rolepticele arriplificA dificultatea de relytionar b

e
nfi ltAtii raspunsuriloirsin situayie;neurolepticele 7,1)chiLl sPon

ca :mat relativ intensitat ea

g` tiv_motivationa angajaru Intr - o activitate data mnic ati v tensi.a azi

> ercreetezple Pe perioadg f R,

ur6rii
ofse pacienptint ice bazale
,
iolo 2. ceste rn •
feC
ruperea medicatiet neuroleptice

mile a investiggrii psihologice diminueaza n .a.rt _e_n-iurfetAst(a2r:t de Persist

ulut functiilor Pers
le 4%--8% din edicamentoase secundar e; faptul
i; medica-
la ge menii
till Ca facto rrc_Ttteaza in special asupra nivel •
tsc crescut de prosexice) asupra ritr nului de lucru at
ifreni, in dm], tiii asupra mantasmaticii
(
schizofrenie 01 entele nu actioneaza insa la nivelul personality
eca ni sn i el r
odirtamice, asupra instantelor profunde pi asupra f '
Ps
incon psihologica a schizofrenului este utilg, in special, in:
.:ia nete.
joestiga
special, este cazurile de debut, ca adjuvant in diagnosticul diferential, pentru a se
.prehensiva pi preciza modul in care este afectata structura personalitatii, precum
si sg realizeze gradul de afectare
a
urile de remisiurte, debutul ca instrument in
va constienta, evaluarea calitativa Si calitativg a defectului psihologic, de precizare
apreciere a capacitAtilor restante, in perspectiva reintegrarii sociale a
l-irnba mesa*
bolnavului (in activitatea anterioara bolii sau intr-o terapie ocupationala,
to invesfigaiii)
in • institutionalizat, ambulatoriu sau intr-o unitate de bolnavi crone);
perare. pupa
pentru evaluarea persoanei (personalitatii) in perspectiva unui tratament
tr_un registru
psihoterapeutic (cura analitica, psihoterapie de grup, psihoterapie analitica
in accentuate, de grup etc.).

iicarrienwasraat;,
Lgare,

a inclWidui.cui; ice lnvestigarea psihologica nu vizeaza registrul manifest'arilor evidente, ci

registrul latent, acela in care manifestarea se articuleaza pi din care igi extrage
continuturile. Exists o corelatie intro manifestarea psihologica, apa cum apare ea
Tratat de psihopatologie p1 psihiatrie pentru psihologi ■ Realitatea bolii psihice
Ca sirnptom in boala, pi manifestarea intr-o proba data, apa cum apare ea ca
modalitate a individului de a alege, de a solutiona, in ultima instants, de a
raspunde la o anumita situatie-stimul.
Atitudinea schizofrenului in pedinta de investigare psihologica este o atitudine
modificata, in furtctie de intensitatea patologiei; apadar, atitudinea schizofrenului
Sta sub semnul bolii sale, de la dificultatea intrarii in relatie pang la cooperarea
minima, de la apelul nonverbal la sprijinul examinatorului pang la comentariile,
intreruperile, reluarile pi referintele personale, frizand incoerenta pi plasand
PaMentul in afara relatiei pi a situatiei, chiar dace, aparent, el are reactii emotionale
cea
r Pleda pentru implicarea lui in proba, in activitate, deci in situatie. in pedinta
adceesinLvestigare se vor observa atent comportamentul schizofrenului, modificarile
dist
p'rnsitunilor generate de boalA.
"c°mportament pi, mai ales, masura participarii, acestea fiind o expresie a pu2.
ru evaluarea eficientei cognitive exists diferite teste de atentie, rosy Cu
aplicabilitate in clinics, fiind folosite mai ales in cercetare.