Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
REFERAT
La disciplina “Fundamentele managementului organizației II”
Tema “Henry Ford”
Bălți, 2019
Date biografice
Henry Ford s-a născut pe data de 30 iulie 1863, intr-un satuc din apropierea oraselului
provincial Dirborn,statul Michigan,SUA.In adolescenta el a fost numit „baiat de tara ”
,care aparent nu se inscria in peisajul social orasenesc .Insa „baiatul de tara ”era talentat
,inzestrat cu o mare capacitate de munca.
In 1879 a fost salahor de mecanic in Detroit .Apoi a lucrat mecanic in diferite companii
industriale .Sirguincios cum era ,baiatul de tara a devenit in scurt timp un mecanic si inginer
minunat .In 1893,Ford a fost invitat sa lucreze in Compania electrica Edison.
Insa in 1899 se transfera la compania de automobile din Detroit .Pe parcursul unui an
(1892-1893) el personal a „desenat” motorul cu combustie interna cu o capacitate de 4 litri
,folosind in acest scop ideea descrisa intr-un articol , publicat intr-un jurnal englez din acele
timpuri.
Henry Ford (1863-1947) , inginer si economist genial , a creat propriul motor cu combustie
interna,precum a construit si automobilul care ii poarta numele .El a fondat intovarasirea
automobilistica pe actiuni Ford .Henry Ford a reusit sa creeze o piata de automobile cu un
volum de vinzari de 50 milioane masini cu o valoare de 600 miliarde dolari SUA , ce cuprinde
intreaga lume.Acesta a fost desemnat in 1999 “businessmanul secolului”.
Ford a creat “automobilul pentru toti” in 1903 , apoi a fondat compania automobilistica
“Ford motors “,care este astazi una dintre cele mai bogate si mai influente corporatii
transnationale din lume .Ford avea un caracter de inginer-novator de invidiat.El aplica imediat in
practica ideile ,indiferent de unde ar fi venit ele: de la sine insusi sau de la subalternii sai ,de la
alti savanti din diferite tari ale lumii. Cele trei lucrari ale lui Ford sunt adevarate “biblii de
afaceri ” pentru toti intreprinzatorii din lume .
In lucrarile sale “Viata mea,realizarile mele” si “Astazi si maine” Henry Ford si-a expus
crezul sau :”intreprinderea nu poate fi administrate la intimplare –ea trebuie sa se conduca de
plan”. El sublinia in mod deosebit ca “unii oameni nu pot intelege acest lucru .Este msi usor sa te
iei dupa multime ,sa accepti conditiile asa cum sunt, sa profiti de ocazie pentru a stoarce cit mai
mult si a te lauda cu dibacia ta.Dar acest lucru este incompatibil cu ideea de deservire.La fel si cu
gestiunea de afaceri .Acest lucru este incompatibiul si cu acumularea capitlului”.Ford a numit
planul sau –plan de afaceri ,pentru a sublinia prioritatea producerii asupra beneficiului.
“Planul de afaceri ” , in conceptia lui Ford ,reprezinta schita de constructor plus planul
miscarii fluxului tehnologic .Mostenitorii lui au demonstrate ca “administrarea planica incepe cu
schita …” si de aceea ,in continuare “productia nu este administrata de om ,ci de procesul
muncii”, adica de “autoritatea sistemului de conveiner”. Intr-un astfel de sistem fiecare
operatiune de productie este personalizata si, ca urmare ,aproape ca exclude necesitatea unei
armate numeroase de controlori.
Ford a deschis o sectie de planificare atunci cind in 1902-1903 a creat compania “Ford
motors”.Sectia, la rindul ei , a creat structura organizatorica de administrare a intregii companii.
Ford le insufla subalternilor sai adevaratul incontestabil ca succesul companiei se sprijina “… p e
metodele planice si pe corelarea planica a proceselor de productie”.
In cazul in care se aplica aceste metode , produsul final incepe cu schitele .Planul si
proiectul –sunt preocuparea intreprinzatorului.”….Cel care elaboreaza planul , intreprinzatorul,-
scrie Ford ,-ar trebui sa stie exact ce doreste sa realizeze…”.”Eu schitez planul in care fiecare
detaliu este gindit pina la sfirsit”,afirma Ford.
Ford era ferm convins ca “…. Planul de lucru ,minutios elaborate ,poate sa se realizeze in
fapte si sa duca la rezultate foarte bune ”.
Insa nici lui Ford nu i-a mers totdeauna bine .S-au intimplat si excedente “…de marfuri
necorespunzatoare ,care insa nu pot fi calificate drept supraproductie , ci drept o productie
lipsita de plan “.
Ford insa credea sincer ca , cu timpul .”… lumea isi va concentra atentia,interesul si
energia asupra crearii planurilor in numele bunastarii omenirii…”
2
Fordism
Henry Ford a creat ,in baza pricipiului productiei planice ,un sistem pur stiintific privind
organizarea productiei prin metoda de banda ,pe care l-a implementat personal la uzinele de
automobile ale companiei sale in doua orase din statul Michigan.
Acest sistem a fost raspindit in lume sub denumirea “fordism”. El constituie o sinteza a
metodelor noi de organizare si administrare a intreprinderilor industriale mari in baza
principiului productiei in flux.Ford a utilizat in cazul acesta teoria lui Smith despre
specializarea ingusta .
Adam Smith sublinia ca la producerea boldului sunt folosite 18 operatii ,fiecare dintre
care era efectuata de un singur angajat dupa principiul: o operatie –un angajat .Smith scria :
“dezvoltarea maiestriei muncitorului este legata in mod obligatoriu de cantitatea de munca pe
care el este in stare sa o indeplineasca ,iar divizarea muncii , care limiteaza muncitorul la o
singura operatie simpla si care face aceasta operatie singura preocupare a vietii lui ,mareste intr-
o mare masura abilitatea muncitorului “.
Productia de automobile a lui Ford a fost create pe principiile divizarii muncii aplicata la
manufactura Smith. Ford a transformat ideea in putere.Iar puterea –e viata.Daca pe timpul lui
Smith divizarea muncii in cadrul manufacturii de bolduri marea productivitatea de 240 de ori
,atunci divizarea muncii la uzinele de automobile Ford avea un efect de doua ori mai mare-
productivitatea muncii a crescut de peste 500 de ori ,la producerea automobilului model “T” la
conveier.
La uzinele Ford fiecare muncitor, lucrind la linia de asamblare,efectua o singura
operatiune , care uneori insemna doar o singura miscare , si pentru efectuarea careia nu era
nevoie numaidecit sa ai o calificare inalta.
Ford nota ca pentru 43 la suta dintre muncitori era suficenta o pregatire de o zi, 36 la suta –de
la o zi pina la o saptamina., 6 la suta – una- doua saptamini, pentru 14 la suta – de la o luna pina
la un an.
Lui Ford ii apartin si realizari cu titlu de noutate , ca tipizarea productiei , standardizarea si
uni ficarea pieselor , compatibilitatea pieselor , blocurilor si asamblelor. Ca rezultat , a crescut
considerabil productivitatea muncii, a scazut pretul de cost , s-au redus preturile , a crescut de
doua ori salariul zilnic si ,in fine , au crescut esential profiturile . Astfel ,”modelul T” ,editia
1910 se vindea la pret de 780 de dolari SUA , iar peste patru ani a cazut pina la 360 de dolari .
Henry Ford nu recunostea crizele si concurenta .El scria ca totul depinde de omul de afaceri
.Daca el se conduce de un plan , daca intreprinderea acestuia se aseamana cu un laborator
stiintific , daca el plateste bine muncitorii si le creeaza conditii adecvate pentru munca si odihna
, atunci productivitatea creste considerabil, iar cheltuielile si preturile scad.In consecinta , creste
profitul .
Ford intelegea bine ca sistemul de conveier nu este perfect.In 1913 ,bunaoara intensitatea
3
conveierului a dus la concedierea in masa a angajatilor, care nu puteau suporta ritmul inalt .
Cum a procedat in cazul acesta?
El a ridicat salariul de la 2,5 la 5 dolari pe zi ; i-a facut pe muncitori actionari ai companiei
sale ; a creat conditii ideale de munca si odihna ; angajatii au fost asigurati cu apartamente ,iar
copiii acestora isi faceau studiile in institutii superioare de invatamint pe banii companiei .Ford
era ,de fapt, departe de gindul de a face un act de binefacere , el incerca prin crearea unor
conditii de munca bune sa-si mentina sistemul si sa obtina totodata o productivitate a muncii cu
mult mai inalta.
Pentru Ford, realizarea a fost la nivelul intuitiv, sau de speculare a existentei pietei auto.
Piata auto a fost mereu acolo, Ford nu a facut decat sa ofere modelele. Faptul ca pretul
masinilor a fost unul rezonabil, a condus la generarea unor cereri fara precedent.
Din profiturile generate in urma cererilor s-a investit in cresterea eficentei si in standardizare.
Cand spui Henry Ford, spui clasic. Modelele lui de masini, au fost mereu simple (modelul T)
Apoi, e cel putin impropriu sa spui mananagement si sa vorbesti de stilul lui. De ce?
Daca exista ateism in management, atunci Henry l-a inventat. Ford nu a crezut nici o clipa in
management si nu l-a aplicat. Nu a abordat modele complicate, nu a avut strategii de
management, KISS (Keep it Simple Stupid) a fost modelul caracteristic. A vrut, si s-a asteptat
sa faca miliarde de dolari, singur, fara un management clar. Nu avea, nici ingineri, nici oameni
de vanzari si nici executivi. A mers pe infiintarea locurilor de munca si nu pe ierarhizarea
posturilor.
Nu va fi niciodata recunoscut drept un uman, un lider al oamenilor, un manager iubit ci, un
manager care a produs productia in masa!
Henry Ford s-a stins din viata pe 7 aprilie 1947, in urma a doua atacuri de cord.
4
Concluzia:
Henry Ford reprezinta o personalitate impunatoare care si-a adus aportul la dezvoltarea
managementului printr-o serie de realizari marcante:
§ Autor al unui nou mod de organizare a producţiei industriale, cunoscut sub denumirea
de fordism.
§ Prin diferite optimizări, în special la linia de ansamblare, prin realizare unor standarde
pentru maşini, Ford a reuşit să o ia înaintea celorlalţi competitori cu o maşina ieftină,
standardizată, ajungand ca produca mai mult decat orice alta companie
§ Intentia lui Henry Ford a fost clar aceea de a produce cel mai mare numar de vehicule,
de conceptie rezonabila, la cel mai jos cu putinta pret.
1. „Nici o sarcina nu este prea grea dacă o împarţi în câteva sarcini mai mici.”
2. „Nu banii iti aduc siguranta. Siguranta ti-o poate da doar un bagaj valoros de cunostinte,
experienta si abilitati.”
3. „Esecul nu inseamna decat oportunitatea de a incepe din nou, de data asta mai inteligent.”
Bibliografie:
5
1) Enciclopedie „Clasicii Managementului” ,editura „Piter”, Sankt-Petersburg ,
2001;
4) http://www.hfmgv.org .