GHID METODOLOGIC din 15 martie 2006

de implementare a Standardelor minime obligatorii pentru Centrul maternal

EMITENT  MINISTERUL MUNCII, SOLIDARITĂŢII SOCIALE ŞI FAMILIEI - AUTORITATEA
NAŢIONALA PENTRU PROTECTIA DREPTURILOR COPILULUI
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 458 bis din 26 mai 2006

_________Notă *) Aprobat prin Ordinul nr. 101 din 15 martie 2006, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 458 din 26 martie 2006

Capitolul 1 PRINCIPII DE LUCRU

La baza prezentului ghid metodologic stau toate principiile prevăzute în Convenţia

ONU cu privire la drepturile copilului ratificata prin Legea nr. 18/1990,
republicată, precum şi principiile menţionate în Legea nr. 272/2004 cu privire la
protectia şi promovarea drepturilor copilului. Pentru activitatea CM sunt prioritare
urmatoarele:
1. Principiul ingrijirii copilului în familie. Copilul îşi poate atinge maximul
potentialului sau fizic şi psihic numai alaturi de parintii săi. În CM se asigura
stabilitatea relatiei copilului cu mama sa. Prin activităţile desfăşurate se creeaza
cadrul necesar pentru menţinerea şi dezvoltarea relatiilor intrafamiliale.
2. Principiul abordarii comprehensive, conform caruia în CM se asigura un mod global
şi unitar de abordare a cazurilor de către echipa multidisciplinara.
3. Principiul interventiei planificate, conform caruia în CM se asigura o
interventie personalizata, pe o perioadă determinata de timp, cu obiective,
activităţi şi termene de realizare prestabilite, adecvata nevoilor clientului, ce
are la baza un plan elaborat şi pus în practica de către specialisti în acord cu
mama şi cu participarea ei directa.
4. Principiul parteneriatului, potrivit caruia familiile şi profesionistii sunt
parteneri în luarea deciziilor care le influenţează viaţa. Recomandam ca, în lucrul
cu familiile sa respectam urmatoarele valori:
- siguranţa copilului este principala preocupare;
- copiii au dreptul la propria lor familie;
- familia este sursa fundamentala de ingrijire şi ocrotire a copiilor;
- familiile au dreptul sa li se respecte propriile traditii culturale, rasiale,
etnice şi religioase;
- criza reprezinta o oportunitate pentru schimbare;
- o interventie neadecvata poate fi dăunătoare pentru integritatea şi functionarea
familiei;
- familiile care aparent nu au nici o speranta se pot schimba şi dezvolta;
- familiile sunt experte în rezolvarea propriilor probleme;
- este datoria noastra sa insuflam speranta.
5. Principiul interventiei limitate în timp, conform caruia acordarea serviciilor în
CM se realizează pentru o perioadă de timp limitata şi adecvata nevoilor specifice
fiecarui caz în parte.
6. Principiul confidentialitatii afirma dreptul clientului la intimitate şi la
respectarea vietii sale private. Beneficiarii din CM au dreptul ca relaţia de
asistenţa să se realizeze cu respectarea legilor, politicilor şi standardelor etice
privitoare la confidentialitate. În abordarea cazului, profesionistii implicati vor
face distinctia între informatia publică şi cea privată, vor colabora şi vor face
schimb de informaţii cu privire la caz numai în interesul clientului şi cu acordul
prealabil al acestuia.

Capitolul 2 ADMITEREA IN CENTRUL MATERNAL

CM reprezinta un serviciu de protecţie de tip rezidential care ocroteste, sprijina

şi asista cuplul mama-copil în situaţie de nevoie.
2.1. Dezvoltarea listei criteriilor minime de admitere
Fiecare CM îşi poate dezvolta propriile criterii de admitere, în functie de nevoile
existente la nivelul judeţului/comunităţii careia i se adreseaza.
Pot beneficia de servicii în CM cel puţin:
● mame adolescente,
● mame seropozitive,
● mame singure,
● mame ce au mai mulţi copii, dintre care cel puţin unul dintre ei să aibă vârsta
cuprinsa între 0-3 ani şi
● femei insarcinate aflate în ultimul trimestru de sarcina.
2.2. Identificarea cazului se poate realiza prin mai multe modalităţi:
● solicitare directa (la DGASPC/OPA care are organizat CM);
● referire (din partea asistentului social din cadrul SPAS sau a persoanei cu
atribuţii în asistenţa sociala din comunitatea din care provine mama/gravida sau din
partea maternitatii);
● autosesizare urmata de transfer din cadrul unui alt serviciu din cadrul
DGASPC/OPA, de regula în cazul unei gravide minore cu măsura de protecţie de tipul
plasamentului sau plasamentului de urgenta;
● sesizare din partea unei persoane fizice.
2.3. În functie de identificarea cazului, evaluarea initiala se realizează de către:
● Asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala în
cazul solicitarii directe sau a unei sesizari din partea unei persoane fizice la
primarie. În baza evaluării initiale, se întocmeşte planul de servicii, care se
aproba prin dispoziţia primarului şi în baza caruia se realizează admiterea cuplului
mama-copil/a gravidei în CM. Având în vedere ca CM se afla în structura DGASPC sau
OPA, în vederea emiterii dispozitiei de admitere de către conducerea acestora, se
recomanda ca asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa
sociala sa contacteze DGASPC în vederea demararii procedurilor legate de admiterea
în CM (referirea cazului). DGASPC are obligaţia de a desemna un manager de caz care
să aibă în responsabilitate cazul, conform standardelor minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protectiei copilului; astfel:
a) dacă evaluarea initiala a fost realizata de asistentul social din cadrul SPAS, se
recomanda ca DGASPC sa recunoasca oficial calitatea acestuia de manager de caz, iar
compartimentul corespunzător din cadrul DGASPC (de regula compartimentul pentru
ingrijirea de tip rezidentiala; având în vedere ca DGASPC de la nivel judetean
detine şi servicii de prevenire cum este cazul CM, precum şi faptul ca realizează
activităţi de prevenire în special pentru copiii cu risc de parasire în unitatile
sanitare, ar trebui ca să aibă în structura sa compartimente de prevenire asa cum au
DGASPC de la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti) sa supervizeze activitatea
managerului de caz de la nivelul SPAS, precum şi cea a responsabilului de caz din
CM;
b) dacă evaluarea initiala a fost realizata de persoana cu atribuţii în asistenţa
sociala, DGASPC va desemna un manager de caz din aparatul propriu (din cadrul
compartimentului mentionat anterior) sau, dacă exista locuri libere în CM privat şi
criteriile minime de admitere permit primirea cuplului mama-copil/a gravidei (în
urma consultării cu coordonatorul CM) va solicita nominalizarea unui manager de caz
de pe lista OPA care a organizat CM respectiv;
● Managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA în situaţia transferului;
● Asistentul social/alt profesionist din cadrul DGASPC/OPA, obligatoriu împreună cu
asistentul social din cadrul SPAS (şi care se recomanda sa devina manager de caz)
sau cu persoana cu atribuţii în asistenţa sociala (caz în care se recomanda ca
managerul de caz să fie de la DGASPC/OPA) în situaţia solicitarii directe sau a unei
sesizari din partea unei persoane fizice la DGASPC/OPA, precum şi în situaţia
referirii din partea maternitatii.
2.4. Acomodarea cuplului mama-copil în centrul maternal
Înainte de luarea dispozitiei de admitere în CM, se recomanda ca mama/gravida sa
viziteze CM şi să fie informata cu privire la drepturile şi oblibaţiile ce-i revin
pe perioada rezidentei, asupra misiunii şi metodologiei din CM. Acomodarea va fi
facilitata de către toţi membrii echipei, dar cu precadere de către coordonatorul CM
şi de către responsabilul de caz.
În primele zile de rezidenta se va da posibilitatea adaptarii la noua situaţie.
Cuplului mama-copil i se va asigura linistea şi intimitatea necesară pentru a-şi
depăşi temerile interioare şi pentru a se simti cat mai confortabil în noua
situaţie. Este de recomandat ca în primele zile mama să fie scutita de activităţi
administrative, altele decat cele legate de igiena şi hranirea ei şi a copilului
sau. I se vor facilita intalniri sau convorbiri telefonice cu prietenii sau rudele
sale, va fi ajutata să îşi personalizeze camera şi va fi implicata, alaturi de
celelalte persoane rezidente, în activităţi plăcuţe şi relaxante, menite sa
faciliteze relationarea noii rezidente cu grupul de beneficiare din CM. Vor fi
observate reactiile mamei şi copilului şi se va actiona cu grija pentru evitarea
instalarii sentimentului de respingere, de neadecvare sau al deprimarii. Mama va fi
abordata în mod pozitiv atât ea ca persoana, cat şi relaţia ei cu copilul sau. Se va
pune accent pe caracteristicile pozitive personale şi pe aspectele benefice ale
relatiei dintre mama şi copil. Mama va fi incurajata în permanenta sa ceara ajutor
ori de cate ori simte ca are nevoie. Beneficiarele vor fi incurajate să îşi discute
temerile, problemele majore şi ingrijorarile cu echipa de profesionisti a CM pentru
a putea menţine astfel un climat tonic, pozitiv, de abordare cu optimism a
situaţiilor de viaţa problematice.
2.5. Caz particular
De regula admiterea cuplului mama-copil/gravidei în ultimul trimestru de sarcina se
realizează în mod voluntar şi în baza dispozitiei de admitere emisa de directorul
general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA (cei care au în mod legal
dreptul de a înfiinţa CM).
În cazul mamei/gravidei minore, situaţia este alta: fiind vorba de o separare a
minorei de parintii săi, temporara sau definitivă, conform legii trebuie să se
decida o măsura de protecţie speciala şi anume plasament în CM. Copilul/copiii
minorei nefiind în situaţie de separare atunci pentru acestia se recomanda luarea
dispozitiei de admitere de către directorul general/executiv al DGASPC, respectiv
conducerea OPA.
Recomandam aplicarea acelorasi proceduri şi în cazul mamei/gravidei minore
căsătorite sau care a fost căsătorita. Desi aceasta are capacitate deplina de
exercitiu şi discernamant obtinute prin căsătorie, ea se afla intr-o situaţie
dificila, în cazul în care familia nu o poate sustine sau nu are familie, şi ca
atare poate beneficia de o măsura de protecţie speciala conform legii.
În concluzie, ne putem confrunta cu urmatoarele posibilitati:
a) plan de servicii pentru prevenirea separarii copilului de mama sa, întocmit de
asistentul social din cadrul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala şi
aprobat prin dispoziţie a primarului şi dispoziţie de admitere din partea directorul
general/executiv al DGASPC, respectiv conducerea OPA;
b) plan individualizat de protecţie pentru gravida minora, întocmit de managerul de
caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza hotărârii de plasament emisa de CPC
sau instanţa judecătorească;
c) plan individualizat de protecţie pentru cuplul mama minora-copil, centrat pe
copil, întocmit de managerul de caz din cadrul DGASPC/OPA şi admitere în baza
hotărârii de plasament emisa de CPC sau instanţa judecătorească pentru mama minora
şi dispoziţie de admitere din partea directorul general/executiv al DGASPC,
respectiv conducerea OPA pentru copil.

Capitolul 3 MODELE DE INTERVENTIE

Criza este definita în multe moduri. În general, situaţia de criza face referire la
reactiile emotionale acute, care survin în urma unor situaţii traumatice şi care
genereaza incapacitatea temporara a unei persoane/familii de a face faţa situaţiilor
cotidiene de viaţa.
3.1. Prevenirea situaţiilor de criza
Pentru a se preveni confruntarea cu situaţiile de criza sau pentru a atenua impactul
acestora atunci când ele s-au produs deja, în CM se poate actiona lucrandu-se
individual cu mamele şi cu familiile acestora sau cu intregul grup de mame.
Scopul acestor acţiuni este de a forma la nivelul clientilor mecanisme de adaptare
care să le ofere posibilitatea prevenirii situaţiilor de criza sau confruntarea cu
criza în condiţiile unei abilitati crescute de gestionare a acesteia. În sedintele
de consiliere, clientii pot fi invatati sa:
● identifice sursele de criza,
● sa anticipeze perioada aparitiei acesteia,
● sa realizeze planuri de actiune pe care să le urmeze dacă va fi cazul,
● sa cunoasca reactiile generate de criza,
● sa identifice reactiile emotionale imediate şi pe termen lung (furie, durere,
iritabilitate, disperare, depresie, suicid),
● sa identifice reactiile comportamentale şi fiziologice manifeste în criza
(izolare, plans, evitare, stare fizica de rau),
● sa identifice tiparele de gandire dezadaptativa (autoinvinuirea, blamarea altora,
evaluarea catastrofica a situaţiilor),
● să îşi dezvolte abilitatile sociale şi în special reteaua de suport social,
● sa invete metode eficiente de rezolvare a problemelor şi de luare a deciziilor,
● să îşi dezvolte abilitatile de management emotional.
Mamele pot fi invatate sa identifice factorii care pot genera situaţii de criza şi
sa actioneze preventiv pentru evitarea confruntarii cu aceste situaţii, de exemplu:
1. Dacă merge la un interviu pentru angajare la o ora indoielnica şi într-un cartier
nesigur, cineva cunoscut sa o insoteasca sau, cel puţin, sa lase la responsabilul de
caz adresa la care urmeaza să se duca;
2. Dacă se intalneste cu fostul partener pentru a discuta cu privire la viitorul
copilului şi dacă acesta este o persoană violenta şi stie ca este posibil ca el să
se manifeste într-un mod agresiv, atunci sa evite intalnirea cu el în locuri
izolate, în spatii închise şi la ore tarzii.
Dacă exista sansele aparitiei unui eveniment traumatic în viaţa ei sau cu cineva din
anturajul ei, atunci clienta trebuie invatata cui anume trebuie să se adreseze în
cel mai scurt timp pentru a primi ajutor.
3.2. Interventia în situaţii de criza
Prin interventia în criza se urmareste identificarea unor modalităţi de depasire a
acesteia cu ajutor specializat. Rezultatul final al interventiei este îmbunătăţirea
situaţiei de criza. Este o interventie de scurta durata, în medie 6 saptamani şi
este centrata pe "aici şi acum" în care capacitatea de lupta a persoanei/familiei
este mobilizata şi orientata spre folosirea resurselor personale, sociale şi de
mediu. Interventia în criza incorporeaza o viziune eclectica, reunind aspecte din
terapii psihodinamice, comportamentale, cognitiv - comportamentale, suportive şi
terapii de familie.
În abordarea clientului vom tine cont de faptul ca acesta poate trece printr-o dubla
tensiune: pe de o parte problema în sine este simtita ca o amenintare iar, pe de
altă parte, incapacitatea de a-şi rezolva singur problema duce la cresterea
tensiunii şi a adancirii sentimentului de neputinta. Dintre caracteristicile crizei,
cel mai des amintita este cea care face referire la faptul ca orice criza reprezinta
o oportunitate de crestere şi schimbare. Criza ne confrunta cu situaţii noi şi ne
obliga sa experimentam, incercam sau/şi sa invatam noi strategii de adaptare şi de
rezolvare a problemelor.
Fiecare persoana resimte confruntarea cu o situaţie de criza într-un mod propriu şi
irepetabil.
Intrucat experienta emotionala prin care trece o persoană în situaţii de criza este
unica şi personala este benefic/intelept/bine ca persoana în cauza să fie inteleasa
şi ajutata "aici şi acum" fără să fie comparata cu alte situaţii similare traite fie
de aceeasi persoana, fie de altele.
3.2.1. Modelul celor 6 stadii ale interventiei în situaţii de criza
În continuare vom prezenta succinct modelul celor 6 stadii ale interventiei în
situaţii de criza, unul dintre cele mai folosite modele de interventie. Cele şase
stadii descrise în cadrul modelului sunt:
1. Definirea problemei
2. Stabilirea sigurantei persoanei
3. Oferirea suportului
4. Identificarea solutiilor alternative
5. Realizarea planului de actiune
6. Obtinerea angajamentului şi a consimtamantului
Pasul/stadiul I: Definirea problemei
Se referă la definirea şi înţelegerea problemei clientului şi se realizează din
perspectiva acestuia.
Se urmareste înţelegerea de către beneficiar a faptului ca problemele sunt datorate
situaţiei de criza.
Sunt utilizate deprinderile de ascultare activa şi se focalizeaza pe aspectele
verbale şi nonverbale ale comunicarii, se evita culpabilizarea clientului şi acesta
este incurajat să îşi exprime convingerile şi emotiile.
Pasul al II-lea: Stabilirea sigurantei persoanei
Se iau toate masurile pentru excluderea oricarei situaţii de risc pentru client. În
mod explicit, profesionistul trebuie să îşi manifeste interesul pentru siguranţa
clientului şi trebuie să impartaseasca acestuia ingrijorarile sale. Se vor
identifica solutii temporare şi eficiente pentru stabilirea sigurantei clientului.
Viaţa şi siguranţa clientului trebuie să fie principala preocupare a
profesionistului pe tot parcursul interventiei în criza.
Pasul al III-lea: Oferirea suportului
Clientul va percepe profesionistul ca pe o persoană careia "îi pasa" şi care
mobilizeaza resursele din mediu în favoarea sa. Profesionistul este un suport pentru
client şi el trebuie să manifeste acceptare neconditionata faţă de acesta.
Pasul al IV-lea: Identificarea solutiilor alternative
În aceasta etapa, profesionistul ajuta la identificarea solutiilor la problema care
a generat situaţia de criza. Sunt accesate resursele de suport moral şi material. În
aceasta faza un rol esential îl are constituirea retelei de suport. Nevoile urgente
trebuie rezolvate prioritar pentru a reduce anxietatea clientului faţă de acestea şi
pentru a creşte increderea clientului în propriile forte, în sprijinul şi atenţia
acordată de profesionist şi în posibilitatea de rezolvare a crizei. Modul în care
clientul îşi explica aparitia situaţiei de criza trebuie rediscutat şi remodelat
pentru a inlatura credintele dezadaptative ale acestuia.
Pasul al V-lea: Realizarea planului de actiune
Este de preferat ca planul de actiune să fie realizat în scris pentru ca persoana în
criza poate să îl consulte ori de cate ori are nevoie. Planul trebuie redactat într-
un mod simplu, dar clar şi explicit, incluzând sarcini concrete, observabile şi
masurabile. Trebuie sa răspundă tuturor intrebarilor circumstantiale: unde, cine,
cum, când, de cate ori. Sarcinile vor fi prioritizate în functie de importanţa lor.
Pasul al VI-lea: Obtinerea angajamentului şi consimtamantului
Este urmarea fireasca a stadiului anterior prin care clientul se angajează în
rezolvarea sarcinilor stabilite şi care sunt în responsabilitatea sa. Presupune
notarea obiectivelor vizate şi a planurilor stabilite de comun acord pentru
obtinerea rezultatelor scontate. Avandu-se în vedere situaţia de vulnerabilitate a
clientului, angajamentul şi consimtamantul, redactate în forma scrisa pot fi semnate
şi de un martor, de preferinta o persoană de incredere a clientului ce face parte
din reteaua de suport a acestuia. Semnarea acordului şi de către o terta persoana,
martor, da un plus de importanţa angajamentului asumat în scris. Redactarea în scris
a angajamentului, precum şi semnarea acestuia constituie un element esential în
obtinerea rezultatului final al interventiei: rezolvarea situaţiei de criza.
Uneori, în situaţii de criza, clientii fac referiri, mai mult sau mai puţin
explicite, la suicid. Orice referire de acest gen trebuie luata în considerare cu
toata seriozitatea de către specialisti. Este recomandat ca pentru aceste situaţii,
în CM să fie stabilita o metodologie clara de lucru. Specialistii trebuie să stie ce
anume trebuie să intreprinda şi cum sa actioneze. În aceste situaţii, inca de la
primele aluzii la actul suicidar problema trebuie adusa la suprafaţa şi discutata pe
faţa cu clientul. Pentru aceste cazuri pot fi folosite contractele contra-suicid,
prin care se urmareste, pe de o parte, amanarea deciziei clientului de a se
sinucide, iar pe de altă parte, implicarea acestuia în depăşirea situaţiei de criza,
conform celor şase stadii amintite anterior.
*Font 8*
Prezentare caz:
Maricica, în vârsta de 23 ani, are doi copii unul de 5 luni şi altul de 4 ani şi este
însărcinată. Cel de-al treilea copil a fost facut în afara casniciei dintr-o relaţie
intamplatoare, iar concubinul nu are de gand sa recunoasca copilul. Sotul este în inchisoare,
dar urmeaza să fie eliberat în scurt timp. Mama împreună cu copiii nu are o locuinta şi este
la risc de a fi abuzata de către sot pentru relaţia de concubinaj.

Pasul I. Consilierul asculta cu atenţie şi urmareste modul în care clienta îşi defineste
problema. Accentul cade pe felul în care clienta "vede rezolvarea". El incurajeaza clienta sa
îşi exprime emotiile şi nu îi neaga trairile, îşi ajuta clienta să îşi exprime furia şi
resentimentele faţă de persoana care i-a produs suferinta (concubinul).

Pasul al II-lea. Consilierul îşi manifesta ingrijorarea pentru siguranţa clientei şi a

copiilor săi, ea exprimandu-şi intentia de a se sinucide. Clienta este ajutata sa inteleaga
ca, cel puţin deocamdata, nimeni nu îi poate face rau decat ea insasi. Pe baza acordului
comun, dat fiind faptul ca în prezent securitatea Maricicăi nu este amenintata de nimic,
consilierul obtine angajamentul verbal al Maricicăi de a amana actul sinuciderii. Ei
stabilesc împreună modalitatile de contactare imediata, în cazul în care Maricica ar avea
nevoie de sprijinul consilierului.

Pasul al III-lea. Consilierul ajuta clienta sa inteleaga ca este preocupat, alaturi de ea, de
situaţia în care se afla. Împreună, incep sa exploreze mediul şi sa "vada" potentialele
resurse. Treptat, atenţia clientei este orientata către identificarea resurselor. Consilierul
mareste perspectiva clientei asupra posibilitatilor de suport existente şi înţelege ca exista
oameni care pot sa o sprijine în aceste momente critice.

Pasul al IV-lea. Consilierul şi clienta incep sa construiasca reteaua de support şi sa

identifice solutii la problemele existente. Se realizează o prioritizare a sarcinilor şi se
stabileste o ierarhie a lor. Solutiile identificate sunt discutate.

Pasul al V-lea. Clienta, consilierul şi reteaua de suport sunt implicati în construirea

planului de actiune. Sunt implicati şi profesionisti din diferite domenii (ex. juristi,
medici). Sarcinile sunt stabilite în functie de starea de vulnerabilitate a clientei: femeie
în a doua luna de sarcina, având în ingrijire un copil de 5 luni şi unul de 4 ani.
Responsabilitatile sunt clare în sensul că fiecare va sti ce are de facut şi care este
efectul scontat:
● Sora Maricicăi va veni de doua ori pe săptămâna în CM şi va merge cu Maricica şi cu
copii acesteia în parc.
● Cumnatul Maricicăi, fratele sotului, îl va vizita pe acesta la penitenciar şi vor discuta
despre situaţia Maricicăi. El va afla punctul acestuia de vedere pentru a se vedea în ce
măsura supozitiile catastrofice ale Maricicăi sunt confirmate sau infirmate.
● Asistentul social va întocmi şi va depune în termen de o săptămâna, împreună cu clienta,
dosarul pentru obtinerea unei locuinte sociale. Ea va merge de doua ori pe luna la un
cabinet ginecologic pentru a controla evolutia sarcinii.

Pasul al VI-lea. Este obţinut consimtamantul şi angajamentul clientei că nu va mai recurge la

suicid. Este identificata o altă persoană, în afara consilierului, care va semna ca martor
acest document. Este de preferat ca aceasta persoana să fie desemnata de către client şi sa
fie o persoană de referinţa pentru acesta. În continuare, planul de actiune va fi
monitorizat. Când echilibrul situaţiei în care clienta se afla este restabilit, se procedeaza
la continuarea lucrului cu cazul conform planului initial stabilit la admiterea acesteia în
CM.

De asemenea, tipul interventiei în situaţii de criza poate fi stabilit la nivelul

fiecarei institutii de asistenţa sociala, metodologia de lucru necesitand să fie
însă cunoscuta şi aprobata de către cei în drept.
3.3. Interventia centrata pe sarcina
Caracteristicile generale ale interventiei centrate pe sarcina sunt:
● Este un excelent model de interventie pentru cazurile care pot fi rezolvate în
trei-patru luni.
● Impasul este determinat de o situaţie care poate fi depasita de către client cu o
sustinere de scurta durata.
● Vizeaza un mod de lucru intensiv până la atingerea obiectivului propus.
● Accentul se pune pe ceea ce a intreprins clientul pentru a-şi rezolva problema.
● Obiectivul este definit în termenii gandirii pozitive, procesual şi cat mai
concret, la nivelul conceptual al clientului.
● Actiunea trebuie să fie mentinuta sub controlul clientului.
● Solutia este formulata în termeni de "aici şi acum".
3.3.1. Modelul interventiei centrate pe sarcina
Literatura de specialitate descrie pentru acest tip de interventie modelul
interventiei centrate pe sarcina care valorifica cel mai mult importanţa actiunii
"aici şi acum" şi dreptul clientului de a participa la procesul de rezolvare a
problemei stabilind caile şi modul de interventie.
În aceasta practica, se urmareste reducerea problemelor pe care clientul le
recunoaste, le înţelege, le asimileaza şi pe care doreste să le abordeze. Practica
centrata pe sarcina este planificata într-un timp limitat, care cuprinde 12
intalniri de-a lungul a trei până la patru luni. Aceasta limita de timp poate fi
modificata în functie de circumstantele particulare care pot interveni şi care au
relevanta pentru practica acestui model.
Modelul are un debut şi patru pasi care se succed unul după altul intr-o ordine a
carei respectare determina implicarea gradata a clientului şi gestionarea mai buna
din parte profesionistului. Pasii se suprapun uneori, dar în aceasta situaţie
profesionistul trebuie să intervina în mod hotarat pentru respectarea ordinei
firesti.
● Debutul sau inceputul: Contine prima intalnire cu clientul
Sunt discutate motivele solicitarii sprijinului şi circumstantele care au determinat
intalnirea dintre client şi profesionist.
● Pasul I: Identificarea problemelor ţinta ale clientului
Se stabilesc problemele identificate de către client, prioritatile clientului (nu
mai mult de trei), prioritatile factorilor implicati în cazul respectiv (ex.
reprezentanti ai autorităţii publice locale sau centrale) şi se realizează o
evaluare rapida preliminara.
● Pasul al II-lea: Contractul
Se stabilesc:
- problemele ţinta ce vor fi abordate (maxim trei),
- obiectivele specifice ale clientului stabilite împreună cu profesionistul,
- sarcinile generale ale clientului şi ale specialistului,
- durata interventiei,
- programarea interviurilor şi a interventiilor.
Contractul reprezinta planul de interventie a cazului. Pot fi folosite atât
contracte verbale, cat şi cele scrise, dar sunt de preferat acestea din urma, insasi
procesul de scriere a lor reprezentand o tehnica eficienta de constientizare şi
implicare în rezolvarea problemei a părţilor contractante. Contractul nu este
permanent. El se poate modifica la cererea părţilor contractante. Acordul mutual şi
lucrul continuu sunt condiţiile de aplicare a contractului.
● Pasul al III-lea: Rezolvarea problemei, indeplinirea sarcinilor, reducerea
problemei. Are mai multe sub-etape:
a. Definirea şi specificarea problemelor ţinta (maximum trei), reafirmarea şi
redenumirea problemei (ce anume avem de schimbat şi la cel nivel: comportamental,
relational, de mediu). Sunt evaluate:
- problema ţinta (importanţa, efectele, cat de des se intampla, antecedentele,
participantii, locul în care are loc etc.),
- contextual social (statutul economic, caracteristici ale mediului de lucru sau
scolar, statutul familial, mediul cultural etc.),
- circumstantele cognitive-afective (trasaturile de caracter şi de personalitate ale
clientului, modul de functionare, resursele personale etc.) şi
- orice alte evaluari considerate semnificative pentru scopul propus.
b. Formularea alternativelor
c. Negocierile în scopul obtinerii suportului şi acţiuni specifice în colaborare cu
alte persoane sau institutii. Sunt luate deciziile (în condiţiile reanalizarii şi
rediscutarii planului de interventie) şi se trece la implementarea strategiei:
sarcinile sunt formulate şi rezumate, se obtine acordul clientului şi ne asiguram ca
acesta este convins de caracterul lor rational şi stimulativ, se intocmesc strategii
specifice pentru rezolvarea fiecarei sarcini.
Clientul primeste sprijin pentru indeplinirea sarcinilor prin obtinerea şi folosirea
resurselor, prin depistarea şi depăşirea la timp a obstacolelor, prin oferirea de
instrucţiuni, de calauzire, prin activarea stimulentelor, prin efectuarea jocurilor
de rol, a stimularii şi a practicii ghidate, prin insotirea clientului în vederea
modelarii comportamentului. Sunt identificate obstacolele în indeplinirea sarcinilor
ce vin din partea mediului social, în tranzactiile interpersonale sau din planul
psihologic, şi simultan se face verificarea (dovedirea efectelor interventiei),
monitorizarea (inregistrarea atenta a progresului interventiei) şi revizuirea
contractului (când progresul nu este satisfacator, când depăşeşte asteptarile, când
apar noi probleme, când sarcinile nu sunt indeplinite sau sunt slab efectuate, când
suportul şi resursele sunt ineficiente, când sarcinile profesionistului sunt
ineficiente şi nerealizabile).
● Pasul al IV-lea: Incheierea
Are loc sfârşitul interventiei. Relaţia de asistenţa poate continua dacă mai sunt şi
alte probleme de rezolvat sau dacă anumite sarcini ţin de o derulare mai indelungata
a evenimentelor. În ambele situaţii se obtine angajamentul clientului (Epstein,
1995).
Ca şi interventia în criza, interventia centrata pe sarcina este o investiţie de
timp mica, dar cu rezultate evidente şi demne de apreciat la nivelul dezvoltării
personale a clientilor. Aceste tipuri de interventie presupun o maxima implicare în
relaţia de asistenţa a clientilor şi a profesionistilor ce are ca rezultat final
functionarea clientilor la un nivel superior şi auto-actualizarea acestora.

Capitolul 4 PROGRAMUL PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

În cadrul CM, fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de un PPI, care abordeaza într-un
mod coerent şi unitar componentele legate cel puţin de: educatia şi
responsabilizarea mamei în relaţia sa cu copilul, asigurarea sănătăţii fizice şi
psihice a mamei şi copilului, pregătirea reintegrarii familiale şi sociale,
orientarea şi pregătirea pentru integrarea profesionala/scolara (dacă este cazul) a
mamei etc.
PPI se elaboreaza şi se pune în practica numai cu acordul mamei şi cu participarea
sa directa.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de o interventie personalizata în functie de
nevoile identificate la admiterea în CM adaptata ulterior şi axata pe dezvoltarea
autonomiei mamei şi pe pregătirea reintoarcerii cuplului mama-copil în mediul
familial, în condiţii sigure şi favorabile dezvoltării copilului.
Informaţii despre PPI se gasesc de asemenea în cap. 5 din punctul de vedere al
managementului de caz la nivelul CM.
4.1. Evaluarea detaliata
Evaluarea detaliata presupune, în functie de nevoile şi particularitatile copilului
şi ale mamei sale, aspecte de ordin:
a. Social,
b. Psihologic,
c. Medical,
d. Educational şi
e. Juridic
În acest sens, evaluarea detaliata presupune interventia mai multor profesionisti.
Acesti profesionisti alcătuiesc echipa multidisciplinara a cazului. În functie de
problematica descoperita ca urmare a evaluării initiale, pentru evaluarea detaliata
a situaţiei cuplului mama-copil sunt cazuri în care este nevoie şi de interventia
unor profesionisti care sunt externi DGASPC/OPA. Evaluarea initiala nu face obiectul
CM şi este realizata conform procedurilor menţionate la pct. 2.3. Cazul este preluat
cu evaluarea initiala facuta. Trebuie să se cunoasca situaţia asupra careia trebuie
să se intervina. Interventia priveste atât copilul, cat şi mama. Trebuie de asemenea
identificate nevoile cuplului mama-copil, precum şi resursele (pentru a putea
sprijini realizarea interventiei).
Evaluarea trebuie să contribuie cu o cunoastere suficienta a situaţiei familiei
pentru stabilirea PPI şi trebuie să răspundă urmatoarelor intrebari:
● Care sunt obiectivele finale ale interventiei?
● Care sunt resursele puse la dispoziţia cuplului mama-copil pentru realizarea
obiectivelor stabilite?
● Ce timp se estimeaza ca va fi necesar pentru realizarea acestor obiective?
Evaluarea cuplului mama-copil se bazeaza pe mai multe axe:
a. trebuie să se tina cont de toţi factorii prezenţi în familie şi care au impact
asupra copilului;
b. se au în vedere aspectele curente ale funcţionarii familiei, precum şi
dificultatile intampinate şi problemele cu care se confrunta;
c. este necesară înţelegerea cauzelor care au dus la aparitia acestor probleme,
examinand trecutul personal şi istoricul familiei, cultura şi experientele de viaţa
ale membrilor de familie.
d. evaluarea presupune interactiune: ea se concentreaza asupra rolurilor, relatiilor
şi a mediului din familie.
Pentru a ne asigura ca se realizează o evaluare completa a cuplului mama-copil,
trebuie să fie analizate toate domeniile lor de existenta:
a. Viaţa sociala
Indicatorii acestui domeniu se referă la evaluarea relatiilor sociale ale familiei
(mama şi copilul, tatal copilului, rudele mamei şi/sau ale tatalui) în şi cu
comunitatea:
● Pe ce fel de sisteme de suport se poate baza familia?
● Cum utilizeaza cuplul mama-copil resursele existente în comunitate?
● Ce fel de interactiuni are familia cu şcoala, biserica, vecinii, angajatorii,
diferitele grupuri, prieteni şi serviciile sociale?
b. Situaţia economica
● Care este cauza/cauzele problemelor economice?
● Care a fost situaţia anterioara?
● Ce solutii au fost utilizate pentru depăşirea situaţiei de criza?
● Care au fost rezultatele?
c. Aspecte de mediu
● Au o locuinta proprie, sigura? Locuinta are o structura sigura?
● Au la dispoziţie instalaţii sanitare adecvate?
● Au la dispoziţie mijloace de transport?
d. Aspecte de sănătate mentala
● Exista semne de stari depresive la vreun membru al familiei?
● Urmeaza cineva din familie vreun tratament pentru o boala psihica?
● Sunt consumatori de alcool, droguri în randul membrilor familiei?
e. Aspecte de sănătate fizica
Pe lângă descrierea stării de sănătate este necesară şi observarea:
● Aspectului general al mamei şi al copilului, al membrilor familiei (aspectul
pielii, aspectul parului, aspectul unghiilor)
● Obiceiurile de alimentatie şi odihnă
● Boala, starile cronice, dizabilitatile
f. Aspecte ce ţin de calitatea relatiei mama-copil
● îşi poate mama asuma rolul de parinte? (ex. şi-a dorit copilul? doreste să fie
alaturi de el? îşi poate imagina perspectivele familiei sale?)
● Raspunde mama contactelor initiate de copil? Raspunde în mod adecvat nevoilor
copilului? Dar deprinderilor de crestere şi ingrijire a copilului?
● Cum raspunde copilul la interactiunile initiate de mama sa?
● Dezvoltarea copilului este în conformitate cu vârsta biologica? Cunoaste mama
obiceiurile copilului? (ex. recunoaste plansul, îi cunoaste preferintele alimentare,
jocuri preferate)
● Care este reactia copilului la absenta mamei?
4.2. Programul personalizat de interventie
În conformitate cu nevoile determinate ca urmare a evaluării detaliate, se
alcatuieste PPI, care este un document scris redactat de comun acord cu mama şi
cuprinde obiective care se referă cel puţin la:
a) relaţia mama-copil;
b) educatia mamei pentru cresterea copilului (formarea abilitatilor parentale etc.);
c) pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei;
d) orientarea şi pregătirea pentru integrare sociala şi profesionala.
Serviciile de care pot beneficia cuplurile mama-copil pot fi (în functie de nevoile
identificate):
● asigurarea gazduirii pe o perioadă determinata de timp;
● programe educationale (drepturi şi responsabilităţii parintesti, abilitati
parentale, puericultura, planificare familiala, autogospodarire etc.);
● consiliere şi sustinere psihologica;
● serviciile unui centru de zi sau crese, grădiniţa, şcoala;
● cursuri de pregatire/reconversie profesionala pentru mama (orientare pentru tatal
copilului, dacă acesta exista şi este prezent în viaţa copilului); sau demersuri în
vederea reintegrarii scolare a mamei;
● acompaniere şi identificarea unui loc de muncă şi/sau a unei locuinte;
● informare şi sustinere în demersuri administrative (clarificarea situaţiei
administrative şi juridice al cuplului mama-copil ca de exemplu: obtinerea actelor
de identitate, drepturi şi prestatii sociale);
● reabilitarea legaturilor cuplului mama-copil cu tatal copilului şi/sau familia (de
origine sau largita);
● servicii medicale preventive sau curative pentru mama şi copil.
Seful serviciului (coordonatorul CM) desemneaza responsabilul de caz (profesionist
care indeplineste condiţiile conform standardelor minime obligatorii privind
managementului de caz în domeniul protectiei copilului) din cadrul echipei, în
vederea alcatuirii şi instrumentarii PPI.
PPI trebuie să conţină cel puţin:
1. obiective operationale pe termen scurt, mediu şi lung,
2. activităţile corespunzătoare acestor obiective, care pot fi periodice, inclusiv
de rutina, sau ocazionate de anumite proceduri sau evenimente,
3. durata aferenta activităţilor,
4. personalul de specialitate desemnat şi alte persoane implicate, atât din cadrul
CM, cat şi din alte servicii din comunitate, cu atribuţii clare,
5. modalitatile de monitorizare şi evaluare/reevaluare, inclusiv date de reevaluare
stabilite,
6. rezultatele previzionate în intervale de timp determinate,
7. proceduri, dacă e cazul.
Profesionistii au obligaţia de a consulta mama şi de a tine cont de opinia acesteia
în procesul decizional şi de interventie care priveste cuplul mama-copil. Dacă tatal
copilului este prezent în viaţa copilului, acesta este implicat, consultat şi
informat permanent asupra elaborarii şi implementarii PPI.
Indeplinirea obiectivelor PPI presupune implicarea şi responsabilizarea mamei (a
tatalui şi/sau a familiei). Oferirea serviciilor se face numai în baza unui contract
de rezidenta semnat de către DGASPC/OPA cu mama, care presupune posibilitatea
participării şi responsabilizarii părţilor implicate.
Reevaluarea PPI se efectueaza o dată la trei luni, conform legii. Aceasta presupune
analiza indeplinirii obiectivelor cuprinse în PPI şi reevaluarea situaţiei cuplului
mama-copil în noul context şi din perspectiva scopului PPI. Responsabilul de caz
întocmeşte raportul de reevaluare sau, după caz, de revizuire, care trebuie avizat
de seful ierarhic şi transmis în termen de 3 zile membrilor echipei şi familiei.
Rapoartele de reevaluare vor fi remise şi managerului de caz, în vederea
monitorizarii situaţiei cuplului mama-copil. Profesionistii implicati în
implementarea PPI intocmesc rapoarte de monitorizare pe care le comunică
responsabilului de caz pentru sinteza tuturor datelor cu privire la cuplul mama-
copil şi care sunt anexate la dosarul familiei. Evaluarea implementarii PPI sau,
după caz, schimbarea termenilor acestuia se realizează în reuniune de caz (pe cat se
poate, cu participarea tuturor profesionistilor implicati, din cadrul echipei CM sau
a unor profesionisti externi). Rezultatele evaluării sunt discutate cu mama -
beneficiara a CM.
Seful serviciului (coordonatorul CM) trebuie să cunoasca conţinutul tuturor PPI
vizand cuplurile mama-copil gazduite în cadrul centrului şi sa urmareasca modul de
realizare a obiectivelor acestuia, în vederea identificarii nevoilor de adecvare a
proiectului instituţional: ca de exemplu, incheierea unor conventii de colaborare
punctuale neprevazute de DGASPC/OPA.
4.3. Instrumente utilizate
În vederea evaluării, pot fi utilizate instrumente cu aplicabilitate generală sau
instrumente specifice adaptate nevoilor cuplului mama-copil, de preferat instrumente
agreate de toate instituţiile partenere ale DGASPC/OPA.
Listam o parte dintre instrumentele care pot fi utilizate în demersul de evaluare a
situaţiei cuplului mama-copil, dar cu aplicabilitate şi în derularea implementarii
PPI:
a. Ecomapa - reprezinta un instrument care precizeaza locul cuplului mama-copil (şi
a fiecaruia în parte) în context social (în cadrul comunităţii), evidentiind natura
relatiilor existente şi intensitatea conflictelor.
b. Genograma - reprezinta un instrument necesar pentru descrierea relatiilor
intergenerationale din cadrul familiei din care provine cuplul mama-copil. Datele
obtinute cu ajutorul acesteia au relevanta pentru istoricul/anamneza familiei.
c. Analiza campului de forte - în cadrul efectuării diagnosticului asupra situaţiei
de criza, în vederea identificarii unor potentiale solutii, este util să se
evidentieze fortele active şi restrictive care intră în campul analizei (cuplul
mama-copil). De exemplu, dezvoltarea normo-ponderala a copilului poate fi un element
ce defineste competentele mamei în rolul sau matern; sau deschiderea, colaborarea,
dinamismul mamei către rezolvarea situaţiei sale poate determina nevoia de servicii.
d. Observatia - este desemnarea generală a perceperii şi înregistrării atente şi
planificate a relatiilor dintre mama şi copil, a modului de reactie pe care mama îl
are în raport cu diferite evenimente. Este o tehnica de investigare, directa sau
indirecta. De asemenea, observatia poate fi utilizata (ca adjuvant) şi în momentul
în care profesionistul este într-un interviu diagnostic, permitand în mod indirect,
obtinerea de informaţii despre persoanele supuse evaluării (comportamentul mamei sau
al copilului, aspectul fizic, modul în care privesc etc.). Atunci când vorbim de
evaluarea relatiei mama-copil, de atasamentul dintre cei doi, urmarim: cautarea
proximitatii şi a contactului; evitarea; interactiunea de la distanta dintre
acestia. Fiecare sedinta de observatie poate fi notata (protocol de observatie - în
care sunt notate: scopul observatiei, durata, contextul şi desfăşurarea momentului
observat cat mai neutru posibil, fără interpretari sau propuneri) sau filmata (doar
cu acordul participantilor). Ulterior, secventa filmata poate fi comentata de către
profesionist împreună cu mama, în reuniunea de echipa sau în cadrul unui studiu
longitudinal. Protocoalele de observatie pot face obiectul dosarelor de caz.
e. Interviul - prin intermediul sau sunt obtinute informaţii concrete de la persoana
evaluata. Interviul poate fi structurat (urmareste un scop anume - de exemplu,
obtinerea datelor de identitate ale mamei) sau nestructurat (fapt ce presupune
discutii libere cu mama şi/sau copilul).
Propunem un model de raport de evaluare detaliata (anexa 1), care cuprinde itemii de
evaluare necesari întocmirii PPI. Evaluarile necesare completarii raportului pot fi
efectuate înainte sau după momentul primirii în CM. Profesionistii implicati în
evaluare facand parte din echipa CM, DGASPC/OPA şi/sau din exterior (de ex: medicul
de familie).
4.4. Contracte şi relatii ale CM
4.4.1. Relaţia DGASPC - CM
Seful serviciului din cadrul DGASPC către care a fost repartizata
cererea/referirea/sesizarea, desemneaza un manager de caz în vederea evaluării
initiale (cu excepţia cazului în care exista deja o evaluare initiala când cazul e
referit de la nivelul primariilor), informaţii în baza cărora se ia decizia
continuarii managementului de caz sau inchiderii cazului prin referire sau orientare
către alte servicii/institutii abilitate. Ca urmare a evaluării initiale, managerul
de caz întocmeşte un raport de evaluare initiala sau o fisa de evaluare initiala
care va fi supusă avizarii sefului serviciului (dacă managerul de caz este din
cadrul DGASPC) sau sefului ierarhic superior (dacă managerul de caz este din cadrul
SPAS). Conţinutul raportului/fisei de evaluare şi decizia luata în baza acestuia se
comunică mamei şi se consemneaza. În baza evaluării initiale, directorul
general/executiv al DGASPC emite o dispoziţie de admitere a cuplului mama-copil în
CM. Până la momentul primirii în CM, mama viziteaza cel puţin o dată CM şi se
familiarizeaza cu MOF-ul şi ROI-ul acestuia.
Exista, de asemenea, posibilitatea ca DGASPC să solicite nominalizarea unui manager
de caz din cadrul OPA care are organizat CM, iar acesta va respecta aceleasi
proceduri ca şi managerul de caz din cadrul DGASPC, care au fost menţionate anterior
(excepţii: raportul/fisa de evaluare initiala va fi avizata în acest caz de seful
ierarhic superior managerului de caz, iar dispoziţia de admitere va fi emisa de
conducerea OPA).
O alta situaţie este atunci când cazul ajunge direct la OPA. În aceasta situaţie,
dacă CM are locuri libere şi mama indeplineste criteriile de admitere, OPA va anunta
DGASPC cu privire la aceasta situaţie şi, de comun acord cu DGASPC, va desemna un
manager de caz din cadrul OPA care să indeplineasca procedurile de mai sus.
Pentru elaborarea şi implementarea PPI, coordonatorul CM desemneaza echipa de
profesionisti ce va participa la evaluarea detaliata a situaţiei cuplului mama-
copil. În timp de 2 saptamani de la data admiterii, ca urmare a evaluării detaliate,
responsabilul de caz, împreună cu echipa multidisciplinara şi mama copilului,
alcatuieste raportul de evaluare detaliata şi întocmeşte PPI. Acest raport este
transmis managerului de caz.
Membrii echipei de caz vor face evaluari lunare ale activităţilor prevăzute în PPI
şi vor informa responsabilul de caz din cadrul CM. Pot fi organizate reuniuni de
echipa pentru fiecare caz cel puţin o dată pe luna. Aceste reuniuni de caz sunt
mediate de către responsabilul de caz şi au ca scop reajustarea (în cazul în care
este nevoie) sau continuarea PPI stabilit pentru un cuplu mama-copil. La reuniunile
de caz poate participa şi managerul de caz.
Pe tot parcursul derularii PPI, responsabilul de caz pregăteşte mama şi copilul
pentru momentul inchiderii cazului. În acest sens, responsabilul de caz trebuie să
includa în echipa multidisciplinara de implementare a PPI, asistentul social de la
nivelul SPAS/persoana cu atribuţii în asistenţa sociala din comunitatea în care
locuieste sau urmeaza sa locuiasca cuplul mama-copil, în vederea continuitatii şi
permanentei rezultatelor obtinute.
4.4.2. Contractul de rezidenta
Primul şi cel mai important dintre contractele care definesc misiunea CM este
parteneriatul dintre profesionisti şi familia beneficiara. Contractul cu
beneficiarul CM (contractul de rezidenta) este un document scris, incheiat între
DGASPC/OPA şi beneficiar (mama), în care se menţionează condiţiile în care se vor
oferi serviciile şi responsabilitatile specifice pe care fiecare parte implicata le
are de indeplinit în perioada de timp stabilita. Mama trebuie să fie corect
informata pentru a putea înţelege scopul acestui contract, responsabilitatile
părţilor, rolul contractului în implementarea PPI, posibilitatile şi condiţiile în
care acest contract se poate modifica sau rezilia. Contractul este revizuit periodic
şi modificat de cate ori este nevoie, în functie de progresele care intervin sau
schimbările survenite în derularea PPI.
Este foarte important ca reprezentantul CM să se asigure ca mama a înţeles termenii
contractului. Acest contract poate fi simplificat (în contextul respectarii
prevederilor legale), în functie de proiectul instituţional şi poate avea ca anexe
ROI şi PPI.
Pentru intocmire se poate adapta modelul de contract din anexa Ordinului ministrului
muncii, solidaritatii sociale şi familiei nr. 73/2005 privind aprobarea modelului
Contractului pentru acordarea de servicii sociale, incheiat de furnizorii de
servicii, acreditati conform legii, cu beneficiarii de servicii sociale. Mai jos
sunt redati o parte din termenii utilizati în acest ordin cu unele mici modificari
pentru a corespunde situaţiei cuplului mama-copil din CM:
- contractul pentru furnizarea de servicii sociale va fi denumit contract de
rezidenta - actul juridic incheiat între furnizorul de servicii (în cazul nostru,
DGASPC sau OPA) şi beneficiar (mama), care exprima acordul de voinţa al acestuia în
vederea acordarii de servicii sociale acordate sau facilitate de CM pentru cuplul
mama-copil; contractul va fi semnat şi de coordonatorul CM;
- serviciile sociale vor fi denumite servicii oferite/facilitate de centrul maternal
- ansamblu de măsuri şi acţiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale
individuale, familiale sau de grup, în vederea prevenirii şi depasirii unor situaţii
de dificultate, vulnerabilitate sau de dependenta pentru prezervarea autonomiei şi
protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii şi excluziunii sociale,
pentru promovarea incluziunii sociale şi în scopul cresterii calităţii vietii,
definite în condiţiile prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 68/2003, aprobata cu
modificari şi completari prin Legea nr. 515/2003, cu modificările şi completările
ulterioare; în plus faţă de aceasta definiţie, serviciile acordate şi/sau facilitate
de CM includ şi cele referitoare la educatie, pregatire profesionala, sănătate etc.
menţionate în cap. 6.
- reevaluarea situaţiei beneficiarului de servicii sociale - activitatea obligatorie
a furnizorului de servicii sociale de a evalua situaţia beneficiarului de servicii
sociale după acordarea de servicii sociale pe o anumita perioada; conform Legii nr.
272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, reevaluarea se
realizează o dată la 3 luni şi se concentreaza pe conţinutul PPI.
- planul individualizat de asistenţa şi ingrijire va fi denumit programul
personalizat de interventie - în cazul CM, PPI este întocmit de responsabilul de
caz, împreună cu echipa multidisciplinara de la nivelul CM şi/sau cuprinzand
colaboratori externi, precum şi cu aportul managerului de caz DGASPC/OPA şi SPAS,
conform recomandarilor din acest capitol şi cap. 6; PPI este parte integrantă a
planului de servicii/planului individualizat de protecţie;
- revizuirea sau completarea planului individualizat de asistenţa şi ingrijire,
respectiv a programului personalizat de interventie - modificarea sau completarea
adusa PPI pe baza rezultatelor reevaluarii situaţiei beneficiarului de servicii
sociale;
- contribuţia beneficiarului de servicii sociale - cota-parte din costul total al
serviciului/serviciilor acordat/acordate de furnizorul de servicii sociale, în
functie de tipul serviciului şi de situaţia materiala a beneficiarului de servicii
sociale, şi care poate fi în bani, în servicii sau în natura; nu se aplică în cazul
CM;
- oblibaţiile beneficiarului de servicii sociale - totalitatea indatoririlor pe care
beneficiarul de servicii sociale şi le asuma prin contract şi pe care le va
îndeplini valorificandu-şi maximal potentialul psiho-fizic;
- standarde minimale de calitate vor fi denumite standarde minime obligatorii -
ansamblul de cerinţe privind calitatea ingrijirii, cadrul organizatoric şi material,
resursele umane şi financiare în vederea atingerii nivelului de performanţă
obligatoriu pentru CM, aprobate în condiţiile legii;
- modificari de drept ale contractului de acordare de servicii sociale modificările
aduse contractelor de acordare de servicii sociale în mod independent de voinţa
părţilor, în temeiul prevederilor unui act normativ;
- forta majoră - eveniment mai presus de controlul părţilor, care nu se datorează
greselii sau vinii acestora, care nu putea fi prevăzut în momentul incheierii
contractului şi care face imposibila executarea şi, respectiv, indeplinirea
acestuia;
- evaluarea initiala - activitatea de identificare/determinare a naturii cauzelor, a
stării actuale de dezvoltare şi de integrare sociala a beneficiarului de servicii
sociale, precum şi a prognosticului acestora, efectuata prin utilizarea de metode şi
tehnici specifice profesiilor sociale, de către furnizorul de servicii sociale.
Scopurile evaluării sunt cunoasterea şi înţelegerea problemelor cu care se confrunta
beneficiarul de servicii sociale şi identificarea masurilor initiale pentru
elaborarea planului initial de măsuri; în cazul cuplului mama-copil, evaluarea
initiala este realizata conform prevederilor (recomandarilor) din cap. 2;
- evaluarea complexa va fi denumita evaluarea detaliata - activitatea de investigare
şi analiza a stării actuale de dezvoltare şi de integrare sociala a beneficiarului
de servicii sociale, a cauzelor care au generat şi care intretin situaţia de
dificultate în care acesta se afla, precum şi a prognosticului acestora, utilizandu-
se instrumente şi tehnici standardizate specifice domeniilor: asistenţa sociala,
psihologic, educational, medical, juridic.
Conform prevederilor Hotărârii Guvernului României nr. 1.438/2004 pentru aprobarea
regulamentelor-cadru de organizare şi functionare a serviciilor de prevenire a
separarii copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie speciala a
copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea parintilor săi, contractul de
rezidenta se incheie pe o perioadă de maxim 12 luni. În această perioadă mama
trebuie să beneficieze de tot sprijinul şi sa participe nemijlocit în vederea
integrarii sociale şi, după caz, familiale şi profesionale. Mama trebuie să
inteleaga de la inceput ca sprijinul este pe o perioadă determinata şi, prin
intermediul contractului de rezidenta, se incearca responsabilizarea acesteia.
Se recomanda să se incheie pentru inceput un contract de rezidenta pe o perioadă de
6 luni (în medie), după care, în functie de caz, să fie prelungit până la maxim 12
luni.
O situaţie aparte o constituie cazul mamei/gravidei minore pentru care contractul de
rezidenta nu se poate incheia în aceleasi condiţii ca pentru cea adulta. Astfel,
contractul nu poate fi semnat exclusiv de minora cu vârsta peste 14 ani, ci de
parintii săi sau reprezentantul legal. Oricum, minora trebuie evaluata şi consiliata
psihologic pentru a putea stabili dacă îşi poate asuma responsabilitatile din
contract şi semnarea acestuia. În cazul celor cu vârsta sub 14 ani, contractul este
semnat exclusiv de parintii săi sau reprezentantul legal.
O alta situaţie o constituie cazul mamei/gravidei minore căsătorite sau care a fost
căsătorita care, având discernamant şi capacitate deplina de exercitiu, poate semna
contractul de rezidenta.
4.4.3. Contracte şi relatii ale CM cu alte institutii/persoane din comunitate
a. Institutii
În vederea derularii activităţii în cadrul CM, sub raportul activităţilor care ţin
de implementarea PPI ale beneficiarilor, DGASPC/OPA incheie conventii de parteneriat
cu alti furnizori de servicii, specialistii şi institutii/organizaţii relevante din
comunitate.
Principalii parteneri ai CM sunt urmatorii:
● Structurile DGASPC, care sunt de drept responsabile cu protectia speciala a
copiilor pe raza teritoriului respectiv şi, în mod particular, prevenirea parasirii
copilului de mama sa (situaţie caracteristica CM);
● Alte structuri publice de interes local pentru sistemul de protecţie;
● Serviciile comunitare locale şi judetene;
● Unitatile de invatamant, alte institutii care vizeaza pregătirea profesionala
(AJOFM);
● Firme private care, pe de o parte, pot oferi posibilitatea de formare
profesionala, iar pe de altă parte, pot contribui financiar la functionarea CM;
● Mass-media.
De asemenea, exista posibilitatea ca CM să aibă parteneriate cu diverse tipuri de
servicii sau cu persoane fizice sau juridice, în mod specific, punctual pentru
situaţia unui cuplu mama-copil.
b. Persoane
De asemenea, CM poate beneficia de implicarea voluntara a unor persoane fizice sau
juridice. Şi în acest caz, DGASPC/OPA trebuie să contractualizeze aceste relatii de
parteneriat, în conformitate cu Legea nr. 195/2001.
Contractul de voluntariat trebuie să fie stipulate cel puţin urmatoarele drepturi
ale voluntarului:
a) participarea activa la elaborarea şi derularea programelor în considerarea cărora
s-a incheiat contractul;
b) desfăşurarea activităţii în concordanta cu pregătirea sa profesionala;
c) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului a desfăşurării activităţilor în
condiţiile legale de protecţie a muncii, în functie de natura şi de caracteristicile
activităţii respective;
d) asigurarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile prevăzute de
lege, împotriva riscurilor de accident şi de boala ce decurg din natura activităţii;
în lipsa asigurarii costul prestatiilor medicale se suporta integral de către
beneficiarul voluntariatului;
e) eliberarea de către beneficiarul voluntariatului a unui certificat nominal care
să ateste calitatea de voluntar;
f) rambursarea de către beneficiarul voluntariatului, în condiţiile convenite în
contract, potrivit legii, a cheltuielilor efectuate pentru realizarea activităţii;
g) durata timpului de lucru, stabilita, în condiţiile legii, sa nu afecteze
sănătatea şi resursele psihofizice ale voluntarului;
h) beneficiaza de titluri onorifice, decoratii, premii, în condiţiile legii.
Contractul de voluntariat urmeaza sa cuprindă cel puţin urmatoarele obligaţii ale
voluntarului:
a) sa indeplineasca sarcinile primite din partea beneficiarului voluntariatului;
b) sa pastreze confidentialitatea informaţiilor la care are acces în cadrul
activităţii de voluntariat;
c) sa participe la cursurile de instruire organizate, initiate sau propuse de către
beneficiarul voluntariatului;
d) sa ocroteasca bunurile pe care le foloseşte în cadrul activităţii de voluntariat.

Capitolul 5 MANAGEMENTUL DE CAZ LA NIVELUL CENTRULUI MATERNAL

Managementul de caz reprezinta un proces de coordonare a serviciilor furnizate unui

client în sfera sociala. În esenta, reprezinta un set de etape logice şi un proces
de interactiune în cadrul unei retele de servicii care garanteaza ca beneficiarii
primesc serviciile de care au nevoie în mod efectiv, eficient, rentabil şi care le
conferă sprijinul necesar.
5.1. Ce este managementul de caz?
În contextul sau istoric, managementul de caz a aparut din necesitatea de a oferi o
coordonare de calitate a serviciilor, dar şi de a furniza servicii sociale intr-o
maniera eficienta şi rentabila. Obiectivul principal este acela de a optimiza
functionarea clientului prin oferirea de servicii de calitate. Ca şi celelalte
metode din practica asistentei sociale, managementul de caz presupune:
● pregatire profesionala,
● valori,
● cunoştinţe,
● teorie şi
● deprinderi
folosite pentru atingerea obiectivelor stabilite de comun acord cu clientul şi,
atunci când este cazul, cu familia acestuia.
În practica, managementul de caz reprezinta o metoda prin care o persoană cheie
(managerul de caz) lucreaza cu clientul şi cu familia acestuia, printr-o relaţie
continua în vederea dezvoltării şi implementarii unui PPI adecvat, asigurarii
accesului la servicii, monitorizarii furnizarii serviciilor, promovarii satisfacerii
nevoilor clientului şi evaluării rezultatelor furnizarii serviciilor. Rolurile
majore asumate de managerul de caz sunt acelea de coordonator al serviciilor
prestate, consilier şi promotor al clientului sau.
5.2. Roluri şi valori profesionale în managementul de caz
Pentru a face din managementul de caz o metoda eficienta, este nevoie de asumarea
unui numar mult mai mare şi divers de roluri de către managerul de caz (Weil, 1985):
1. Promotor. Reprezinta clientii, vorbeste în numele lor şi îi ajuta să se exprime,
îi ajuta să obţină resursele de care au nevoie.
2. Diagnostician. Analizeaza situaţia, nevoile clientului şi factorii care pot
facilita sau împiedica furnizarea serviciilor. Recomanda serviciile şi planul
initial de asistenţa.
3. Coleg şi colaborator. Dezvolta relatii de muncă productive în interiorul
organizaţiei în care activeaza şi a retelei de servicii, ajutand la indeplinirea
sarcinilor.
4. Mobilizator în cadrul serviciului sau al comunităţii. Contribuie la mobilizarea
comunităţii pentru a identifica şi dezvolta resursele necesare şi faciliteaza
cooperarea dintre organizaţiile constituente ale retelei de servicii, precum şi
între acestea şi clienti.
5. Cel care ajuta la rezolvarea problemelor/cel care identifica solutii. Analizeaza
problemele clientului şi îl ajuta în identificarea strategiilor pentru rezolvarea
acestora, satisfacerea nevoilor şi atingerea obiectivelor acestuia. Acţionează cu şi
în numele clientului pentru a-l ajuta sa functioneze intr-o maniera cat mai
independenta.
6. Broker. Organizeaza şi creeaza condiţiile pentru furnizarea de servicii.
7. Arhitect. Elaboreaza planurile de interventie, asigura integrarea serviciilor şi
colaborarea între organizaţiile implicate în satisfacerea nevoilor clientului şi ale
retelei de servicii.
8. Cel care asigura legătură între echipa şi sistem. Ocupa o pozitie specifică în
cadrul organizaţiei şi a retelei de servicii pentru a realiza coordonarea
serviciilor. Trebuie să-şi extinda activitatea în afara propriei organizaţii pentru
a putea coordona şi dezvolta colaborarea cu celelalte organizaţii.
9. Arhivar. Documenteaza ceea ce se intampla cu clientii şi cu coordonarea de caz şi
a serviciului, precum şi interactiunea organizaţiilor şi eforturile de coordonare
dintre organizaţii.
10. Coordonator al serviciilor. Se asigura ca nevoile clientilor şi serviciile
oferite corespund şi sunt corelate. Se asigura ca monitorizarea, feedback-ul şi
evaluarea sunt realizate.
11. Monitorizează serviciile şi modifica sistemul. Identifica problemele care apar
pe parcursul managementului de caz, precum şi progresele înregistrate de client.
Studiaza efectele asupra clientului, dar şi asupra grupului ţinta şi a retelei de
servicii.
12. Evaluator. Analizeaza eficacitatea serviciilor faţă de clienti, luati în parte,
în relaţie cu volumul de cazuri şi reteaua de servicii.
13. Consultant. Analizeaza problemele organizaţionale sau problemele clientului şi
dezvolta strategii pentru rezolvarea acestora.
14. Consilier/terapeut. Ofera sprijin, interventii legate de sănătatea mintala şi
consultanţă pentru a ajuta clientii în luarea deciziilor şi planificare.
15. Facilitator. Asigura cooperarea, indeplineste sarcini şi analizeaza rezultate.
Managerii de caz trebuie să demonstreze, prin intermediul tuturor sarcinilor şi
activităţilor de prevenire şi/sau protecţie speciala a copilului, acceptarea
valorilor profesionale specifice:
● Angajament continuu de urmărire a dezvoltării personale şi profesionale;
● Înţelegerea propriilor valori şi atitudini faţă de copii, familii, practici de
educare a copiilor, diferente etnice şi culturale, alaturi de constientizarea
impactului sentimentelor personale asupra luării deciziilor profesionale;
● Increderea în capacitatea oamenilor de a se schimba şi în dorinţa majorităţii
parintilor de a fi parinti buni;
● Recunoasterea demnitatii copilului, ca o persoană care are dreptul atât la
ingrijire adecvata continua în cadrul unei familii;
● Angajamentul faţă de familia copilului, considerata primordiala în ingrijirea şi
educarea copilului;
● Angajamentul de a promova şi sustine drepturile copiilor. De exemplu, dreptul de a
fi protejati împotriva oricarei forme de abuz, neglijare şi exploatare, dreptul de a
avea oportunitati ce promovează dezvoltarea lor sanatoasa, ingrijirea lor permanenta
şi consistenta, dreptul de a participa la luarea deciziilor care îi privesc şi
dreptul de a le fi respectata intimitatea şi confidentialitatea confesiunilor;
● Angajamentul de a promova şi sustine drepturile parintilor. De exemplu, dreptul de
a fi informati corect asupra limitelor de confidentialitate în situaţiile care
presupun interventia serviciilor de protecţie a copilului, dreptul de a le fi
respectata intimitatea, de a stabili, în cadrul limitelor impuse de societate, cum
să-şi creasca copiii, cum sa dispună de serviciile şi resursele care îi sprijina în
rolul lor parinti.
Conform definitiei date de standardele minime obligatorii aprobate prin Ordinul
secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie
nr. 69/2004, managementul de caz, aplicat în domeniul protectiei copilului, este o
metoda de coordonare a tuturor activităţilor de asistenţa sociala şi protecţie
speciala desfăşurate în interesul superior al copilului de către profesionisti din
diferite servicii/institutii publice şi private.
5.3. Desemnarea managerului de caz
Pornind de la momentul înregistrării cazului la nivelul primariei/DGASPC/OPA şi a
realizării evaluării initiale, managerul de caz desemnat întocmeşte planul de
servicii/planul individualizat de protecţie pentru cuplul mama-copil.
În baza prevederilor:
♦ Legii nr. 272/2004 privind protectia şi promovarea drepturilor copilului, planul
de servicii se întocmeşte şi se pune în aplicare de către SPAS sau de persoanele cu
atribuţii de asistenţa sociala din aparatul propriu al consiliilor locale comunale
din unitatea administrativ-teritoriala unde se afla copilul, în urma evaluării
situaţiei copilului şi a familiei acestuia (în cazul nostru, evaluarea initiala a
cuplului mama-copil); aceasta atributie este indeplinita la nivelul municipiului
Bucureşti de către DGASPC de la nivelul fiecarui sector. Planul de servicii se
aproba prin dispoziţia primarului.
♦ Ordinului secretarului de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului
şi Adoptie nr. 69/2004 privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului,
planul de servicii/planul individualizat de protecţie este întocmit de managerul de
caz, care are studii superioare.
♦ Ghidului prezent referitor la evaluarea initiala, se pot desprinde urmatoarele
posibilitati:
1) Managerul de caz poate fi asistentul social (sau alt profesionist care
indeplineste condiţiile prevăzute de standardele minime obligatorii privind
managementul de caz în domeniul protectiei copilului) de la nivelul SPAS, chiar şi
în situaţia în care cazul este sesizat direct la DGASPC/OPA; acesta are obligaţia
întocmirii planului de servicii, conform legii şi se recomanda colaborarea stransa
între managerul de caz, specialistii din cadrul DGASPC/OPA şi responsabilul de caz
din CM;
2) Când evaluarea initiala şi planul de servicii sunt realizate de persoana cu
atribuţii în asistenţa sociala, managerul de caz va fi asistentul social (sau alt
profesionist care indeplineste condiţiile prevăzute de standardele minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului) de la
nivelul DGASPC/OPA; acesta va superviza activitatea persoanei cu atribuţii în
asistenţa sociala şi va monitoriza, împreună cu aceasta, implementarea planului de
servicii;
3) Managerul de caz va fi din cadrul DGASPC/OPA când este vorba de o mama/gravida
minora pentru care se ia decizia unei măsuri de protecţie; în acest caz, se
întocmeşte planul individualizat de protecţie, conform legii.
În desemnarea/nominalizarea managerului de caz, conducerea institutiei în cauza
(SPAS; DGASPC/OPA) ia în considerare cel puţin urmatoarele aspecte:
a. numărul de cazuri aflate în responsabilitatea acestuia,
b. complexitatea cazuisticii,
c. experienta,
d. cunoasterea problematicii respective,
e. relaţia cu copilul şi familia şi
f. colaborarea cu reteaua de servicii şi institutii.
După cum s-a precizat şi în capitolele anterioare, numirea (nominalizarea) unui
manager de caz din partea unui OPA este diferita, intrucat nu este o desemnare
propriu-zisa, având în vedere ca OPA nu se afla în subordinea DGASPC. Conform legii,
DGASPC reprezinta institutia responsabila şi, astfel, toate OPA care activeaza pe
plan judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti pot anunta în
scris ca au angajaţi un anumit numar de manageri de caz, eventual nominalizati. Prin
intermediul unei conventii de colaborare cu privire la aplicarea managementului de
caz la nivel judetean, respectiv la nivelul sectoarelor municipiului Bucureşti,
între DGASPC şi OPA se poate menţiona responsabilitatea DGASPC de a solicita
desemnarea unui manager de caz de către conducerea unui OPA în anumite situaţii
stipulate de comun acord în convenţia respectiva, cum ar fi:
● Instrumentarea cazului a fost initiata de OPA;
● Managerii de caz de la nivelul DGASPC sunt supraincarcati;
● Nevoia unei expertize care poate fi oferita de către OPA într-un anume domeniu (de
exemplu, cazurile de abuz sexual) etc.
Cazul poate ajunge în atenţia DGASPC în urma:
● unei solicitări directe din partea mamei,
● unei sesizari din partea unităţilor sanitare (cazuri la risc sesizate conform
Ordinului comun al ministrului sănătăţii şi secretarului de stat al Autorităţii
Naţionale pentru Protectia Drepturilor Copilului nr. 276/2005 privind coordonarea
activităţilor de prevenire a abandonului în unitatile sanitare care au în structura
sectii de nou-nascuti şi/sau de pediatrie),
● unei sesizari din partea SPAS ori a persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala de
la nivelul primariilor
● unei sesizari din partea unei persoane fizice
● unei autosesizari urmate de transfer.
5.4. Desemnarea şi responsabilitatile responsabilului de caz
În situaţia în care, în urma evaluării initiale, CM corespunde nevoilor cuplului
mama-copil, se realizează doua activităţi de maxima importanţa pentru viitorul
cuplului:
a. Desemnarea responsabilului de caz şi
b. Intocmirea PPI
În conformitate cu standardele minime obligatorii, coordonatorul CM desemneaza
responsabilul de caz în termen de 3 zile de la admiterea cuplului mama-copil în
centru. Responsabil de caz este profesionistul cu competente în domeniul asistentei
sociale.
Recomandarea numirii responsabilului de caz în cel mai scurt timp după
desemnarea/numirea managerului de caz implica scurtarea pe cat posibil a perioadei
în care se parcurg procedurile legate de admitere, respectiv: vizitarea CM de către
mama, acordul sau de a utiliza serviciile oferite de CM, solicitarea în scris sub
forma unei cereri, incheierea contractului de rezidenta etc. Toate aceste proceduri
menţionate anterior nu pot fi derulate exclusiv de către managerul de caz fără
aportul direct al coordonatorului CM, a unui responsabil de caz desemnat de la
nivelul centrului şi a altor profesionisti, parte a echipei multidisciplinare care
funcţionează în cadrul centrului. În consecinţa, recomandam ca responsabilul de caz
să fie desemnat anterior admiterii cuplului mama-copil în CM pentru a putea lua
parte în mod oficial la toate aceste proceduri.
La nivelul CM se deruleaza o parte din procesul general al managementului de caz,
iar persoana cheie este reprezentata de responsabilul de caz. Activităţile de la
nivelul CM şi/sau a celor facilitate de către acesta nu trebuie înţelese în afara
contextului general al prevenirii separarii copilului de familia sa, pe de o parte,
iar pe de altă parte, având în vedere situaţia particulara a CM ca serviciu de tip
rezidential, se ia în considerare relaţia interdependenta cu institutia responsabila
de la nivel judetean - DGASPC şi respectiv persoana care coordonează întreaga
activitate desfăşurată pentru un copil - managerul de caz.
Din practica rezultă ca la nivelul CM exista cel puţin o persoană care intruneste
condiţiile menţionate de standardele minime obligatorii pentru a fi desemnat
responsabil de caz, respectiv un profesionist cu competente în domeniul asistentei
sociale. În acest caz, el trebuie să aibă studii superioare (conform standardelor
minime obligatorii privind managementul de caz) însă nu neaparat în domeniul
stiintelor socio-umane, ci trebuie doar sa faca dovada parcurgerii unor cursuri
admise de angajator (DGASPC sau OPA) în domeniul asistentei sociale. Responsabilul
de caz poate fi absolvent al cursurilor universitare, care, în perioada imediat
urmatoare angajarii este inscris la un curs care îi poate conferi competente în
domeniul asistentei sociale sau este programat pentru evaluarea acestor competente,
conform legislaţiei din domeniul formarii profesionale a adulţilor (evaluarea fiind
realizata de către centre validate de Consiliul pentru Standarde Ocupationale şi
Atestare - COSA - şi care emit certificate de competente recunoscute la nivel
naţional).
Intrucat problema prevenirii separarii copilului de mama sa este deosebit de
complexa se recomanda angajarea/desemnarea sau numirea unor responsabili de caz cu
experienta în acest domeniu sau cel puţin un an în protectia copilului.
După cum s-a vazut anterior, responsabilul de caz are un rol cheie în derularea
activităţilor legate de managementul de caz, dar şi în cadrul activităţilor curente
şi a celor facilitate în cadrul CM. În continuare vor fi redate principalele
responsabilităţii ale responsabilului de caz din perspectiva standardelor minime
obligatorii, după care urmeaza sa detaliem o parte din activităţile sale.
Responsabilitatile responsabilului de caz:
1. Elaboreaza şi coordonează implementarea PPI ca urmare a evaluării detaliate
efectuate de către membrii echipe multidisciplinare de la nivelul CM.
2. Face raportarile evolutiei implementarii PPI a cuplului mama-copil către
managerul de caz de la nivelul SPAS/DGASPC/OPA, conform standardelor minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului;
3. Este principalul partener de discutii al mamei în vederea elaborarii şi
reevaluarii PPI, implicand în aceste demersuri (în măsura în care este posibil) şi
tatal copilului, bunicii şi alte persoane importante pentru cuplul mama-copil.
Responsabilul de caz intermediaza relaţia dintre mama şi diverse servicii aflate în
comunitate, stimuland mama sa devina autonoma şi responsabila. Responsabilul de caz
se asigura ori de cate ori este nevoie ca mama înţelege faptul ca rezidenta este
temporara şi condiţionată de co-participarea ei la derularea PPI.
4. Coordonează echipa de caz în derularea activităţilor cuprinse în cadrul PPI,
urmarind ca acestea să se desfăşoare conform planificarilor. În acest scop,
responsabilul de caz are intalniri individuale cu specialistii din CM implicati în
implementarea PPI sau organizeaza reuniuni de echipa de caz (totalitatea
profesionistilor cu atribuţii în implementarea unui PPI, angajaţi ai CM şi/sau
colaboratori externi).
5. Dacă constata modificari determinante în situaţia cuplului mama-copil sau a
eficientei serviciilor oferite ori facilitate de CM, responsabilul de caz solicita
managerului de caz reevaluarea PPI.
6. Responsabilul de caz are în atribuţii intocmirea şi actualizarea dosarului
familiei rezidente în CM. Documentele cuprinse în acest dosar se afla în copie şi la
managerul de caz.
Revenind asupra acelei părţi din managementul de caz care se deruleaza la nivelul
CM, este evident rolul esential pe care îl are responsabilul de caz. De aceea, în
anumite situaţii acesta poate juca oricare din rolurile enumerate la inceputul
capitolului pentru managerul de caz (vezi cazul delegării de responsabilităţii ale
managerului de caz către responsabilul de caz, conform standardelor minime
obligatorii privind managementul de caz în domeniul protectiei copilului) şi, de
asemenea, el impartaseste aceleasi valori fundamentale profesionale ca şi managerul
de caz (expuse şi ele anterior).
5.5. Componentele planificarii serviciilor
I. Identificarea problemei
II. Stabilirea scopului
III. Stabilirea obiectivelor
IV. Stabilirea responsabilitatilor
V. Furnizarea serviciilor şi interventiilor
VI. Monitorizarea programului personalizat de interventie
I. Identificarea problemei
Primul pas în planificarea serviciilor este acela de a identifica toate problemele
relevante pe care le exprima mama şi copiii admisi în centru în functie de gradul de
discernamant. Nu toate problemele constituie ţinta pentru CM, de aceea PPI s-ar
putea sa conţină şi alte servicii care se afla în legătură directa cu CM
(certificate prin conventii de colaborare) sau nu. Esential pentru stabilirea
scopului planificarii serviciilor este alegerea unei probleme majore prin a carei
rezolvare se va schimba o condiţie sau o situaţie critica în legătură cu cuplul
mama-copil. Totodata, se listeaza prioritatile în legătură cu rezolvarea problemelor
multiple ale cuplului mama-copil şi ale familiei largite, probleme care se vor
rezolva treptat.
Obiectivele care urmeaza a fi inscrise în PPI trebuie să fie bine incadrate în timp
şi orientate pentru realizarea scopului, iar rezultatele asteptate trebuie să fie
specifice, masurabile, realiste, flexibile şi incadrate intr-o limita de timp
(SMART).
II. Stabilirea scopului
Scopul reprezinta baza planificarii. El reda relaţia dintre asistenţa de care are
nevoie cuplul mama-copil, serviciile pe care le poate oferi CM şi dorinţa mamei de a
utiliza serviciile. Având în vedere cele menţionate anterior, scopul reprezinta o
reformulare a problemei într-un mod care sugereaza o anumita rezolvare. În situaţia
cuplului mama-copil gazduit în CM, scopul general este (re)integrarea socio-
familiala a acestuia, care poate presupune, în functie de caz: reintoarcerea în
familie, alaturi de tatal copilului sau familia largita a copilului, gasirea unui
loc de muncă şi a unei locuinte etc.
Exista o serie de avantaje de ordin terapeutic pentru mama în perioada de stabilire
a scopului, ca de exemplu:
● Ofera posibilitatea de schimbare;
● Demonstreaza existenta unei solutii pentru problema identificata;
● Ofera cadrul general de referinţa pentru desfăşurarea procesului de comunicare
dintre managerul de caz - responsabilul de caz - alti profesionisti şi mama (după
caz, copil);
● Ofera o structura care permite dezvoltarea relatiei profesionist-client şi ajuta
la incheierea acesteia;
● Reducerea anxietatii, stresului şi tensiunii;
● Îmbunătăţirea capacităţii de adaptare a cuplului mama-copil la realitatea nevoilor
sale;
● Ajuta la clarificarea conflictelor care pot să apară în cadrul relatiei cuplului
mama-copil cu familia.
III. Stabilirea obiectivelor
Obiectivele reprezinta acţiuni specifice pentru realizarea scopului şi trebuie să răspundă urmatoarelor
intrebari:
Cine? Persoana responsabila pentru indeplinirea
obiectivului în cauza

Ce face? Atribuţiile

Când? Termenul limita şi dacă este cazul,

periodicitatea

În ce condiţii?

La ce nivel minim de performanţă?

Cum se masoara rezultatul?

Cu alte cuvinte, obiectivele trebuie să respecte aceeasi ecuatie SMART: să fie

specifice, masurabile, realiste, flexibile şi incadrate intr-o limita de timp.
Obiectivele sunt subiect de negociere cu mama şi copilul/îi (dacă vârsta şi
capacitatea de înţelegere a acestuia/acestora o permit) şi formeaza fundamentul
asumării responsabilitatii de către cei implicati în atingerea lor.
IV. Stabilirea responsabilitatilor
Toţi membrii echipei care implementeaza PPI lucreaza în parteneriat, dar fiecare îşi
cunoaste sarcinile de care este responsabil şi cum le pune în practica.
Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei de la nivelul CM revine
coordonatorului (respectiv intocmirea şi revizuirea fiselor de post). Coordonatorul
centrului face recomandari responsabilului de caz cu privire la selectarea membrilor
echipei (de exemplu, cine este disponibil, care este expertiza, care este
incarcatura de cazuri).
Încredinţarea rolurilor şi sarcinilor membrilor echipei urmareste cu prioritate
criteriul competentei, respectiv cine poate îndeplini cel mai bine o anumita
sarcina. Responsabilitatile sunt stabilite în legătură cu rezolvarea unei probleme
specifice într-o perioadă de timp determinata. Astfel, fiecare membru al echipei
stie clar ce sarcini are de indeplinit, acestea putand să se refere la rezolvarea
unei probleme, realizarea unui program, furnizarea unui serviciu sau chiar la
terapie specializata. Realizarea sarcinilor este monitorizata de către responsabilul
de caz.
Pentru fiecare caz în parte, responsabilul de caz organizeaza reuniuni de echipa, cu
participarea tuturor profesionistilor implicati în implementarea PPI. Aceste
reuniuni de caz pot avea o periodicitate prestabilita (de ex. de 2 ori pe luna) în
functie de specificitatea problematicii cuplului mama-copil şi/sau de perioada
prevăzută pentru acordarea rezidentei. La aceste intalniri, la solicitarea
responsabilului de caz, poate participa şi managerul de caz. De asemenea,
responsabilul de caz poate organiza intalniri cu fiecare profesionist în parte, ori
de cate ori evolutia implementarii PPI o necesita (de ex. alterarea stării de
sănătate a mamei). În conformitate cu standardele minime obligatorii pentru
managementul de caz în domeniul protectiei copilului, aceste intalniri trebuie
documentate (note, procese verbale etc.) precizandu-se care a fost scopul discutiei
şi rezultatele acesteia, propunerile specialistilor etc.
Fiecare profesionist implicat în implementarea PPI va elabora rapoarte scrise ale
fiecarei activităţi efectuate în scopul atingerii obiectivelor acestuia şi le va
anexa la dosarul familiei. Pot fi create instrumente de lucru, instrumente care să
fie prevăzute în proiectul instituţional (caiete de caz, fise de observatie, fise de
activitate etc.)
Totodata, responsabilul de caz ia în permanenta în considerare participarea mamei
şi, după caz, a copilului în toate etapele dezvoltării PPI, inclusiv la stabilirea
responsabilitatilor. Responsabilul de caz va organiza intalniri individuale
saptamanale cu mama pentru a identifica nevoile curente ale acesteia, pentru a afla
opinia acesteia în legătură cu derularea implementarii PPI şi dificultatile
acesteia. Actiunile intreprinse se vor face împreună cu mama, nu în locul acesteia
(de ex: nu i se va gasi un loc de muncă, ci va fi ajutata să îşi gaseasca un loc de
muncă). Participarea mamei este vitala pentru obtinerea autonomiei acesteia, dar şi
pentru adaptarea tuturor interventiilor în functie de resursele cuplului mama-copil,
nevoile acestora şi specificul cultural.
V. Furnizarea serviciilor şi interventiilor
În oferirea serviciilor se iau în considerare urmatoarele aspecte:
1. Unicitatea
2. Exprimarea sentimentelor
3. Empatia
4. Acceptarea
5. Atitudinea non-acuzatoare
6. Autodeterminarea clientilor
7. Confidentialitatea
1. Unicitatea consta în recunoasterea şi înţelegerea calitatilor unice ale fiecarui
individ (mama şi respectiv, copilul), a relatiei unice dintre mama şi copilul sau,
şi în folosirea diferentiata a principiilor şi metodelor de asistare a cuplului
mama-copil în demersurile de rezolvare a problemelor. Individualizarea se bazeaza pe
dreptul fiecarei persoane de a fi tratata ca fiinta umana, luand în considerare
diferentele personale şi caracteristicile socio-culturale.
2. Exprimarea sentimentelor. Este necesară înţelegerea din partea profesionistilor
faţă de exprimarea libera a sentimentelor clientilor, în special în ceea ce priveste
sentimentele şi emotiile negative. Astfel, profesionistii trebuie să asculte cu
atenţie, urmarind un scop anume, fără sa descurajeze sau sa condamne exprimarea
acestor sentimente. Este nevoie să se încurajeze aceasta exprimare a sentimentelor
în scop terapeutic.
3. Empatia reprezinta capacitatea profesionistului de a înţelege semnificatia
sentimentelor clientilor şi de a formula un răspuns adecvat, fără a se implica
emotional.
4. Acceptarea este un principiu de actiune prin care profesionistul observa, accepta
şi face faţa clientilor, respectiv a punctelor tari, dar şi a celor slabe ale
clientilor, a calitatilor, sentimentelor şi comportamentelor acestora, care pot fi
pozitive sau negative. În acelasi timp se păstrează imaginea de demnitate şi valoare
personala. Acceptarea nu înseamnă aprobarea comportamentelor deviante. Scopul
acceptarii este unul terapeutic.
5. Atitudinea non-acuzatoare este o calitate a relatiei profesionale dintre membrii
echipei şi cuplul mama-copil. Exclude judecarea comportamentelor clientilor în
legătură cu anumite probleme sau fapte.
6. Autodeterminarea clientilor consta în recunoasterea a dreptului şi a nevoii
clientilor de a alege şi de a lua liber decizii, de a fi constienti de consecintele
deciziilor şi acţiunilor lor. Profesionistii trebuie să fie constienti ca dreptul
clientilor la autodeterminare este limitat de capacitatea acestora de a lua decizii
pozitive şi constructive, de a actiona cu moralitate, respectand legile şi asigurand
protectia necesară copilului.
7. Confidentialitatea reprezinta menţinerea securizata a informaţiilor private în
legătură cu cuplul mama-copil, care au fost dezvaluite în timpul relatiei
profesionale cu acestia. Este un drept fundamental al clientilor şi o
responsabilitate etica a profesionistilor. Totusi, acest drept nu este unul absolut.
Clientul trebuie informat cu privire la aspectele care nu pot fi mentinute
confidentiale conform legii (vezi semnalarea abuzurilor) sau în cazul interventiei
unei echipe, situaţie când are loc un schimb de informaţii despre client şi
confidentialitatea se referă atunci la toţi cei implicati.
VI. Monitorizarea programului personalizat de interventie
Pentru ca serviciile să fie eficiente, profesionistii se implica permanent într-un
proces continuu de evaluare care se referă la problemele cuplului mama-copil,
informaţiile culese sau primite, deciziile luate şi progresele înregistrate.
Asistenţa cuplului mama-copil este un proces care presupune implicarea
beneficiarilor în procesul de rezolvare a problemelor, coordonarea furnizarii
serviciilor şi evaluarea deciziilor, pe măsură ce apar noi informaţii în legătură cu
cazul respectiv. Monitorizarea PPI cuprinde procesul de culegere a informaţiilor în
legătură cu furnizarea serviciilor în scopul evaluării progreselor legate de
obiectivele programului şi contractul de rezidenta incheiate de mama cu DGASPC/OPA.
Monitorizarea PPI este responsabilitatea responsabilului de caz. Procesul de
monitorizare consta în:
● Verificarea oferirii serviciilor în limita de timp stabilita în PPI; se poate
obtine prin scurte informari verbale (chiar telefonice) sau în scris din partea
profesionistilor responsabili şi/sau a mamei;
● Identificarea la timp a problemelor în legătură cu oferirea serviciilor sau cu
participarea mamei, pentru a putea opera schimbările necesare în PPI;
● Identificarea progreselor înregistrate de cuplu mama-copil sau a lipsei acestora
în indeplinirea obiectivelor inscrise în PPI;
● Monitorizarea poate avea ca finalitate revizuirea PPI în functie de evolutia
cazului;
● Aprecierea/verificarea modului în care implementarea PPI ajuta cuplul mama-copil
în atingerea scopului propus; evaluarea se realizează cu participarea
profesionistilor şi a mamei;
● Transmiterea informaţiilor culese către părţile implicate şi interesate, respectiv
mama, profesionistii, furnizorii de servicii;
● Dezbaterea progreselor cu mama şi compararea acestora cu asteptarile consemnate în
PPI;
● Organizarea şi coordonarea intalnirilor de lucru ale echipei;
● Pastrarea documentatiei relevante în legătură cu toate activităţile monitorizate,
inclusiv a rapoartelor scrise solicitate profesionistilor responsabili sau implicati
în implementarea PPI.
În continuare sunt redate cateva aspecte de retinut atunci când se monitorizează
progresele în implementarea PPI:
● Responsabilul de caz trebuie să menţină legătură cu membrii echipei în mod
permanent (nu numai cu ocazia intalnirilor de lucru) pentru a se asigura ca PPI
funcţionează şi ca profesionistii fac ceea ce s-au angajat a face.
● Trebuie să se discute cu toţi aceia care au informaţii importante pentru caz,
având în acest sens acordul mamei şi cu respectarea confidentialitatii.
● Pentru a evita situaţiile de criza este util sa existe un contact permanent cu
cuplul mama-copil. Astfel pot fi identificate cu acuitate problemele clientilor CM.
● Dacă profesionistii nu îşi realizează sarcinile sau nu respecta termenele
stabilite, responsabilul de caz ar trebui sa identifice barierele şi sa ajute la
depăşirea lor.
● În situaţiile de regres sau esec a implementarii PPI, profesionistii nu trebuie să
se descurajeze, iar mama trebuie ajutata sa vada acest lucru ca pe o experienta
valoroasa.
● Scopul se "imparte" în obiective mici, astfel încât cuplul mama-copil să obţină
succese. Un scop initial prea mare poate fi atât de coplesitor încât mama sa
renunte. Fiecare obiectiv trebuie să fie realist, realizabil şi masurabil.
5.6. Modelul bazat pe teoria dezvoltării
Exista o serie de modele care explica metoda managementului de caz; în continuare
este redat pe scurt modelul bazat pe teoria dezvoltării. Conceptele folosite în
conjunctie cu teoria dezvoltării sunt cele legate de interventia în situaţii de
criza, teoria sistemelor, teoria comportamentala şi terapia familiala. Aceste teorii
formeaza împreună un cadru de lucru din care practicienii (respectiv managerul şi
responsabilul de caz) îşi selecteaza metoda adecvata pentru a lucra cu clientii.
Acest model presupune:
● Abordarea interdisciplinara pentru evaluarea individuala a cazurilor, planificarea
serviciilor şi implementarea acestora;
● Evaluarea permanenta a nevoilor de dezvoltare;
● Elaborarea unui PPI, care să fie individualizat şi personalizat, care să conţină
un scop general şi obiective specifice şi să aibă o limita în timp;
● Coordonarea serviciilor pentru a raspunde în mod eficient nevoilor specifice
identificate;
● Includerea şi participarea clientului şi a familiei sale în procesul de
planificare şi implementare a serviciilor;
Acest model al managementului de caz are la baza planificarea serviciilor. De aceea
etapele de planificare şi furnizare a serviciilor şi altor interventii trebuie să
fie bine înţelese şi aprofundate de către managerul şi responsabilul de caz.

Capitolul 6 SERVICII OFERITE ŞI/SAU FACILITATE DE CENTRUL MATERNAL

Amplasamentul şi amenajarea interioara a CM sunt în concordanta cu nevoile de

asistenţa ale cuplului mama-copil şi ofera un mediu care să permită derularea PPI.
Serviciile oferite sunt complexe şi raspund nevoilor identificate ,.
6.1. Servicii de gazduire
6.1.1. Amplasamentul CM
Cuplul mama-copil locuieste intr-o institutie bine proiectata, dotata şi echipata
corespunzător nevoilor lui, în condiţii de amplasare şi deschidere către comunitate
şi serviciile oferite sau facilitate de aceasta. Organizarea şi dotarea spatiului
favorizeaza implicarea mamei în ingrijirea copilului şi responsabilizarea ei pentru
modul în care copilul sau se dezvolta.
Filosofia acestui serviciu, dimensiunile lui, amplasarea şi organizarea acestuia se
afla în interdependenta. În acest scop, este nevoie de proiectare speciala - spatiul
destinat funcţionarii exclusive a CM - astfel încât asigurarea de servicii într-un
mediu de tip familial, să aibă suport real. Amplasamentul şi organizarea centrului
trebuie adecvate scopului sau; este accesibil, ofera condiţii de siguranţă şi este
bine intretinut; raspunde nevoilor individuale şi colective ale beneficiarilor intr-
o modalitate confortabila şi placuta şi este proiectat în conformitate cu
recomandarile de specialitate. Este de preferat să fie situat în apropierea unor
servicii comunitare de tip cresa, grădiniţa, centru de zi, dispensar/policlinica de
pediatrie sau medicina generală pentru a facilita accesul cuplurilor mama-copil la
serviciile oferite de acestea. De asemenea, amplasarea să se va face cu respectarea
normelor privind protectia sanitara faţă de nocivitati - în zone ferite de surse de
poluare a atmosferei şi de zgomote - "având orientarea ferestrelor "..." spre sud,
sud-est, est sau vest, în functie de zonele climatice" (cf. Norme de igiena privind
unitatile pt. Ocrotirea, educarea şi instruirea copiilor). Este recomandat ca între
cladirea serviciului şi accesul în curtea acesteia să fie prevăzut un spatiu verde
cu latimea de minim 25 m, cu rol de reducere a influentei zgomotului stradal.
O importanţa deosebită o au mijloacele de transport în comun care ar putea facilita
accesul în comunitate a beneficiarilor (cuplurilor mama-copil), a familiilor
acestora către CM, şi pentru efectuarea demersurilor prevăzute în cadrul PPI, în
vederea creării premiselor de (re)integrare socio-profesionala a cuplului
beneficiar.
Organizarea spatiului trebuie să fie în coerenta cu proiectul instituţional al
serviciului, fiecare spatiu având o destinatie clar delimitata: camere de locuit,
spatii comune, camere pentru desfăşurarea activităţilor
pedagogice/recreative/vocationale, birouri pentru personal, spatii igienico-
sanitare, de pastrare, preparare şi servire a alimentelor/produselor alimentare
etc., destinaţia acestor spatii să fie cunoscuta de către personal şi beneficiari.
CM are un numar de minim 6 spatii individuale pentru gazduirea cuplurilor mama-
copil, unul dintre aceste spatii - de preferat camera separata - să poată fi
utilizata în cazuri de primire în urgenta a beneficiarilor sau în cazul unor
potentiale focare de infectie (boli infectioase).
Este de preferat ca amplasarea sa încurajeze implicarea vecinatatii/comunităţii în
activitatea sa (de exemplu, în jurul cladirii sa existe amenajate parcuri pentru
copii, la care să aibă acces parintii şi copiii din vecinatate, igienizarea acestuia
facandu-se în parteneriat cu asociaţiile de locatari/proprietarii caselor din
vecinatate). În acest fel, clientii aflati în CM pot beneficia de modele sociale,
iar membrii comunităţii pot înţelege şi se pot implica în problematica asistată de
acest tip de servicii.
6.1.2. Condiţii de locuit
CM ofera spatiu de locuit individual, clar delimitat, pentru fiecare cuplu mama-
copil beneficiar, astfel mobilat şi dotat încât să asigure confort şi intimitate,
respectand în acelasi timp nevoile identificate ale cuplului mama-copil. Condiţiile
de locuit ale cuplului mama-copil trebuie mentinute în stare buna de functionare.
Mama şi copilul traiesc într-un cadru care le ofera acestora un cadru securizant şi
suportiv.
Spatiile individuale sunt utilate în conformitate cu nevoile minimale ale adultului
şi ale copilului: mobilier individual, pat pentru mama, pat pentru copil, dulap
pentru haine, masa, scaun, veioza, masa de infasat, masa de calcat, servanta pentru
haine, noptiera, cos de gunoi, galeata cu capac pentru scutece folosite, galeata
pentru rufe murdare, astfel încât să fie respectate normativele în vigoare.
Mamele vor fi incurajate de către personalul CM să îşi amenajeze spatiul propriu în
functie de optiunile sale, de traditiile culturale şi apartenenta religioasa. Mamele
vor fi puse în situaţia de a se ocupa de menţinerea ordinii şi curateniei în spatiul
propriu, sub indrumarea non-intruziva a personalului, astfel încât acestea să poată
acumula deprinderi de viaţa independente. Desi este un spatiu tranzitoriu în viaţa
cuplului mama-copil, se doreste crearea unei stari de confort fizic şi psihic.
Astfel, opinia mamei în legătură cu amenajarea camerei, în măsura respectului faţă
de bunurile materiale existente în centru este foarte importanţa. Acest fapt îi
permite mamei sa integreze repere la a caror construcţie a contribuit, astfel încât
să poată începe să îşi asume roluri care o valorizeaza (ex: de gospodina care a
reusit să-şi amenajeze camera).
Este bine ca mama şi copilul să poată trai într-un spatiu care să se apropie pe cat
posibil de mediul familial sau social de provenienţă, permitand astfel menţinerea şi
transmiterea către copil a valorilor (sociale şi culturale) reprezentative pentru
cuplul mama-copil gazduit. Uneori mama incearca sa reproduca un model de viaţa în
care dezorganizarea şi violenta predomina. Prezenta permanenta a personalului
previne transpunerea acestor comportamente agresive/violente la nivelul relatiilor
interumane (cu propriul copil, cu celelalte mame, cu ceilalti copii sau cu membrii
ai personalului), însă exista riscul ca obiectele de inventar să fie supuse unor
stricari repetate, care trebuie luat în considerare de către administratorul
centrului (de ex: uşi de la dulapuri cazute în mod repetat, sertare rupte).
Mobilierul trebuie să fie solid, asigurandu-se astfel o rezistenta mai mare în timp.
La primirea în CM, mama va semna o lista de inventar care să cuprindă toate
obiectele din camera pe care o va utiliza. În ROI vor fi prevăzute penalităţi pentru
deteriorarea obiectelor de inventar şi care vor fi procedurile de recuperare a
pagubelor.
Usile spatiilor de locuit sunt prevăzute cu incuietori şi accesibile personalului în
caz de urgenta. Beneficiarele poseda chei proprii, cu excepţia cazurilor în care
rezultatele evaluării gradului de risc fac alte recomandari. Este important pentru
familia beneficiara să-i fie respectata intimitatea, drept pentru care, chiar şi în
momentele în care unul dintre profesionisti doreste să între în camera care este
ocupata de o familie beneficiara, sa ceara permisiunea mamei să între. Însă, sunt
momente de urgenta, în care este necesar ca un membru al personalului să între în
absenta mamei sau fără acordul acesteia (de ex: o masina de calcat uitata în priza,
geamul deschis etc.). Mai exista situaţii în care pot fi evenimente care pot cauza
accidente, exista riscul ca mama sa incuie copilul în camera, lasandu-l
nesupravegheat sau neanuntand. Mai exista situaţii grave, dar uneori existente în
CM, în care mama îşi agreseaza fizic copilul în camera, situaţie în care interventia
personalului este absolut obligatorie prin intrarea în camera în vederea salvarii
copilului. De aceea, este importanţa prezenta permanenta a unui membru al
personalului în cadrul grupului de mame şi copii. Acesta nu este un evaluator al
comportamentelor sau un monitor al acestora. Prezenta în sine a unui membru al
echipei alaturi de mame securizeaza, prezinta un model şi ofera ocazia unor discutii
informale care pot sustine echipa în atingerea obiectivelor propuse pentru fiecare
beneficiar în parte.
Aerisirea camerelor este de preferat să se realizeze în mod natural şi individual,
cu ferestre corespunzătoare standardelor recunoscute. Având în vedere prezenta
copiilor (mai ales a celor peste 6 luni), tevile caloriferelor trebuiesc protejate
sau să fie prevăzute cu suprafete garantate în ceea ce priveste temperatura. De
aceea, pentru uscarea rufelor este bine sa nu fie utilizate caloriferele, ci
spatiile amenajate special în acest scop şi care nu supun riscului unor accidente
copiii (franghii speciale pe terasa/balcon sau grilaje speciale), încălzirea,
iluminatul, apa curenta şi aerisirea trebuie să corespunda cerinţelor de mediu şi
securitate precum şi nevoilor fiecarui cuplu mama-copil beneficiar. Prizele
trebuiesc protejate cu capace speciale, greu de manipulat de către copii şi
pozitionate la mijlocul distantei dintre podea şi tavan.
Fiecare cuplu mama-copil beneficiaza de toaleta, existand minim un scaun WC la 4
persoane (incluzând şi copiii peste 5 ani), dotate cu materiale care permit o
igienizare rapida şi cu echipamente necesare în conformitate cu normele în vigoare.
Toaleta, facilitatile de spalat şi baie trebuie să răspundă nevoilor beneficiarilor.
Dimensionarea, amplasarea şi adaptarea instalaţiilor sanitare se va realiza şi în
raport cu vârsta copiilor beneficiari (în contextul în care CM îşi propune sa
primeasca în mod frecvent mame care au mai mulţi copii, în cadrul fratriei existand
copii mai mari de 6 ani). Toaletele sunt mobilate şi utilate cu obiecte care
corespund dezvoltării fizice a copiilor şi/sau a mamelor (potentiale
disfunctionalitati fizice care presupun scaun de toaleta specializat sau cada de
baie/cada de dus adaptata) şi cu materiale care permit o igienizare rapida (gresie,
faianta din materiale aderente care împiedica provocarea accidentelor) şi materiale
consumabile uzuale: sapun, sampon, hartie igienica, prosoape individuale pentru
fiecare beneficiar.
Pentru copiii cu vârsta cuprinsa între 8 luni - 3 ani se vor asigura olite şi cadite
individuale. Acestea vor fi dezinfectate după fiecare utilizare cu dezinfectanti
agreati de politia sanitar umana şi vor fi depozitate în sala de toaleta. Pentru
copiii cu vârsta de peste 3 ani se recomanda amenajarea toaletei cu scaun WC adaptat
varstei copiilor (1 scaun WC pentru 5 copii) sau un colac adaptator pentru fiecare
scaun WC pentru adulti. Este de preferat un adult (de regula mama) sa insoteasca
copilul care utilizeaza toaleta destinata adulţilor.
Cabinele de dus/baile sunt compartimentate, usile compartimentelor având incuietori
pe dinauntru în vederea respectarii intimitatii. În caz de urgenta, acestea pot fi
descuiate din exterior de către personalul CM (de ex. în situaţii de lesin al
mamei).
Grupurile sanitare pentru beneficiarii CM vor fi separate de cele pentru personal şi
de cele destinate vizitatorilor. În acest fel sunt prevenite transmiterea unor
potentiale epidemii.
Instalatiile de distribuire a apei potabile şi de evacuare a reziduurilor, sifoanele
din pardoseala, obiectele sanitare vor fi mentinute în permanenta în stare buna de
functionare şi curăţenie şi vor fi dezinfectate periodic cu solutii agreate de
politia sanitar umana.
Spalatoriile sunt amplasate separat de toaletele şi spatiile de spalat ale
beneficiarilor, fiind utilate în conformitate cu legislatia în vigoare: minim o
masina de spalat cu program de fierbere pentru servirea a 6 cupluri mama-copil,
dotate cu materiale ce permit igienizarea şi sterilizarea rapida. Podeaua
spalatoriei este adecvata, iar finisajul peretilor este usor de curatat.
Spalatoriile sunt situate astfel încât articolele murdare şi infectate sa nu fie
transportate prin zonele destinate depozitarii, prepararii, pregatirii sau servirii
hranei şi nu deranjeaza beneficiarii. De asemenea, exista spatii special amenajate
pentru uscarea rufelor separate de spalatorie, astfel încât sa existe un circuit
separat al rufelor murdare de cele curate. Pentru evitarea situaţiilor tensionate
dintre beneficiare ce pornesc de la dorinţa de a utiliza în acelasi timp masina de
spalat, este de preferat sa existe o programare a utilizarii acesteia, programare
organizata de către un educator, în acord cu preferintele şi nevoile mamelor
beneficiare şi cu derularea activităţilor prevăzute în PPI.
CM pune la dispoziţia cuplurilor mama-copil spatii de relaxare, recreationale şi
pentru servirea meselor, separate de camerele personale ale beneficiarilor şi
diferite de coridoarele şi holul de la intrare (camera de zi, camera de joaca, sala
de mese). Iluminatul spatiilor comune, predominant natural, ar trebui să fie destul
de puternic şi amplasat astfel încât sa faciliteze lectura şi alte activităţi.
Mobila spatiilor comune are un caracter familial şi este de buna calitate, adecvata
gamei de activităţi preconizate de proiectul instituţional (canapele, fotolii,
televizor, jucarii adaptate varstei copiilor rezidenti).
În vederea incurajarii relatiei cuplului mama-copil cu familia sa (sot/partener,
parinti, alte rude) sau cu alti apartenenti/prieteni, CM va amenaja un spatiu
destinat vizitelor, utilizat după un program stabilit de către coordonatorul
serviciului. CM dispune de o camera care să serveasca excluziv vizitelor apartenenti
lor cuplurilor mama-copil (tatal copilului, bunicii sau orice altă persoană
importanţa pentru acestia - prieteni, nasii copilului etc.). Beneficiarii
serviciului pot opta pentru persoanele pe care doresc să le primeasca. Responsabilul
de caz trebuie să consemneze date despre aceste optiuni ale beneficiarilor şi să le
comunice tuturor membrilor echipei CM. Personalul nu restrictioneaza vizitele, decat
la solicitarea beneficiarului sau dacă acestea contravin mentinerii unei stari de
sănătate fizica şi/sau psihica a cuplului mama-copil sau unele reguli de securitate
a centrului.
Mamele mentin starea de curăţenie atât în camerele individuale, cat şi în toate
spatiile comune (toalete şi bai, sala de mese). Pentru aceasta, vor avea la indemana
aparatura necesară (aspirator, matura, galeata, mop ) şi substante de igienizare
(agreate de directiile judetene sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor).
Un membru al personalului (un educator) poate derula "activităţi administrative"
(activităţi cu caracter educativ) împreună cu grupul de mame. Intrucat mamele sunt
gazduite şi primesc şi o parte a necesarului alimentar, al materialelor igienico-
sanitare, exista riscul instalarii unui decalaj la nivelul informatiei referitoare
la costurile presupuse de viaţa economico-sociala. De aceea, prin intermediul
activităţilor administrative mediate de un educator, se urmareste discutarea asupra
costurilor de întreţinere a unei locuinte şi asigurarea hranei pentru fiecare
familie în parte, în raport cu un potenţial buget obţinut (salarii, venituri
ocazionale, prestatii). Activităţile pot fi saptamanale, cu durata de o ora (de
ex.), timp în care pot fi discutate şi aspecte care ţin de organizarea vietii de zi
cu zi în cadrul CM. În cadrul acestei activităţi, se pot stabili programele de
curăţenie pentru spatiile comune, pentru spatiile individuale, astfel încât fiecare
mama să poată participa la aceste activităţi gospodaresti. Programele/orarele sunt
afisate la vedere în spatiile comune ale beneficiarilor. În aplicarea programelor
stabilite de comun acord cu mamele şi în functie de programul acestora (precum şi de
activităţile prevăzute în PPI), prezenta educatorilor are un rol de sprijin, de
suport pentru mame, urmarind transmiterea de informaţii care să duca la
îmbunătăţirea abilitatilor necesare unei vieti independente, pe de o parte, şi pe de
altă parte, medierea relatiilor la nivelul grupului de beneficiare în vederea
mentinerii unui climat de înţelegere şi de respect.
Intrucat în cadrul CM se desfăşoară activităţi individuale (evaluari, interviuri,
consiliere) şi activităţi de grup, adresate atât mamelor, cat şi copiilor, este
necesară existenta unor spatii special destinate acestor activităţi şi cunoscute ca
atare de către beneficiari şi profesionisti în egala măsura. Datorita problematicii
familiilor gazduite, exista tendinta din partea mamelor de a acorda mai multa
importanţa acestui spatiu (mai multa decat este prevăzută în misiunea CM) rezultand
o suprainvestire a intregului spatiu şi o incercare de asumare a acestuia. Acestea
sunt simptome care fac parte din instalarea sentimentului de dependenta, care se
poate instala faţă de CM, care le ofera siguranţa şi securitate, sau de membrii
echipei, care le arata înţelegere şi empatie. Restrictionand (restrictie care poate
exista şi la nivelul ROI, semnat de către mama) spatiul de acces al beneficiarelor
în anumite spatii ale CM, venim în intampinarea acestei tendinte de asumare a
spatiului.
Pe de altă parte, personalul are nevoie de un spatiu care să-i permita menţinerea
unei atitudini de neutralitate faţă de beneficiari, un spatiu de reflectie. Datorita
regimului special de muncă din cadrul CM (24 de ore din 24), este posibil ca şi
membrii personalului să se ataseze de mama sau de copii în mod mai puţin profesional
(situaţia în care exista tendinta ca una dintre mame să fie calificata drept "mama
rea" şi să-i fie limitate interventiile pe lângă propriul copil, sau confuzii de rol
ale personalului când se considera mai mult decat profesionisti prieteni ai acestor
beneficiare). Astfel, personalul trebuie să dispună de minim o camera, destinata
activităţii de redactare a protocoalelor de observatie, a rapoartelor de activitate,
reuniunilor de echipa, a intalnirilor de supervizare etc. De asemenea, acest spatiu
poate fi utilizat şi pentru depozitarea dosarelor familiilor beneficiare, arhivarea
acestora, a altor instrumente necesare funcţionarii CM.
CM prevede un program destinat reparatiilor şi intretinerii/mentinerii stării de
igiena şi a sigurantei în spatiile proprii. Starea de igiena şi curăţenie este în
responsabilitatea administratorului centrului, care va stabili un program de
curăţenie, igienizare şi reparare/renovare a localului şi a sigurantei în spatiile
serviciului. CM va fi dotat şi aprovizionat permanent cu utilaje, materiale şi
substante necesare pentru întreţinerea curateniei şi efectuarea operaţiunilor de
dezinsectie, dezinfectie şi deratizare. Acestea vor fi pastrate în spatii închise
(dulapuri), special prevăzute.
6.2. Asigurarea hranei
În CM se asigura beneficiarilor o alimentatie corespunzătoare din punct de vedere
cantitativ şi calitativ, care raspunde nevoilor nutritionale ale adultului (femeie
adulta, gravida, lauza) şi ale copilului (nou-nascut, sugar, copil cu vârsta
cuprinsa între 0-3 ani şi, după caz, alte grupe de vârsta) ţinând cont de
preferintele acestora.
Beneficiarii au o alimentatie sanatoasa şi adaptata nevoilor personale. Copiii din
CM au o alimentatie care să le permita o dezvoltare normo-ponderala, iar pentru nou-
nascuti şi sugari se promovează şi sprijina alimentatia naturala a acestora. Mamele
gazduite în CM participa activ la prepararea şi servirea meselor, insusindu-şi
deprinderi adecvate unei bune alimentatii.
DGASPC/OPA se asigura ca preferintele alimentare ale cuplurilor mama-copil,
preferinte cu caracter personal, cat şi cultural/religios, sunt respectate în măsura
posibilitatilor financiare şi dacă aceste preferinte/obiceiuri nu împiedica
dezvoltarea normo-ponderala a copilului (de ex. mame care nu mananca carne, ovo-
lacto-vegetariene). Dacă DGASPC/OPA nu poate asigura aceste preferinte, trebuie să
aduca la cunoştinţa mamei beneficiare acest aspect. Particularitatile alimentare ale
cuplului mama-copil sunt menţionate în dosarul familiei şi sunt cunoscute de
personal. Regimul alimentar al beneficiarilor (mame sau copii) trebuie să fie cat
mai variat, sanatos şi hranitor, adaptat cerinţelor individuale identificate şi
introduse în evidente, iar masa se serveste într-un mediu placut (cat mai apropiat
celui familial).
Schema de alimentatie a beneficiarilor este asigurata în conformitate cu normativele
nutritionale în vigoare. Meniurile sunt stabilite sub coordonarea unui specialist
(medic sau asistent dietetician), periodic, în functie de programul realizat de
către managerul serviciului. Fisa de monitorizare a curbei ponderale a copilului se
afla în dosarul familiei rezidente.
Exista cateva situaţii de stabilire a meniurilor:
● În cazul în care recomandarile alimentare sunt facute de către medicul de familie
(deci nu este un angajat al DGASPC/OPA), coordonatorul CM trebuie să se asigure ca
toate recomandarile acestuia sunt colectate de către un profesionist din cadrul
centrului (asistent medical sau educator puericultor), astfel încât, meniul
constituit sa corespunda tuturor acestor recomandari şi preferintelor clientilor.
● Un angajat al DGASPC/OPA (medic care are în responsabilitate asistenţa medicală a
beneficiarilor care sunt asistati în mai multe servicii) elaboreaza aceste meniuri.
Şi în aceasta situaţie este foarte importanţa opinia beneficiarilor, mai ales din
perspectiva participării şi asumării propriei vieti.
În cadrul CM este incurajata alimentatia naturala a sugarului pe cat posibil - fiind
descurajata alimentatia artificiala a acestora sau diversificarea timpurie a
alimentatiei.
În elaborarea meniurilor, chiar şi sub potentiala restrictie de ordin financiar,
este foarte important ca mamele să poată alege, cu atât mai mult cu cat este
recomandat ca acestea sa participe la prepararea alimentelor. Meniul saptamanal
(modificat regulat, trebuie cunoscut de către toate beneficiarele şi poate fi afisat
la vedere. În cazul în care una dintre mame are dificultati de citire (de ex:
dizabilitati fizice sau nu a urmat o formă de scolarizare), meniul va fi citit sau
explicat acesteia de către un educator sau de către bucatar (în cazul în care acesta
exista). Fiecare mama beneficiara, în functie de starea de sănătate şi de nevoile
sale nutritive, va beneficia de minim trei mese/zi. Copiii care se alimenteaza cu
hrana solida vor beneficia de trei mese de baza pe zi, plus doua gustari. În cazul
în care CM are prestabilit un program de servire a mesei pentru adulti şi copiii mai
mari de 2 ani, acesta este adus la cunoştinţa beneficiarilor.
CM trebuie să aibă asigurate rezerve alimentare pentru 48 de ore pentru fiecare
persoana rezidenta, pentru situaţiile de urgenta ca de ex: inundaţii, inzapeziri
etc.
Prepararea alimentelor şi servirea meselor este realizata de către mamele
beneficiare, sub supravegherea unui profesionist (educator, bucatar), în spatii
special amenajate şi dotate adecvat, în conformitate cu normele sanitare în vigoare.
În conformitate cu MOF (prevederile referitoare la prepararea şi servirea
alimentelor), mamele beneficiare pot prepara alimentele pentru toţi beneficiarii sau
doar pentru ele şi copilul lor.
Hranirea copiilor este responsabilitatea mamelor lor, după un program care să
corespunda nevoilor identificate ale copiilor. Personalul sustine mama în
dezvoltarea capacităţii acesteia de preparare a hranei şi de asimilare a
cunoştinţelor legate de notiuni de nutriţie şi igiena a alimentatiei, prin derularea
de activităţi specifice (asistenţa în momentele de preparare a hranei, activităţi
structurate de tip "atelier de puericultura", "şcoala parintilor") organizate atât
în cadrul centrului, cat şi în exterior (de ex: cabinetul medicului de familie).
Aceste activităţi pot fi mediate de un profesionist angajat al CM (asistent medical
sau educator puericultor) sau colaborator extern.
Alimentele şi produsele alimentare sunt depozitate în spatii special amenajate în
vederea pastrarii atributelor nutritive ale acestora şi pentru evitarea alterarii
acestora, în conformitate cu normativele în vigoare (frigidere, lazi frigorifice
etc.). Este recomandat să fie bine gestionat modul de pastrare a alimentelor în
spatiile comune sau în spatiile individuale ale cuplurilor mama-copil. Se impune o
buna gestiune/urmărire a produsele alimentare pe care familia beneficiara le
primeste de la familia largita sau şi le achizitioneaza singura. Acestea pot fi
expirate sau provenienţă lor să fie neclara, existand riscul unei toxiinfectii
alimentare sau a unor epidemii infectioase la nivelul intregului serviciu. Desi
mamele îşi mentin întreaga responsabilitate în ceea ce priveste copilul, este de
preferat sa putem preveni astfel de situaţii. De aceea, este recomandabil ca în ROI
semnat de mama la momentul primirii în CM sa existe un capitol care să stipuleze
statutul acestor alimente şi modul în care vor fi pastrate/depozitate.
6.3. Menţinerea stării de sănătate
CM promovează şi intretine starea de sănătate a beneficiarilor de servicii şi
asigura accesul acestora la servicii de ingrijire a sănătăţii, ca răspuns la nevoile
identificate. Copiii rezidenti în CM beneficiaza de asistenţa medicală profilactica
şi curativa în vederea unei bune dezvoltari fizice şi psihologice.
Starea de sănătate a copilului este permanent urmarita de către mama sa, personal şi
medicul de familie.
Ingrijirile personale şi de sănătate acordate cuplului mama-copil se bazeaza pe
nevoile individuale ale acestora, procesul de analiza şi PPI fiind esentiale în
urmarirea stării de sănătate ale beneficiarilor. Rezultatele analizei stării de
sănătate trebuie introduse în PPI al beneficiarului CM (mama şi copil).
Responsabilul de caz trebuie să cunoasca starea de sănătate a fiecarui beneficiar la
momentul primirii şi care sunt recomandarile medicale (preventive sau curative) în
vederea asigurarii unei bune stari de sănătate a cuplului mama-copil şi ca măsura de
prevenire a raspandirii unor potentiale epidemii la nivel instituţional
(beneficiari, persoane apropiate acestora, personal). Astfel, cuplul mama-copil nu
trebuie să fie primit în institutie fără a beneficia de evaluare medicală (şi
psihiatrica), cu excepţia cazurilor în care este vorba despre o primire în regim de
urgenta.
Minimum de analizele care trebuie solicitate la momentul luării deciziei de admitere
în CM sunt:
- Exudat faringian,
- RBW,
- Microradiografie,
- Antigen hepatita,
- HIV,
- examen coproparazitologic,
- coprocultura.
În functie de proiectul instituţional al CM, este posibil ca rezultatul acestor
analize să se constituie în criteriu de admisie în centru (de ex: pot fi CM care să
opteze pentru asistarea mamelor care sunt HIV pozitiv).
Situaţii posibile cu privire la medicul de familie:
- Dacă mama şi copilul au medic de familie în orasul în care este localizat CM, iar
cabinetul medical nu este localizat la distanta foarte mare, este de preferat ca
acesta sa ramana în continuare medicul curant al cuplului mama-copil.
- Dacă mama şi copilul au medic de familie în alta localitate decat în cea în care
se afla CM, se va recurge la transferarea fiselor medicale ale mamei şi copilului
către un medic de familie din apropierea centrului (sau va fi preluat de către
medicul angajat/colaborator al centrului). Pe perioada de transfer a fiselor
medicale, medicul angajat/colaborator al centrului va asigura urgentele mamei şi
asistenţa medicală preventiva sau curativa a copilului.
- Dacă mama şi copilul nu au medic de familie, cuplul mama-copil trebuie inscris pe
listele unui medic de familie sau al medicului angajat/colaborator al CM.
O copie a tuturor analizelor şi recomandarilor medicale, precum şi o copie a fisei
medicale a copilului se vor anexa la dosarul cuplului mama-copil. În functie de
vârsta copilului, se va urmări respectarea programului naţional de imunizare. Se va
urmări periodic verificarea stării de sănătate a cuplului mama-copil, programul de
interventie specifică pentru menţinerea stării de sănătate fiind reactualizat
permanent (pentru a reflecta nevoile beneficiarilor şi obiectivele de sănătate şi
ingrijire).
Personalul incurajeaza mamele beneficiare sa consulte medicul de familie şi, la
recomandarea acestuia, medicii specialisti, precum şi orice alte servicii
specializate de ingrijire medicală: stomatologie, farmacie şi serviciile de terapie
şi ingrijire din servicii medicale comunitare corespunzător nevoilor lor.
CM sprijina mama în demersul de ingrijire a copilului şi de auto-ingrijire,
personalul calificat în acest sens va raspunde tuturor solicitarilor acesteia şi vor
fi organizate activităţi (de tipul "atelier de puericultura", "şcoala parintilor")
care au drept obiectiv îmbunătăţirea calităţii ingrijirilor acordate copilului în
vederea unei dezvoltari armonioase.
În cadrul serviciului se vor organiza, activităţi specifice, adresate beneficiarelor
centrului şi care urmaresc asigurarea unei stari bune de sănătate, respectiv:
a) indrumare, sprijin şi consiliere pe probleme de sănătate,
b) igiena şi ingrijire personala,
c) nutriţie şi dieta,
d) educatie pentru sănătate, inclusiv educatie sexuala şi contraceptiva.
Dacă exista astfel de activităţi derulate de către serviciile din comunitate, este
util pentru mama să fie incurajata sa participe la acestea. Ideea externalizarii
unor astfel de servicii vine în sprijinul facilitarii reintegrarii sociale a mamelor
prin intermedierea unor contacte cu membrii comunităţii şi largirea cercului de
potentiale resurse pentru beneficiarele CM.
În cazul imbolnavirilor infecto-contagioase ale mamei şi/sau ale copilului şi care
nu necesita spitalizare, acestia sunt izolati într-un spatiu special amenajat (o
camera utilata cu toate facilitatile şi de acces separat la camera de toaleta).
Starea de izolare se menţine în conformitate cu recomandarile medicale. Pe toata
perioada de "carantina", mama copilului bolnav nu va participa la nici o activitate
care nu are legătură cu ingrijirea copilului şi va evita contactul cu ceilalti
beneficiari ai CM. Evolutia stării de sănătate va fi urmarita de către medicul de
familie şi de către personalul calificat desemnat de către coordonatorul serviciului
(asistent medical, educator puericultor).
În cazul în care este necesară internarea copilului în spital, acesta va fi insotit
de mama sa.
În cazul în care persoana care necesita spitalizare este mama copilului,
responsabilul de caz anunta în cel mai scurt timp DGASPC şi managerul de caz, care
are responsabilitatea identificarii unei solutii optime pentru cuplul mama-copil.
Situaţii posibile:
- Dacă mama necesita spitalizare de maxim o săptămâna, copilul acesteia poate rămâne
în CM şi să fie ingrijit de către personalul de ingrijire şi educare, doar cu
dispoziţia directorului general/executiv al DGASPC.
- Dacă mama necesita spitalizare mai mare de o săptămâna, se stabileste o măsura de
plasament pentru copil de către CPC fie la AMP, fie în familia largita a copilului
în măsura în care acest fapt este posibil. Dacă internarea este de maximum o luna,
la externare, mama şi copilul pot reveni în CM. Dacă mama necesita spitalizare pe o
perioadă mai mare de şase luni şi se apreciaza ca decizia de gazduire a cuplului
mama-copil în CM nu mai poate fi indeplinita, se cauta solutii pentru instituirea
unei măsuri de protecţie speciala pentru copil.
Pe toata perioada spitalizarii mamei, este mentinuta relaţia mama-copil, prin vizite
ale copilului la spital (în cazul în care aceasta nu reprezinta un risc pentru
copil), mama fiind informata despre evolutia copilului.
În cazul administrarii de medicamente, mama este responsabila de administrarea
medicamentatiei (preventive şi/sau curative) prescrisa copilului, precum şi de
propria medicatie, cu respectarea procedurilor CM privitor la manevrarea
medicamentelor. După o evaluare a capacităţii mamei de administrare (de auto-
administrare) a medicatiei, acesteia i se pune la dispoziţie un spatiu securizat de
depozitare a medicamentelor (un dulap/sertar cu cheie), la care poate avea acces şi
personalul centrului special desemnat (asistent medical, educator-puericultor).
Asistentul medical/educatorul-puericultor monitorizează starea copilului sau a mamei
pe durata medicatiei şi apeleaza la medicul de familie dacă apar motive de
ingrijorare generate de orice schimbare aparuta în starea de sănătate a acestora şi
care influenţează negativ starea de sănătate atât a copilului, cat şi a mamei.
Coordonatorul CM se asigura ca personalul respecta procedurile stabilite pentru
primirea, evidenta, depozitarea, manipularea, administrarea şi indepartarea
medicamentelor. De asemenea, exista o evidenta a tuturor medicamentelor primite,
administrate şi care parasesc CM sau sunt aruncate, pentru a se indeparta
posibilitatea utilizarii lor incorecte. Se menţine o evidenta a medicatiei curente
pentru fiecare beneficiar (inclusiv a celor auto-administrate). Medicamentele
administrate de personal sunt depozitate într-un dulap de metal incuiat, cu acces
limitat, în conformitate cu legislatia în vigoare.
Formarea profesionala pentru personalul CM trebuie să cuprindă:
● Cunoştinţe de baza referitoare la modalitatea de utilizare a medicamentelor şi de
recunoastere şi combatere a problemelor provocate de utilizarea acestora;
● Cunoştinţe de baza în acordarea primului ajutor;
● Cunoştinţe de baza referitoare la boli infectioase şi modul de tratament.
Personalul şi beneficiarele au obligaţia de a respecta periodicitatea examenului
medical.
6.4. Servicii de educatie şi consiliere
Interventia în cadrul CM este o interventie centrata pe sarcina, având la baza
urmatoarele principii:
● Punerea accentului pe aspectele pozitive, pe ideea ca solutia este posibila pe
viitor, faciliteaza schimbarea în directia dorita. Discutia trebuie orientata mai
curand pe solutii decat pe probleme;
● Trebuie cautate punctele tari. Acestea trebuie speculate în cadrul demersului de
gasire a solutiei;
● Clientii sunt de fapt cei interesati să-şi rezolve propriile probleme;
● Clientul este cel mai "mare" expert în rezolvarea propriilor probleme;
● Orice schimbare în modul în care clientul percepe solutia la problema sa şi tot
ceea ce intreprinde el, afectează pe toţi ceilalti care sunt implicati în problema
şi cu care el interactioneaza (familie, colegi, prieteni).
Alaturi de acest tip de interventie, echipa CM va avea în vedere şi interventia în
situaţiile de criza, abordarea psiho-sociala, abordarea comportamentala etc.
Pe parcursul gazduirii sale în CM, mama primeste servicii de suport pentru asumarea
rolului matern, astfel încât să poată asigura copilului o dezvoltare corespunzătoare
nevoilor sale afective, sociale, educationale şi medicale.
Mama este ajutata să-şi dezvolte competentele necesare pentru cresterea copilului:
- cum sa hraneasca copilul;
- cum să-i arate afectiune, interes şi incredere;
- cum sa aprecieze corect siguranţa mediului;
- cum sa organizeze activităţile casnice curente;
- cum sa utilizeze metodele adecvate de disciplina;
- cum să-şi controleze anxietatea şi supararea în faţa unor comportamente dificile
sau iritante ale copilului;
- cum să se joace cu copilul;
- cum sa recunoasca şi sa răspundă la situaţiile periculoase sau foarte riscante;
- cum sa faca aprecieri pozitive privind comportamentul copilului;
- cum să fie deschisa spre a invata lucruri noi şi de a se dezvolta;
- cum să aplice reguli flexibile;
- cum sa stimuleze cognitiv copilul în functie de stadiul de dezvoltare etc.
În CM, mama va beneficia de şedinţe de consiliere sau intalniri individuale şi de
grup. În functie de obiectivele PPI, acestea pot fi realizate de membrii echipei
multidisciplinare a centrului (responsabil de caz, educator, psiholog, asistent
social) sau de un specialist din exteriorul CM. Unele mame pot fi persoane resursa
în cadrul sedintelor de grup.
Fiecare sedinta de consiliere/intalnire va avea obiective clare, stabilite cu
participarea beneficiarilor. Toate aspectele discutate în cadrul sedintelor de
consiliere sau a intalnirilor se vor consemna intr-o nota, care va trebui sa conţină
şi propuneri/recomandari pentru urmatoarele şedinţe/intalniri, precum şi teme pentru
acasa pentru mame. Aceasta nota va fi păstrată în dosarul cuplului mama-copil.
Temele pentru acasa reprezinta în fapt punerea în practica a aspectelor discutate în
cadrul intalnirilor, precum şi reflectii asupra unor teme.
Fiecare mama va fi incurajata sa tina un jurnal propriu în care să consemneze modul
în care îşi indeplineste sarcinile primite, precum şi toate dificultatile
intampinate în relaţia cu copilul/copiii. Totodata, ea va fi incurajata sa
consemneze toate evenimentele importante din viaţa copilului intr-o "carte a
vietii". Echipa CM va asigura mama ca aceste caiete/cărţi sunt confidentiale şi nici
un membru al echipei nu i le va solicita.
Echipa multidisciplinara a centrului sau specialistul din cadrul echipei îi poate
propune mamei participarea familiei sau doar a unui membru al familiei la sedintele
de consiliere/intalniri. Decizia mamei de a accepta sau nu propunerea echipei
multidisciplinare va fi respectata.
Sedintele de consiliere şi intalnirile vor urmări:
● dezvoltarea abilitatilor parentale;
● dobandirea increderii în sine şi în ceilalti;
● dobandirea de deprinderi sociale, inclusiv a abilitatilor de comunicare;
● dezvoltarea capacităţii de a lua decizii;
● dobandirea de cunoştinţe privind serviciile sociale;
● drepturile pe care le au în calitatea lor de parinti;
● pregătirea parasirii CM;
● pregătirea pentru nastere în cazul gravidelor;
● dezvoltarea abilitatilor privind gestionarea timpului, a banilor şi a crizelor.
Sedintele de consiliere şi intalnirile se vor desfăşura în încăperi linistite, de
dimensiuni adecvate. În asezarea clientilor trebuie să se tina cont de "spatiul
intim" al fiecaruia, acesta fiind definit ca aria fizica din jurul fiecarui client
care îi asigura lui confort şi siguranţa (60 cm).
Sedintele şi intalnirile individuale vor avea loc în birourile membrilor echipei
multidisciplinare. Aceste birouri vor fi dotate cu mobilier adecvat şi vor asigura
ambianta şi confortul necesar desfăşurării unor astfel de intalniri.
Sedintele şi intalnirile de grup se vor desfăşura în camera de zi, dotata cu
mobilier adecvat şi confortabil (fotolii, canapele, scaune, masa rotunda, dulapuri)
şi cu un televizor.
Intalnirile individuale pot fi:
● de tip suportiv,
● de tip terapeutic şi
● de tip educativ.
Intalnirile de grup pot lua forma:
● grupului de suport,
● grup de discutii,
● atelier de puericultura şi
● baby-club.
Programarea acestor intalniri se va face de către echipa multidisciplinara cu
implicarea mamei/mamelor. În anexa 5 sunt cateva repere pentru inregistrarea
intalnirilor sub forma unor note.
Grupul de suport
Grupul de suport are caracter terapeutic, fiind mai structurat decat grupul de
discutii. Grupul de suport se va organiza saptamanal sau ori de cate ori este
nevoie. Decizia de intrunire a grupului de suport aparţine mamelor după ce acestea
au fost informate cu privire la modul în care funcţionează acesta şi principiile
care-i stau la baza. Grupurile de suport sunt moderate de către un membru al echipei
CM şi constituie ocazii pentru mame sa inteleaga dificultatile cu care se confrunta
celelalte mame, dar şi sa gaseasca solutii la problemele cu care se confrunta,
invatand din experienta acestora.
Grupul de discutii are un caracter mai puţin formal, echipa CM incurajandu-le pe
mame să se intalneasca şi sa discute pe teme care le intereseaza.
Atelierul de puericultura
Atelierul de puericultura poate fi organizat saptamanal la o ora convenabila pentru
toate mamele din centru. Se vor avea în vedere urmatoarele teme:
- notiuni de dezvoltare a copilului - dezvoltarea limbajului, dezvoltare cognitiva
şi emotionala;
- ingrijirea noului nascut: primele contacte, schimbarea scutecelor, baia, somnul,
plimbarile în aer liber, hainele, temperatura camerei, expunerea la soare;
- alaptarea la san şi cu ajutorul biberonului;
- ingrijirea copilului în primul an de viaţa: hranirea copilului, plansul copilului,
progresele în dezvoltare etc.
- sănătatea fizica a copiilor: aspecte legate de alimentatia copiilor, prevenirea
accidentelor şi de ingrijirea danturii;
- sănătatea mentala a copiilor: stima de sine, disciplina, dezvoltarea sexualitatii,
muzica, bunele maniere, citit, sarcini casnice, jocul etc.;
- probleme frecvente de comportament: gelozia între frati, anxietatea de separare,
anxietatea de tot ce e strain, crize, folosirea de cuvinte urate şi injuraturi,
agresivitate, hiperactivitate, lentoare;
- provocari obisnuite în procesul de dezvoltare: mersul la toaleta, controlul
sfincterelor, somnul, probleme obisnuite legate de somn, crize, suptul degetului,
mancatul unghiilor, encomprezis, enurezis, obiecte de care se ataseaza copilul,
suzeta, balbaiala, gesturi ritmice; copil nascut prematur, moartea ca eveniment în
viaţa unui om;
- copiii cu dizabilitati, probleme de invatare;
- ingrijirea copilului de către altcineva decat de parinti;
- noi provocari: jocurile pe calculator, navigarea pe internet, alcoolul şi
drogurile, cresterea copiilor fără violenta, televiziunea, filmele etc.
- ingrijirea sănătăţii copilului: relaţia cu medicul de familie, control periodic,
administrarea medicamentelor, spitalizarea, alimentatia pe perioada bolii, izolarea
în situaţia unor boli contagioase, primul ajutor şi urgentele, principalele boli ale
copilariei, bolile contagioase.
Activitatea de baby-club
Aceasta activitate este mediata de doi profesionisti (psiholog şi educator/educator-
puericultor) şi îşi propune sa observe relaţia mama-copil şi dezvoltarea copilului
(motricitate, limbaj, relatiile cu ceilalti, explorarea ambientului, afectivitatea,
dezvoltare cognitiva). Atitudinea profesionistilor nu este una directiva, ci de
atenţie şi incurajare a explorarii copilului dublata de o mare disponibilitate în a
se angaja într-un joc cu copilul atunci când el initiaza relatii. Psihologul are un
rol de observator pasiv (raspunde initiativelor mamei şi copilului) al acestei
activităţi, educatorul fiind observatorul activ (initiaza jocuri cu mama şi copilul
şi raspunde initiativelor acestora, în egala măsura). Activitatea este foarte
importanţa pentru ambii beneficiari, favorizand separarea treptata a copilului de
mama sa (de ex: în vederea inscrierii la cresa a copilului şi începerea lucrului de
către mama sa).
Programul clubului este stabilit împreună cu mamele astfel încât sa nu se suprapuna
cu alte activităţi sau demersuri exterioare şi să fie adaptat ritmului copilului de
somn şi alimentatie.
În CM, mama primeste informaţii referitoare la metodele contraceptive. Obiectivul
acesteia este sa ajute mama sau cuplul din care aceasta face parte:
- sa decida dacă are nevoie şi doreste sa foloseasca o metoda de contraceptie;
- să aibă o alegere libera şi informata asupra metodei contraceptive pe care o va
folosi (contraceptia naturala; metode de bariera; contraceptia hormonala;
dispozitive intrauterine; implantele subdermice; sterilizarea chirurgicala;
contraceptia de urgenta);
- sa invete modul de folosire a metodei alese.
Utilizand resurse din interiorul sau din exteriorul CM, responsabilul de caz va
facilita organizarea de activităţi de educatie pentru sănătate:
● igiena şi ingrijire personala;
● acordarea primului ajutor;
● nutriţie şi dieta;
● schema de vaccinari a copilului;
● infectii cu transmitere sexuala, elemente de educatie contraceptiva şi sexuala.
Se recomanda ca echipa CM să îşi dezvolte un manual care să stea la baza organizarii
atelierului de puericultura şi va aprecia sesiunile minime la care ar fi util sa
participe fiecare mama în parte.
Pentru buna desfăşurare a tuturor acestor intalniri echipa CM pregăteşte materiale
de suport şi incearca elaborarea de materiale video pe diverse teme.
6.5. Servicii de consiliere juridica
Mama primeste informaţii de natura juridica pentru:
- a beneficia de toate drepturile prevăzute de lege, inclusiv concediu de crestere a
copilului, alocatia de stat pentru copil, venitul minim garantat, alocatia
complementara, alocatia de sustinere pentru familia monoparentala;
- obtinerea actelor de identitate, de stare civila şi în general al documentelor
personale şi ale copilului;
- cunoasterea procedurii prin care se poate stabili paternitatea copilului;
- introducerea actiunii de divort şi pe tot parcursul procesului;
- inchirierea unei locuinte - incheierea unui contract scris de închiriere, conform
legii nr. 114/1996;
- a intreprinde orice alte demersuri care se impun în condiţiile în care e vorba de
violenta în familie, abuz, neglijare sau exploatare.
6.6. Servicii pentru dobandirea deprinderilor de viaţa independenta
În CM, mama este sprijinita în vederea dobândirii deprinderilor de viaţa
independenta. În acest scop se vor initia activităţi pentru:
- formarea deprinderilor de gestionare a timpului,
- deprinderi de muncă,
- deprinderi de gestionare a banilor,
- deprinderi de folosire a resurselor comunităţii etc.
6.7. Servicii de integrare sociala
La solicitarea mamei, cuplul mama-copil primeste servicii de suport pentru
restabilirea relatiilor cu familia şi cu tatal copilului. Acest proces se va
desfăşura în mod treptat prin vizita asistentului social la domiciliul familiei
mamei sau al tatalui copilului, prin invitarea acestora la centru şi implicarea lor
în diferite activităţi ale centrului/ale mamei în centru şi prin participarea
membrilor familiei la sedintele de consiliere. Toate aceste activităţi vor fi
consemnate, intocmindu-se anchete sociale şi note de intalnire/consiliere.
Pentru atingerea acestui obiectiv, responsabilul de caz primeste sprijin din partea
SPAS (sau a persoanei cu atribuţii în asistenţa sociala de la nivelul comunelor) de
la domiciliul familiei/tatalui. Sprijinul oferit de SPAS poate consta în:
participarea împreună cu responsabilul de caz la efectuarea anchetei sociale la
domiciliul mamei/familiei acesteia/tatalui copilului; efectuarea de vizite la
domiciliul familiei pentru a discuta anumite aspecte stabilite împreună cu
responsabilul de caz; oferirea tuturor informaţiilor solicitate de către
familie/tatal copilului.
La solicitarea mamei, responsabilul de caz va sprijini mama în vederea stabilirii
paternitatii copilului, chiar dacă relaţia dintre mama şi tatal copilului nu poate
fi restabilita. În acest scop, mamei i se explica importanţa stabilirii paternitatii
copilului din perspectiva construirii identităţii copilului.
Mama este incurajata sa iasa cu copilul în afara centrului pentru plimbari în parc,
participare la diferite activităţi.
În condiţiile în care obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate,
mama primeste sprijin pentru identificarea unei locuinte. În acest sens, mama este
ajutata să-şi intocmeasca dosarul pentru o locuinta sociala, în conformitate cu
prevederile legii nr. 114/1996 sau beneficiaza de sprijin pentru identificarea unui
spatiu de locuit cu chirie. O copie a cererii depuse la primaria de la domiciliul
mamei este păstrată la dosarul cuplului mama-copil, responsabilul de caz verificand
periodic stadiul solutionarii acesteia. Responsabilul de caz instiinteaza serviciul
de asistenţa sociala cu privire la cererea depusa de mama pentru o locuinta sociala.
Totodata, mama poate beneficia, după caz, de alocatia de sustinere, care se acordă
lunar familiilor monoparentale dacă realizează venituri nete lunare pe membru de
familie de până la o sumă prevăzută de legislatia în vigoare. Conform OUG nr.
105/2003 aprobata prin Legea nr. 41/2004, prin persoana singura se înţelege persoana
care se afla în una dintre urmatoarele situaţii:
a. este necasatorita;
b. este vaduva;
c. este divortata;
d. al carei sot/sotie este declarat/declarata disparut/disparuta prin hotărâre
judecătorească;
e. al carei sot/sotie este arestat/arestata preventiv pe o perioadă mai mare de 30
de zile sau executa o pedeapsă privativa de libertate şi nu participa la
întreţinerea copiilor;
f. nu a implinit vârsta de 18 ani şi se afla în una dintre situaţiile prevăzute la
lit. a)-e);
g. a fost numita tutore sau i s-au încredinţat ori dat în plasament unul sau mai
mulţi copii şi se afla în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)-c), cu excepţia
AMP.
Alocatia de sustinere se acordă pe bază de cerere însoţită de actele doveditoare
privind componenta familiei şi veniturile acesteia. Cererea pentru stabilirea şi
acordarea alocatiei se intocmesc de reprezentantul familiei şi se înregistrează la
primaria localităţii sau, după caz, a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui
raza teritoriala locuieste familia.
În situaţia în care copilul nu a fost botezat, la solicitarea mamei, echipa
centrului o poate sprijini în gasirea unor nasi de botez pentru copil şi sa boteze
copilul conform optiunii mamei. Tot în vederea respectarii şi pastrarii identităţii
religioase, mama nu va fi oprita să-şi continue relatiile cu comunitatea religioasa
din care provine.
6.8. Servicii de integrare profesionala
Pentru integrarea profesionala, mama primeste servicii de suport pentru gasirea unui
loc de muncă potrivit competentelor pe care le are. În acest scop, CM detine
informaţii privind oferta de pe piaţa de muncă în baza unor conventii de colaborare
incheiate între DGASPC/OPA şi instituţiile/organizaţiile relevante.
Mama primeste sprijin pentru dobandirea deprinderilor necesare participării la
interviurile de angajare. Mama este invatata cum să-şi intocmeasca curriculum vitae
(anexele 3 şi 4 - modele de curriculum vitae), cum să-şi pregateasca dosarul necesar
pentru participarea la concursul de angajare şi cum sa abordeze corect un interviu
de angajare. Totodata, dacă e vorba de prima experienta de muncă, mama primeste
sprijin pentru a se adapta cerinţelor locului de muncă şi beneficiaza de consiliere
pentru a stabili un echilibru între locul de muncă şi familie. În acest scop,
responsabilul de caz beneficiind de sprijinul celorlalţi membrii ai echipei
multidisciplinare a centrului va organiza intalniri individuale/grup cu mamele care
necesita un astfel de sprijin. Pentru ilustrarea demersurilor facute pentru
atingerea acestui obiectiv, dosarul mamei va contine un curriculum vitae şi
consemnarea tuturor interviurilor de angajare la care a participat şi rezultatele
obtinute. Dacă mama s-a angajat pe perioada sederii în CM, dosarul va contine o
adeverinta de la locul de muncă. Responsabilul de caz va urmări procesul de
integrare al mamei la locul de muncă prin solicitarea de informaţii de la mama.
Responsabilul de caz, cu permisiunea mamei, va stabili un contact initial cu seful
direct al acesteia pentru a putea fi informat imediat şi pentru a interveni în
vederea solutionarii eventualelor probleme legate de integrarea la locul de muncă.
În situaţia în care mama nu are o pregatire corespunzătoare cerinţelor de pe piaţa
muncii, specialistii CM îi faciliteaza participarea la cursuri de
calificare/recalificare/reconversie profesionala. Dosarul mamei va contine un
document care să ateste participarea la cursuri sau absolvirea acestora.
AJOFM organizeaza, gratuit, cursuri de calificare/recalificare pentru şomeri.
Persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă au posibilitatea dobândirii
cunoştinţelor teoretice şi practice specifice unei noi meserii care să mareasca
sansele ocuparii unui loc de muncă. Prin Legea nr. 107/2004 care a modificat şi
completat Legea nr. 76/2002, s-au creat noi oportunitati de orientare a activităţii
de formare profesionala către mediul rural şi către anumite grupuri ţinta care nu
beneficiau de servicii de formare profesionala gratuite. Astfel, de servicii
gratuite de formare profesionala beneficiaza şi urmatoarele categorii:
● persoane care desfăşoară activităţi în mediul rural şi nu realizează venituri
lunare sau realizează venituri lunare mai mici decat indemnizatia de şomaj şi care
sunt înregistrate la agentiile judetene pentru ocuparea forţei de muncă,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a încetării concediului
pentru cresterea copilului,
● persoane angajate care au reluat activitatea ca urmare a recuperării capacităţii
de muncă după pensionarea pentru invaliditate,
● persoane aflate în detentie care mai au de executat cel mult 9 luni până la ultima
zi de executare a pedepsei.
Persoanele aflate în cautarea unui loc de muncă, care beneficiaza de servicii
gratuite de formare profesionala, au urmatoarele drepturi:
● sa beneficieze de pregatire teoretica şi practica pe durata cursului,
● sa beneficieze de rechizite, materiale de instruire şi manuale,
● sa beneficieze de abonament gratuit pe mijloacele de transport în comun pentru
traseul de la domiciliu la unitatea de pregatire,
● sa beneficieze de consultaţii medicale, analize medicale.
Dacă şi-a intrerupt studiile şi indeplineste condiţiile cerute de lege, mama
primeste sprijin pentru continuarea acestora.
Pentru indeplinirea acestui obiectiv, mama este ajutata de celelalte beneficiare din
centru pentru ingrijirea copilului, ajutandu-şi şi ea la randul ei colegele. Mamele
sunt incurajate sa dezvolte relatii de colaborare şi sprijin reciproc, responsabilii
de caz asigurandu-se ca ingrijirea copiilor nu este perturbata.
Mamele sunt ajutate să-şi inscrie copiii la cresa/grădiniţa/şcoala sau la un centru
de zi, aflat în vecinatatea CM. Responsabilul de caz supervizeaza modul în care mama
îşi indeplineste oblibaţiile din acest punct de vedere şi tine legătură cu
invatatoarea copilului sau cu personalul centrului de zi. În procesul de pregatire a
momentului în care mama paraseste CM, responsabilul de caz îi acorda sprijin pentru
transferul copilului la o cresa/grădiniţa/şcoala sau la un centru de zi aflat în
vecinatatea viitorului domiciliu al mamei.
6.9. Servicii post-rezidentiale
Cu acordul mamei, managerul de caz şi responsabilul de caz aduc la cunoştinţa SPAS
de la domiciliul mamei, conţinutul PPI imediat după intocmirea acestuia. Referitor
la SPAS, exista mai multe posibilitati, care se iau în considerare în functie de
caz:
● Dacă obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în familia extinsa, atunci
SPAS cu care se colaboreaza este cel de la domiciliul familiei extinse.
● Dacă obiectivul este restabilirea relatiilor cuplului mama-copil cu tatal
copilului şi acestia vor avea domiciliul comun, atunci SPAS cu care se colaboreaza
este cel de la acel domiciliu.
● Dacă obiectivul este integrarea cuplului mama-copil în comunitate, atunci
domiciliul mamei şi SPAS responsabil se va stabili împreună cu mama.
Pe tot parcursul sederii mamei în centru, responsabilul de caz va informa SPAS
asupra stadiului indeplinirii obiectivelor prevăzute în PPI. Dacă se intampla ca
domiciliul ulterior al mamei să se schimbe, cele doua SPAS vor fi informate.
Cu cel puţin o luna înainte de parasirea centrului, responsabilul de caz stabileste
o intalnire (anexa 7) cu asistentul social din cadrul SPAS (sau cu persoana cu
atribuţii în asistenţa sociala de la nivelul comunei) pentru a revizui planul de
servicii întocmit initial, astfel încât acesta să poată fi aplicat imediat după
parasirea centrului. Mama va fi implicata în mod activ în acest proces şi va primi
toate informaţiile legate de atribuţiile SPAS şi de drepturile de care ar putea sa
beneficieze în raport cu acesta.
Planul de servicii revizuit va cuprinde:
● periodicitatea vizitelor (respectandu-se dorinţa mamei din acest punct de vedere),
● integrarea copilului în noua cresa/grădiniţa/şcoala sau centru de zi,
● acordarea tuturor drepturilor de care beneficiaza conform prevederilor legale,
● consiliere.
O copie a noului plan de servicii se va atasa la dosarul mamei din CM, dar şi la
dosarul managerului de caz.
Mama este incurajata sa participe la intalnirile grupurilor de parinti, în
condiţiile în care aceste initiative sunt dezvoltate la nivelul comunităţii din care
face parte. Mama este incurajata să solicite sprijinul SPAS, ori de cate ori se
confrunta cu dificultati în procesul de crestere şi educare a copilului/copiilor.
Mama este incurajata sa dezvolte relatii de intrajutorare cu membrii familiei şi cu
vecini.
Dacă restabilirea relatiilor cu familia extinsa nu a reusit pe parcursul sederii
mamei în centru, mama va fi incurajata sa continue sa rezolve conflictul cu parintii
săi, beneficiind în acest scop de sprijin din partea SPAS şi al specialistilor
centrului de consiliere şi sprijin pentru parinti.
În situaţia în care un cuplu mama-copil va fi transferat dintr-un judet în altul,
atunci toate principiile care stau la baza unui proces de transfer vor fi respectate
(asigurarea ca toţi cei implicati deţin informaţiile care le sunt necesare pentru
luarea celor mai bune decizii).

Capitolul 7 MANAGEMENTUL CENTRULUI MATERNAL

CM funcţionează în acord cu un proiect instituţional întocmit în baza prevederilor

standardelor minime obligatorii în vigoare şi a nevoilor specifice ale cuplurilor
beneficiare mama-copil.
7.1. Notiuni generale
Proiectul instituţional este un document scris care descrie misiunea, obiectivele,
activităţile şi resursele pe care le antreneaza organizaţia - în cazul nostru CM -
pentru a functiona în conformitate cu standardele minime de calitate.
De ce un proiect?
Pentru ca CM - ca orice serviciu pentru copil şi familie - este o structura dinamica
şi flexibila care nu poate fi caracterizata doar printr-un regulament intern.
Adaptandu-ne tendintelor actuale, în managementul organizaţiei se utilizeaza tot mai
mult termenul de "proiect".
Proiectul instituţional:
● este un sistem viu, complex, constituit dintr-un ansamblu de elemente
interdependente, în permanenta interactiune;
● evolueaza spre un scop final stabilit în conformitate cu obiectivele centrului, cu
strategia sa de dezvoltare, dar şi cu contextul în care se desfăşoară, cu nevoile şi
problemele comunităţii.
În viaţa unui proiect sunt antrenate în primul rand resurse (umane, materiale,
documentare, financiare) aflate la baza derularii activităţilor care vizeaza
atingerea obiectivelor.
Proiectul se finalizează cu rezultate evaluabile:
● din prisma impactului activităţilor asupra publicului ţinta (beneficiari direcţi
şi/sau indirecti, de exemplu mame rezidente în centru şi copiii acestora) şi asupra
celorlalţi parteneri participanti la proiect şi
● din prisma eficientei cu care cele patru categorii de resurse (umane, materiale,
documentare, financiare) au fost gestionate.
Proiectul instituţional:
● Este caracterizat de contextul în care se desfăşoară şi de finalitatea sa.
● Poate fi divizat în mai multe subsisteme, care prezinta aceleasi caracteristici.
● Este deschis către alte sisteme exterioare cu care are schimburi permanente
(institutii şi organizaţii partenere, comunitatea în ansamblul ei).
● Are propriile sale reguli şi mecanisme de adaptare la lumea exterioara.
● Nu poate fi redus la o succesiune de responsabilităţii şi acţiuni programate
legate de o logica a finalitatii.
● Reprezinta un element al schimbarii, un proces creativ şi formativ.
Proiectul instituţional este suportul inovatiei, al schimbarii, al dinamicii
activităţii - totul în beneficiul publicului pe care îl reprezinta şi ale cărui
interese le promovează. Pentru a aplica standardele minime de calitate la nivelul
fiecarui centru în parte se redacteaza un proiect instituţional, care respecta
componentele documentului de referinţa.
Astfel, proiectul instituţional va contine urmatoarele capitole, nominalizate în
standardele minime obligatorii:
a) definitia,
b) misiunea,
c) principiile,
d) obiectivele de dezvoltare instituţională,
e) activităţile,
f) clientii şi nevoile specifice ale acestora,
g) resursele umane, materiale şi financiare disponibile şi potentiale,
e) relatiile de parteneriat în comunitate.
În stabilirea obiectivelor de dezvoltare instituţională şi a activităţilor, echipa
parcurge urmatoarele etape:
● evalueaza situaţia la momentul elaborarii proiectului;
● se identifica problemele (care sunt standardele care nu sunt indeplinite
corespunzător);
● se stabilesc obiectivele operationale (astfel încât prin proiectul instituţional
să se ajunga la respectarea tuturor standardelor, intervenind asupra situaţiilor
problema într-un timp determinat şi specificat);
● pentru fiecare obiectiv se propun activităţile concrete ce vor fi realizate,
calendarul, resursele umane, resursele materiale, documentare şi financiare;
● se estimeaza rezultatele şi momentele de evaluare.
Vazut din perspectiva standardelor minime obligatorii, proiectul instituţional este
alcătuit din mai multe subproiecte, care interactioneaza şi se completeaza reciproc,
astfel încât sa tinda, ca ansamblu, către aplicarea standardelor în contextul
specific al institutiei respective.
Orice serviciu (obligatoriu cel de tip rezidential, deci şi CM) trebuie să aibă un
registru de consemnare a evenimentelor deosebite. Se vor consemna accidentele
survenite în centru, imbolnavirile grave/epidemiile, decesele, fuga din centru cu
sau fără parasirea copilului, infractiunile, acuzatiile privind comportamentul
inadecvat al unui membru al echipei, etc. (Standardul 21 din standardele minime
obligatorii pentru serviciile de tip rezidential aprobate prin ordinul secretarului
de stat al Autorităţii Naţionale pentru Protectia Copilului şi Adoptie nr. 21/2004).
7.2. Proiectul instituţional
7.2.1. În cazul infiintarii unui nou CM, proiectul instituţional trebuie conceput
din perspectiva standardelor minime obligatorii. Aceste prevederi sunt relativ usor
de transpus în textul proiectului, fiindca nu exista probleme initiale, de
neconcordanta sau de nerespectare a standardelor. Se construieste astfel, de la
inceput, o "cultura instituţională" bazata pe standardele minime obligatorii, care
pe parcurs va evolua către o depasire calitativa a condiţiilor "minime obligatorii".
Existenta standardelor aprobate prin ordin obliga DGASPC/OPA sa prevada într-un
proiect de CM toate componentele legate de condiţiile de locuit, educatie,
ingrijire, socializare, sa intocmeasca o organigrama corespunzătoare şi o structura
multidisciplinara a echipei capabila să asigure indeplinirea misiunii.
Un aspect deosebit de important fără de care nu poate fi propusa înfiinţarea unui
nou CM este compatibilitatea acestui proiect cu strategia judeteana sau locala în
domeniul protectiei drepturilor copilului. Datele statistice şi nevoile reale ale
comunităţii argumenteaza nevoia de creare a unui serviciu, inclusiv a unui CM. Fiind
un serviciu de prevenire a intrarii în dificultate a copilului, acordat mamei şi
copilului, acest tip de centru va fi creat în acord şi cu alte strategii judetene -
de exemplu în domeniul sănătăţii, deoarece mamele care risca să îşi abandoneze
copiii pot fi depistate cu sprijinul medicilor de familie şi al personalului
maternitatilor.
Dialogul între actorii comunitari şi complementaritatea strategiilor şi planurilor
de actiune la nivel judetean şi local sunt condiţii fundamentale pentru a elabora şi
pune în practica un proiect instituţional.
7.2.2. În cazul unui CM deja functional, care trebuie să se incadreze în cerinţele
standardelor minime obligatorii, proiectul instituţional devine un proiect de
promovare a schimbarii. Componentele la care s-au identificat probleme fac obiectul
unor "subproiecte" prin care centrul va ajunge într-un timp determinat la
respectarea în totalitate a standardelor minime obligatorii.
Schimbarea se poate produce când misiunea nu mai este aceeasi, când ai o perspectiva
diferita asupra beneficiarilor etc. Gestiunea schimbarii este unul din rolurile
majore ale managementului, luarea deciziilor se centreaza atât pe rezolvarea
problemelor, cat şi pe proiectarea viitorului centrului.
Dezvoltarea unei viziuni asupra viitorului CM, poate ajuta la mobilizarea şi
motivarea personalului. În acelasi timp, proiectul de schimbare afectează "cultura
organizaţională" deja existenta, dezlantuind atât forte de sprijin, cat şi forte de
rezistenta din partea personalului.
În literatura de specialitate se afirma ca toata dificultatea functiei manageriale
se poate sintetiza în urmatoarea propozitie: "Pentru a atinge un obiectiv, trebuie
mai întâi sa îl ai".
A avea un obiectiv înseamnă a-l constientiza, a-l înţelege, a-l interioriza, a sti
sa-l explici şi celorlalţi, determinandu-i sa şi-l asume. Poti atinge un obiectiv
doar dacă acesta iti aparţine.
Intr-o organizaţie, obiectivele de schimbare trebuie să fie intotdeauna clar
definite, şi aceasta nu doar la nivelul ansamblului centrului, ci pentru fiecare
componenta în parte, intr-o maniera operationala şi pe înţelesul fiecarui membru al
echipei.
Exemplu: pentru aplicarea standardului 6 coordonatorul propune ca obiectiv
"îmbunătăţirea atitudinii personalului în sensul valorizarii mamei în rolul sau de
parinte, în spiritul respectarii confidentialitatii şi a demnitatii cuplului mama-
copil". Deoarece este formulat general, este necesar ca acest obiectiv să fie
"tradus", astfel încât personalul sa inteleaga cum să se adreseze mamelor, ce sa
faca şi ce sa nu faca pentru a le incuraja şi respecta, exemplificand cu unele
practici negative care ar trebui schimbate.
A avea cu adevarat un obiectiv de schimbare într-un proiect instituţional înseamnă
ca acest obiectiv este la fel perceput nu doar de coordonator, ci de toţi membrii
echipei.
Pentru a reduce cat mai mult rezistenta la schimbare, este necesar ca elaborarea
proiectului instituţional adaptat standardelor să se faca cu antrenarea
personalului, în condiţii de comunicare şi transparenta. Un rol important îl au
activităţile de formare, de altfel obligatorii şi menţionate în standarde, care
trebuie să insoteasca orice schimbare în proiectul instituţional.
7.3. Evaluarea şi re-evaluarea proiectului instituţional
Proiectul instituţional este evaluat/re-evaluat cel puţin o dată pe an, pentru a
aprecia gradul de respectare a standardelor minime obligatorii. Aceasta evaluare se
face pe toate ariile de interes ale standardului, urmarindu-se indeplinirea
indicatorilor. Se va acorda o atenţie particulara acelor componente care au facut
obiectul proiectului de schimbare pe parcursul anului, dar fără a le subestima pe
celelalte, care functionau corespunzător în momentul evaluării initiale, dar care se
puteau modifica.
Evaluarea anuală este în mod obisnuit o evaluare interna, dar în situaţii deosebite
(reclamatii, disfunctionalitati grave) se realizează evaluari externe.
Procesul de evaluare interna se bazeaza pe:
● rapoartele de activitate şi fisele de auto-evaluare ale membrilor echipei
● documentele interne ale centrului (evidenta cazurilor, PPI ale beneficiarilor,
registrul de evidenta a reclamatiilor, registrul de consemnare a evenimentelor
deosebite etc.)
● fise de exprimare a opiniei completate de beneficiare/satisfactia beneficiarilor
Propunem organizarea unei reuniuni de evaluare interna anuală pe baza urmatoarei
grile:
*Font 8*
Aria de interes Posibile teme de dezbatere
A. Locul CM în sistemul
judetean/local de servicii:
1. Admiterea în CM
2. Locul CM în sistemul
judetean/local de servicii
3. PPI
4. Managementul de caz la
nivelul CM
B. Domeniile de interventie
1. Gazduirea, ambientul şi
asigurarea hranei
1.1. Amplasamentul şi
amenajarea interioara
1.2. Masurile de siguranţă şi
securitate
1.3. Condiţii de locuit
1.4. Asigurarea hranei
1.5. Menţinerea stării de
sănătate
2. Educatia şi consilierea
beneficiarelor
3. Integrarea sociala şi
profesionala
4. Încetarea rezidentei
C. Managementul CM
1. Proiectul instituţional
2. Managementul resurselor
umane
2.1. Structura şi atribuţiile
personalului
2.2. Formarea personalului
2.3. Comunicarea interna şi
munca în echipa
2.4. Supervizarea profesionala
D. Protectia împotriva abuzurilor - Procedurile pentru prevenirea, identificarea, semnalarea,
- Procedura de admitere a mamei este functionala? Care
sunt
dificultatile practice?
- Este CM cunoscut în comunitate?
- Cum se relationeaza cu celelalte servicii sociale din
sistem?
- Au fost elaborate PPI pentru toate mamele beneficiare?
- Care este rolul managerului de caz şi al responsabilului
de caz?
- Se aplica procedeele specifice managementului de caz?
- Amenajarea interioara este functionala şi corespunde sau
nu misiunii centrului. Care sunt propunerile de
imbunatatire?
- Au fost respectate masurile de siguranţă din regulament?
Au fost cazuri de accidentare, fuga, intrari ale
persoanelor nedorite etc.?
- Antrenarea mamelor în amenajarea şi întreţinerea
spatiilor, pregătirea şi servirea meselor etc.
- Au fost probleme în menţinerea stării de sănătate
(epidemii, cazuri deosebite)
- Care este relaţia cu medicul de familie?
- Modul de desfăşurare al activităţilor educative,
individuale şi de grup
- Modul de desfăşurare al activităţilor de consiliere
- Reusite şi nereusite în integrarea sociala şi
profesionala a mamelor
- Fisele de post ale personalului sunt valabile sau trebuie
reactualizate?
- Cum s-a realizat formarea personalului şi nevoile de
formare pentru anul următor?
- Comunicarea interna este sau nu corespunzătoare pentru
nevoile personalului şi ale coordonatorului?
- Personalul lucreaza în echipa?
- Supervizarea funcţionează?
evaluarea şi solutionarea suspiciunilor sau acuzatiilor
de abuz asupra cuplului mama-copil sunt cunoscute şi se
 aplica?

În abordarea temelor de discutie enumerate se vor evidentia:

● aspectele pozitive (orice evaluare centrata pe punctele forte, inclusiv la o
organizaţie, are un important rol suportiv pentru toţi membrii echipei)
● dificultatile intampinate şi cum ar putea fi ele depăşite (prin demersuri interne,
care ţin de managementul CM, de ROF/MOF, de rolul personalului şi prin demersuri
externe, care sunt în aria de competenţa a directiei, a autorităţilor
locale/judetene)
● propuneri pentru îmbunătăţirea activităţii
La reuniunea de evaluare anuală vor participa membrii echipei, un reprezentant al
DGASPC, managerii de caz cu care s-a colaborat şi 1-2 reprezentante ale mamelor
beneficiare actuale rezidente. Este de preferat să fie invitata la reuniune una
dintre mamele care au beneficiat de servicii în anul care face obiectul evaluării,
dar a parasit CM şi s-a reintegrat în familie. Coordonatorul CM desemneaza un
raportor intern care va consemna discutiile şi opiniile.

Capitolul 8 MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE

Calitatea ingrijirii cuplului mama-copilul în CM depinde în mod esential de

calitatea şi competentele personalului.
Fiecare CM va asigura o gestiune a personalului în concordanta cu criteriile de
calitate şi cu cele mai noi tendinte ale managementului resurselor umane.
Categoriile de personal care îşi desfăşoară activitatea în cadrul CM sunt stabilite
astfel încât să se asigure indeplinirea în cele mai bune condiţii a functiilor
specifice acestui serviciu.
8.1. Structura şi atribuţiile personalului
Organizarea personalului se realizează intr-o maniera care să optimizeze interventia
fiecarui profesionist individual şi a echipei în ansamblul ei, asigurandu-se atenţia
cuvenita mamelor şi copiilor din centru.
Stabilirea sarcinilor profesionale prin prisma asigurarii calităţii:
În stabilirea sarcinilor profesionale se va tine cont de urmatoarele criterii:
- nevoile specifice ale cuplului mama-copil,
- localizarea şi caracteristicile CM,
- functiile exercitate de profesionist şi timpul alocat fiecareia dintre aceste
functii (de ex: educatorul desfăşoară o serie de functii în legătură directa cu mama
şi copilul, dar pe lângă acestea el trebuie să aibă un timp de lucru bine definit
pentru a lucra cu ceilalti profesionisti, pentru a completa fise de observare,
pentru a se perfectiona sau specializa etc.),
- interventia personalizata,
- riscul de stress al personalului.
Organigrama de personal - în CM lucreaza o echipa pluridisciplinara formata din:
1. Coordonator CM (profesionist cu studii superioare în domeniul socio-uman)
2. Asistent social (profesionist cu studii superioare, 1 asistent social pentru
maximum 5-6 cazuri).
Dacă CM ofera condiţii de gazduire pentru maximum 6 mame, un post de asistent social
este suficient; dacă aceasta capacitate este mai mare (8-10 mame), vor fi incadrati
2 asistenti sociali.
3. Psiholog (profesionist cu studii superioare - 1 post) - poate fi angajat cu norma
întreaga sau cu norma parţială; aceasta depinde de dimensiunea CM, precum şi de
resursele umane existente la DGASPC/OPA.
4. Educator (profesionist cu studii liceale sau postliceale pedagogice de tipul
educatorului sau educator-puericultor, 3 posturi) asigura permanenta pe timpul
zilei.
5. Asistent puericultor (1 post)
În functie de resursele centrului, în schema de personal pot fi incluse şi
urmatoarele posturi;
- Paznic - 3 norme lunare, în contextul asigurarii pazei doar pe timpul noptii.
- Administrator sau magazioner (1 post)
- Bucatar (1 post)
*Font 8*
Ocupatia Nivel Atribuţii principale
studii
 - coordonează întreaga activitate a CM
Coordonator CM Superior
- reprezinta centrul în relatiile sale organizaţionale
- asigura respectarea şi aplicarea standardelor minime de calitate
- raspunde de managementul echipei şi de buna comunicare
interna
- verifica şi valideaza documentele referitoare la
intrarea/ieşirea cuplului mama-copil, PPI, evaluarea interna,
evaluarea personalului etc.

Asistent social Superior - exercita functia de responsabil de caz, contribuind la

implementarea efectiva a PPI; în aceasta calitate face
raportarile către managerul de caz şi asigura
evaluarea/re-evaluarea PPI, cu acordul mamei şi, după caz, cu
consultarea tatalui copilului/membrilor familiei mamei
- realizează anchete sociale şi face demersuri pentru
responsabilizarea tatalui şi sensibilizarea membrilor familiei
astfel încât sa pregateasca reintegrarea familiala a mamei în cel
mai scurt timp şi în cele mai bune condiţii. În acest sens,
lucreaza în parteneriat cu asistentul social din cadrul SPAS (sau
cu persoana cu atribuţii în asistenţa sociala) din localitatea în
care mama şi copilul vor domicilia după parasirea CM
- se relationeaza cu alte servicii din comunitate, pentru
pregătirea reintegrarii profesionale şi sociale a mamei

Psiholog Superior - exercita functia de responsabil de caz

- asigura evaluarea şi reevaluarea psihologica a mamei, a evolutiei
relatiei afective mama-copil precum şi a gradului de dezvoltare a
responsabilitatii materne
- consiliaza mama şi asigura terapia de specialitate, pentru
depăşirea situaţiilor de criza, consolidarea relatiilor
mama-copil, re-integrarea familiala etc.
- poate exercita şi rolul de responsabil de caz, cu aceleasi
atribuţii menţionate la asistentul social
- modereaza grupuri de suport
- asigura terapia anti-stress a membrilor echipei de personal

- ajuta mama sa dobandeasca deprinderile de baza pentru

Educator Mediu
cresterea
copilului, prin activităţi formative individuale şi de grup
- asigura supervizarea mamelor şi supravegherea copiilor în
spatiile colective de joaca, raspunzand direct de copiii ale
caror mame lipsesc din centru pentru un anumit numar de ore,
datorita unor activităţi în comunitate, incluse în PPI
- observa comportamentul mamei, noteaza observatiile în dosarul
cuplului mama-copil şi informeaza responsabilul de caz asupra
situaţiilor mai deosebite, precum şi asupra progreselor
înregistrate

Asistent Mediu - asigura comunicarea permanenta cu medicul de familie

puericultor - are un important rol formativ, invatand mamele să respecte
 regulile de igiena (igiena personala, igiena copilului, a
locuinţei, a alimentatiei) şi de prevenire a imbolnavirilor;
activităţile de formare pot fi individuale şi de grup
- supervizeaza acordarea de medicamente copilului de către mama
şi
o invata regulile de observare şi ingrijire a copilului bolnav
- pregăteşte intreg personalul şi mamele rezidente în vederea
acordarii primului ajutor
- se implica în stabilirea meniurilor şi în buna organizare a
programului zilnic, astfel încât copiii sa beneficieze de o
alimentatie corecta, de activităţi în aer liber, de suficiente
ore de somn; colaboreaza în acest scop atât cu mamele, cat şi cu
educatorii
- verifica şi actualizeaza dosarele cu documentele medicale ale
copilului şi mamei

Paznic Mediu - asigura securitatea copiilor şi mamelor rezidente, pe tot

(dacă postul parcursul zilei şi noptii
este prevăzut) - tine evidenta vizitelor în centru şi a iesirii mamelor,
verificand ca aceste plecari sunt autorizate de responsabilul de
caz sau de un alt membru al echipei (educator, asistent medical)
- în general, o persoană angajata pe post de paznic este solicitata
să efectueze şi mici reparatii

Administrator/ Mediu - raspunde de aprovizionarea cu alimente, produse de curăţenie,

magazioner alte produse consumabile, precum şi de evidenta acestor produse
(dacă postul - asigura întreţinerea cladirii, a instalaţiilor şi echipamentelor
este prevăzut)

Muncitor bucatar Mediu - coordonează pregătirea hranei, conform dietelor stabilite de

(dacă postul asistenţa medicală, cu acordul mamelor
este prevăzut) - invata mamele sa prepare corect hrana şi sa o serveasca
corespunzător
- împreună cu asistenţa medicală asigura pregătirea practica a
mamelor în tehnicile de hranire sanatoasa a copilului, în functie
de vârsta sau aplicarea unor diete speciale

8.2. Selecţia personalului

Se va asigura selecţia personalului conform unor proceduri care au în vedere atât cunoştinţele şi
competentele practice ale candidatului, cat şi calitatile sale personale. Selecţia trebuie să se bazeze
pe analiza postului şi distributia functiilor, cerinţele formulate candidaţilor fiind adaptate specificului
postului.
Procedura de selecţie trebuie să prevada:
Activităţi Responsabili,
termene

Elaborarea fisei de post pentru postul vacant

Definirea profilului candidatului (formare initiala, experienta,

cunoştinţe, competente şi aptitudini personale)

Elaborarea unui model de cerere de participare la selecţie cu

anexe

Definirea probelor de concurs/verificare

Redactarea şi popularizarea anuntului

Nominalizarea membrilor comisiei

Desfăşurarea selectiei şi anuntarea rezultatelor

Rezolvarea contestatiilor

Se vor nominaliza persoanele care au diferite responsabilităţii în pregătirea şi

derularea selectiei de personal şi se vor stabili termene concrete.
Selecţia de personal trebuie facuta avandu-se în vedere politica judeteana sau
locala de redistribuire/reconversie a personalului din sistemul de servicii de
protecţie a copilului. Se tine cont de resursele umane existente şi la nivelul
directiei se identifica din timp solutii de reconversie pentru personalul unităţilor
care se inchid.
O condiţie esenţială, pe lângă pregătirea complementara de specialitate, este ca
persoana care candideaza pentru un post într-un CM sa accepte schimbarea şi sa
doreasca să se adapteze la toate exigentele noului loc de muncă.
8.3. Organizarea eficienta a personalului
Urmatoarele categorii de activităţi (structurate ca programe şi nu ca acţiuni
sporadice izolate) contribuie la organizarea eficienta a personalului şi la
menţinerea calităţii:
1. Gestiunea personalului
2. Formarea initiala şi pregătirea practica obligatorie prevăzută înainte de a
începe activitatea în CM
3. Orientarea şi integrarea în echipa a fiecarui nou angajat
4. Supervizarea personalului de către profesionisti cu experienta
5. Evaluarea calităţii şi pertinentei activităţii personalului
8.3.1. Gestiunea personalului are în vedere:
- asigurarea stabilitatii personalului;
- modelului de organizare eficienta;
- repartizarea clara a functiilor;
- participarea şi munca în echipa.
Stabilitatea personalului
Este recunoscut faptul ca instabilitatea personalului compromite calitatea
serviciului. Cum afectează pozitiv/cultura organizaţională/continuitate/ cresterea
calităţii serviciilor şi a pregatirii profesionale a membrilor echipei/motivatia
salariala.
Model de organizare eficienta
Se va evita modelul de organizare cu numeroase nivele ierarhice pe verticala, model
care creeaza dificultati de comunicare şi favorizeaza reducerea asumării
responsabilitatii. Dimpotriva, se recomanda promovarea orizontalitatii şi reducerea
pe cat posibil a nivelelor intermediare.
Este suficient un coordonator sa conduca întreaga echipa: asistenţii sociali,
psihologul, educatorii şi asistenţa medicală. Va fi rolul lui să îşi formeze echipa
în asa fel sa functioneze eficient. Nu este nevoie de un nivel ierarhic intermediar
şi de aceea putem spune ca modelul de organizare pe orizontala este adecvat CM.
Repartizarea clara a functiilor
Se întocmeşte organigrama personalului şi se elaboreaza fise de post pentru tot
personalul. Aceste documente se aduc la cunoştinţa angajatilor, fiind obligatorie
semnatura angajatului pe fisa sa de post. De asemenea, fiecare angajat cunoaste
responsabilitatile specifice fiecarui membru din echipa.
Participarea şi munca în echipa
Personalul este informat, consultat şi antrenat în legătură cu
proiectarea/implementarea schimbarilor structurale în centru. Echipa CM trebuie să-i
cuprindă pe toţi profesionistii care lucreaza în centru şi să aibă legaturi bine
definite cu profesionistii din serviciile complementare centrului. Se va evita
constituirea de grupuri pe profesii (echipa educatorilor, a asistentilor sociali
etc.), care ar crea disfunctii în centru şi probleme de coordonare.
8.3.2. Formarea personalului
Personalul CM are formare initiala de specialitate, beneficiaza de acces la
informaţii şi participa la cursuri de pregatire permanenta pentru aplicarea
standardelor minime obligatorii prezente şi pentru îmbunătăţirea calităţii
serviciilor oferite cuplului mama-copil.
Formarea şi informarea permanenta a personalului sunt esentiale pentru asigurarea
calităţii serviciilor acordate de CM. Asa cum se precizeaza în standardele minime
obligatorii, formarea initiala de specialitate este obligatorie, dar în nici un caz
suficienta - mai ales ca natura activităţilor din CM este specifică unui serviciu
nou, despre care personalul nu a invatat pe parcursul studiilor initiale.
A. Formarea noilor angajaţi
DGASPC/OPA este obligat să asigure din bugetul sau formarea complementara a fiecarui
nou angajat, pentru ca acesta sa inteleaga specificul locului de muncă, regulile pe
care trebuie să le respecte în relaţia cu beneficiarii şi cu colegii, tehnicile de
lucru şi formularistica de care raspunde. Se recomanda ca fiecare CM să aibă
propriul model de pregatire a noilor angajaţi, elaborat de DGASPC/OPA împreună cu
coordonatorul CM, pentru a raspunde nevoilor specifice. Indiferent de postul pe care
îl ocupa noul angajat, formarea va aborda obligatoriu aspecte legate de misiunea CM,
MOF, ROI, fisa postului.
Fiind o activitate cu caracter intern, aceasta formare se poate realiza cu resursele
umane ale DGASPC/OPA, fără a apela la un furnizor de formare autorizat, din sistemul
educational sau sanitar, evitandu-se nu doar costurile suplimentare, ci şi riscul de
a organiza un curs preponderent teoretic şi care nu abordeaza prea clar problematica
CM, respectiv:
- Pentru noii angajaţi pentru posturile de asistent social sau psiholog formatori
pot fi coordonatorul centrului, unul dintre managerii de caz, alti specialisti ai
DGASPC/OPA - psiholog, jurist, sef serviciu prevenire etc. În perioada formativa (cu
durata de minimum 5 zile lucratoare) noul angajat va asista la dezbateri de caz,
şedinţe de consiliere, alte activităţi cotidiene din CM şi va discuta ulterior cu
formatorul sau toate aspectele practice, pentru a se repera cat mai bine în
functiile pe care le va exercita.
- Pentru noii angajaţi pentru postul de educator, asistent medical, formatori pot fi
coordonatorul centrului, unul dintre asistenţii sociali din CM, psihologul şi chiar
un educator cu experienta.
B. Formarea permanenta a angajatilor CM
În primul rand este necesar ca fiecare angajat al CM, inclusiv coordonatorul, sa
participe la un curs de pregatire pe tema aplicarii standardelor minime obligatorii
în acest tip de serviciu. Cursul trebuie organizat de DGASPC/OPA sau un furnizor de
formare (de regula OPA a caror programe de formare sunt avizate de Autoritatea
Naţionala pentru Protectia Drepturilor Copilului, iar în perspectiva centre de
formare regionale în domeniul protectiei şi promovarii drepturilor copilului) dar
este evident ca la proiectarea acestui curs trebuie să îşi aduca contribuţia DGASPC,
prin persoana/persoanele care cunosc standardul (care au participat la sesiunile de
diseminare a standardelor organizate de Autoritatea Naţionala pentru Protectia
Drepturilor Copilului).
Este de preferat să se organizeze cursuri regionale sau interjudetene pentru
coordonatorii CM, deoarece numărul de coordonatori dintr-un judet este mic şi nu
justifica organizarea unui curs local. În plus, orice activitate de formare
regionala sau interjudeteana favorizeaza schimbul de experienta şi comunicarea între
specialisti cu atribuţii profesionale similare.
Cursurile de formare permanenta de care anual trebuie să beneficieze personalul CM
vor aborda, pe lângă standarde şi implicatiile practice ale acestora, alte teme care
corespund nevoilor angajatilor.
Nevoile de formare pot fi:
- nevoi recunoscute de angajaţi, care intampina dificultati în anumite activităţi
sau care doresc sa invete mai multe tehnici sau să îşi imbunatateasca stilul de
lucru;
- nevoi rezultate în urma autoevaluarii sau evaluării externe a activităţii şi a
proiectului instituţional, care pot evidentia o serie de disfunctionalitati la
remedierea cărora se poate ajunge prin îmbunătăţirea competentelor personalului;
- nevoi considerate prioritare de DGASPC sau de Autoritatea Naţionala pentru
Protectia Drepturilor Copilului, în urma modificarii strategiilor şi a planurilor de
actiune (firesti atât pentru un sistem aflat inca în plina reforma, cat şi pentru un
sistem în echilibru, care însă îşi propune cresterea continua a calităţii).
Analiza nevoilor de formare trebuie să aibă un caracter continuu, fiind una dintre
prioritatile coordonatorului de centru care constientizeaza importanţa calităţii
resurselor umane. El va promova o atitudine pozitiva faţă de invatarea permanenta şi
îşi va incuraja echipa sa recunoasca dificultatile (inerente într-un astfel de
serviciu) cu care se confrunta în relaţia cu cazuri atât de diferite şi de complexe
şi sa doreasca să îşi perfectioneze modul de lucru. Un raport scris cu privire la
nevoile de formare ale angajatilor va fi redactat semestrial de coordonatorul de
centru şi va fi pus la dispoziţia DGASPC/OPA, care are obligaţia asigurarii
resurselor pentru formare - minimum 42 de ore anual.
Este recomandabil ca formarea permanenta anuală sa includa mai multe sesiuni de
durata scurta (o zi sau 1 'bd zile) pentru a nu afecta functionarea centrului, dat
fiind ca acest serviciu are un numar relativ mic de angajaţi.
Vor fi avute în vedere şi temele de formare specificate în anumite standarde - de
exemplu: protejarea copilului împotriva abuzului, neglijarii şi exploatarii
(Standardul 12); acordarea primului ajutor (standardul 8) etc.
În vederea asigurarii accesului la informatie specializata, în incinta CM (de
preferat în sala de reuniuni a echipei) se recomanda organizarea unui punct de
informare cu o mica biblioteca de specialitate şi cu un calculator conectat la
internet. DGASPC/OPA va incuraja şi facilita participarea specialistilor la
seminarii, schimburi de experienta şi la retele profesionale - pentru a fi la curent
cu noutatile în acest domeniu de activitate.
C. Formarea voluntarilor
Colaborarea cu voluntarii este considerata oportuna atât pentru imbogatirea
programelor derulate de CM, cat şi pentru deschiderea centrului către comunitate.
Angajarea de voluntari se face în conformitate cu prevederile Legii Voluntariatului,
prin incheierea unui contract de voluntariat.
Activitatea voluntara trebuie să fie complementara activităţilor desfăşurate în CM
şi să contribuie la îmbunătăţirea rezultatelor PPI.
Pentru ca un program de voluntariat să fie de calitate este necesară indeplinirea
urmatoarelor condiţii:
- se stabilesc în prealabil obiectivele operationale ale programului de voluntariat,
rezultatele dorite şi tipurile de activităţi având în vedere incadrarea lor în
misiunea, obiectivele şi principiile de functionare ale CM,
- se realizează o diferentiere clara între functiile şi atribuţiile voluntarilor şi
cele ale personalului, astfel încât sa nu se creeze confuzii, suprapuneri de rol sau
deresponsabilizări,
- coordonarea şi supervizarea activităţii voluntarilor se face de către membrii ai
echipei de personal, nominalizati de coordonatorul CM înainte de începerea
programului de voluntariat,
- voluntarii trebuie să respecte şi sa promoveze principiile etice şi ale muncii în
echipa şi să asigure confidentialitatea,
- selecţia voluntarilor se face după stabilirea cerinţelor, a competentelor şi
calitatilor necesare pentru programul respectiv (o analiza a postului ca şi în cazul
selectiei personalului) şi după verificarea modului în care persoanele doritoare sa
lucreze ca voluntari indeplinesc condiţiile de sănătate, moralitate şi sunt capabile
sa faca faţa cu succes programului.
Formarea voluntarilor cuprinde minimum 15 ore şi se desfăşoară înainte de începerea
activităţii. Acest program de formare poate fi organizat cu resursele proprii ale CM
şi se axeaza pe cunoasterea şi respectarea regulamentului intern al centrului,
prevenirea accidentelor şi a abuzului şi interventia în caz de urgenta (primul
ajutor).
Coordonatorul CM se va preocupa de crearea şi menţinerea unor relatii foarte bune
între personal şi voluntari. Munca voluntara va fi evaluata periodic pe parcursul
programului şi la finalul acestuia, ţinându-se cont de gradul de satisfactie a
beneficiarilor, a personalului şi a voluntarilor.
8.3.3. Orientarea şi integrarea în echipa a noilor angajaţi
Pregătirea minima obligatorie a fiecarui nou angajat are ca obiective:
● cunoasterea şi insusirea regulamentului intern, acordând o atenţie deosebită
regulilor de prevenire a accidentelor şi a tuturor situaţiilor de abuz asupra
copilului
● înţelegerea locului CM în sistemul de servicii de protecţie a copilului şi a
relatiilor cu celelalte servicii şi institutii din comunitate
● cunoasterea atribuţiilor profesionale proprii şi identificarea locului sau în
cadrul echipei
● integrarea în echipa centrului
Inca din prima zi de muncă noul angajat va avea desemnat un coleg cu experienta din
randul membrilor echipei, care îl va ajuta să se adapteze cat mai bine exigentelor
postului. Date fiind complexitatea activităţii într-un CM şi gradul ridicat de
stress se recomanda angajarea de proba pe o perioadă de minim 3 luni. Perioada de
proba este în esenta o perioadă de evaluare a noului angajat din punct de vedere
profesional şi moral.
Evaluarea se face prin:
● intocmirea unui raport de către seful centrului, care apreciaza modul în care
persoana realizează atribuţiile prevăzute în fisa de post, respecta regulamentul
intern şi se integreaza în echipa interdisciplinara. În raport se prezinta şi modul
în care persoana face faţa stresului şi eventualelor situaţii de urgenta, precum şi
observatii legate de profilul psihologic (supervizorul va colabora cu psihologul
centrului/complexului de servicii); pentru acest raport coordonatorul CM va utiliza
informaţiile furnizate de colegul desemnat;
● organizarea unui interviu, la finalul perioadei de proba.
Persoana aflata în perioada de proba are dreptul să fie informata despre toate
componentele evaluării sale şi despre criteriile minime obligatorii care trebuie
indeplinite pentru angajarea pe perioada nedeterminata.
8.3.4. Supervizarea profesionala
"Supervizarea este principala modalitate prin care un supervizor desemnat de
organizaţie autorizeaza activitatea individuala şi colectiva a personalului şi
asigura respectarea standardelor de calitate. Obiectivul este crearea posibilităţii
ca angajatii să-şi poata desfăşura activitatea în conformitate cu fisa postului, cu
maximum de eficienta posibila. Nucleul procesului de supervizare îl constituie
reuniunile periodice organizate dintre supervizor şi supervizat(i). Persoana
supervizata este participant activ la acest proces interactiv" (Brown şi Bourne).
CM dispune de un sistem activ de supervizare a resurselor umane care permite
functionarea sa la nivel optim. Supervizarea este considerata o componenta cheie a
gestiunii de calitate a resurselor umane, fiind indispensabila în cazul oricărui
serviciu care presupune o relationare directa cu clientul, deci şi în cadrul CM.
Este obligatorie nominalizarea unui supervizor pentru activitatea asistentilor
sociali/educatorilor şi relaţia acestora cu mama, copilul şi familia. Este de
preferat ca acest supervizor să fie un specialist cu studii superioare de
specialitate angajat al DGASPC/OPA.
În munca sociala centrata pe familie este necesar ca responsabilul de caz şi
educatorul care lucreaza direct cu mamele şi copiii lor sa beneficieze de
supervizare din partea unui specialist din exterior, pentru a fi consiliat în
elaborarea şi aplicarea PPI, pentru a-şi imbunatati metodele de lucru şi pentru a
depăşi situaţiile dificile în relaţia cu clientul sau/şi starile de stress inerente
unui loc de muncă în care se "trateaza" drame umane. Este practic un drept al
specialistului de a cere şi primi sprijin pentru rezolvarea problemelor profesionale
sau provocate de stress-ul profesional.
În acelasi timp, DGASPC/OPA beneficiaza în urma desemnarii unui supervizor pentru
CM, deoarece poate asigura conducerea şi evaluarea, precum şi evitarea rulajului de
personal. Se bazeaza pe experienta şi expertiza personala a persoanei supervizate.
Dificultatea pentru supervizor consta în indeplinirea unor roluri diverse care să
sprijine responsabilii de caz/managerii de caz/personalul sa munceasca eficient,
purtând în acelasi timp raspunderea pentru rezultate şi ducerea la indeplinire a
misiunii CM.
Ce fac supervizorii?
- Sprijina şi formeaza personalul care se ocupa de managementul de caz
- Conduc şi coordonează activităţile din cadrul programului
- Evalueaza performanta angajatilor, eficienta programului şi rezultatele pentru
familiile beneficiare
- Contribuie la elaborarea de politici şi punerea acestora în practica
- Gestioneaza programe
- Asigura comunicare şi feedback
- Stabilesc relatii de colaborare
- Negociaza acorduri între organizaţii/sisteme
- Intervin în rezolvarea de probleme pentru consolidarea sistemului de servicii
pentru copii şi familii
Competentele supervizorului (Cooke şi McMahon, 2002)
Exista patru domenii de competenţa esentiale pentru supervizorul din sistemul de
protecţie a familiei şi copilului:
a. Competente de relationare
b. Competente de coordonare
c. Competente de orientare
d. Competente de dezvoltare
Fiecare dintre aceste domenii are anumite caracteristici asociate. Sa le analizam pe
fiecare mai întâi separat şi apoi ca pe un intreg ca sa vedem utilitatea anumitor
caracteristici din fiecare categorie de competente în realizarea unei supervizari
eficiente în sistemul de protecţie centrat pe familie.
a. Competente de relationare
Pentru a fi eficienti în rolul lor, supervizorii trebuie să posede competente de
relationare manifestate în interactiunea lor cotidiana cu angajatii. Iata cateva
abilitati din această categorie: capacitatea empatica, grija, flexibilitatea şi
manifestarea unui stil suportiv de supervizare. Dacă supervizorul demonstreaza
asemenea abilitati, personalul poate astfel percepe latura "mai umana" a
personalitatii acestuia precum şi sprijinul şi preocuparea lui faţă de eforturile
angajatilor. Când personalului i se permite sa realizeze aceasta latura,
supervizorul faciliteaza şi construieste echipe în cadrul departamentului/biroului
respectiv. Supervizorul constituie un model de rol pentru angajaţi. Printr-un
comportament flexibil, el poate raspunde cerinţelor impuse atât de rolul sau în
continua schimbare cat şi de rolurile în schimbare ale programului şi ale
organizaţiei ca intreg.
b. Competente de coordonare
Alte competente necesare realizării unei supervizari eficiente sunt cele de
coordonare. Printre acestea se regăsesc: sa fii un om pe care ceilalti să se poată
bizui, de incredere, sa acorzi atenţie amanuntelor şi sa te concentrezi pe
rezultate. Supervizorul este un om de incredere atunci când atât personalul, cat şi
organizaţia în sine pot avea incredere şi se pot baza pe el.
Aici pot apare anumite probleme legate de rolul supervizorului: nevoile personalului
şi cele ale organizaţiei pot sa nu coincida. Supervizorul este răspunzător atât în
faţa unuia cat şi a celuilalt şi exista momente în care cele doua par în conflict.
c. Competente de conducere
Printre acestea se numara caracterul hotarat şi orientat spre realizarea sarcinii,
la care se adauga un stil directiv de supervizare iar obiectivul este iniţierea
actiunii. A avea un stil directiv înseamnă a actiona spre realizarea unui obiectiv,
a unui rezultat dorit. Conducerea poate implica evaluarea programelor, aprecierea
performantelor, supervizarea personalului şi elaborarea de proiecte.
d. Competente de dezvoltare
Ultima categorie de competente necesare supervizarii eficiente o constituie
competentele de dezvoltare. Acestea implica creativitate, asumarea de riscuri,
caracter novator, spirit de colaborare şi indrazneala politica. Utilizarea acestora
în supervizare înseamnă orientarea spre schimbare - în cadrul propriului
departament/birou şi/sau în cadrul CM pentru care lucreaza. Acesta este nivelul în
care supervizorul se confrunta cu imaginea de ansamblu: colaborarea între serviciile
comunitare, elaborarea de acorduri şi planificarea comunitara. El trebuie să aibă o
"viziune unitara" şi abilitatea de a o exprima atât faţă de personal şi superiori
cat şi faţă de comunitate.
În concluzie, un supervizor eficient, trebuie să fie capabil să-şi exprime propria
viziune despre echipa dar şi să prezinte personalului perspectiva organizaţiei.
Trebuie să fie capabil de interactiune cu alte servicii din sistemul de asistenţa
sociala şi de protecţie a copilului şi sa colaboreze cu acestea. Toate abilitatile
menţionate mai sus sunt esentiale în supervizare. Motivul pentru care este dificil
sa devii un supervizor eficient rezida în faptul ca eficienta obliga la dezvoltarea
competentelor din aceste patru domenii.
8.4. Comunicarea interna şi munca în echipa
Managementul resurselor umane din CM asigura interventia în echipa pluridisciplinara
şi o comunicare interna permanenta între personal, voluntari şi specialistii
colaboratori din alte servicii din comunitate.
Comunicarea este indispensabila unei organizaţii moderne, flexibile şi eficiente.
Vor fi adoptate toate metodele şi formele de comunicare - verbala şi în scris -
pentru ca toţi angajatii să fie la curent cu "viaţa interna" a CM, sa transmita la
randul lor informaţii şi să îşi exprime opiniile. Este necesar ca în acest proces de
comunicare interna să fie antrenate şi mamele beneficiare, exceptand acele reuniuni
şi comunicari scrise care abordeaza aspecte confidentiale sau probleme specifice
exclusiv personalului. Mamele vor fi informate despre activităţi, evenimente,
proiecte de viitor şi li se vor solicita opiniile pentru îmbunătăţirea activităţii.
Se recomanda amenajarea unui avizier şi se poate pune la dispoziţie o cutie pentru
sugestii şi opinii, incurajandu-se comunicarea în scris.
Prezentam în continuare cateva aspecte teoretice şi practice referitoare la munca în
echipa multidisciplinara şi la dezvoltarea echipelor eficiente.
8.4.1. Echipa
Conform definitiei lui Katzenbach şi Smith (1993), echipa este <<un grup
restrans de persoane cu abilitati complementare dedicate unui scop comun, acelorasi
cerinţe de performanţă şi unor metode de abordare comune pentru care se considera
reciproc responsabili>>.
Termenul de echipa multidisciplinara, adaptat CM, se referă la un grup de lucru
unitar, relativ permanent, format din profesionisti cu specializari diferite, care
raspunde de asigurarea serviciilor de asistenţa, ingrijire, educare şi pregatire a
reintegrarii familiale şi sociale a cuplului mama-copil.
Dar nu este suficient ca membrii grupului să fie nominalizati pentru a deveni o
echipa. Sunt absolut necesare urmatoarele elemente:
a. scop comun
b. interdependenta
c. angajament
d. responsabilitate
a. Scop comun
Persoanele trebuie să aibă obiective comune sau un motiv pentru a lucra împreună.
Astfel, pentru a deveni echipa membrii grupului îşi vor defini pentru inceput scopul
comun, fiind necesară nu doar definirea formala a acestuia, ci înţelegerea şi
constientizarea de către fiecare persoana a scopului comun.
b. Interdependenta
Membrii grupului trebuie să inteleaga ca au nevoie unii de altii pentru atingerea
scopului comun, dat fiind ca rolurile lor sunt complementare. Desi fiecare membru al
grupului are diferite specializari, experienta, abilitati, activităţi profesionale
specifice ei sunt la fel de importanti pentru reusita PPI a cuplului mama-copil. O
echipa nu se poate construi în lipsa increderii, iar increderea se dobandeste prin
realizarea împreună a sarcinilor şi prin constientizarea rolului fiecarui membru al
echipei.
c. Angajament
Membrii echipei trebuie să fie convinsi ca numai deciziile comune sunt eficiente, ca
<<doua capete gandesc mai bine decat unul singur, trei mai bine decat doua
etc>>. În luarea deciziilor, membrii echipei trebuie incurajati să îşi exprime
opiniile. Reciproc, membrii echipei trebuie să fie proactivi în luarea deciziilor şi
în exprimarea opiniilor pentru îmbunătăţirea calităţii muncii, serviciilor şi
echipei.
d. Responsabilitate
Pentru obtinerea unor rezultate semnificative, toţi membrii echipei trebuie să fie
responsabili unii faţă de altii. Grupul insusi trebuie să fie responsabil ca unitate
functionala într-un context organizaţional mai larg faţă de DGASPC, OPA etc.
8.4.2. Grup versus echipa
Pentru a înţelege mai bine ce înseamnă trecerea de la grup la echipa, propunem o
paralela între grup şi echipa (Maddux, 1992), conform schemei urmatoare:
*Font 8*
GRUPUL ECHIPA

● Membrii sunt de parere ca motivul pentru ● Membrii îşi recunosc interdependenta şi

care înţeleg faptul ca sprijinul reciproc este cel
se gasesc împreună este doar administrativ. mai bun mijloc de realizare atât a motivelor
Indivizii lucreaza separat; cateodata personale cat şi a celor de echipa.
obiectivele lor se intersecteaza. ● Membrii simt ca munca şi unitatea în care
● Membrii au tendinta de a se concentra asupra lucreaza le apartin deoarece sunt dedicati
propriei persoane, deoarece nu sunt suficient obiectivelor în stabilirea cărora s-au
de implicati în proiectarea obiectivelor implicat.
unităţii. Atitudinea lor faţă de muncă este cea
a unui simplu angajat. ● Membrii contribuie la succesul
● Membrilor li se spune ce sa faca şi nu sunt organizaţiei
consultati asupra celei mai adecvate abordari. prin aplicarea abilitatilor şi cunoştinţelor
Sugestiile nu sunt incurajate. de care dispun la realizarea obiectivelor
echipei.
● Membrii nu au incredere în motivatia ● Membrii lucreaza într-un climat de
colegilor deoarece nu le înţeleg rolul. incredere şi sunt incurajati să-şi exprime
Exprimarea opiniei/dezacordului este privita ca deschis ideile, opiniile, dezacordurile şi
manifestare a lipsei de suport. sentimentele. Intrebarile sunt binevenite.
● Membrii sunt atât de circumspecti în ceea ce ● Membrii comunică deschis şi sincer. Fac
spun încât înţelegerea efectiva nu este eforturi să-şi inteleaga reciproc punctele de
posibila. Unii se pot juca sau pot chiar
intinde curse celor neatenti.
● Membrii pot fi beneficiari ai unor solide
sesiuni de formare dar supervizorul sau alti
membri ai grupului pot limita aplicarea celor
invatate strict la munca fiecaruia.
● Membrii se regăsesc în situaţii conflictuale
pe care nu stiu să le rezolve. Interventia
supervizorului poate fi amanata şi se poate
ajunge până la deteriorarea grava a lucrurilor.
● Membrii pot sa participe sau nu la luarea
deciziilor privitoare la grup. Conformitatea
este deseori considerata mai importanţa decat
succesul.
vedere.
● Membrii sunt incurajati să-şi dezvolte
abilitatile şi să aplice în practica cele
invatate. Ei se bucura de sprijinul echipei.
● Membrii recunosc faptul ca aparitia
conflictelor constituie un aspect normal al
interactiunii umane iar situaţiile de acest
gen sunt privite ca oportunitate pentru idei
şi creativitate. Ei acţionează pentru
rezolvarea rapida şi constructiva a
conflictului.
● Membrii participa la luarea deciziilor
privitoare la echipa dar îşi dau seama ca,
ori de cate ori echipa singura nu ajunge la
un rezultat sau în caz de urgenta, decizia
finala aparţine conducătorului. Obiectivul
final este succesul, nu conformitatea.

Construirea echipei multidisciplinare nu e doar o activitate care are loc la

începerea unui program nou, sau a unui an calendaristic, ci un proces continuu, care
cuprinde mai multe etape de dezvoltare. Coordonatorul centrului, în calitatea sa de
manager al resurselor umane, se va implica în dezvoltarea echipei pentru a o face
eficienta.
O echipa eficienta are o serie de caracteristici ideale, care nu trebuie privite ca
obiective imposibil de atins în realitate. În spatele fiecarei caracteristici se pot
descoperi elemente relativ usor de transpus în practica, în orice activitate de
echipa şi niste reguli deontologice asupra cărora fiecare membru al echipei ar
trebui sa mediteze.
8.4.3. Caracteristicile ideale ale unei echipei eficiente
● Toţi membrii grupului urmaresc standarde inalte de calitate.
● Atmosfera din grup este lipsita de formalism, pozitiva şi relaxata. Criticile sunt
constructive şi nu creeaza disconfort; nu se fac atacuri la persoana.
● Membrii poarta multe discutii şi toata lumea participa. Oamenii se asculta unii pe
altii; se exprima toate punctele de vedere; exista o atmosfera suportiva.
● Membrii au deplina incredere reciproca şi se bazeaza unii pe ceilalti.
● Membrii, inclusiv conducatorul, sunt loiali unii altora.
● Membrii grupului înţeleg clar obiectivele generale şi specifice precum şi
sarcinile echipei şi le accepta.
● Deciziile se iau prin consens (exista un acord general clar şi toata lumea e
dispusa sa-l respecte) iar dezacordurile se discuta.
● Când se trece la actiune, se formuleaza şi se accepta sarcini clare.
● Conducatorul nu domina echipa şi nici nu i se supune fără rost.
● Sprijinul reciproc este liber.
8.4.4. Etapele de dezvoltare a echipei
Crearea unei echipe poate produce o serie de disfunctionalitati, deoarece grupurile
trec în general prin niste stadii previzibile de dezvoltare şi regres. Deoarece
coordonatorului CM îi revine sarcina conducerii echipei în perioada de tranzitie de
la simplu grup la echipa eficienta, este utila cunoasterea etapelor de dezvoltare a
echipei.
Unul din modelele de dezvoltare a echipei existente în literatura de specialitate
este modelul Tuckman, care cuprinde patru etape (Tuckman, 1965):
● Etapa I: Formarea, caracterizata de tatonari şi dependenta;
● Etapa II: Antrenarea, caracterizata de conflict interior;
● Etapa III: Normalizarea, caracterizata de dezvoltarea coeziunii echipei
● Etapa IV: Functionarea, caracterizata de adaptarea la rolul functional.
Etapa I: Formarea
Pe parcursul primei etape, membrii identifica acele comportamente acceptabile pentru
intregul grup. În cazul grupurilor nou constituite, de exemplu la înfiinţarea unui
CM, aceasta este faza de tranzitie de la statutul de individ la cel de membru.
Membrii grupului sunt relativ pasivi. Comportamentul lor individual tinde să fie
politicos, acestia facand efortul de a-i cunoaste pe ceilalti şi de a înţelege ce li
se pretinde.
Etapa aceasta este caracterizata prin:
- Încercări repetate de a identifica sarcinile în mod concret şi de a stabili cum
anume acestea se vor realiza;
- Stabilirea tipului de informaţii necesare şi a modului în care vor fi culese şi
utilizate;
- Participare ezitanta;
- Sentimente de atasament initial faţă de echipa;
- Intelectualizare;
- Discutarea simptomelor sau problemelor periferice sarcinii;
- Nemultumiri cu privire la mediul organizaţional;
- Suspiciune, teama şi anxietate faţă de noua situaţie;
- Performante profesionale minime.
Etapa a II-a: Antrenarea
Pe parcursul etapei a II-a, pentru a-şi exprima individualitatea şi a rezista
formarii grupului, membrii devin ostili sau exagerat de zelosi. Ei recunosc limitele
cerinţelor şi reactioneaza emotional la oblibaţiile de auto-schimbare şi auto-negare
pe care le percep. Echipa înţelege ca raspunde de rezultate şi are reactii afective,
de rezistenta şi conflict.
Iata şi alte caracteristici ale acestei etape:
- Luptele interne, plasarea pe pozitii de auto-aparare şi competitie;
- Stabilirea de obiective nerealizabile;
- Lipsa de unitate, tensiunea crescuta şi invidia;
- Rezistenta faţă de oblibaţiile impuse de sarcina, acestea fiind percepute ca
interferente cu nevoile personale;
- Polarizarea membrilor grupului;
- Fluctuatiile acute ale relatiilor şi rasturnari de sentimente;
- Ingrijorarea faţă de volumul excesiv de muncă;
- Stabilirea de ordine de rutina;
- Performantele profesionale minime.
Etapa a III-a: Normalizarea
În aceasta etapa, membrii accepta echipa, regulile ei, propriile roluri şi pe cele
ale colegilor. După rezolvarea diferitelor conflicte inerente etapei a II-a, echipa
începe să se "coaguleze".
Informatia începe sa circule liber, membrii îşi înţeleg reciproc rolurile iar,
cooperarea devine regula. Conflictul emotional se reduce prin restabilirea
relatiilor anterior conflictuale.
Alte caracteristici ale acestei etape:
- Încercarea de a realiza maximum de armonie prin evitarea conflictelor;
- Consolidarea legaturilor interpersonale, care sunt caracterizate de incredere
mutuala, impartasirea problemelor personale şi discutarea dinamicii echipei;
- O noua capacitate de exprimare constructiva a emotiilor;
- Un sentiment de coeziune a grupului, spirit unanim şi obiective comune;
- Stabilirea limitelor echipei şi menţinerea lor;
- Realizarea unui volum mediu de lucru.
Etapa a IV-a: Functionarea
În momentul în care echipa şi-a stabilit normele interpersonale, aceasta devine o
entitate capabila sa diagnosticheze şi sa rezolve probleme, precum şi sa ia decizii.
Echipa se caracterizeaza prin standarde inalte de calitate, productivitate şi
rezolvarea problemelor. Membrii colaboreaza benevol şi cauta sa realizeze
performante individuale şi de echipa cat mai deosebite. Echipele nu ating
intotdeauna acest nivel.
Cateva caracteristici ale etapei a patra:
- Membrii incep sa inteleaga procesele personale şi interpersonale;
- Se trece la auto-schimbarea constructiva;
- Se realizează un volum destul de mare de lucru.
Dat fiind caracterul inevitabil al acestor etape, timpul necesar pentru ca echipa
nou constituita sa devina pe deplin productiva se poate reduce printr-o comunicare
interna eficienta, singura în măsura sa reduca ingrijorarea, anxietatea sau
tensiunile tipice etapelor de formare şi antrenare.
Membrii grupului se pot înţelege între ei pentru a evita "surprizele" şi astfel se
poate accelera realizarea unei atmosfere de incredere (faza de normalizare), care
permite renuntarea la aspectele interpersonale în favoarea celor legate de sarcinile
profesionale, echipa putand acum sa mearga înainte şi sa functioneze.
Factorii care contribuie la dezvoltarea şi la eficienta echipei sunt:
- existenta şi constientizarea scopului şi obiectivelor comune,
- folosirea eficienta a resurselor individuale ale fiecarui membru al echipei,
- capacitatea de a recunoaste conflictul în mod deschis şi de a incerca rezolvarea
acestuia prin discutii,
- existenta sentimentului de participare la conducerea echipei,
- stabilirea şi aplicarea unor proceduri clare de functionare,
- capacitatea membrilor de a comunică deschis şi sincer.
- existenta unui consens asupra modalitatilor de rezolvare a problemelor şi luare a
deciziilor.
- pregătirea pentru depăşirea ocazionala a limitelor impuse şi pentru experimentarea
de noi metode de lucru,
- auto-evaluarea eficienta.
Aplicarea standardelor minime obligatorii în CM va fi o provocare pentru fiecare
coordonator sa constituie o adevarata echipa care, condusa după metode moderne, sa
ajunga de la un simplu grup de persoane o echipa performanta.
ABREVIERI
AJOFM Agentia Judeteana pentru Ocuparea Forţei de Muncă
AMP Asistent Maternal Profesionist
CM Centru Maternal
CPC Comisia pentru Protectia Copilului
DGASPC Directia Generală de Asistenţa Sociala şi Protecţie a Copilului
MOF Metodologia de organizare şi functionare
OPA Organism public acreditat
PPI Program personalizat de interventie
ROI Regulament de ordine interioara
SPAS Serviciul public de asistenţa sociala

Anexa 1
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────
RAPORT DE EVALUARE DETALIATA
(MODEL)
I. Date de identificare
a) COPIL
Numele şi prenumele copilului ............................................
Data şi locul nasterii ...................................................
Domiciliul stabil/reşedinţa ..............................................
Act de identitate .............................. CNP .....................
b) Parinti
Mama
Nume şi Prenume ..........................................................
Domiciliu ................................................................
Profesia .............................. Loc de muncă .....................
Act de identitate ..................... CNP ..............................
Tata
Nume şi prenume ..........................................................
Domiciliul ...............................................................
Profesia .............................. Loc de muncă .....................
Act de identitate ..................... CNP ..............................
c) Frati .................................................................
II. Date privind istoria familiei copilului
a. Date relevante privind relaţia parintilor
b. Date relevante despre relaţia în cadrul fratriei (dacă exista, unde se afla în
acest moment)
c. Date relevante despre relatiile dintre membrii familiei largite sau de origine a
mamei
d. Date relevante despre situaţia economica a familiei (cu menţiunea eventualelor
prestatii sociale de care beneficiaza mama)
e. Date relevante despre situaţia locativa a familiei
f. Apartenenta religioasa (se menţionează şi existenta unor obiceiuri ce sunt
reprezentative)
g. Identificarea potentialelor resurse familiale
h. Concluziile şi recomandarile asistentului social
III. Evaluare psihologica (descriere succinta)
a. Date relevante privind evaluarea psihologica a copilului şi a mamei (inclusiv
despre calitatea relatiei dintre ei)
b. Concluziile şi recomandarile psihologului
IV. Traseul educational/profesional al parintilor copilului
a. Date relevante referitoare la traseul scolar al mamei
b. Date relevante referitoare la traseul profesional al mamei copilului
c. Date relevante referitoare la traseul scolar al tatalui
d. Date relevante referitoare la traseul profesional al tatalui copilului
e. Alte informaţii relevante
f. Concluzii şi recomandari
V. Starea de sănătate a copilului şi familiei (descriere succinta)
a. Date relevante din fisa medicală sintetica a copilului (date despre starea de
sănătate la nastere, vaccinari, date despre modul de alimentatie, boli ale
copilariei, patologie, dizabilitati)
b. Date relevante privind starea de sănătate a mamei (inclusiv date despre evolutia
sarcinii, nastere, sarcini anterioare)
c. Medic de familie
d. Istoric patologic al familiei (inclusiv despre starea de sănătate a tatalui
copilului în măsura în care acestea sunt cunoscute)
e. Concluziile şi recomandarile medicului
VI. Identificarea nevoilor familiei
a. Cum sunt vazute/relatate de către mama copilului şi/sau tatal copilului, alti
membrii ai familiei
b. Identificate de profesionisti
VII. Propunerea de solutii
a. Sinteza recomandarilor (detalii în PPI)

Anexa 2
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────
Judeţul ....................................................................
DGASPC/OPA (care a înfiinţat CM) ...........................................
SPAS/Primaria (care a luat la cunoştinţa de caz, al/a localităţii în care va
fi integrat cuplul mama-copil) .............................................

PROGRAM PERSONALIZAT DE INTERVENTIE

(Model pentru utilizare în Centrul Maternal)

Numele şi prenumele copilului .............................................

CNP .......................................................................
Mama ......................................................................
CNP .......................................................................
Domiciliul stabil al mamei ................................................
Data realizării/revizuirii PPI ............................................
Dosarul nr. ...............................................................
Motivul întocmirii/revizuirii PPI .........................................
Responsabilul de caz ......................................................
Membrii echipei (şi institutia din care provin, alta decat DGASPC/OPA)
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................
...........................................................................

I. PRESTATII
(alocatii financiare prevăzute de lege pe perioada cat mama se afla în CM)
Tipul Cuantumul Autoritatea Data Perioada
responsabila de incepere de acordare
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

II. SERVICII

Tipul Institutia Obiective Data Perioada Persoana

responsabila generale de incepere de desfăşurare responsabila
(din cadrul
echipei CM
sau colabor-
ator extern)
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
1 2 3 4 5 6
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Acordarea rezidentei cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Consolidarea relatiei mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Sănătatea cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Clarificarea situaţiei administrative şi juridice al cuplului mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Orientarea şi pregătirea pentru integrarea sociala şi profesionala a cuplului
mama-copil
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pregătirea mediului familial pentru primirea şi integrarea copilului şi a mamei
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Altele
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
Pentru fiecare serviciu în parte se recomanda să se precizeze: activităţile
corespunzătoare, rezultatele previzionale în intervalele de timp stabilite,
resursele (umane, materiale şi financiare), procedurile, datele de reevaluare.

III. INTERVENTII

────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────
────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────

Responsabil de caz,
Membrii echipei,
Coordonatorul CM,

Anexa 3
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────
 CURRICULUM VITAE
EUROPEAN

INFORMATII PERSONALE STEMA

Nume [NUME, PRENUME]

Adresa [Strada, numar, cod postal, oras,
judet, tara]
Telefon
Fax
E-mail
Naţionalitate
Data nasterii [Ziua, luna, anul]
EXPERIENTA DE MUNCĂ
● Perioada (de la - până la) [Introduceti separat fiecare post
relevant ocupat, începând cu cel
mai recent şi respectand criteriile
stabilite]
● Numele şi adresa angajatorului
● Domeniul/sectorul de activitate
● Ocupatia sau pozitia deţinute
● Principalele activităţi şi
responsabilităţii
EDUCATIE ŞI FORMARE
● Perioada (de la - până la) [Introduceti separat fiecare tip de
pregatire, începând cu cel mai recent
şi respectand criteriile stabilite]
● Numele şi tipul organizaţiei de
educatie şi formare
● Tematica de baza/competente
acumulate
● Diploma sau certificatul obtinute
● Nivelul în sistemul naţional
(dacă este cazul)
ABILITATI ŞI COMPETENTE PERSONALE
Acumulate pe parcursul vietii şi
carierei, nu neaparat atestate prin
certificate sau diplome.
LIMBA MATERNA [Specificati limba materna]
ALTE LIMBI
[Specificati limbile cunoscute]
● Citit [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
satisfacator]
● Scris [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
satisfacator]
● Vorbit [Indicati nivelul: foarte bine, bine,
satisfacator]
ABILITATI ŞI COMPETENTE SOCIALE [Descrieti aceste competente şi indicati
cum au fost achiziţionate.]
Abilitatea de a lucra şi coabita
împreună cu alte persoane, în medii
multiculturale, în situaţii în care
comunicarea şi munca în echipa sunt
elemente esentiale (ex: în
activităţi culturale, sport) etc.
ABILITATI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicati
cum au fost achiziţionate.]
ORGANIZAŢIONALE
Abilitati de coordonare şi
administrare (oameni, proiecte,
bugete) la serviciu, în activităţi
voluntare (ex: cultura şi sport),
acasa etc.
ABILITATI ŞI COMPETENTE TEHNICE [Descrieti aceste competente şi indicati
În lucrul cu computerul, cu diferite cum au fost achiziţionate.]
tipuri de echipamente, utilaje etc.
ABILITATI ŞI COMPETENTE ARTISTICE [Descrieti aceste competente şi indicati
cum au fost achiziţionate.]
 Muzica, literatura, desen etc.
ALTE ABILITATI ŞI COMPETENTE [Descrieti aceste competente şi indicati
Competente care nu au fost cum au fost achiziţionate.]
menţionate anterior
PERMIS DE CONDUCERE
(categorii)
INFORMATII SUPLIMENTARE [Includeti orice alta informatie care
poate fi relevanta, de exemplu: persoane
de contact, referinţe etc.]
ANEXE [Listati anexele atasate.]

Anexa 4
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────
Nume ......................................................................
Prenume ...................................................................
Adresa şi telefon .........................................................
Abilitati .................................................................
Experienta profesionala ...................................................
Educatie ..................................................................
Cursuri urmate ............................................................
Hobby .....................................................................

Anexa 5
───────
la ghidul metodologic
─────────────────────
GHID PENTRU COMPLETAREA NOTEI DE INTALNIRE
1. Data - Se înregistrează ziua în care se realizează intalnirea.
2. Durata intalnirii - Se precizeaza timpul alocat discutiei (o intalnire eficienta
nu dureaza mai mult de 45-60 minute).
3. Persoanele participante - Se consemneaza numele responsabilului de caz şi al
persoanei/persoanelor care participa la intalnire (client/clienti, membri ai
familiei, alti profesionisti din echipa multidisciplinara).
4. Scopul - Reprezinta motivul intalnirii, care poate consta în evaluarea unor
aspecte legate de situaţia problematica sau mediul de viaţa al clientului, precum şi
în urmarirea unor obiective stabilite în cadrul PPI.
5. Conţinutul - sintetizarea discutiei prin consemnarea ideilor/aspectelor
principale abordate în cadrul intalnirii.
6. Observatii - se consemneaza orice informaţii relevante pentru rezolvarea cazului,
cum ar şi atitudini, comportamente, reactii, relatii interpersonale, limbajul non-
verbal.
7. Concluzii - în urma analizei şi sintezei intalnirii se elaboreaza concluzii clare
şi succinte ale intalnirii, aspecte relevante pentru demersurile urmatoare ale
cazului.
8. Recomandari - aspecte importante ce trebuie avute în vedere pe parcursul
rezolvarii cazului/cazurilor (elemente care trebuie să fie monitorizate mai atent,
evaluarea anumitor relatii, reactii sau comportamente ale persoanelor implicate în
cazul/cazurile instrumentate).
____________