâne nevalorificat. Singurii factori de mediu care vor suferi
modificări semnificative vor fi solul.
5.2. Alternative privind dezvoltarea exploatării în carieră.
În analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte
alternative privind amplasarea perimetrului de exploatare minieră, deoarece nu există altă
posiblitate, perimetrul propus pentru exploatare minieră detine Aviz de mediu prin PUZ cu
acelaşi nume.
De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost 2:

• alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –
alternativa nr. 1, alternativa etapizată,
• alternativa nr. 2 - care va fi descrisă în rândurile ce vor urma.
Alternativa 2 – implementarea carierei Valea Podului pe toata suprafaţa aprobata prin

PUZ într-o singură etapă.
Realizarea lucrărilor neetapizat va implica următoarele:
Impact crescut asupra factorilor de mediu;
Posibitatea apariţiei unor deficienţe în reconstrucţia ecologică;
Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şi evaluatorul

de mediu, au ales ca viabilă alternativa nr.1, pe care o propunem în acest raport la
studiul de evaluarea impactului a lucrărilor de exploatare a bazaltului în perimetrul
Valea Podului.
142
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului.

Programul de monitorizare de mediu va fi menţinut şi actualizat pe toată durata
exploatării şi cuprinde trei etape:
monitorizarea în faza de preproducţie
monitorizarea în faza operaţională
monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere.
Întrucât exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului, va continua în baza

unor permise de exploatare pe o perioada de 3 ani, până la epuizarea rezervelor de rocă
utilă, activitatea de monitorizare de închidere şi post-închidere se va realiza în ultimii 2 ani
de exploatare cât şi un an după închidere.
6.1. Monitorizarea în faza de preproducţie.
Monitorizarea activităţilor în faza premergătoare exploatării a inclus activităţi de

inspecţie de mediu, studii şi observatii asupra biodiversitatii, colectare şi analizare a
datelor aferente acestei faze.
Au fost definite condiţiile iniţiale, în special din punct de vedere al biodiversităţii.
De asemena s-a stabilit conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi existenţa unor
măsuri de diminuare a efectelor negative. Firma va realiza analize de noxe, zgomot şi
pulberi inainte de inceperea lucrarilor în perimetrul pentru care se solicita acord de mediu.
6.2. Monitorizarea în faza operaţională.
Programul fazei operaţionale include monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă, a

aerului, solului şi a zgomotului, astfel încât să se poată estima impactul potenţial asupra
mediului datorat activităţilor de extracţie.
143
Calitatea factorilor de mediu va fi supravegheată prin efectuarea de analize şi

măsurători. Semestrial se va analiza gradul de conformare al activităţii extractive din
carieră, pentru controlul emisiilor de poluanţi.
Vor fi efectuate inspecţii regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare
pentru a supraveghea şi constata starea fizică a lucrărilor de suprafaţă din carieră (trepte şi
berme de lucru, transport şi siguranţă şi taluzele treptei în lucru şi a treptelor în
staţionare, starea vetrei carierei, starea sanţurilor de gardă şi a canalelor drenoare,
precum şi a drumurilor de acces, etc), pentru depistarea din timp şi luarea măsurilor de
prevenire şi refacere, în cazul apariţiei de fisuri, ravene, alunecări şi surpări ale terenului.
Vor fi inspectate zonele adiacente carierei pentru observarea şi luarea din timp de
măsuri pentru evitarea activării şi dezvoltării fisurilor naturale preexistente, precum şi
pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri artificiale. Vor fi inspectate haldele
de steril şi de sol, panta taluzelor, drenarea apelor de suprafata şi subterane.
Din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu, activitatea desfăşurată în
cariera va fi controlată săptămanal de un cadru de specialitate în Managementul Calităţii şi
a Mediului.
De asemenea, prin grija SC Al-Min Construcţii SRL se va monitoriza calitatea aerului
şi valorile zgomotului prin intermediul unui laborator autorizat. În etapele viitoare de
dezvoltare a carierei, în anumite perioade, lucrările de monitorizare aferente fazelor
operaţionale şi de închidere se vor suprapune. Astfel, pentru o parte din lucrările miniere
din carieră, cu activitatea tehnologică încheiată prin epuizarea rezervelor (trepte, berme şi
taluzuri definitive, alte suprafeţe de teren pe care s-au încheiat activităţile miniere
proiectate iniţial, drumuri de acces etc. şi care vor fi incluse în planurile de refacere
ecologică, se vor aplica măsurile de monitorizare din faza de închidere şi post-inchidere.
In acest timp, pentru restul lucrărilor miniere din carieră, în care continuă sau va
continua exploatarea rezervelor de diabaz (pană la epuizarea acestora) se vor aplica
măsurile de monitorizare aferente fazei operaţionale.
Concomitent se vor efectua observaţii periodice asupra faunei şi florei din
vecinătatea perimetrului de exploatare (specii, număr de indivizi, modificări de
comportament etc) menţionîndu-se efectele pe care obiectivul industrial le produce pe
măsura derulării investiţiei. Observaţiile vor fi făcute de către personal calificat (biologi,
ecologi) şi vor fi inventariate într-o bază de date conform cerinţelor custozilor Siturilor
144
Natura 2000. Pe baza unui plan de management se va proceda la conservarea, prinmetode

specifice şi se va proceda şi la strămutarea unor exemplare aflate în pericol.
6.3. Monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere.
Programul de urmărire a lucrărilor realizate pentru protecţia şi refacerea factorilor

de mediu va incepe să se deruleze în ultimii 2 ani de exploatare a rezervei (din cei 3
preconizati) inainte de inchiderea exploatării şi se referă la:
a) monitorizarea stabilităţii fizice a lucrărilor realizate (berme definitive, taluzuri de lungă
durată, lucrări de semnalizare, etc.):
starea drumurilor de acces, a şanţului de gardă şi a celorlalte canale drenoare
executate pentru eliminarea apelor meteorice de pe bermele treptelor;
controlul geometriei materialului steril depus (rambleat) pe vatra exploatată a
carierei prin măsurători topografice (aliniamentele vor fi realizate cu plecarea din
reperi stabili, situaţi în afara zonei de influenţă a carierei).
se vor preciza contururile taluzelor definitive la marginea în exploatare a carierei, în
funcţie de proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor din masiv şi durata de serviciu
programată pentru taluzurile respective;
respectarea panta taluzelor, drenarea apelor de suprafata şi subterane;
în cazul constatării unor fenomene de instabilitate a taluzurilor, se vor lua măsuri
de stabilizare a acestora.
b) monitorizarea stabilităţii chimice. Indicatorii de calitate ai apelor pluviale evacuate din

cariera, trebuie să se încadreze în limitele maxime admise stabilite în conformitate cu
prevederile NTPA 001/2005 (Normativului privind stabilirea limitelor de incărcare cu
poluanţi a apelor uzate industriale şi orăsenesti la evacuarea în receptorii naturali).
Se propune pentru analiza probelor de apa prelevate:
- pH;
- materii în suspensie;
- reziduu fix.
c) monitorizarea biologică (calitatea apelor, habitatelor şi vegetaţiei, etc).
145
Monitorizarea cresterii plantelor de pe suprafeţele replantate va consta în urmăriri

vizuale şi măsurători specifice privind densitatea vegetaţiei, analizarea stării de vegetaţiei,
numărul de exemplare de puieţi de arbori viabili, înălţimea şidimensiunile coronamentului
acestora. Vor fi identificate zonele în care nu s-a efectuat revegetarea şi cele cu deficit de
vegetaţie, pentru a se efectua lucrări de fertilizare şi reînsămanţări de ierburi şi plantarea
de puiet arboricol.
Constatarea calităţii zonelor revegetate se va face periodic, până în momentul când
sunt considerate cu reuşită definitivă. Monitorizarea florei şi a faunei se va face în timpul
defrisarii şi în timpul exploatarii.
Monitorizarea solului se referă atât la determinarea în timp a calităţii acestuia, de pe
amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual
pană se incadrează în limitele ordinului 756/1997) pentru:
- conţinutul de metale grele;
- pH
Datele obţinute din activităţile specifice de monitorizare vor fi introduse într-o bază
de date care va fi utilizată ca instrument de management în sprijinul planificării şi
efectuării la timp a activităţilor de monitorizare solicitate şi a identificării din timp a
oricăror tendinţe negative, în scopul anihilării sau atenuării acestora.
Drumurile de acces de pe amplasament vor fi păstrate în primii ani de după
închidere, pentru a permite accesul în zonele de lucru supuse operaţiunilor de reabilitare.
Utilizarea drumurilor de acces pentru activităţi legate de închidere va fi restricţionată prin
porţi şi prin semnalizare corespunzătoare. Odată cu finalizarea majorităţii lucrărilor de
închidere, drumurile vor fi nivelate sau profilate şi revegetate. Anumite drumuri de acces
vor fi păstrate, în funcţie de planificarea utilizării terenurilor în faza post-minieră.
Personalul minier desemnat de conducerea unităţii va fi informat asupra
obiectivelor programului de monitorizare. Personalul implicat în activitatea de
monitorizare, va vizita cu regularitate amplasamentul pentru a inspecta perimetrul aferent
exploatării miniere, în timpul perioadei de închidere şi va fi instruit să identifice zonele
problematice (de exemplu zonele în care nu s-a efectuat revegetarea, zone care manifestă
semne de stres fizic, eroziune sau instabilitate) care pot apărea între perioadele de
monitorizare regulată.
146
După închiderea finală, amplasamentul va fi inspectat în mod regulat de personal

calificat. Inspecţiile vor continua până în momentul în care se va stabili că obiectivele
etapei de închidere au fost atinse. După închiderea finală, amplasamentul va fi inspectat în
mod regulat de personal calificat. Inspecţiile vor continua (pe o durată de minim 3 luni)
până în momentul în care se va stabili că obiectivele etapei de închidere au fost atinse.
7. SITUAŢII DE RISC
7.1. Riscuri naturale.
Cutremure. Cutremurele pot provoca alunecări de teren de diferite proporţii.

Formarea alunecărilor de teren este în funcţie de intensitatea cutremurelor. Alunecările a
căror cauză sunt cutremurele de pămant se formează prin creşterea aproape instantanee a
forţelor de alunecare.
În zonele seismice, în analiza stabilităţii versanţilor şi taluzurilor trebuie să se ţină
seama de socul cutremurelor, care trebuie analizat în strânsă legătură cu natura
petrografică a rocilor şi condiţiile geologice locale.
În cadrul zonelor seismice identificate pe teritoriul ţării, zona în care este situat
perimetrul de exploatare se caracterizează prin cutremure normale (crustale).
Microzonarea seismică, care ia în considerare elementele geologice locale (prezenţa sau
absenţa apei subterane, proprietăţile fizico-mecanice ale rocilor etc.), indică faptul că
acestea nu conduc la cresterea gradului de seismicitate. În aceste condiţii se poate aprecia
că riscul seismic al carierei proiectate va fi minim.
Având în vedere amplasarea carierei, într-o zonă cu potenţial seismic scăzut şi
respectarea procedurilor tehnologice de exploatare se poate aprecia că siguranţa
obiectivului nu este pusă în pericol din punct de vedere seismic.
Inundaţii. Amplasamentul viitoarei cariere este este deasupra cotei Văii Podului,
principalul colector al apelor de siroire din zona.
147
Din acest punct de vedere nu există un pericol real de inundaţie a obiectivului. Chiar
şi în etapele avansate de exploatare când vatra carierei ar ocupa o suprafaţă mai mare, în
cazul unor precipitaţii însemnate, apele vor fi colectate prin şanţurile de garda de pe
conturul exploatării şi vor fi dirijate spre emisar prin canalul deversor, prevăzut cu filtru de
nisip, care va prelua excesul de apa.
Secetă. Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.
Alunecări de teren. Atunci când într-un versant sau taluz forţele de alunecare
predomină asupra celor de rezistenţă, coeficientul de siguranţă devine subunitar şi are loc
alunecarea de teren care începe aproape întotdeauna, cu degradarea locală a echilibrului
natural.
Forma geometrică a suprafeţei de alunecare este determinată de condiţiile
geologice, între care stratificaţia, şistuozitatea, fisuraţia, faliile şi contactele dintre diferite
formaţiuni geologice, joacă un rol de prim ordin. Suprafaţa de alunecare prezintă
următoarele forme geometrice: plană, cilindrică şi poligonală.
Principalele cauze care produc alunecări de teren sunt:
• precipitaţiile atmosferice;
• săpăturile executate la baza versanţilor;
• încărcarea versanţilor sau taluzurilor cu sarcini suplimentare;
• îngheţul sau dezgheţul;
• presiunea apei din pori şi din fisuri;
• lipsa drenurilor şi preluarea apelor subterane şi de suprafata;
• sufoziunea;
• şocul cutremurelor de pămant şi al vibraţiilor locale;
Stabilitatea taluzurilor este periclitată prin distrugerea echilibrului local sau de

ansamblul dintre forţele care solicită taluzurile şi forţele interioare de rezistenţă ale
rocilor, sub acţiunea directă sau numai sub influenţa parţială a diverăşilor factori interni
sau externi, naturali sau artificiali.
Pierderea stabilităţii taluzurilor se produce prin deformarea şi alunecarea acestora,
după o suprafaţă oarecare ca urmare a depăşirii echilibrului limită a rocilor. Principalele
măsuri necesare pentru prevenirea şi combaterea alunecărilor de teren sunt:
148
respectarea parametrilor şi normelor de execuţie a treptelor exploatării ;

gospodărirea apelor de pe suprafaţă şi subterane, provenite din precipitaţii,
impunându-se colectarea şi dirijarea lor pentru a feri taluzurile de eroziunile datorate
scurgerii acestora.
Siguranţa în funcţionarea carierei de diabaz Valea Podului şi deci realizarea
capacităţilor de producţie este condiţionată în mare măsură de asigurarea stabilităţii
treptelor de exploatare, a haldei de steril şi a taluzurilor carierei.
Stabilitatea taluzurilor este periclitată de distrugerea echilibrului local sau de

ansamblul dintre forţele care solicită taluzurile şi forţele interioare de rezistenţă ale
rocilor, sub acţiunea directă sau numai sub influenţa parţiala a diversilor factori interni,
naturali sau artificiali.
Pentru asigurarea stabilităţii taluzurilor vor fi luate următoarele măsuri:
execuţia unor canale la creasta taluzului pentru drenarea apei de suprafaţă. în acest
fel se poate evita deteriorarea suprafeţei taluzului care se poate produce şi prin
fenomenul de ingheţ-dezgheţ, a acţiunii apei şi aerului asupra rocii, a umflării
produselor de alterare existente în fisuri;
in timpul exploatării se va evita depozitarea materialelor pe creasta taluzurilor,
pentru a nu se concentra eforturi suplimentare.In cazul apariţiei acestora, drenarea
apei subterane constituie un factor esenţial în menţinerea stabilitatii taluzurilor.
se impune luarea de măsuri pentru prevenirea creşterii stării secundare de tensiune
şi a reducerii rezistenţei rocii (care pot conduce la pierderea stabilităţii şi ruperea
taluzurilor) prin urmărirea unghiurilor de taluz, pentru ca acestea să nu se măreasca
în timp.
Protecţia zăcămantului. Pentru protejarea masivului din zona adiacentă

perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor
naturale preexistente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri
artificiale. în acest sens se vor intreprinde următoarele:
se va evita supraincărcarea artificială a bermei superioare;
se vor limita vibraţiile produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel
se va menţine în permanenţă panta taluzurilor în limite normale de siguranţă;
149
se va asigura un unghi de taluz al frontului de carieră activ conform proiectului;

se vor evita total infiltraţiile de apă, prin execuţia unor drenuri de apă pe berme
pentru asigurarea scurgerii naturale a apei din precipitaţii. Apa va fi preluată de un
canal drenor, situat pe marginea vetrei carierei, care nu va avea legătură cu
emisarul.
7.2. Accidente potenţiale.
Incendii. Exploatarea în cariera a rocilor utile este o activitate cu risc moderat de incendiu;
în principal incendiul poate apare la:
manipularea în condiţii neadecvate a carburanţilor;
utilizarea neadecvata a unor scule şi utilaje electrice sau a apariţiei unor defecţiuni
ale acestora;
utilizarea unor mijloace neadecvate de încălzire a spaţiilor administrative.
Pentru evitarea oricăror incendii, se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare.
Explozii. Utilizarea neadecvata a cisternei de combustibil.
Accidente rutiere sau tehnologice. Sunt legate de deplasarea vehiculelor şi utilajelor pe

drumurile şi căile de acces, pe drumurile interioare. De asemenea pot fi datorate
nerespectării normelor tehnice de exploatare sau în cazul operaţiilor de încărcare şi
manipulare a materialului rezultat din carieră.
7.3. Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale.
Planul de prevenire şi combatere a poluării accidentale datorat activităţilor de

exploatare şi transport a rocii utile din perimetrul de exploatare Valea Podului”, va fi
întocmit şi ataşat de executantul lucrărilor, S.C. Al-Min Construcţii S.R.L..
150
7.4. Monumente ale naturii şi istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric şi
natural, arii protejate, zone de protecţie sanitară.
.
Monumente ale naturii: Nu se constată existenţa de monumente ale naturii şi nici
nu sunt declarate, strict pe amplasament şi nici în zonele apropiate;
Monumente istorice, valori ale patrimoniului cultural, istoric: Pe raza de activitate

a carierei şi în zona dintre carieră şi localitatea Vărădia de Mureş, nu sunt semnalate
obiective de interes tradiţional, monumente istorice şi de arhitectură, valori ale
patrimoniului cultural sau asezăminte de interes public.
Arii protejate: Locatia care face obiectul cererii de Acord de mediu se suprapune
peste situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi în vecinătatea
sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul Mureşului Inferior-Dealurile
Lipovei.
Arii de protectie sanitară: Nu există zone de protecţie sanitară instituite în cadrul
sau în apropierea perimetrului de exploatare - dezvoltare de 3 ha.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.
În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii de mai

sus nu s-au întâmpinat niciun fel de dificultatăţi, în afară de condiţii meteorologice
nefavorabile.
151
9. REZUMAT FĂRĂ CARACTER TEHNIC.
1. INFORMAŢII GENERALE
1.1. Titularul pr oiectului propus :
S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L cu sediul în Dumbrăviţa, ferma 10 – camera 54,

jud. Timiş, ce are ca activitate şi extracţia pietrei pentru construcţii, atribut fiscal RO
16059632, nr. de ordine în registrul comerţului J35/170/2004.
În prezent S.C. AL-MIN Construcţii S.R.L. are sediul în Timişoara, strada Augustin
Coman nr.11.
1.2. Elaborator Studiu şi Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:

Dr. PATKO ROBERT - Licenţiat în ecologie şi medicină; Doctor în geografie.
Expert de Mediu înscris în Registru National al elaboratorilor de studii pentru protecţia
mediului la poziţia 12.
1.3. Denumirea proiectului propus:
„CARIERĂ PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI - COM . VĂRĂDIA DE MUREŞ, JUD . ARAD „
1.4. Proiectant general:

S.C. D&D Desing Proiect S.R.L., cu sediul în Arad, str. Iustin Marsieu nr.8, Nr. O.R.C
Arad: J02/1214/24.09.2003.
1.5. Date despre amplasament:

1.5.1. Date generale despre amplasament.
Perimetrul Valea Podului, comuna Vărădia de Mureş judetul Arad, este amplasat la
est de localitatea cu acelaşi nume, în apropierea râului Mureş, pe rama sudică a munţilor
Zărandului.
Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş, şi este concesionat
152
Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN
CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră.
Arad“ în suprafaţă de 30.000,00 mp - Etapa I, face parte din proiectul P.U.Z. “Cariera de
piatră din perimetrul VALEA PODULUI comuna Vărădia de Mureş – judeţul Arad“, plan
urbanistic zonal aprobat prin Hotărârea nr. 85 din 16 decembrie 2011 a Consiliului Local al
comunei Vărădia de Mureş. O dată cu această hotărâre privind aprobarea planului
urbanistic zonal şi a regulamentului aferent Planului Urbanistic Zonal prin înfiinţarea
unităţii teritoriale de referinţă A11/1, suprafaţa aferentă acestuia de 306769,00 mp a
intrat în intravilanul localităţii Vărădia de Mureş.
1.5.2. Accesul în zona; căi de comunicatie şi transport.
Accesul rutier în perimetrul de exploatare se va face de pe D.N. 7 Arad – Deva, la

km 461 + 732 prin amenajarea unei intersecţii în T, cu virări la stânga şi la dreapta,
după aprobarea acestei intersecţii de către Compania Naţională de Autostrăzi şi
Drumuri Naţionale.
Accesul feroviar. Amplasamentul se află la cca. 2 km faţă de gara Vărădia de Mureş,
gară la magistrala dublă electrificată 200 - Simeria – Arad – Curtici.
1.5.3. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia.

CARIERA DE PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI COMUNA, VĂRĂDIA DE MUREŞ –
JUD. ARAD se află într-o zonă cu tradiţie în practicarea acestor activităţi, în vecinatate,
lângă DN 7 se află o carieră asemănătoare.
Beneficiarul a făcut demersurile necesare către Agenţia Naţională pentru Resurse
Minerale şi a obţinut de la aceasta - „LICENTA DE EXPLORARE NR. 1354 /2010”, urmând să
obţina şi „ LICENTA DE EXPLOATRE”.
Prin aprobarea Planului Urbanistic Zonal „CARIERA DE PIATRA PERIMETRUL VALEA
PODULUI, COMUNA VĂRĂDIA DE MUREŞ – JUD. ARAD„ s-au stabilit obiectivele, acţiunile şi
măsurile necesare activităţii miniere de exploatare a bazaltului din perimetrul Valea
Podului comuna Vărădia de Mureş – jud. Arad, de către S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L.
Timişoara, pe o perioadă de timp determinată, până în anul 2058, conform Contractului de
153
concesiune nr. 1743 din 28.08.2009 încheiat de beneficiar cu Primăria Comunei Vărădia de
Mureş.
Necesitatea extragerii şi prelucrării bazaltelor din perimetrul „Valea Podului” rezidă
din cerinţa pieţei pentru astfel de produse, folosite pentru construcţia de drumuri şi
autostrăzi. Aceasta piaţă prezintă o dinamică pozitivă, caracterizată printr-o creştere mai
mult sau mai puţin accelerată a cererii de materii prime şi materiale de construcţii.
Aceasta activitate are şi o utilitate socială prin crearea de noi locuri de muncă.
Lucrările de exploatare ce se vor executa pe parcursul a 49 de ani şi se vor realiza
etapizat, în baza unor Permise de exploatare. Lucrările de execuţie şi exploatare ce se vor
desfăşură pe amplasamentul analizat, acestea vor consta din:
a) - lucrări de deschidere;
b) - lucrări miniere de pregătire;
c) - lucrări de exploatare;
d) - haldarea materialului steril;
e) - lucrări de protecţie a zăcământului şi a lucrărilor de suprafaţă;
f) - lucrări de prelucrare a substanţei minerale extrase.
1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

producerii energiei necesare asigurarii productiei
Implicatiile investitiei sunt cele care decurg din activitatea minieră. Lucrările de
investiţii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a activităţii miniere, în
limitele perimetrului concesionat, până la epuizarea rezervelor de rocă utilă accesibilă.
Exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3 trepte de
exploatare care vor avea o înălţime de 15 m. Vatra finală a carierei este proiectată să fie la
cota + 160,00 m.
Pe perioada de solicitare a permisului de exploatare a bazaltului din perimetrul
Valea Podului se prelimină următorii indicatori tehnico-economici:
Total perimetru sudic 392616 mc respectiv 1.099.325 to. Menţionăm că raportul steril util
este de 0,07.
154
Gradul de recuperare şi valorificare a resurselor minerale de bazalt, pe perioada de

valabilitate a permisului de exploatare, se prezintă astfel:
pierderi la exploatare..………………..…………………..…… 2 %
gradul de recuperare al resurselor geologice extrase …….. 98 %
gradul de valorificare al resurselor/rezervelor ………………98 %
Defalcat pe trimestre, situaţia se prezintă astfel:

Eşalonarea exploatării
Nr.c Total
Specificaţie UM Trim. Trim. Trim. Trim.
rt. perioadă
I II III IV
1. Consum de resurse tone 560.000 100.000 160.000 150.000 150.000
2. Pierderi de exploatare (2 %) tone 11.200 2.000 3.200 3.000 3.000
3. Extras industrial tone 548.800 98.000 156.800 147.000 147.000
4. Grad recuperare la exploatare % 98 98 98 98 98
5. Grad de valorificare % 98 98 98 98 98
1.5.5. Regimul juridic
Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş, şi este concesionat

Comunei Vărădia de Mureş / Primaria Comunei Vărădia de Mureş către S.C. AL – MIN
CONSTRUCTII S.R.L în vederea exploatării miniere – carieră de piatră. Conform C.F. NR.
300223 – Vărădia de Mureş şi C.F. NR. 300222 – Vărădia de Mureş, categoria de folosinţă a
celor două parcele este pădure.
Perimetrul este delimitat de următoarele coordonate topografice (în sistem STEREO

1970):
Nr. punct Coordonate
de delimitare
X Y
5 504.716 281.766
23 504.698 281.826
24 504.694 281.916
25 504.566 281.843
155
26 504.394 281.719
22 504.331 281.723
1 504.323 281.716
27 504.394 281.711
2 504.441 281.709
3 504.540 281.728
4 504.638 281.742
1.6. Necesitatea şi oportunitatea proiectului.

Scopul proiectului consta în deschiderea unei cariere pentru extractia bazaltului, în
primă etapă în suprafaţa totala de 30.000 mp = 3 ha. Investitia propune dezvoltarea unei
exploatari miniere de dimensiune mica (6,6 ha), pe o perioada de 49 an. Etapele de
exploatare parţială sunt urmate de perioade în care se vor realiza activităţile de
dezafectare, de refacere şi de reabilitare a mediului, precum şi de monitorizare pe termen
lung a factorilor de mediu.
Deschiderea carierei Valea Podului, va crea condiţii pentru dezvoltarea activităţii de
extracţie şi prelucrare prin concasare a bazaltelor, cu obţinerea agregatelor de carieră.
Oportunitatea acestei investiţii se justifică prin suplimentarea cerinţelor pe piaţa de
consum de agregate de carieră, piatră spartă, sorturi de diverse granulaţii. La necesităţile
existente în zonă, conjunctura actuală impune un necesar suplimentar de piatră pentru
execuţia de lucrări importante de drumuri şi poduri finanţate din fonduri europene şi
guvernamentale.
1.7. Situaţia existentă.

Terenul se afla în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş şi are folosinţă de teren
cu destinatie: „pădure”. În vecinătatea perimetrului se află un trup izolat – fostă carieră.
1.8. Surse documentare.

Evaluarea impactului asupra mediului s-a întocmit pe baza datelor puse la dispoziţie
de beneficiar, a analizelor existente, pe baza informaţiilor din literatura de specialitate şi
în urma studiilor efectuate de către autor.
Datele şi informaţiile provin din următoarele surse:
• Documentaţiile tehnice ale dotărilor şi activelor din cadrul societăţii;
156
• Documentare în teren privind dotările şi instalaţiile societăţii, inclusiv cartarea unor

fenomene şi procese cu impact asupra mediului;
• Consultarea unor angajaţi ai societăţii, din conducerea societăţii, responsabili cu
probleme specifice, şef sectoare;
• Studiu de evaluare adecvata şi raport de mediu pentru proiectul PUZ – Carieră
piatră Valea Podului.
• Consultarea legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, PSI,
• sănătate şi a unei bibliografii pe profilul activităţilor analizate.
1.9. Informatii despre materiile prime, substantele sau preparatele chimice.

Pentru realizarea investiţiei se vor utiliza materii prime şi auxiliare, combustibili şi
energie furnizate de diverse societăţi comerciale şi regii autonome.
O parte din materiile prime şi auxiliare nepericuloase folosite se vor depozita în
zona de organizare de şantier. Acestea se vor aduce de la diverşi furnizori doar la
momentul la care se realizează anumite componente ale obiectivului.
În perioada de executie a carierei, principalul material folosit este piatra sparta, în
amestec cu rocă alterată, pentru reamenajarea drumurilor. Pamantul rezultat din
decopertă şi solul vegetal sunt folosite pentru refacerea zonelor de extractie.
Substantele explozibile nu sunt folosite de beneficiar, lucrarile de puscare fiind
realizate de o firma specializata şi autorizata, în baza unui contract.
1.10. Informatii despre poluantii fizici şi biologici care afecteaza mediul, generaţi de
activitatea propusă.
In cadrul carierei poluarea fizica sau chimica este determinata de:
pulberi în suspensie, gaze de eşapament (SOx, CO2, CO, CH4, COV, etc) datorate
activităţilor surselor fugitive şi dirijate de pe amplasamentul obiectivului;
scăpările accidentale de produse petroliere (motorină, ulei de motor, ulei hidraulic,
etc.).
împrăştierea accidentală a carburanţilor datorită manipulării necorespunzătoare în
timpul descărcării în recipientele de stocare şi/sau în timpul alimentării utilajelor şi
a mijloacelor de transport.
depozitarea necorespunzătoare a uleiului uzat (butoaie de tablă amplasate în aer
liber direct pe sol, în depozitul de carburanţi şi lubrifianţi);
157
depozitarea necorespunzătoare a bateriilor de acumulatori scoase din funcţiune

(golirea acumulatorilor de electrolit şi aruncarea acestuia pe sol, fără neutralizare);
depozitarea necorespunzătoare a deşeurilor (material inert excavat, ulei uzat,
ambalaje ulei, fier, lemn, cauciucuri uzate, acumulatori uzati, filtre uzate de
motorina, filtre uzate de ulei, ambalaje, hartie, PET-uri, gunoi menajer, etc.);
zgomot şi vibratii.
2. DESCRIEREA PROIECTULUI şi A ETAPELOR ACESTUIA

(CONSTRUCTIE, FUNCTIONARE, DEMONTARE/ DEZAFECTARE /
ÎNCHIDERE / POSTÎNCHIDERE).
În limitele perimetrului concesionat activitatea se va desfăşura etapizat.

Deschiderea carierei din perimetrul Valea Podului, iniţiază o activitate de tip minier ce va
avea mai multe faze: de construcţie şi execuţie, faze de funcţionare, de închidere şi
dezafectare cât şi o fază în care se vor reabilita suprafeţele afectate de exploatare.
Termen de execuţie:
Durata amenajării drumurilor de acces în carieră: 2-3 luni de zile
Durata amenajării vetrei carierei: 2-3 luni;
Durata amenajării drumurilor ocolitoare la trepte: 45 - 60 de zile, respectiv 478,72
metri pentru cele 3 trepte proiectate ale carierei.
În conformitate cu Legea minelor 85/2003 cu modificarile ulterioare, extracţia

rezervelor se va face pe baza permiselor de exploatare emise de Agenţia Naţională de
Resurse Minerale pentru câte un an calandaristic.
Utilitatea publică şi / sau modul de încadrare în planurile de urbanism şi amenajare a

teritoriului.
Perimetrul concesionat, în limitele căruia se va dezvolta proiectul propus, este

amplasat în extravilanul localităţii Vărădia de Mureş, într-o zonă în care nu sunt planuri de
urbanism sau de amenajarea teritoriului.
158
Deschiderea carierei în limitele acestui perimetru presupune o activitate de tip

minier - săpături mecanice în spaţii deschise care se vor realiza, după puşcarea cu
explozivi, cu excavatorul sau încărcătorul frontal prin metoda „treptelor orizontale
descendente”. Exploatarea diabazului din perimetrul Valea Podului se va efectua în 3
trepte de exploatare care vor avea o înălţime de 15 m. Vatra finală a carierei este
proiectată să fie la cota +160,00 m. Lăţimea medie a bermelor de siguranţă va fi cuprinsă
într 4 şi 8 m, iar unghiul de taluz final de 70 o . Societatea nu dispune de utilităţi care să
rămână după incheierea activităţii.
Cea mai mare parte din substanţa minerală utilă extrasă va fi supusă prelucrării
într-o staţie de concasoare cu fălci şi un granulator amplasate pe vatra carierei.
După concasare, piatra spartă va fi introdusă în fluxul tehnologic de sortare. Prin
concasarea şi sortarea pietrei brute se va obţine:
piatră spartă concasată – sorturile 40-63 şi 63-90 mm;
piatră spartă sorturi – sorturile 0-4, 4-8, 8-16 şi 16-25 mm.
Agregatele de carieră - sorturi de piatră spartă – în principal sort 40/63 şi sort
63/90 vor fi rezultatul prelucrarii diabazului excavat din cariera şi constituie materia primă
în construcţia şi întreţinerea drumurilor şi podurilor.
Activitatea iniţiată prin deschiderea carierei Valea Podului, va avea la baza planuri
şi proiecte tehnice avizate anual de autoritatea competentă (ANRM) şi se va desfasura pe
mai multe faze, delimitate în funcţie de particularităţile lucrărilor:
de organizare de şantier;
de construcţie reabilitare şi întreţinere căi de acces la şi în incinta
perimetrului;
de exploatare a rocii utile;
de prelucrare prin concasare a materialului exploatat;
de finalizare a lucrărilor şi de reabilitare a suprafeţelor afectate de
activitatea minieră;
Proiectele de execuţie impun ca atât pe parcursul activităţii cât şi la încetarea acesteia

suprafeţele degrevate de rezerve să fie geometrizate şi ecologizate în vederea încadrării în
ambient şi redării în circuitul economic al zonei.
159
Lucrările ce urmează a fi efectuate sunt grupate în principal, în următoarele

categorii:
Lucrări de deschidere;
Lucrări miniere de pregatire;
Lucrări de exploatare;
Haldarea materialului steril;
Lucrări de inchidere şi postinchidere.
Se preconizează ca începând cu trimestrul III 2012, în limitele perimetrului Valea

Podului, să se execute lucrări miniere prin care se vor exploata, în cariera, resursele de
bazalt.
Activitatea se va dezvolta până la epuizarea rezervelor, pe baza permiselor de
exploatare. Activitatea ce se va desfasura în limitele perimetrului Valea Podului va fi
asigurata de urmatorul personal:
- 10 muncitori cariera;
- 4 muncitori auto;
- 1 maistru;
- 1 inginer.
Anual se estimeaza extragerea a 560.000 tone bazalt din care va rezulta 148.200
tone extras industrial. Pierderile care vor rezulta în urma procesului tehnologic derulat în
cariera, estimate, în functie de tipul de roca şi de conditiile tehnologice, vor fi de doua
tipuri:
- Pierderi de exploatare;
- Pierderi de prelucrare.
Volumul anual total de pierderi este de 11200 tone şi va fi folosit la lucrări de
reabilitare a drumurilor de acces restul, alaturi de materialul steril rezultat din lucrarile de
decoperta, vor fi utilizate în întregime pentru reabilitarea suprafetelor ce vor fi redate în
circuit.
Agregatele destinate valorificarii vor fi probate conform stasului şi normelor interne
în vigoare. Rezultatele analizelor se vor comunica pentru fiecare lot în parte. Piatra spartă,
insoţită de buletine de analiza şi avize de expediţie, va fi incarcată în mijloace auto ale
beneficiarilor şi va fi livrată la terti, pe baza de contract sau de comanda fermă.
160
Consum de combustibil pentru materialul transportat este de 0,7 l/ tona. Potrivit

proiectului propus, lucrarile de organizare de şantier vor avea influenta imediata asupra
unei suprafete de 3000 mp, pe care se vor face lucrari de organizare de santier.
Suprafetele care vor fi afectate de lucrarile de tip minier insumeaza 30.000. mp.
Lucrările miniere efective vor afecta o suprafaţă de cca. 19.241 m 2 .
Etapa de dezafectare a construcţiilor.

lucrările de exploatare care vor degreva suprafeţele de rezerva de rocă, respectând în
acelaşi timp şi necesarul de spaţiu pentru desfăşurarea activităţii
în ansamblu.
a) Lucrări pregătitoare:
amenajare pentru redarea în circuit;
b) Pentru suprafeţe eliberate de sarcini tehnologice, de minim 1 ha (pentru a nu bloca

activitatea carierei) se vor face lucrările de amenajare:
• depozitarea sterilului excavat, nivelarea şi compactarea lui repetată;
• aşternerea stratului centimetric de sol vegetal;
• revegetare.
Aceste lucrări vor avea ca finalitate redarea în circuitul natural a suprafeţelor astfel
amenajate şi ecologizate.
Executate sistematic, odata cu lucrările de exploatare, făcând parte integrantă din
fazele activităţii miniere, lucrările de refacere pot avea finalizare imediată în cazul
accidentelor în urma cărora activitatea trebuie intreruptă temporar sau definitiv.
care se exploatează, în zona haldelor şi în alte zone – din limitele perimetrului concesionat
161
se face estimănd cheltuielile pe care societatea le va face cu realizarea lucrărilor de

amenajare , de înierbare, de determinare şi
avizare OSPA.
Situaţia fizică şi valorică a acestor lucrări, se va centraliza şi aviza anual, conform
unui Plan de refacerea mediului şi a unui Proiect tehnic de refacerea mediului. Pe baza
acestei situaţii se constituie garanţia financiară pe care societatea o va constitui în contul
ANRM, la o bancă agreată de eceastă autoritate.
depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postînchidere, inclusiv acoperirea parţială.
amplasamentului în caz de accidente şi / sau încetare a activităţii, personalul de
specialitate al societăţii va întocmi un Plan anual pentru prevenirea avariilor, care se va
revizui trimestrial, completându-se în funcţie de schimbările ce survin în lucrările miniere.
Planul de prevenire a avariilor, anunţarea evenimentelor şi lichidarea avariilor se
vor face în conformitate cu legislaţia privind Protecţia muncii.
Descrierea măsurilor preconizate pentru prevenirea, reducerea şi contracararea

efectelor asupra mediului.
SC Al-Min Construcţii SRL va coordona activitatea minieră în baza proiectelor tehnice
de execuţie – Permise de exploatare anuale avizate de ANRM – concepute dupa norme şi
instructiuni tehnice în baza cărora exploatarea zăcământului se face raţional, prin metode
care protejează zăcământul şi zonele limitrofe acestuia. În proiectele tehnice de execuţie
este stabilită metoda de execuţie a lucrărilor de exploatare a cărei alegere va fi făcută astfel
încât să se prevină, să se reducă şi să se contracareze efectele adverse asupra mediului.
Lucrările miniere se vor corela cu lucrări de protecţie şi refacere a mediului şi vor crea
condiţii optime pentru execuţia lucrărilor de refacere a mediului.
Reabilitarea suprafeţelor şi eventualele modificări vor fi remediate prin lucrări
specifice de protecţia şi refacerea mediului, pe care societatea le va executa pe baza acestor
proiecte anuale şi le va finanţa din surse proprii. Anual, conform Ordinului nr. 58/19/2004 cu
modificările ulterioare, societatea va constitui garanţia financiara de refacerea mediului,
parte integrantă din documentaţia tehnică pe baza căreia se emite permisul de exploatare.
162
Se va evidenţia în continuare, raportat la lucrările prezentate ca având impact

potenţial asupra elementelor de mediu – apa, aer sol, subsol, biodiversitate, lucrările menite
să reducă efectul negativ al activităţii miniere asupra mediului ambiant.
a) Protecţia apelor de suprafaţă şi subterane se realizează prin:

1. împiedicarea infiltrării apelor uzate rezultate din umectarea rocii forate şi perforate.
Pentru aceasta suprafeţele pe care este depus materialul se vor nivela în pantă asigurându-
se astfel scurgerea apelor pluviale; la baza treptelor, în mod special la baza treptelor
definitive, se vor executa şanţuri de colectare a apelor rezultate din precipitaţii sau/şi din
posibile izvoare;
2. execuţia bermelor de lucru şi a vetrei carierei cu o pantă de cca 10 ‰;
3. execuţia unui canal de drenaj la baza carierei, prevăzut cu un bazin de decantare pentru
reţinerea eventualelor particule de rocă antrenate de apele meteorice care spală fronturile
carierei;
4. amplasarea depozitelor temporare de sol vegetal şi de rocă alterată pe suprafeţe diferite;
5. amenajarea unor grupuri sanitare ecologice;
6. plantarea unei perdele de arbusti de-a lungul drumului de acces nou creat pentru
diminuarea impactului produs de praful rezultat ca urmare a activitatii miniere.
b) Protecţia aerului din zonă se realiza prin:

combaterea prafului rezultat în procesul de perforare a găurilor de foraj şi la spargerea
blocurilor supragabaritice;
utilizând procedeul de desprăfuire pe cale uscată, prin absorbţie;
utilizând perforatorul axat cu butelii sub presiune;
crescând viteza de perforare;
captând praful la locul de muncă;
reducând consumul de aliaje dure, capete detaşabile şi sfredel de oţel;
utlizând măştile de praf;
udând în zilele de canicula, cu ajutorul unei autostropitori sau a unor pulverizatoare,
drumurile, vatra carierei, bermele de circulaţie şi materialul care urmează a fi încărcat;
achiziţionând utilaje cu motoare performante şi reducând uzura avansată a motoarelor cu
ardere internă (utilaje şi maşini din carieră);
163
executând măsurători de emanaţii de gaze în timpul funcţionării utilajelor şi maşinilor,

înlocuind maşinile cu deficienţe majore.
c) Protecţia solului şi subsolului în perimetrul temporar de exploatare:

Se prognozează diminuarea impactului prin execuţia lucrărilor conform preliminărilor
din documentaţiile tehnice elaborate în vederea obţinerii permiselor de exploatare.
Afectarea terenurilor prin depozitarea sterilului minier se ameliorează prin
parcurgerea corectă a fazelor activităţii miniere şi a etapelor de reecologizare.
Un proces de reconstrucţie ecologică eficient este condiţionat, în primul rând, de
monitorizarea atentă a următorelor lucrări:
1. Decopertarea stratului de sol vegetal care precede activităţile de exploatare, se face
separat, înainte de excavarea stratului de rocă alterată.
2. Conservarea solului fertil în depozit temporar, prin:
• depozitare într-un spaţiu creat, pe terenuri eliberate de sarcini tehnologice, nivelate
în prealabil;
• compactarea materialului depus şi nivelarea lui în mai multe etape;
• crearea, pe suprafaţa depozitului temporar, de pante de scurgere şi drenuri;
• realizarea, pe suprafaţa depozitului temporar, a unui covor vegetal, alcătuit din
plante cu creştere rapidă, în vederea protejării solului de acţiunea erozivă a vântului
şi a apei;
• îndepărtarea, de pe suprafaţa depozitului temporar, a oricărei surse de contaminare
a solului.
3. Decopertarea stratului de rocă alterată, considerat ca steril, fără valoare economică,

înainte de derocarea bazaltului. Vatra se degrevează de rezerve şi de sarcini tehnologice, pe
etape, în funcţie de volumul de rocă excavat. Sterilul se transportă pe suprafeţele astfel
eliberate, în vatra carierei şi pe terenuri plane special amenajate, de unde vor fi folosite
pentru reconstrucţia ecologică a amplasamentului. Pentru redarea în circuit, deasupra
sterilului se nivelează un strat centimetric de sol vegetal. Operaţiunile se execută în
conformitate cu legislaţia în vigoare, efectuându-se, în final, studiul pedologic al suprafeţelor
şi avizarea OSPA.
La fel de importantă ca lucrările menţionate este execuţia următoarelor lucrări:
164
4. Protejarea masivului (versanţilor) din zona adiacentă perimetrului de exploatare, evitând

activarea şi dezvoltarea fisurilor naturale preexistente şi eliminând apariţia de noi fisuri,
prin:
• limitarea vibraţiilor produse de funcţionarea utilajelor din carieră la un nivel
• evitarea supraîncărcării artificiale a bermelor superioare;
• la alegerea metodei de puşcare se vor elimina sau se vor diminua la maxim şocurile
seismice generate de exploziv;
5. Amenajarea drumurilor carierei, prin:

• execuţia şanţurilor de scurgere;
• înierbarea taluzurilor drumurilor.
6. Delimitarea suprafeţelor pentru depozitarea containerelor pentru deşeuri reciclabile.
7. Alimentarea mijloacelor de transport cu carburanţi pe o platformă cu patul

impermeabilizat cu un strat de argilă compactă;
8. Verificarea zilnică a stării de funcţionare a utilajelor şi înlăturarea posibilităţilor de

apariţie a avariilor în timpul staţionării acestora în incinta carierei;
9. Staţionarea mijloacelor de transport în incinta carierei doar în timpul încărcării şi

etanşeizării benelor;
10. Luarea operativă a măsurilor de remediere a deficienţelor datorate nerespectării

prevederilor şi normelor în vigoare;
11. în cazul poluării accidentale cu carburanţi sau lubrifianţi se vor folosi materiale
biodegradabile pentru remedierea şi înlăturarea efectelor. Scurgerea accidentală de
motorină şi uleiuri de la echipamentele şi utilajele de încărcare şi transport tehnologic are
impact asupra solului. Acest impact este diminuat / înlăturat printr-o activitate în
desfăşurarea căreia se aplică susţinut normele de protecţia mediului şi a muncii.
165
d) Protecţia vegetaţiei şi faunei se face prin reducerea impactului asupra vegetaţiei şi

faunei, aplicând următoarele măsuri:
1. evitarea, pe cât posibil, a deteriorării terenurilor adiacente pe parcursul desfăşurării
lucrărilor de decopertare a zăcământului şi a lucrărilor de exploatare a şisturilor, prin
respectarea parametrilor în execuarea treptelor;
2. diminuarea cantităţii de praf:
• folosind puşcarea cu microîntârziere;
• folosind schemele de puşcare cu orientare diagonală, care să determine orientarea
frontului supus puşcării astfel încât sensul de aruncare să fie invers sensului de
interdicţie a aruncării;
• realizând puşcări cu scheme de amplasare cu unul sau mai mulţi sâmburi;
• îmbunătăţind cantitativ şi calitativ burajul.
e) Deşeuri perisabile
Pentru colectarea deşeurilor de tip menajer şi a deşeurilor metalice se vor achiziţiona
recipienţi adecvaţi. Atât recipienţii cât şi anvelopele uzate se vor depozita pe o suprafeţe
delimitate special.
Deşeurile menajere şi cele rezultate din activitati conexe vor fi transportate la unităţi
de tip REMAT, iar cele care nu se pot valorifica se depozitează în containere, de unde sunt
preluate de o unitate de salubritate autorizată.
Transportul deşeurilor în pubele de plastic la platforma de gunoi, ori de câte ori va fi
necesar, va proteja atât elementele ecosistemului biotic cât şi abiotic.
Sistemul de închidere şi monitoring postînchidere
a) Sistemul de închidere
ANRM şi condiţionată de acestea are ca efect un impact minim asupra mediului. Reabilitarea
suprafetelor afectate de activitatea de exploatare se va realiza prin lucrări specifice al căror
scop final este:
1. să asigure stabilitatea suprafeţei terenurilor, a versanţilor şi taluzelor;
166
3. să elimine desolificările depozitelor tehnologice de steril minier;

5. să împiediece sau să reducă deteriorarea vegetaţiei prin defrişări sau desolificări;
Lucrările de refacere a mediului se vor desfăşura atât pe durata existenţei exploatării cât şi
după încetarea activităţii de extracţie a bazaltului.
Lucrările de închidere a a carierei sunt reprezentate de lucrări de ecologizare a
suprafeţelor afectate, constând din:
excavate şi rambleate din carieră, pentru a se putea realiza taluzurile şi treptele definitive, în
lateral, faţă de avansul carierei.
de exploatare se va mări, ajungându-se, la finalul activităţii de extracţie din zonă, ca cea mai
mare parte a lucrărilor de refacere a mediului să fie executată, rămânând de realizat o
monitorizare postînchidere.
Finanţarea execuţiei acestor lucrări se va realiza din sursele proprii ale societăţii.
b) Sistemul de monitoring postînchidere

Diminuarea impactului asupra mediului este condiţionată şi de conceperea corectă a
unui Program de monitorizare a lucrărilor de mediu şi de punerea în aplicare a acestui plan.
1. Definirea condiţiilor iniţiale existente înainte de începerea activitătilor miniere, utilizarea
unor tehnici manageriale adecvate, conformarea cu practicile de construcţie aprobate şi
existenţa unor măsuri de diminuare a efectelor negative.
167

• monitorizarea în faza premergatoare inceperii procesului de productie;
• monitorizarea în faza operaţională;
• monitorizarea în faza de închidere şi post – închidere;
Lucrările de refacere a mediului din perimetrul concesionat Valea Podului, care au ca
scop diminuarea la maximum a impactului asupra mediului afectat de exploatare sunt lucrări
ce se vor executa în faza operaţională şi în faza de închidere şi postînchidere a exploatării.
Aceste lucrări vor fi atent monitorizate, parametrii lor de execuţie fiind permanent raportaţi
la parametrii constataţi în urma inspecţiilor de mediu din faza premergătoare începerii
procesului de producţie, care vor defini:
Lucrări de întreţinere şi refacere în faza operaţională


subterane şi a aerului, a zgomotului şi vibraţiilor, a biodiversitatii. De asemenea, include
inspecţiile regulate pe amplasamentul perimetrului de exploatare pentru supravegherea şi
monitorizarea stării fizice a lucrărilor de suprafaţă din carieră.
mediului vor determina un impact minim asupra mediului, atât imediat cât şi, la finalizarea
activităţii, definitiv.
Prin observarea şi depistarea la timp a eventualelor nereguli şi neîncadrări în normele
de execuţie a lucrărilor miniere, a lucrărilor de protecţie şi de refacere se vor stabili
168
3. DEŞEURI
În conformitate cu Ordinul MMGA nr. 95/08.03 2005 privind stabilirea criteriilor de
acceptare şi procedurile preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista
natională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de deşeuri, în cadrul perimetrului de
exploatare “Valea Podului” se pot acumula următoarele tipuri de deşeuri:
Deşeuri menajere:
deşeuri din hârtie şi carton
resturi mărunte de materiale plastice, de la recipienţi, pungi, PET-uri
resturi mărunte de metale-conserve, etc.
Deşeuri tehnologice:
sol vegetal, argile şi nisip, ca steril pentru valorificare minieră
materialul steril rezultat prin exploatare
Deşeuri rezultate din activităţi conexe:

uleiuri de motor, de transmisie şi uzate
baterii de acumulatori
anvelope uzate
deşeuri metalice (piese uzate)
Deşeurile rezultate din activităţi conexe vor fi procesate în cadrul activităţii

desfăşurate în cadrul perimetrului iar firma SC Al-Min Construcţii SRL va încheia contracte
cu societăţi de profil pentru eliminarea acestora.
În afara acestor deşeuri (menajere şi cele rezultate din activitatea productivă), în
cantităţile estimate, pe teritoriul perimetrului de exploatare nu se produc şi nici nu vor
depozita alte tipuri de deşeuri.
În ceea ce priveşte sistemul de management al deşeurilor se prevede păstrarea
evidenţei tuturor materialelor valorificabile şi a deşeurilor rezultate şi eliminarea
deşeurilor de de pe amplasamente, conform HG 856/2002.
Transportul deşeurilor se va realiza de către o firmă autorizată, pe bază de
contract (în conformitate cu Ordinul comun nr 2/211/118/2004 privind transportul
169
deşeurilor), iar depozitarea deşeurilor se va face cu respectarea criteriilor de acceptare

la depozitare, conform Ordinului MMGA nr. 95/2005.
Gestionarea anvelopelor uzate se va face cu respectarea prevederilor HG
nr.170/2004. Uleiurile uzate rezultate din activitate se vor gestiona conform prevederilor
HG nr.662/2001, cu modificarile şi completarile ulterioare.
Pentru gestionarea bateriilor cu plumb uzate, se vor respecta prevederile HG
nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe
periculoase.
Monitorizarea gestiunii deşeurilor se va face prin evidenţa deşeurilor produse (în
conformitate cu HG nr. 856/2002) şi raportarea lunară a situaţiei deşeurilor gestionate,
către Serviciul Implementare Politici de Mediu – Compartimentul Gestiunea Deşeurilor din
cadrul Autorităţii de mediu Arad, în conformitate cu formularele de raportare a deşeurilor.
Gestiunea ambalajelor.
La livrarea cantităţilor de diabaz nu se folosesc ambalaje. Produsele miniere sunt
încărcate direct de pe vatra carierei cu ajutorul încărcătorului frontal şi /sau a
excavatorului, în mijloacele de transport auto ale societăţii sau ale beneficiarilor.
În cazul în care în activitatea desfăşurată în carieră vor apare cantităţi de amabalaje
şi/sau deşeuri de ambalaje, gestionarea şi monitorizarea ambalajelor şi a deşeurilor din
ambalaje se va efectua conform prevederilor HG 621/2005.
Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în cadrul
organizarii de santier.
Gospodărirea substanţelor toxice şi periculoase.

În activitatea de prelucrare nu se utilizează substanţe toxice, iar din procesul
tehnologic nu rezultă substanţe periculoase sau toxice.
În schimb, la exploatare şi transport, se folosesc substanţe potenţial periculoase, în
categoria cărora se încadrează carburanţii.
Carburanţii.
În cadrul perimetrului NU exista pompa de carburanti cu rezervor de combustibil.
Cantitatea maximă de carburanţi aflată la un moment dat pe platformă va fi cea ce se
170
poate stoca în rezervorul unei autocisterne mobile. Aprovizionarea cu motorină şi uleiuri

se va face periodic.
4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA

COMPONENTELOR MEDIULUI şi MASURI DE REDUCERE ALE
ACESTORA
Din punct de vedere al impactului produs asupra mediului înconjurător, se poate

afirma că nu există riscul să se producă impact transfrontier asupra niciunei componente a
mediului, deoarece graniţa cu Serbia şi Ungaria este la peste 150 km sud vest şi vest.
4.1. Apa.
În urma lucărilor de exploatare nu rezultă componenţi chimici daunători mediului

care, prin levigare, sa ajungă în apele subterane sau în cele de suprafaţă. Având în vedere
că în apropierea amplasamentului perimetrului de exploatare, exista Valea Podului, se
consideră că impactul este potenţial redus asupra apelor de suprafaţă.
Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apă şi pentru protecţia
calităţii apelor se vor lua următoarele măsuri:
pentru evacuarea apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru
se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme.
Riscurile datorate poluărilor accidentale cu produse petroliere, lubrifianţi şi

reziduurile acestora şi a poluărilor datorate eliminării apelor uzate, pot fi eliminate prin
măsurile stabilite cu ocazia organizării şantierului de lucru:
exploatarea în etape a obiectivelor cu concentrări minime de utilaje şi materiale;
întreţinerea utilajelor ce vor deservi cariera, se va realiza în service-uri auto
specializate/autorizate;
171
aprovizionarea cu carburanţi a autovehiculelor, se va realiza de la staţii de

distribuţie, autorizate sau din cisterne;
amenajarea de toalete ecologice (bazine vidanjabile), pentru colectarea apelor
uzate menajere;
întreţinerea rigolelor de colectare a apelor pluviale din lungul drumului de acces şi
exploatare;
apele pluviale din lungul drumului de acces şi de exploatare vor fi trecute prin
separatoare de produse petroliere;
deşeurile generate pe amplasamentul analizat, vor fi depozitate în spaţii special
amenajate şi eliminate/valorificate cu societăţi specializate/autorizate.
4.2. Aerul.
Zona din care face parte perimetrul “Valea Podului”, se încadrează sectorului cu
climă temperatcontinentală cu influente submediteraneene, caracterizat prin veri fierbinţi
cu precipitaţii slabe şi prin ierni nu prea reci.
Principalele surse antropice de impurificare a atmosferei care definesc nivelurile
inţiale (de fond) de poluare atmosferică, la începerea activităţilor aferente proiectului, şi
care vor continua să afecteze calitatea aerului pe durata ciclului de viaţă a Proiectului, sunt
reprezentate de :
emisiile de noxe datorate autovehiculelor;
emisiile de praf datorate circulaţiei autovehiculelor şi utilajelor pe drumul local,
arderea lemnului sau a altor combustibili fosili în sisteme de încălzire casnica, în
localitatea situata în afara perimetrului studiat .

0,25 mg/m 3 pentru SO 2 , 0,10 mg/m 3 pentru NO 2 – medii zilnice).
172
Datorita existentei unei bune circulaţii a aerului în zona carierei, se poate aprecia că
se va produce o dispersie suficientă şi destul de rapidă a poluanţilor în aer, tinând cont că
valorile noxelor emise în atmosferă se înscriu în limite admisibile.
4.3. Solul.
Atât zona în care este amplasat perimetrul de exploatare ”Valea Podului”, precum şi
părţile marginale, sunt acoperite, în general cu soluri brune şi soluri argiloiluviale brune
podzolite.
Suprafaţa de teren de 3 ha, pe care se vor executa lucrările de exploatare este
proprietatea comunei Vărădia de Mureş şi este încadrată în categoria pădure, conform
încadrării cadastrale. Terenul se învecinează cu terenuri particulare.
Activitatea desfăşurata în cariera de bazalt va conduce la scoaterea din circuitul
natural a suprafeţei de teren, distrugerea vegetaţiei specifice, crearea unor noi forme de
relief, artificiale.
În perimetrul pentru care se solicita licenta de exploatare, solul cu conţinut mediu
în humus şi cu o grosime a stratului fertil, în general de 0,50 cm. Solul are o favorabilitate
slab-moderată, pentru pădure şi pasune.
Datorita afectării solului prin lucrările de descopertare, prin depozitarea acestuia în

halde speciale, pe durate relativ mari de timp, activitatea biologică a solului, calitatea,
vulnerabilitatea şi rezistenţa acestuia vor fi modificate într-o oarecare măsură.
Masurile de prevenire a potenţialului impact rezultat din activităţile de amenajare
şi exploatare carieră de piatră în perimetrul Valea Podului, sunt:
controlul şi curăţarea periodică a zonei;
reducerea cantitativă a pulberilor în suspensie şi sedimentabile rezultate din
procesul de forare, puşcare şi excavare;
controlul periodic al vehiculelor, ca sa nu prezinte scurgeri de carburanţi;
transportarea periodică a deşeurilor;
Prin respectarea masurilor de mai sus, se prevede ca impactul asupra solului va fi
mult diminuat, fiind puţin probabile acumulări sau migrări de poluanţi.
173
4.4. Subsolul geologic.
Zona din care face parte perimetrul Valea Podului are în structura s-a geologică
următoarele formaţiuni:
• fundamentul pre-terţiar;
• formaţiunile sedimenatare neozoice şi cuaternare;
• produsele vulcanismului neogen.
În urma lucrărilor de extracţie, subsolul va fi degradat prin exploatarea diabazului,

situat deasupra cotei de exploatare şi se va modifica morfologia dealului. O altă sursă
posibilă de degradare a subsolului o constituie utilizarea unor procedee de exploatare
inadecvate condiţiilor geologo-miniere, care pot conduce la valorificarea neraţională a
resursei minerale utile.
Geometria carierei asigură stabilitate edificiului minier astfel:
limitarea înălţimii treptelor de exploatare la 15,00 m nu permite dezvoltarea de
suprafeţe potenţiale de alunecare, în conformitate cu calităţile fizico-mecanice ale
rocilor acoperitoare (roci argiloase cu intercalaţii de nisipuri).
alegerea unui unghi de taluz adecvat creşte stabilitatea excavaţiilor şi înlătură
posibilitatea dezvoltării de suprafeţe de alunecare a versanţilor ce pot afecta grav
mediul înconjurător.
lăţimea finală a bermelor conduce la crearea artificială de contrabanchete pentru
treptele de carieră care conduce la o mai mare stabilitate a edificiului minier.
Totodată, lăţimea bermei finale asigură prezenţa simultană a cel puţin două utilaje
sau mijloace de transport şi nu împiedică manevrabilitatea acestora.
4.5. Biodiversitatea.
Proiectul propus CARIERA DE PIATRA – VALEA PODULUI, comuna VĂRĂDIA DE

MUREŞ – JUD. ARAD se situează în situl de importanţă comunitară ROSCI 0064 – Defileul
Mureşului şi în vecinătatea sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 – Defileul
Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei.
174
La limita carierei curge pârâul Valea Podului, un curs de apă de dimensiuni mici, cu
curgere temporară. Impactul asupra vegetaţiei se rezumă la suprafeţele scoase din circuitul
silvic, care nu mai pot fi readuse la starea iniţială, distrugerea ecosistemului fiind
ireversibilă.
În zona de implementare a PP nu au fost identificate specii de plante sau habitate
de importanţă comunitară (prezente în vreuna din anexele O.U.G. 57), astfel încât nu se
pune problema nici unei categorii de impact asupra acestora.
De asemenea, vegetaţia din zona apropiată carierei poate fi afectată, într-o mică
măsură de depunerile de praf şi pulberi rezultate în procesul de exploatare şi prelucrare a
rocii utile. Datorită depunerii pe frunze, stomatele sunt în mare parte obturate,
impiedicând pătrunderea CO 2 şi evacuarea O 2 şi a vaporilor de apă. Afectarea fiziologiei
vegetale (fotosinteza, evapo-transpiraţia) de către depunerile de pulberi pe frunze,
conduce treptat la degradarea acestora, la scăderea taliei, uscarea, fructe degradate. În
general, plantele tinere sunt mai rezistente decat cele adulte.
Activitatea desfăşurată în carieră va afecta fauna din zonă. O serie dintre speciile de
importanţă comunitară observate în zona de dezvoltare a carierei, habitează aceste
perimetre de-a lungul întregului an, folosindu-l atât pentru hrănire cât și pentru
reproducere (Muscardinus avellanarius, Caprimulgus europaeus, Dendrocopos syriacus,
Ficedulla hypoleuca, Picus canus, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Bombina variegata, Isophya
styisi, Zerynthia polyxena), pe când altele utilizează perimetrele doar pentru hrănire
(Myotis myotis, Pernis apivorus, Felis silvestris, Ciconia ciconia, Dendrocopos leucotos,
Saxicola torquata, Lucanus cervu, Morimus funereus, Rosalia alpina). Lupul folosește
suprafaţa PP doar în tranzit dinspre Munţii Poiana Ruscă spre Podișul Lipovei și invers.
Efectivele afectate ale speciilor de animale menţionate mai sus sunt foarte reduse,
nesemnificative. De asemenea, marea majoritate a indivizilor prezenţi vor putea migra spre
zonele adiacente exploatării, cu habitate similare și să le ocupe pe acestea.
Speciile observate în zona de extindere a carierei şi în preajma acesteia sunt în

marea lor majoritate specii fără importanţă comunitară, nefiind semnalate în anexele
Directivei Păsări sau Directivei Habitate. Speciile de importanţă comunitară observate au
un statut de conservare favorabil, doar câteva având statut de conservare mediu, totuși cu
o răspândire largă în sit.
175
4.6. Peisajul.
Din punct de vedere peisagistic perimetrul în discutie este reprezentat printr-o

păşune. Perimetrul se învecinează cu terenuri forestiere şi pasuni.
Prin realizarea lucrărilor de exploatare a resurselor de bazalt din zăcământul
cantonat în perimetrul Valea Podului, peisajul actual va suferi un impact semnificativ
datorat, în primul rând, modificărilor reliefului din zona de culme a dealului, ca urmare a
decopertarilor şi a extracţiei bazaltului, peste cota vetrei.
Datorită lucrărilor ce se vor executa se poate crea o barieră artificială în traseele de
traversare ale animalelor salbatice. Astfel, vor fi luate masuri pentru lasarea unor
coridoare de trecere pentru fauna de talie mica.
Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare.
Prin amplasarea exploatarii Valea Podului, impactul vizual este mediu, cariera
aflându-se într-un sector expus vederii de pe raza localităţii Vărădia de Mureş.
lui este legată de modul în care se vor realiza lucrările de refacere a mediului şi de
strategia de redare în folosinta a terenului la finalul exploatarii.
4.5. Populaţia.
Starea de sănătate a populaţiei, conform datelor existente, este, în general, bună.

Principalele preocupări ale locuitorilor din zonă sunt: agricultura şi creşterea animalelor.
Se estimează că prin extinderea obiectivului de investiţii propus (exploatarea diabazului în
Perimetrul Valea Podului), nu va exista un impact negativ asupra caracteristicilor
demografice al populaţiei din localitatea Vărădia de Mureş.
Dimpotrivă, în plan socio – uman, influenţa acestei exploatări este benefică, prin
modificările modului de viaţă şi prin locurile de muncă oferite locuitorilor din zonă, fapt ce
va conduce şi la stabilizarea demografică.
Exploatarea şi valorificarea resursei de bazalt va avea un impact benefic asupra
vieţii economico - financiare a localităţii Vărădia de Mureş, asigurând reabsorbţia unei
părţi a personalului din zonă, disponibilizat ca urmare a reducerii activităţii sau închiderii
unor întreprinderi, ceea ce va duce la creşterea veniturilor reale ale populaţiei. Totodata,
176
aceasta activitate va aduce venituri importante la bugetul local al comunei Vărădia de

Mureş.
4.8. Condiţii culturale şi etnice.
În apropierea perimetrului nu se află situri arheologice, culturale sau etnice.

Locuitorii din Vărădia de Mureş şi din localităţile apropiate conservă parţial un mod de
viaţă tradiţional, bazat pe agricultură şi păstorit. În ultimele decenii, dezvoltarea zonei a
dus la reprofilarea multor locuitori, în meserii gen: şoferi, mecanici, etc.
Proiectul de mai sus nu va avea niciun impact asupra obiectivelor culturale,
arheologice din zona localităţii Vărădia de Mureş.
4.9. Metodologia de evaluare a efectelor asupra mediului, generate de

exploatarea în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului.
Conform cerinţelor HG nr. 1076/2004, efectele potenţiale semnificative asupra

factorilor/ aspectelor de mediu trebuie sa includă efectele secundare, cumulative,
sinergetice, pe termen scurt, mediu şi lung, permanente şi temporare, pozitive şi negative.
O modalitate de evaluare şi predicţie a impactului se poate face pe baza modelelor
şi metodelor de tip participativ, în situaţia în care nu există date concrete legate de
evaluarea obiectivului sau acestea nu sunt suficiente sau relevante.
Metodele de tip participativ presupun, în principal, evaluarea calitativă a impactului
asupra factorilor de mediu .
Realizarea exploatării în carieră a bazaltului din perimetrul Valea Podului implică o
serie de factori al căror impact va afecta în mod diferit mediul, ca timp, acţiune, durată şi
intensitate.
În cadrul procesului de evaluarea a impactului produs de implementarea unui
proiect asupra mediului, cât şi pentru urmărirea evoluţiei în timp a stării de poluare a
mediului la un moment dat, se simte nevoia unui procedeu de apreciere globală. În acest
sens, se impune utilizarea unei metode care să permită compararea stării mediului la un
moment dat cu starea înregistrată într-un moment anterior sau cu starea posibilă într-un
viitor oarecare, în diferite condiţii de dezvoltare.
177
Principalele criterii de evaluare aplicate sunt:

Metoda scarii de bonitate
Metoda Rojanski.
Matricea de atribute
Notele de bonitate corespunzătoare indicilor de poluare şi indicilor de calitate calculaţi

sunt redate în tabelul următor:
Factor de mediu Ic Ip Nb
Apă subterană -0,5 9 9
Apă de suprafaţă -0,5 9
Aer 0,033 - 0,245 8
Vegetaţie şi faună -0,14/ -0,14 6
Populatie şi aşezări umane 0 9
Sol -0,5 7
Peisaj -0,33 7
Subsol -0,33 7
Calculul s-a făcut pentru 7 factori de mediu şi s-a întocmit diagrama Rojanski; au
fost determinate suprafeţele corespunzătoare triunghiurilor rezultate conform notelor de
bonitate. Prin raportarea suprafeţei ideale la cea corespunzatoate starii reale se obţine
indicele de poluare global, IPG .
Rezultă I.P.G. = Si / Sr = 1,57
Impact şi efecte cumulative . Interacţiuni.
Suprafata totală a carierelor prezente pe teritoriul sitului de importanţă comunitară

ROSCI 0064 – Defileul Mureşului şi sitului de importanţă avifaunistică ROSPA 0029 –
Defileul Mureşului Inferior-Dealurile Lipovei este nesemnificativă comparativ cu suprafaţa
arealului de distributie a fiecărei specii prezente. Pe teritoriul acestor situri mai sunt
cariere de piatra în localităţile Căprioara, Pojoga, Bata.
Referitor la populatiile speciilor de păsări şi mamifere mari, dar nu numai, trebuie

să ţinem seama de faptul că impactul negativ al DN 7 asupra acestora este important, și
mai cu seamă impactul reabilitării căii ferate Arad-Deva. Astfel, impactul carierei care se
construieste este mult diminiat şi aproape nesemnificativ în orice condiţii şi la orice specie
am putea face referire.
178
4.10. Evaluarea efectelor potenţiale transfrontieră.

Formele de impact potenţial transfrontieră vor fi analizate în cadrul categoriilor de
lucrări ce urmeaza a fi executate (graniţa de stat a României cu Serbia şi Ungaria se află
situată la peste 150 km de perimetru Valea Podului.
Lucrări de deschidere:
Lucrări de pregătire:
Lucrări de exploatare:
Lucrări de închidere:
5. ANALIZA ALTERNATIVELOR
Alternativa „zero” a fost luată în considerare ca element de referinţă la care se vor

raporta celelalte alternative pentru diferitele elemente ale proiectului ce face obiectul
solicitării licentei de exploatare.
În analiza alternativelor proiectului propus mai sus, nu se pot lua în calcul alte
alternative privind amplasarea perimetrului de exploatare minieră, deoarece nu există altă
posiblitate, perimetrul propus pentru exploatare minieră detine Licenţa de explorare
acordata de Agenţia pentru Resurse Minerale.
De aceea, alternativele propuse de titularul de proiect au fost două.
• alternativa descrisă în acest raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului –
alternativa nr.1
Analizând avantajele şi dezavantajele alternativelor, proiectantul şi evaluatorul
de mediu, au ales ca viabilă alternativa nr.1, pe care o propunem în acest raport la
studiul de evaluarea impactului a lucrărilor de exploatare a bazaltului în perimetrul
Valea Podului.
179
6. MONITORIZAREA
Monitorizarea activităţilor destinate protecţiei mediului.

exploatării şi cuprinde trei etape:
monitorizarea în faza de preproducţie
monitorizarea în faza operaţională
Întrucât exploatarea bazaltului din perimetrul Valea Podului, va continua în baza

unor permise de exploatare pe o perioada de 3 ani, până la epuizarea rezervelor de rocă
utilă de pe cele 3 hectare, activitatea de monitorizare de închidere şi post-închidere se va
realiza în ultimii 2 ani de exploatare cât şi un an după închidere.
7. SITUAŢII DE RISC
Cutremure. Având în vedere amplasarea carierei, într-o zonă cu potenţial seismic
scăzut şi respectarea procedurilor tehnologice de exploatare se poate aprecia că siguranţa
obiectivului nu este pusă în pericol din punct de vedere seismic.
Inundaţii. Amplasamentul viitoarei cariere este este deasupra cotei Văii Podului,
principalul colector al apelor de siroire din zona în care se află cariera.
Din acest punct de vedere nu există un pericol real de inundaţie a obiectivului. Chiar
şi în etapele avansate de exploatare când vatra carierei ar ocupa o suprafaţă mai mare, în
cazul unor precipitaţii însemnate, apele vor fi colectate prin şanţurile de garda de pe
conturul exploatării şi vor fi dirijate spre emisar prin canalul deversor, prevăzut cu filtru de
nisip, care va prelua excesul de apa.
Secetă. Nu există riscuri potenţiale datorate situaţiilor de secetă.
Alunecări de teren. Siguranţa în funcţionarea carierei de diabaz de la Vărădia de
Mureş şi deci realizarea capacităţilor de producţie este condiţionată în mare măsură de
asigurarea stabilităţii treptelor de exploatare, a haldei de steril şi a taluzurilor carierei.
Protecţia zăcămantului. Pentru protejarea masivului din zona adiacentă
perimetrului de exploatare se vor lua măsuri de evitare a activării şi dezvoltării fisurilor
180
naturale preexistente, precum şi pentru eliminarea posibilităţii de apariţie de noi fisuri

artificiale.
8. DESCRIEREA DIFICULTĂŢILOR.
În timpul evaluării impactului asupra mediului pentru proiectul de investiţii de mai

sus nu s-au întâmpinat niciun fel de dificultatăţi, în afară de condiţii meteorologice
nefavorabile.
181
CONCLUZII
Rezultatul studiului de evaluare adecvata este că: impactul prognozat al lucrărilor

va rămâne în limitele suportabilităţii şi adaptabilităţii speciilor şi habitatelor, realizarea
proiectului nu va fi un impediment în desfăşurarea proceselor bio-ecologice a speciilor,
nu va periclita, nu va distruge şi nu va elimina integral nici o specie observată în zonă şi
nu va modifica cadrul natural definitiv în aşa fel încât să elimine posibilitatea de revenire
a speciilor afectate în zonă.
Studiul de impact nu a identificat un impact major şi nu constatat un efect cumulat
care să modifice mărimea impactului asupra factorilor de mediu.
Proiectul a primit avizul custodelui ariei naturale protejate, care a stabilit planul
anual de monitorizare şi măsurile privind diminuarea impactului asupra biodiversitatii.
În acest sens se recomandă ca întreaga activitate care urmează să se desfăşoare,
să se realizeze în conformitate cu legislaţia în vigoare, ţinând cont de avizul
(condiţiile) custodelui și având în vedere următoarele măsuri:
a) măsuri în timpul realizării proiectului:

- se interzice orice deversare de ape uzate, reziduuri sau deşeuri de orice fel în apele de
suprafaţă sau subterane, pe sol sau în subsol, ce pot rezulta pe perioada derulării
proiectului;
- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice natură ce vor rezulta pe
perioada derulării lucrările de realizare a proiectului;
- se va delimita fizic, cu exactitate aria de lucru, astfel încât să nu se producă distrugeri
inutile de teren. Solul vegetal va fi depozitat astfel încât să poată fi folosit la reconstrucţia
zonelor afectate;
- eventualele deşeuri reciclabile se vor preda la centrele de colectare autorizate;
- deşeurile menajere din organizarea de şantier se vor depozita într-un spaţiu special
amenajat, urmând a fi transportate la un depozit de deşeuri nepericuloase în funcţiune;
- se va realiza refacerea ecologică a zonelor afectate de execuţia lucrărilor;
- apele pluviale evacuate în Valea Podului vor fi trecute printr-un filtru de piatră şi balast;
- se va realiza un decantor hidroizolat, vidanjabil, de 5-8 mc, pentru colectarea apelor
uzate;
182
- se vor amenaja şanţuri de gardă pentru colectarea apelor meteorice care vor avea la
partea finală amenajate filtre naturale din piatră concasată;
- se vor amplasa pungi cu apă în găurile de sondă înaintea operaţiunii de puşcare;
- pentru evitarea antrenării în atmosferă a prafului generat de mijloacele de transport care
se deplasează pe căile de rulare va fi menţinută o umiditate corespunzătoare a acestora
(cu precădere în perioadele fără precipitaţii atmosferice) iar pentru mijloacele de transport
(agregate - sorturi) vor fi prevăzute şi utilizate prelate pentru evitarea pierderilor de
agregate minerale pe carosabil;
- menţinerea în stare bună de funcţionare a utilajelor;
- folosirea utilajelor în limita strictului necesar;
- reducerea vitezei de rulare a mijloacelor de transport pe căile de acces;
- la limita unităţii aerul se va încadra în prevederile STAS 12574-87 şi va conţine max. 17
mg/mp/lună pulberi sedimentabile şi 0,5 mg/mc pulberi în suspensie;
- solul vegetal va fi depozitat separat de restul materialului rezultat în urma decopertării;
- sterilul rezultat din procesul de exploatare-prelucrare a rocii utile va fi utilizat, pe măsura
formării, la amenajarea drumurilor de acces în perimetru şi la întreţinerea drumurilor
secundare sau va fi vandut spre societăţi specializate in reabilitare de drumuri;
- controlul permanent al stabilităţii taluzului din proximitatea treptei în care se lucrează;
- evitarea scurgerilor accidentale de produse petroliere în apă şi pe sol;
- efectuarea lucrărilor de reparaţii sau a schimbului de ulei se va realiza numai în incinta
halei de reparaţii, pe platforme betonate;
- este interzisă orice formă de recoltare, capturare, ucidere, distrugere sau vătămare a
exemplarelor speciilor sălbatice de floră şi faună protejate la nivel naţional şi/sau
internaţional, aflate în mediul lor natural, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic,
prezente pe amplasament sau care ar putea ajunge accidental în zona perimetrului de
lucru;
- toate lucrările se vor desfăşura punctiform, focalizate separat pe fiecare obiectiv;
- deplasarea utilajelor grele se va desfăşura pe drumurile desemnate, cu respectarea
strictă a prevederilor proiectului;
- se va urmări să nu existe scurgeri de ulei sau combustibil, iar utilajele defecte, utilităţile
aferente inutile (cauciucuri, bidoane, subansamble metalice, etc.) vor fi depozitate intr-un
spaţiu special amenajat, fiind exclusă depozitarea acestora în zone cu vegetaţie;
183
- datorită prezenţei pe amplasament a unor specii importante, se va acorda o importanţă

deosebită acestui aspect şi se vor lua toate măsurile necesare de protecţie împreună cu
custodele sitului în vederea evitării perturbării ciclurilor biologice ale acestor specii;
- se vor respecta prevederile Legii minelor nr.85/2003, cu modificarile şi completarile
ulterioare; anual se vor efectua lucrările pentru refacerea mediului;
- respectarea statutului de conservare a sitului Natura 2000 din care face parte proiectul, a
prevederilor planului de management şi a conditiilor impuse de custodele ariei naturale
protejate;
- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitarii traseelor şi programului de lucru,
pentru a limita impactul asupra speciilor şi habitatelor;
- în cazul în care pe teritoriul perimetrului de exploatare se vor observa cuiburi de păsări,
vizuini de animale, titularul activităţii va lua toate măsurile necesare pentru conservarea
acestora şi va anunţa APM Arad şi custodele sitului Natura 2000;
- drumurile de exploatare folosite pentru transportul agregatelor se vor menţine în condiţii
bune;
- stropirea drumurilor astfel încât să se evite acoperirea cu praf a vegetaţiei adiacente
acestora;
- depozitarea brazdelor înierbate şi utilizarea acestora la redarea în circuitul natural a
zonelor afectate de săpături;
-se interzice spălarea maşinilor şi utilajelor în zona de lucru;
-se interzice arderea deşeurilor;
-dacă în timpul lucrărilor vor fi capturate accidental specii de vertebrate şi nevertebrate
din fauna locală acestea să fie repuse imediat în libertate în mediul lor natural de viaţă;
-evitarea defrişărilor inutile;
-se recomandă ca întreaga activitate care urmează să se desfăşoare să se realizeze în
conformitate cu legislaţia în vigoare păstrând în condiţii optime biodiversitatea zonei;
- includerea în caietul de sarcini a obligaţiei executantului de amenajare a obiectivului
amintit anterior astfel încât să se evite degradarea factorilor de mediu peste limitele
admise;
- utilajele şi mijloacele de transport vor fi verificate periodic în ceea ce priveşte nivelul de
monoxid de carbon şi concentaţiile de emisii în gazele de eşapament şi vor fi puse în
funcţiune numai după remedierea eventualelor defecţiuni;
184
- întreţinerea utilajelor pentru funcţionarea la parametri proiectaţi astfel încât să fie

prevenite poluările accidentale de orice natură;
- toate instalaţiile şi utilajele folosite în timpul lucrărilor să fie omologate conform
normelor în vigoare;
- pentru diminuarea zgomotului constructorul este obligat să folosească numai utilaje
silenţioase (amortizoare la toba de eşapament), pentru a evita perturbarea speciilor de
păsări şi mamifere posibil aflate în zona lucrărilor;
- deşeurile menajere se vor coleta în recipienţi speciali şi se vor transporta în locuri special
amenajate pentru astfel de deşeuri;
- nu se vor realiza alimentări cu carburanţi sau uleiuri în cadrul zonelor verzi/protejate;
- întreg personalul care va participa la executarea lucrărilor va fi instruit asupra protecţiei
mediului;
- utilajele şi mijloacele auto folosite se vor spăla la nevoie numai în locuri special
amenajate pentru astfel de activităţi;
- protecţia florei şi faunei locale aflate în apropriere prin prevenirea
poluărilor/deteriorărilor/dezechilibrelor accidentale;
- se va asigura în timpul lucrărilor un stoc permanent de materiale absorbante a
produselor petroliere;
- se va respecta limita de greutate la încărcare în mijloacele de transport impusă prin
legislaţia în vigoare sau alte hotărâri ale administraţiei locale;
- pentru puşcare în perimetru se vor utiliza amestecuri explozive de mică putere – tip
nitramon sau amopor şi se va aplica procedeul de puşcare cu intervale de întârziere,
pentru gradul de împrăştiere a rocii, undei de şoc şi zgomotului produs de explozii.
Puşcările în perimetru de exploatare se vor face cu unităţi autorizate. Nivelul de zgomot la
limita incintei se va încadra în prevederile STAS 10009-88.
- pentru readucerea ecosistemului şi a peisajului la un stadiu cât mai apropiat celui initial,
în proiectul tehnic de refacere a mediului vor fi prevăzute lucrările necesare a fi executate,
astfel ca la sfârşitul perioadei de exploatare, arealul să poata fi reconstruit şi redat
circuitului natural;
- la încetarea activităţii de extracţie, după epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea
impactului asupra imaginii peisagistice şi asupra vegetaţiei se va realiza prin reconstrucţia
vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia
185
iniţială pentru regenerarea solului. Vor fi plantaţi arbuşti şi arbori cu creştere rapidă
specifici zonei.
b) măsuri în timpul exploatării proiectului:

- alimentarea cu apă în scop igienico-sanitar nepotabil se va asigura dintr-un foraj de mică
adâncime existent iar apa potabilă se asigură din sticle PET;
- apele pluviale rezultate de pe amplasament sunt colectate în carieră în şanţul de gardă,
apoi prin canalul colector vor fi deversate în valea Podului. Apele pluviale evacuate în valea
Podului vor fi trecute printr-un filtru de piatră şi balast.
Apele pluviale colectate se vor încadra calitativ în prevederile HG 188/2002 modificată prin
HG 352/2005, Normativul NTPA 001/2005;
- apele uzate menajere de la grupul social sunt evacuate într-un bazin vidanjabil care va fi
vidanjat la nevoie;
- deşeurile menajere vor fi colectate, în recipiente special destinate acestui scop, urmând a
fi preluate de societăţi autorizate şi depozitat pe un depozitul de deşeuri menajere în
funcţiune;
- se va realiza o gestionare corespunzătoare a deşeurilor menajere şi a deşeurilor
tehnologice prin depozitarea în spaţii special amenajate şi gestionarea selectivă a acestora;
- se va evita depozitarea necontrolată a deşeurilor de orice natură ce vor rezulta pe
perioada derulării lucrărilor;
- solul vegetal rezultat este păstrat în depozit temporar şi utilizat la refacerea mediului;
- sterilul rezultat se va depozita în halda amenajata la limita platformei tehnologice şi se va
utiliza la întreţinerea drumurilor în carieră şi din localitate;
- uleiurile uzate se colectează în recipienţi metalici de 200 l depozitaţi în container metalic
special amenajat lângă platforma de întreţinere şi garare utilaje. Se valorifica prin unităţi
autorizate;
-anvelopele şi acumulatori se predau spre valorificare firmelor furnizoare;
- respectarea graficului de lucrări, în sensul limitării traseelor şi programului de lucru,
pentru a limita impactul asupra speciilor şi habitatelor;
- pentru readucerea ecosistemului şi a peisajului la un stadiu cât mai apropiat celui iniţial,
în proiectul tehnic de refacere a mediului vor fi prevăzute lucrările necesare a fi executate,
astfel ca la sfârşitul perioadei de exploatare, arealul să poată fi reconstruit şi redat
circuitului natural;
186
- la încetarea activităţii de extracţie, după epuizarea rezervei de rocă utilă, diminuarea

impactului asupra imaginii peisagistice şi asupra vegetaţiei se va realiza prin reconstrucţia
vetrei carierei şi a zonei înconjurătoare şi repunerea păturii superficiale de sol în poziţia
iniţială pentru regenerarea solului. Vor fi plantaţi arbuşti şi arbori cu creştere rapidă
specifici zonei.
c) măsuri pentru închidere:

- retragerea tuturor utilajelor şi instalaţiilor din zona de exploatare;
- dezafectarea terenului de platforme betonate şi fundatii; fierul beton se reciclează iar
betoanele se concasează şi se reciclează;
- depozitarea deşeurilor industriale în locuri special amenajate;
- dezafectarea utilităţilor şi construcţiilor din cadrul organizării de şantier (acestea au
caracter provizoriu şi sunt reprezentate prin construcţii nedurabile);
- refacerea unghiurilor de taluz ale exploatării, pentru evitarea alunecărilor de teren,
pentru favorizarea acumulării păturii fertile de sol şi evitarea antrenării acestuia de catre
apele de şiroire;
- nivelarea şi finisarea bermelor şi treptelor finale;
- executarea lucrărilor de umplutură şi nivelare a terenului prin folosirea sterilului din
haldă;
- acoperirea suprafeţelor astfel obtinute cu un strat de sol vegetal; eventual se va fixa
solul, cu plase geotextile şi pe taluzurile treptelor;
- realizarea de lucrări de fertilizare a solului şi de reîmpădurire;
- lucrările de refacere a mediului vor începe pe măsura închiderii fronturilor de lucru,
retragerea efectuându-se în trepte. Astfel, lucrările de ecologizare se vor realiza încă din
faza de exploatare, în zonele în care rezerva a fost epuizată şi taluzurile fronturilor şi
bermele de acces au formele geometrice finale;
Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra surselor de
apă pe toată durata investiţiei:
- în scopul evacuării apelor meteorice care spală campul tehnologic al carierei şi pentru
187
- se vor executa canale drenare pentru evacuarea apelor de pe berme. Apele vor fi preluate
de un canal de gardă, situat pe conturul vetrei carierei, şi vor debuşa într-un bazin
decantor (prevăzut cu filtru de nisip). Apa filtrată (convenţional curată) va fi canalizată
spre Valea Podului.
- apele menajere - exploatarea va avea în cadrul incintei o toaletă ecologică care va fi
vidanjata ori decate ori este nevoie.
- alimentarea utilajelor se va realiza din cisternă pentru a evita scurgerile de produse
petroliere;
- resturile menajere sau reziduurile de orice natură se vor colecta în containere special
amenajate. Toate aceste deşeuri vor fi depozitate doar în spaţiile special amenajate în
cadrul organizarii de santier. Lucrările de întreţinere şi reparaţii ale tuturor utilajelor,
precum şi alimentarea acestora se vor efectua numai pe platforma special amenajată din
incintă.
Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra aerului pe
toată durata investiţiei:
- utilizarea de autobasculante şi utilaje dotate cu motoare cât mai nepoluante, ce se
încadrează în normele CE privind emanaţiile de noxe în atmosferă, în timpul funcţionării;
- întreţinerea adecvată a utilajelor, verificarea lor periodică şi inlocuirea celor cu deficienţe
majore;
- menţinerea nivelului gazelor de eşapament produse sub limitele admise prin asigurarea
funcţionării motoarelor la parametrii normali, evitarea exceselor de viteză şi încărcătură şi
respectarea metodologiei de exploatare;
- limitarea vitezei de rulare pe drumurile din incintă, ceea ce va produce un consum de
carburant scăzut şi cantitate redusă de emisii atmosferice;
- curăţarea/umectarea periodică a drumurilor din incintă în scopul reducerii cantităţii de
particole fine de praf care se pot antrena în atmosferă în timpul rulării autovehiculelor;
- umectarea frontului de lucru şi a perimetrului ce urmează a fi detonat în vederea evitării
emisiilor de praf în atmosferă şi reţinerea (parţială) a gazelor rezultate din explozie;
- umectarea agregatului mineral în operaţiile de procesare cu concasorul şi la încărcare în
autovehiculele de transport pentru reducerea concentraţiei de praf, sub CMA (6 mg/m 3 );
- întreţinerea vegetaţiei din zona amplasamentului, care prin procesul de fotosinteză duce
la scăderea cantităţii de CO 2 ;
188
- amenajarea spaţiilor de depozitare a deşeurilor, organizarea colectării periodice şi

transportul spre eliminare/valorificare a deşeurilor rezultate.
Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra solului pe
toată durata investiţiei:
- dimensiunile lucrărilor de deschidere şi pregătire vor fi limitate la strictul necesar
atingerii obiectivului;
- în cazul lucrărilor de descopertare necesare carierei, pătura superficială de sol va fi
extrasă şi depozitată separat, urmând ca la refacerea ecologică obligatorie a carierei să fie
repusă la loc;
- se vor efectua operaţiunii de conservare a depozitului de sol vegetal (in scopul prevenirii
fenomenelor de depreciere, impurificare, imprăstiere şi alterare) constând din:
compactarea şi nivelarea materialului descopertat depus, realizarea de pante de scurgeri şi
drenuri, înierbare– toate aceste operaţii se vor face în cadrul haldei de sol din carieră.
- pentru diminuarea răspândirii prafului şi pulberilor în atmosferă şi depunerea acestora pe
terenurile învecinate carierei (afectând solul şi vegetaţia), bermele de circulaţie, materialul
încărcat în mijloacele de transport şi vatra carierei vor fi udate cu un autostropitor, ori de
câte ori se va considera necesar (în perioada de vară, zilnic).
- drumurile care vor fi amenajate vor fi prevăzute cu sanţuri de scurgere, ale căror taluzuri
vor fi inierbate împotriva eroziunii;
- solul impregnat (accidental) cu hidrocarburi va fi recuperat şi depozitat în containere
metalice şi va fi preluat de un operator autorizat în decontaminarea acestuia.
Măsuri stricte care trebuie respectate pentru reducerea impactului asupra biodiversităţii
pe toată durata investiţiei:
- lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, se vor face astfel încât să se evite
deterioararea terenurilor adiacente perimetrului carierei;
- exploatarea se va efectua pe zone şi în trepte, după finalizarea lucrărilor de extragere
într-o zonă se va închide frontul de lucru, iar ulterior se va reface terenul şi se va
reîmpăduri zona;
- împădurirea se va efectua cu specii autohtone de foioase, specifice arealului afectat;
189
- este necesară reducerea zgomotului şi a prafului prin plantarea în lungul segmentului

drumului de acces de la baza carierei şi în jurul platformei tehnologice a unor perdele de
protecţie, formate din arbori specifici habitatelor existente în vecinatate;
- reducerea nivelului de zgomot prin măsuri tehnologice speciale;
- utilizarea în exclusivitate a gaurilor de foreză şi a sistemului Nonnel de puşcare cu trepte
de micro-intarziere pentru diminuarea şocului seismic;
- se vor utiliza materiale explozive care limitează emisiile de noxe în atmosferă;
- se vor monta sisteme de umectare a rocilor la o eventuală staţia de concasare şi sortare
ce se va instala pe platformă;
- se vor monta ecrane de protectie cauciucate la concasoare şi eventualele benzi
transportoare;
- în perioada de investiţie, deşeurile rezultate din excavatii (steril, sol) vor fi depozitate
temporar pentru utilizarea ulterioară a acestora;
- reutilizarea solului decopertat după o sortare prealabilă pentru separarea de fragmentele
mari de rocă din haldele de steril;
- pentru ca restaurarea să fie realizată eficient şi corespunzător este necesar a se solicita
expertiză şi asistenţă de specialitate cu înaltă calificare;
- se vor utilize echipamente, utilaje şi autovehicule performante cu un grad scăzut de noxe
emise în atmosferă;
-decopertarea zonei de implementare a proiectului şi detonarea se va efectua în lunile
iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie, ianuarie şi februarie;
-pentru a evita mortalitatea în timpul detonării cu explozibil a zonei de implementare a
proiectului, păsările şi mamiferele care se pot găsi pe amplasament vor fi alungate cu
metode specifice (focuri de armă trase în plan vertical) cu puţin timp înainte de detonare.
- lucrările de deschidere, pregătire şi exploatare, se vor face astfel, încât să se evite, pe cât
posibil, deteriorarea terenurilor adiacente perimetrului carierei;
- se va reduce zgomotul şi praful prin utilizarea de utilaje performante, folosirea
instalaţiilor de umectare şi prin plantarea în lungul segmentului drumului de acces de la
baza carierei şi în jurul platformei tehnologice a unor perdele de protecţie, formate din
arbori şi arbuşti din speciile autohtone;
- stropirea drumurilor de exploatare în perioadele de secetă prelungită şi temperaturi
ridicate pentru prevenirea antrenării pulberilor în suspensie în atmosferă, în concentraţii
ridicate;
190
-beneficiarul obiectivului se va obliga să protejeze, prin mijloacele adecvate, eventualele

specii vegetale şi animale care vor fi identificate în timpul procesului realizării lucrărilor de
investiţii, precum şi biodiversitatea existentă;
-la încetarea activitatii de exploatare se impune folosirea unor proceduri de reconstructie
ecologica adaptate conditiilor din zonă;
-procedeele tehnice care vor fi cuprinse în proiectul tehnic de refacere a mediului şi în
planul iniţial de încetare a activităţii, vor ţine cont de configuratia naturală a perimetrului
pentru ca acestea să se încadreze la specificul şi cadrul natural al zonei;
Planul de monitorizare a mediului, cu indicarea componentelor de mediu care urmează a

fi monitorizate, a periodicităţii, a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru
monitorizarea fiecărui factor.

exploatării cât şi după închiderea acesteia şi cuprinde trei etape:
monitorizarea în faza de implementare a proiectului (preproducţie)
monitorizarea în faza operaţională (de exploatare a carierei)
Monitorizarea în faza de implementare a proiectului.

Monitorizarea activităţilor în faza premergătoare exploatării au inclus şi vor include
activităţi de:
• inspecţie de mediu,
• studii şi observatii asupra biodiversitatii,
• analiza calităţii factorilor de mediu (apa, aer, sol, subsol, etc) aferente acestei faze.
• se vor realiza analize de calitatea apelor, de noxe, zgomot şi pulberi inainte de
inceperea lucrarilor în perimetrul pentru care se solicita acord de mediu.
Monitorizarea în faza operaţională (de exploatare a carierei).

• Se monitorizează calitatea apelor de suprafaţă.
191
Indicatorii de calitate ai apelor pluviale evacuate din cariera, trebuie să se încadreze în

limitele maxime admise stabilite în conformitate cu prevederile NTPA 001/2005
(Normativului privind stabilirea limitelor de incărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale
şi orăsenesti la evacuarea în receptorii naturali). Se propune pentru analiza probelor de
apa prelevate, determinarea de: pH; materii în suspensie; reziduu fix. Punctul de recoltare
va fi pe valea Popii, aval de carieră şi organizarea de şantier.
• Monitorizarea calităţii aerului.
Monitorizarea aerului se referă la determinarea în timp a calităţii acestuia de pe
amplasament, prin determinarea lunară de noxe, CO 2 şi pulberi.
• Monitorizarea biodiversităţii.
Asigurarea stării de conservare favorabile a siturilor Natura 2000 se va face prin
respectarea Avizului Universitaţii de Vest Vasile Goldis, custodele sitului Natura 2000, aviz
ce prevede monitorizarea, pe baza unui plan anual, a evoluţiei populaţiilor a cel putin 5
specii indicatoare de inters comunitar în jurul carierei. În funcţie de rezultatele
monitorizării, custodele va putea stabili noi măsuri privind reducerea impactului asupra
speciilor de importanţă comunitară, dacă este cazul.
• Monitorizarea deşeurilor.
Titularul va pastra acte cu privire la valorificarea, colectarea şi eliminarea deşeurilor şi va
întocmi fişa de gestiune a deşeurilor conform legislaţiei în vigoare.
Monitorizarea în faza de închidere şi post-închidere
• Monitorizarea calităţii solului.

Monitorizarea solului se referă la determinarea în timp a calităţii acestuia, de pe
amplasamentele care au fost resolificate. Probele de sol prelevate vor fi analizate (anual
pană se incadrează în limitele ordinului 756/1997) pentru: conţinutul de metale grele şi pH.
Datele obţinute din activităţile specifice de monitorizare vor fi introduse într-o bază de
date care va fi utilizată ca instrument de management în sprijinul planificării şi efectuării la
timp a activităţilor de monitorizare solicitate şi a identificării din timp a oricăror tendinţe
negative, în scopul anihilării sau atenuării acestora.
• Monitorizarea calităţii apelor de suprafaţă.
192
Se vor efectua în paralel şi analize de calitate a apelor de suprafaţă: pH; materii în

suspensie; reziduu fix.
• Monitorizarea biodiversităţii.
Monitorizarea evoluţiei populaţiilor a cel putin 5 specii indicatoare de inters comunitar în
jurul carierei.
193
BIBLIOGRAFIE SELECTIVA.
1) Ardelean, A., 2006 – Flora şi vegetaţia judeţului Arad, Edit. Academiei Române, Bucureşti;
2) Acad.Botnariuc N., dr.Tatole Victoria, Cartea roşie a vertebratelor din România, Academia
Română şi Muzeul Naţional de Istorie Naturală "Grigore Antipa", Bucureşti, 2005.
3) Cioacă Doina, ”Măsuri de conservare a speciilor de interes comunitar din România, dependente
de zonele umede”, Publicaţie electronică a Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului,
octombrie 2006.
4) Ciocârlan, V., 2009 – Flora ilustrată a României – Pteridophyta et Spermatophyta, Edit. Ceres,
Bucureşti;
5) Doniţă, N. et al., 2005 – Habitatele din România, Edit. Tehnică Silvică, Bucureşti;
6) Doniţă, N. et al., 1992 – Vegetaţia României, Edit. Tehnică Agricolă, Bucureşti;
7) Mountford, O., et al., 2008 – Natura 2000 în Romania, habitat fact sheets, EU Phare Project on
Implementation of Natura 2000 Network în Romania;
8) Mutihac, Vasile – Geologia României – 1983 - Editura Didactică şi Pedagogică , Bucureşti
9) Pop, I. (coord.), 1978 – Flora şi vegetaţia Munţilor Zărand, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-
Napoca;
10) Sanda, V., Popescu, A., Barabaş, N., 1997 – Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale
din România, Edit. „I. Borcea”, Bacău;
11) Sârbu, A., 2005 - Arii speciale pentru protecţia şi conservarea plantelor în România, Edit. Victor
B Victor, Bucureşti;
12) ***, "Strategia Protecţiei Mediului" – Protecţia Naturii “Capitalul Natural al României”,
Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile, www.mmediu.ro.
13) ***, Legea nr. 13 din 11 martie 1993 pentru aderarea României la Convenţia privind
conservarea vieţii sălbatice a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19
septembrie 1979.
14) ***, Legea nr. 13 din 8 ianuarie 1998 pentru aderarea României la Convenţia privind
conservarea speciilor migratoare de animale sălbatice, adoptată la Bonn la 23 iunie 1979.
15) ***, Legea nr. 89 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Acordului privind conservarea păsărilor de
apă migratoare african-eurasiatice, adoptat la Haga la 16 iunie 1995.
16) ***, Legislaţie europeană pentru protecţia naturii (Directiva Consiliului Europei 79/409/EEC
privind conservarea păsărilor sălbatice adoptată la 2 aprilie 1979 şi Directiva Consiliului Europei
92/43/EEC referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice adoptată
la 21 mai 1992).
17) ***, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007, modificată şi completată privind regimul
ariilor naturale , conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice.
18) ***, 2007 a – Ordonanţa de urgenţă privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea
habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, Monitorul României nr. 442/2007, Bucureşti;
19) ***, 2007 b – OM nr. 776/05.05.2007 privind declararea siturilor de importanţă comunitară, ca
parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România;
194
20) Regulamentul E-PRTR: Regulamentul (CE) nr. 166/2006 al Parlamentului European şi al

Consiliului privind înfiinţarea Registrului European al Poluanţilor Emişi şi Transferaţi şi
modificarea Directivelor 91/689/CEE şi 96/61/CE ale Consiliului
21) Directiva IPPC: Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea şi
controlul integrat al poluării.
22) Directiva privind accesul publicului: Directiva 2003/4/CE a Parlamentului European şi a
Consiliului din 28 ianuarie 2003 privind accesul publicului la informaţia de mediu şi de abrogare
a Directivei 90/313/CEE a Consiliului.
23) Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deşeurile periculoase din 12 decembrie 1991
24) Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deşeurile din 15 iulie 1975.
25) Documentul Ghid pentru implementarea EPER: Comisia Europeană, Bruxelles, Noiembrie 2000,
disponibil pe site-ul web al EPER: http://eper.ec.europa.eu/.
26) Raportul de revizuire al EPER: Comisia Europeană, Bruxelles, iunie 2004, disponibil pe site-ul
web al EPER http://eper.ec.europa.eu/.
27) Protocolul PRTR: Protocolul PRTR al CEE-ONU semnat de Comunitatea Europeană şi 23 de state
membre la 21 mai 2003 la Kiev care se bazează pe Convenţia de la Aarhus 1998 (Convenţia
privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în
probleme de mediu).
28) Legea Minelor nr. 85/27.03.2003 - HG 1208/2003 Normele de aplicare a Legii Minelor
nr.85/2003.
29) Legea nr.265/21.06.2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenta a Guvernului nr.
195/22.12.2005, Monitorul Oficial al României, 1.196/30.12.2005 – Partea I, cu rectificarea din
31.01.2006 (modificarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995, republicată în anul 2000).
195

Impact Valea Podului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Impact Valea Podului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Înscris în Registrul Naţional al elaboratorilor de studii pentru protecţia

mediului - poziţia 12, certificat de Ministerul Mediului.

Beneficiar: S.C. AL-MIN Construcţii s.r.l.

Introducere. Consideraţii generale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Pag. 4

1. Informaţii generale privind PP: titular, denumire, proiectanţi,

2. Descrierea proiectului şi etapele acestuia. ....................................... Pag. 24

3. Deşeuri rezultate . ..................................................... Pag. 74

4. Impactul potential şi cumulativ . ........................ .................... Pag. 79

5. Analizavariantelor/alternativelor . . ........................................... Pag. 141

6. Monitorizarea activităţilor de protecţie a mediului. ................................. Pag. 143

7. Situaţii de risc . ....................................................... Pag. 147

8. Descrierea dificultăţilor . ................................................. Pag. 151

9. Rezumat netehnic. . .................................................... Pag. 182

Bibliografie selectiva . ............... ................................... Pag. 194

Secolul al XX-lea a marcat schimbări spectaculoase în toate domeniile, prin

declarat că o navă spaţiala capabilă să călătorească în timp, dar numai în viitor, nu şi în

Dezvoltarea durabilă constituie un obiectiv global. Uniunea Europeana joacă un rol

Este necesară o importantă reorientare a investiţiilor publice şi private spre

propuse care trebuie să conţină estimarea impactelor economice, sociale şi de mediu.

Legislaţia românească privind evaluarea impactului asupra mediului

Evaluarea impactului asupra mediului este o procedura prin care se evaluează

ORDIN nr. 135/76/84/1284 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de

În ceea ce priveste protecţia naturii armonizarea legislatiei nationale cu Directivele

Ord. 1533/2008 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrării ariilor naturale

Legislaţia naţională prevede ca evaluarea impactului asupra mediului trebuie

Evaluare de mediu - elaborarea raportului de mediu, consultarea publicului şi a

Poluare potenţial semnificativă - concentraţii de poluanţi în mediu, ce depăşesc pragurile

Evacuare de ape uzate/evacuare - descărcare directă sau indirectă în receptori acvatici a

1.1. Titularul proiectului propus:

S.C. AL – MIN CONSTRUCTII S.R.L cu sediul în Dumbrăviţa, ferma 10 – camera 54,

1.2. Elaborator Studiu şi Raport la Studiul de evaluare a impactului asupra mediului:

Dr. PATKO ROBERT - Licenţiat în ecologie şi medicină; Doctor în geografie.

1.3. Denumirea proiectului propus:

Prezenta documentaţie a fost realizată în vederea obţinerii acordului de mediu

1.4. Proiectant general:

1.5. Date despre amplasament:

1.5.1. Date generale despre amplasament.

Perimetrul Valea Podului (scara

1.5.2. Suprafaţa şi limite:

Amplasamentul în suprafaţă totală de 306.779,00 mp, se află situat în localitatea

Coordonatele perimetrului de exploatare sunt redate în sistem STEREO 70.

Puncte contur perimetru coordonate

Suprafaţa totală de teren destinată propriu-zis extracţiei agregatelor minerale este

Din suprafaţa totală de teren destinată extracţiei diabazului

Această suprafaţă este delimitată de următoarele puncte ale căror coordonate

Nr. punct Coordonate

1.5.3. Accesul în zona; căi de comunicatie şi transport.

Accesul rutier în perimetrul de exploatare se va face de pe D.N. 7 Arad – Deva, la

1.5.4. Descrierea proiectului şi a etapelor acestuia.

CARIERA DE PIATRĂ – PERIMETRUL VALEA PODULUI COMUNA, VĂRĂDIA DE MUREŞ –

Prin aprobarea Planului Urbanistic Zonal „CARIERĂ DE PIATRĂ PERIMETRUL VALEA

1.5.5. Informatii privind producţia care se va realiza şi resursele folosite în scopul

Lucrările de investiţii sunt proiectate asfel încât să se asigure buna desfăşurare a

Suprafaţa totală exploatată este de 19.241,00 mp ce reprezintă 64,14 % din total

În procesul de realizare a etapei I a Carierei de piatră Valea Podului Vărădia de

1.5.5. Regimul juridic

Terenul este proprietatea Primăriei Comunei Vărădia de Mureş şi este concesionat

1.6. Necesitatea şi oportunitatea proiectului.

Scopul proiectului constă în deschiderea unei cariere pentru extracţia diabazului, în

Beneficiile publice ale investitiei vor consta în:

alinierea la standardele recunoscute pe plan international, precum şi la directivele

Deschiderea carierei Valea Podului, va crea condiţii pentru dezvoltarea activităţii de

1.7. Situaţia existentă.