DREPT ADMINISTRATIV

MULTIPLE CHOICE

1. Administratia publică se caracterizeaza prin aceea ca:

a. se identifică cu administratia de stat;
b. include si activitatea administratiei publice locale, a regiilor autonome, precum si a altor institutii publice;
c. este strâns legată de puterea executivă si se confundă cu aceasta.

R: b

2. Sunt principii ale administratiei publice:

a. principiul legalitătii contractelor negociate cu beneficiarii serviciilor publice;
b. principiul ierarhiei autoritătilor si actelor administrativ-fiscale;
c. principiul transparentei decizionale.

R: c
5. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele:
a. între sistemul administratiei publice si partidele politice nu există relatii speciale;
b. în statele cu sistem de guvernământ bazate pe existenta unui singur partid politic, sistemul administratiei publice este subordonat
structural si functional partidului politic respectiv;
c. în statele democratice, bazate pe regimuri politice cu mai multe partide, mediul politic are relatii directe cu sistemul administratiei publice.

6. Relatia dintre mediul politic si sistemul administratiei publice se caracterizează prin următoarele:
a. functiile de demnitate publică din ministere si cele de conducere a serviciilor publice deconcentrate din unitătile administrativ-
teritoriale sunt ocupate de oameni politici sau de persoane agreate de partidul aflat la guvernare;
b. oamenii politici sunt cei care au competenta de a elabora proiecte de decizii pe care sistemul administratiei le ia pentru restructurarea puterii
executive, cum ar fi, de exemplu, proiectele de legi sau de ordonante;
c. sistemul administratiei publice nu are competenta si capacitatea de a intra în relatii cu grupurile de presiune, ca elemente ale sistemului
politic, cum sunt grupările sociale sindicale, patronale, confesionale sau ale minoritătilor nationale.

7. Relatia dintre stiinta administratiei si stiinta dreptului administrativ se caracterizează prin următoarele aspecte:
a. dreptul administrativ nu are un obiect de cercetare distinct fată de stiinta administratiei;
b. stiinta administratiei se preocupă la modul general si de dreptul aplicabil administratiei publice, folosind rezultatele obtinute de
stiintele juridice;
c. între dreptul administrativ si stiinta administratiei există o relatie similară celei existente între dreptul public si dreptul privat,
între administratia publică si administratia privată.

9. Sunt izvoare directe ale dreptului administrativ:

a. Hotararile Guvernului;
b. ordinele emise de sefii serviciilor publice deconcentrate în unitătile administrativ-teritoriale;
c. doctrina si jurisprudenta.

10. Sunt izvoare ale dreptului administrativ:

a. hotărârile, deciziile si dispozitiile adoptate si, respectiv, emise de către autoritătile administratiei publice locale: consiliile judetene,
consiliile locale, presedintii consiliilor judetene, primarii;
b. Constitutiile Romaniei
c. contractele administrative.

11. Raporturile de drept administrativ au in continutul lor:

a. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea executării si
executarea în concret a legii si se stabilesc numai în activitatea organelor administratiei publice;
b. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului administrativ, care se formează în legătură cu organizarea
executării si executarea în concret a legii;
c. acele relatii sociale, supuse reglementărilor normelor dreptului, în general, si a dreptului administrativ, în special, care se formează în
legătură cu organizarea executării si executarea în concret a legii.

12. Raporturile de drept administrativ se stabilesc in urmatoarele domenii de activitate:

a. numai în activitatea organelor administratiei publice;
b. în activitatea organelor administratiei publice si în domeniul de activitate al altor autorităti publice, cum sunt organele puterii
legislative, organele autoritătii judecătoresti ori în domeniul de activitate al unor institutii publice sau de interes public;
c. numai în domeniul de activitate al institutii publice sau de interes public.

13. Cea mai des întâlnită categorie de raporturi juridice de drept administrativ este:
a. categoria raporturilor juridice de subordonare ierarhică;
b. categoria raporturilor juridice de participare si colaborare a organelor administratiei publice;
c. categoria raporturilor juridice de subordonare a particularilor fată de organele administratiei publice.

15. Resursele financiare extrabugetare ale organelor administratiei publice pot proveni si din:
a. din retinerea, potrivit legii, a unei cote procentuale din amenzile si confiscările dispuse în cadrul activitătii lor specifice;
b. de la bugetul de stat, în completarea fondurilor, constituite din taxe si impozite, destinate functionării institutiei publice în raport cu
domeniul specific de activitate;
c. din fondurile cu caracter nerambusabil.

16. Competenta organelor administratiei publice este acel element definitoriu care le da dreptul sa actioneze:
a. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de autoritate supremă în domeniul specific de activitate;
b. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept administrativ, pe baza si în executarea legii;
c. acel element definitoriu, care le dă dreptul de a actiona în regim de drept public, raportat exclusiv la necesitatea satisfacerii depline a
interesului public general.

17. Competenta organelor administratiei publice este un ansamblu de atributii publice:

a. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii, efectuând acte administrative,
operatii administrative si/sau simple operatii materiale;
b. ansamblul atributiilor publice conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii, efectuând operatii administrative cu
 caracter normativ sau individual, constând în acte administrative si/sau simple operatii materiale;
c. ansamblul atributiilor publice si private conferite acestora de lege pentru a actiona pe baza si în executarea legii.

25. Sunt criterii de organizare a sistemului organelor administratiei publice:

a. criteriul teritorial;
b. criteriul sursei mijloacelor materiale si resurselor financiare;
c. criteriul functional.

26. Potrivit criteriului teritorial, organele administratiei publice se împart în:

a. Parlament, Guvern, ministere, institutii publice si servicii publice;
b. organe centrale si organe locale;
c. Parlament, Guvern, ministere si autorităti ale administratie publice.

27. Atributiile generale ale Presedintelui României privesc:

a. legiferarea împreuna cu Parlamentul Romaniei;
b. domeniul politicii externe;
c. conducerea serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor.

28. Atributiile Presedintelui României ca sef al Executivului privesc:

a. desemnarea candidatilor pentru functiile de ministru;
b. desemnarea membrilor Guvernului pe baza votului de încredere acordat de Parlament;
c. revocarea si numirea unor membri ai Guvernului, în caz de remaniere.

29. Pot fi atacate în contencios administrativ decretele emise de Presedintele României care privesc:
a. desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
b. numirea Guvernului sau a unor membri ai Guvernului în caz de remaniere;
c. aplicarea regimului stării de război, al stării de asediu sau al stării de urgentă, în cazul în care au fost emise cu exces de putere.

32. Guvernul este alcătuit din urmatorii demnitari:

a. primul-ministru, ministri si alti membri stabiliti prin lege organică
b. primul-ministru, ministri, secretari de stat si alti membri stabiliti prin lege organică;
c. primul-ministru si ministri.

38. Autoritătile administrative autonome se pot înfiinta prin unul din urmatoarele acte normative:
a. prin hotărâre a Guvernului;
b. prin hotărâre a consiliului local sau judetean în raport cu interesul public, local sau judetean;
c. prin lege organică.

39. Din punct de vedere al limitelor autonomiei lor, institutiile autonome ale administratiei publice centrale îsi desfăsoară activitatea:
a. în coordonarea Guvernului;
b. sub controlul exercitat prin diverse forme de Parlament;
c. în afara oricarui control constitutional.

40. Actele administrative adoptate sau emise de institutiile administrative autonome au urmatoarele caracteristici:
a. sunt sustrase controlului Guvernului;
b. pot fi sustrase oricărei forme de control;
c. pot fi anulate de autoritatea ierarhic superioară institutiei administrative autonome emitente.

41. Au statutul de autorităti administrative autonome:

a. Avocatul Poporului;
b. Curtea Constitutională;
c. Consiliul National pentru Solutionarea Contestatiilor in Materia Achizitiilor
Publice.

42. Institutia prefectului reprezinta:

a. un organ al administratiei publice locale;
b. un organ unipersonal al administratiei ministeriale, având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în
care îsi desfăsoară activitatea;
c. o institutie administrativă autonomă, având competentă teritorială limitată la unitatea administrativ-teritorială în care îsi desfăsoară
activitatea.

43. Prefectul este numit si revocat de:

a. de Guvern;
b. la propunerea primului-ministru;
c. cu consultarea partidelor politice, care formează coalitia de guvernare.

44. Institutia prefectului îsi desfăsoară activitatea potrivit urmatoarelor principii:

a. potrivit principiului subordonării ierarhice fată de Guvern si Ministerul Administratiei si Internelor;
b. potrivit principiului autonomiei locale, în raport cu autoritătile administratiei publice locale;
c. potrivit principiului controluilui ierarhic al legalitatii actelor emise de autoritatile administratiei publice locale.

45. Prefectul si subprefectul fac parte din una dintre urmatoarele categorii de functionari publici:
a. înaltilor functionari publici;
b. persoanelor care ocupă functii de demnitate publică;
c. personalului autoritătilor administratiei publice locale.

46. Intre altele, sunt atributii ale prefectului si urmatoarele:

a. verificarea legalitătii actelor administrative de gestiune si a celorlalte acte adoptate sau emise de autoritătile administratiei
publice locale si judetene;
b. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale si judetene, a prioritătilor de dezvoltare teritorială;
c. exercitare controlului de tutelă administrativă.
47. In exercitarea atributiilor legale ce îi revin, prefectul emite:
a. decizii;
b. instructiuni;
c. ordine.

49. Consiliile locale si judetene sunt acele autoritati:

a. autorităti reprezentative ale administratiei publice locale;
b. autorităti deconcentrate cu caracter eligibil, colegial si deliberativ;
c. autorităti cu competentă specială în limitele unitătii administrativ-teritoriale.

50. Consiliile locale si primarii au, intre altele, si urmatoarele caracteristici si sunt:
a. autorităti administrative autonome;
b. autorităti între care se stabilesc si raporturi de subordonare;
c. autorităti între care se stabilesc raporturi de supraordonare si colaborare.

51. Consiliul judetean este o autoritate:

a. autoritate a administratiei publice care asigură conducerea activitătii consiliilor locale comunale si orăsenesti, în vederea realizării serviciilor
publice de interes judetean;
b. autoritate a administratiei publice cu competentă generală în limitele unitătii administrativ-teritoriale;
c. autoritate deconcentrată a administratiei publice locale.

52. Consiliile locale si consiliile judetene se aleg astfel:

a. prin vot universal, egal, indirect, secret si liber exprimat;
b. pe baza scrutinului uninominal;
c. potrivit principiului reprezentării proportionale.

53. Mandatul de consilier în consiliul local sau judetean poate înceta înainte de termen in una din urmatoarele situatii:
a. prin revocare;
b. prin pierderea drepturilor electorale;
c. pentru lipsă nemotivată la mai mult de 5 sedinte ordinare consecutive ale consiliului..

54. Consiliul local îsi desfăsoară activitatea în cadrul unor sedinte:

a. unor sedinte ordinare, lunar, la convocarea primarului;
b. unor sedinte extraordinare, la cererea secretarului localitatii respective;
c. unor sedinte extraordinare, la cererea a cel putin jumătate din numărul
consilierilor.

55. Sedintele consiliului local se desfasoara astfel:

a. sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea calificată a consilierilor în functie, prezenta acestora la sedintă fiind obligatorie;
b. sunt publice;
c. sunt conduse de cel mai vârstnic dintre consilieri.

56. Din punct de vedere al numarului de voturi, hotărârile consiliului local se adopta astfel:
a. se adoptă cu votul majoritătii membrilor consiliului;
b. prin care se stabilesc taxe si impozite locale se adoptă cu votul majoritătii consilierilor în functie;
c. trebuie să fie semnate de presedintele de sedintă si contrasemnate pentru legalitate de primarul localitătii.

57. Consiliul local poate fi dizolvat în una din urmatoarele situatii:

a. 3 hotărâri, adoptate într-un interval de cel mult 9 luni, au fost anulate în mod irevocabil de instanta de contencios
administrativ;
b. nu se întruneste timp de 3 luni în cursul unui an;
c. nu a adoptat nici o hotărâre în 3 sedinte ordinare consecutive.

58. Intre altele, sunt atributii ale consiliului judetean si urmatoarele:

a. stabilirea, cu avizul autoritătilor administratiei publice locale comunale si orăsenesti, a proiectele de dezvoltare urbanistică generală
a unitătilor administrativ-teritoriale componente;
b. adoptarea de hotărâri privind avizarea înfiintării de societătile comerciale în raza teritorială a unitătii administrativ-teritoriale;
c. adoptarea de hotărâri privind privatizarea societăti comerciale pe care le-a înfiintat si la care exercită toate drepturile aferente actiunilor
detinute.

59. Consiliul judetean îsi desfăsoară activitatea in una dintre urmatoarele forme:
a. în sedinte ordinare lunare, la convocarea presedintelui;
b. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea secretarului general al judetului;
c. în sedinte ordinare o dată la două luni, la convocarea presedintelui sau a vicepresedintelui, desemnat de presedinte prin dispozitie,
atunci când acesta se află în imposibilitate temporară de a-si îndeplini atributiile.

60. Intre altele, Consiliul judetean se dizolvă de drept în una dintre următoarele situatii:
a. nu se întruneste timp de 3 luni consecutive;
b. nu a adoptat, în 2 sedinte ordinare, nici o hotărâre;
c. numărul consilierilor se reduce sub două treimi si nu se poate completa prin supleanti.

61. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este incompatibilă cu una dintre următoarele functii:
a. functia de consilier local;
b. functia de cadru didactic;
c. orice functie în cadrul unei asociatii neguvernamentale.

62. Intre altele, calitatea de primar sau viceprimar este compatibilă cu una dintre următoarele functii:
a. functia de reprezentant al unitătii administrativ-teritoriale în adunările generale ale societătilor comerciale de interes local;
b. functia de membru al adunării generale a actionarilor sau asociatilor la o societate comercială;
c. functia de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăti comerciale de interes national.

63. Mandatul primarului nu încetează înainte de termen in una dintre situatiile urmatoare:
a. în situatia în care îsi schimbă domiciliul într-o altă unitate administrativ-teritorială, dar în acelasi judet;
 b. ca urmare a rezultatului unui referendum organizat anume în acest scop, la cererea a cel putin 25% dintre locuitorii cu drept de vot din
localitate;
c. în situatia în care este revocat din functie de ministrul administratiei si internelor.

64. Intre altele, sunt atributii ale primarului si urmatoarele:

a. aprobarea bugetului local si contul de încheiere a exercitiului bugetar;
b. exercitarea functiei de ordonator secundar de credite, pe baza si în executarea bugetului aprobat de consiliul judetean;
c. luarea de măsuri pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de urgentă.

65. În exercitarea atributiilor conferite de lege, primarul emite una din urmatoarele categorii de acte administrative:
a. dispozitii cu caracter normativ sau individual;
b. ordine si instructiuni;
c. decizii.

66. Actele emise de primar se contrasemnează de către:

a. presedintele de sedintă al consiliului local;
b. secretarul comunei sau orasului;
c. secretarul consiliului local.

71. Sunt trăsături caracteristice ale functiei publice, intre altele, si următoarele:
a. este o situatie juridică reglementată legal, în sensul că drepturile si obligatiile care formează continutul acesteia sunt prestabilite prin norme
juridice si prin actele de numire în functie emise de către organele administratiei publice;
b. reprezintă un ansamblu complex de drepturi si obligatii conferite titularului ei, care capătă un adevărat statut propriu si participă la realizarea
competentei întregului sistem al administratiei publice;
c. are caracter continuu în sensul că existenta drepturilor si obligatiilor care formează continutul său durează atâta timp cât durează
competenta organului administratiei publice pe care functionarul public o realizează, fără intermitente.

72. Functia publică se caracterizează si prin următoarele trăsături:

a. apartine numai functionarului public, învestit cu realizarea competentei ce revine organului administratiei publice din care face parte;
b. exercitarea drepturilor si îndeplinirea obligatiilor care formează continutul său reprezintă o facultate la aprecierea titularului functiei;
c. drepturile si obligatiile care formează continutul functiei publice nu sunt exercitate în regim de putere publică.

73. Sunt principii ale exercitării functiei publice, intre altele, si urmatoarele:
a. principiul transparentei, potrivit căruia exercitarea functiei publice implică furnizarea către structurile de informare a opiniei publice a tuturor
informatiilor legate de exercitarea functiei;
b. principiul eficientei si eficacitătii, potrivit căruia functia publică trebuie exercitată cu respectarea limitelor bugetului alocat organului
respectiv si, totodată, cu urmărirea celui mai bun rezultat social pentru cetătean si/sau colectivitate;
c. principiul impartialitătii, în sensul că functia publică va trebui să fie exercitată fată de subiectii tuturor raporturile juridice de drept administrativ
ce intră sub incidenta reglementării aplicabile.

74. În raport cu nivelul studiilor necesare ocupării lor, functiile publice se împart în trei clase:
a. clasa I, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licentă
sau echivalentă;
b. clasa a II-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii liceale, absolvite cu diplomă de licentă;
c. clasa a III-a, care cuprinde functiile publice pentru a căror ocupare se cer studii medii, absolvite cu diplomă.

75. Functiile publice de executie sunt structurate pe urmatoarele grade profesionale:

a. pe 4 grade profesionale: superior, principal, asistent si debutant;
b. pe 3 grade profesionale: superior, principal si debutant;
c. pe 3 grade profesionale: superior, principal si asistent.

76. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din administratia publică;
b. functionarilor publici din cabinetul demnitarului;
c. cadrelor didactice.

77. Prevederile Legii nr.188/1999 privind Statutul functionarilor publici se aplică urmatoarelor categorii de functionari publici:
a. functionarilor publici din aparatul de lucru al Guvernului;
b. functionarilor publici din autoritatea vamală;
c. functionarilor publici din politie.

81. Sunt conditii cerute de lege unei persoane pentru ocuparea unei functii publice, intre altele:
a. să aibă vârsta de minim 21 de ani împliniti;
b. să aibă exclusiv cetătenia română;
c. să cunoască limba română, scris si vorbit.

83. Functionarul public este în conflict de interese dacă se află în una dintre următoarele situatii:
a. este chemat să rezolve cereri, să ia decizii sau să participe la luarea deciziilor cu privire la persoane fizice si juridice cu care are relatii cu
caracter nepatrimonial;
b. participă în cadrul aceleiasi comisii, constituite conform legii, cu functionari publici care au calitatea de sot sau rudă de gradul IV;
c. interesele sale patrimoniale, ale sotului sau rudelor sale de gradul I pot influenta deciziile pe care trebuie să le ia în exercitarea functiei
publice.

85. Sunt drepturi ale functionarilor publice prevăzute de lege, intre altele, si urmatoarele:
a. dreptul la opinie, în virtutea căruia este interzisă orice discriminare pe criterii de apartenentă sindicală, convingeri religioase, etnice, de sex,
orientare sexuală, stare materială, origine socială sau de orice altă asemenea natură, cu exceptia celor de natură politică;
b. dreptul functionarului public de a fi informat cu privire la deciziile care se iau cu privire la organizarea si functionarea institutiei publice din
care face parte si a cărei competentă o realizează;
c. dreptul la grevă.

86. Sunt, potrivit legii, intre altele, îndatoriri ale functionarilor publici:
a. obligatia de a se abtine de la fapte care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului Corpului functionarilor
publici;
 b. obligatia de a se abtine de la exprimarea sau manifestarea publică sau particulară a convingerilor si preferintelor politice;
c. obligatia de a solicita sau accepta daruri sau orice avantaj, direct sau indirect, pentru el sau pentru altii, în legătură cu exercitarea atributiilor de
serviciu.

88. Din punct de vedere al interesului, delegarea functionarului public se realizează:

a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă si al functionarului public delegat;
b. în interesul autoritătii sau institutiei publice care deleagă;
c. în interesul functionarului public delegat.

89. Detasarea functionarului public se dispune:

a. în interesul autoritătii sau institutiei publice care dispune detasarea;
b. pentru o perioadă de cel mult 6 luni;
c. pentru o perioadă de 12 luni.

90. Transferul functionarului public se poate face:

a. în interesul serviciului, în mod unilateral de către autoritatea sau institutia publică din care face parte functionarul si numai în interesul autoritătii
sau institutiei publice la care se face transferul;
b. în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autoritătii sau institutiei publice de la care se transferă functionarul public;
c. în interesul serviciului, numai cu acordul scris al functionarului public.

91. Suspendarea raportului de serviciu al functionarului public are loc în una din următoarele situatii:
a. când functionarul public a fost transferat în interesul serviciului;
b. desfăsoară activitate sindicală pentru care este prevăzuta suspendarea, în conditiile legii;
c. este dispărut.

92. Raportul de serviciu al functionarului public încetează de drept in una din urmatoarele situatii:
a. la data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătoresti de declarare a mortii functionarului public;
b. ca urmare a constatării nulitătii absolute a actului administrativ de numire în functia de demnitate publică, de la data la care nulitatea a fost
constatată prin hotărâre judecătorească definitivă;
c. la data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter permanent, functia publică.

93. Încetarea raportului de serviciu are loc prin eliberarea din functia publică, pentru motive neimputabile functionarului public, în unul din
următoarele cazuri:
a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi
mai permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute;
b. ca urmare a respingerii cererii de reintegrare în functia publică ocupată de către functionarul public a unui functionar public eliberat sau destituit
nelegal ori pentru motive neîntemeiate, de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătoresti de reintegrare;
c. pentru incompetentă profesională în cazul obtinerii calificativului "satisfăcător" la evaluarea performantelor profesionale individuale pe o
perioadă de 2 ani consecutivi.

94. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea functionarului public în următoarele cazuri:
a. starea sănătătii fizice sau/si psihice a functionarului public, constatată prin decizie a organelor competente de expertiză medicală, nu îi mai
permite acestuia să îsi îndeplinească atributiile corespunzătoare functiei publice detinute;
b. ca sanctiune disciplinară, aplicată pentru săvârsirea repetată a unor abateri disciplinare;
c. dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public nu actionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 5 zile
calendaristice de la data intervenirii cazului de incompatibilitate.

95. Nu constituie abateri disciplinare săvârsite de functionarii publici:

a. întârzierea sistematică în efectuarea lucrărilor;
b. stabilirea de către functionarii publici de executie de relatii directe cu petentii în vederea solutionării cererilor acestora;
c. neglijenta în rezolvarea lucrării.

96. Răspunderea disciplinară a functionarilor publici este guvernată de următoarele principii de drept:
a. principiul proportionalitătii abaterii disciplinare si urmărilor acesteia;
b. principiul unicitătii răspunderii disciplinare;
c. principiul celeritătii si operativitătii tragerii la răspundere penala.

115. Consiliul local este considerat dizolvat de drept când:

a. nu se întâlneste timp de două luni consecutiv;
b. nu a adoptat în două sedinte ordinare consecutive nicio hotărâre;
c. numărul consilierilor se reduce sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.

116. Consiliul judetean este dizolvat de drept daca:

a. nu se întruneste timp de 2 luni consecutiv;
b. nu a adoptat între sedintele ordinare consecutive nici o hotărâre;
c. numărul consilierilor a scăzut sub 2/3 si nu se poate completa prin supleanti.

120. Mandatul primarului încetează de drept in una dintre urmatoarele situatii:

a. demisie;
b. la cererea a 1/3 din consilierii locali;
c. schimbarea domiciliului într-o altă unitate teritorial – administrativă.

122. Mandatul primarului este suspendat de drept în una din următoarele situatii:
a. pierderea drepturilor electorale;
b. ivirea unor situatii de incompatibilitate;
c. arestarea preventivă.

160. Sunt principii care stau la baza organizării şi dezvoltării carierei în funcţia publică:
a. principiul competenţei, potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin concurs
sau examen;
b. principiul motivării potrivit căruia, în vederea dezvoltării carierei, autorităţile şi instituţiile publice au obligaţia să sprijine iniţiativele privind
dezvoltarea profesională individuală a celor care sunt loiali conducerii acestora;
c. principiul competiţiei, potrivit căruia confirmarea cunoştinţelor şi aptitudinilor necesare exercitării unei funcţii publice se face prin
 concurs sau examen.

165. Delegarea reprezintă:

a. Delegarea reprezintă o schimbare temporară a locului de exercitare a funcţiei, de regulă într-o altă localitate şi la o altă autoritate sau
instituţie publică;
b. O măsură care nu se realizează în interesul autorităţii sau instituţiei publice care deleagă, ci al funcţionarului public delegat;
c. O măsura definitivă dispusă de conducerea autorităţii sau instituţiei publice.

166. Detaşarea reprezintă:

a. Măsura care se dispune fără acordul funcţionarului public;
b. Măsura care se dispune pentru o perioadă de cel puţin 6 luni într-un an;
c. Măsura care se dispune în interesul autorităţii sau instituţiei publice în care urmează să-şi desfăşoare activitatea funcţionarul public.

167. Transferul reprezintă o situaţie juridică survenită:

a. Numai cu acordul scris al funcţionarului public transferat;
b. O modalitate de modificare a raportului de serviciu, fie în interesul serviciului, fie la cererea funcţionarului public;
c. Numai în urma aprobării cererii de transfer de către conducătorul autorităţii sau instituţiei publice de la care se transferă
funcţionarul public.

170. Încetarea raporturilor de serviciu poate surveni:

a. Prin acordul neechivoc al părţilor;
b. Prin eliberare din funcţia publică;
c. Prin demisia comunicată prin orice formă de către funcţionarul public.

171. Raportul de serviciu nu încetează de drept:

a. La data decesului funcţionarului public;
b. La data expirării termenului pe care a fost exercitată, cu caracter temporar, funcţia publică;
c. La data pronunţării hotărârii judecătoreşti de declarare a morţii funcţionarului public.

172. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică:
a. Pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "satisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
b. Starea sănătăţii fizice sau / şi psihice a funcţionarului public, constatată în mod vizibil, nu îi mai permite acestuia să îşi îndeplinească
atribuţiile corespunzătoare funcţiei publice deţinute;
c. Autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de
funcţionarul public.

173. Încetarea raportului de serviciu va avea loc prin eliberarea din funcţia publică:
a. Funcţionarul public nu mai îndeplineşte condiţiile generale pentru ocuparea funcţiei respective;
b. Ca urmare a refuzului întemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii în
funcţie;
c. Autoritatea sau instituţia publică îşi reduce personalul ca urmare a reorganizării activităţii, prin reducerea postului ocupat de
funcţionarul public.

174. Raportul de serviciu va înceta prin destituirea funcţionarului public, ca sancţiune disciplinară:
a. Pentru incompetenţă profesională în cazul obţinerii calificativului "nesatisfăcător" la evaluarea performanţelor profesionale individuale;
b. Ca urmare a refuzului neîntemeiat al înaltului funcţionar public de acceptare a numirii într-o altă funcţie în virtutea principiului mobilităţii
în funcţie;
c. Dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar funcţionarul public nu acţionează pentru încetarea acestuia în termenul
prevăzut de lege.

175. Încetarea raportului de serviciu are loc prin demisia funcţionarului public:
a. In situatia în care a fost notificată în scris persoanei care are competenţa legală de numire în funcţia publică;
b. In situatia în care funcţionarul nu si-a respectat obligatiile stabilite prin contract;
c. La expirarea termenului stabilit de conducătorul autorităţii sau instituţiei publice.

182. Comisiile de disciplină:

a. Sunt structuri deliberative, fără personalitate juridică, independente în exercitarea atribuţiilor ce le revin;
b. Se constituie în cadrul autorităţilor sau instituţii publice ierarhic superioare, prin act administrativ al conducătorului acestora;
c. Au competenţa de a analiza faptele funcţionarilor publici sesizate ca abateri disciplinare şi de a propune modul de soluţionare, prin
individualizarea sancţiunii disciplinare aplicabile sau clasarea sesizării, după caz.

183. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:

a. Prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat;
b. Garantarea dreptului la apărare, conform căruia este obligatoriu ca funcţionarul public să fie asistat pe parcursul procedurii de cercetare
administrativă;
c. Legalitatea sancţiunii, conform căruia comisia de disciplină nu poate propune decât sancţiunile disciplinare prevăzute de lege.

184. Comisiile de disciplină îşi desfăşoară activitatea cu respectarea următoarelor principii:

a. Unicitatea sancţiunii, conform căruia pentru orice abatere nu se poate aplica decât o singură sancţiune disciplinară;
b. Garantarea dreptului la apărare, conform căruia funcţionarul public are dreptul de a fi audiat, de a prezenta dovezi în apărarea sa şi
de a fi asistat sau reprezentat;
c. Prezumţia de nevinovăţie, conform căruia funcţionarul public este considerat nevinovat.

185. Răspunderea civilă a funcţionarilor publici presupune ca :

a. Fapta trebuie să reprezinte o încălcare a îndatoririlor de serviciu;
b. Persoana vinovată trebuie să aibă calitatea de salariat;
c. Trebuie angajată pentru pagubele produse cu vinovăţie patrimoniului autorităţii sau personalului acesteia.