REFERATE

PĂRINTELE CO-TERAPEUT ÎN TERAPIA ABA FORMĂ DE

TERAPIE ALTERNATIVĂ APLICATĂ ÎN CAZUL COPIILOR CU
AUTISM ÎN CLINICA DE PSIHIATRIE PEDIATRICĂ CLUJ –
NAPOCA(II)

MONICA CRISTEA 1, ROXANA SIPOS 2, FELICIA IFTENE3

1,2
Clinica de Psihiatrie Pediatrică Cluj-Napoca, 3Universitatea de Medicina şi Farmacie “Iuliu Haţieganu” Cluj-Napoca

Cuvinte cheie: autism, Rezumat: Studiul de faţă îşi propune să evalueze eficienţa programelor de intervenţie în procesul de
terapia ABA, recuperare a copilului cu autism. Aceste programe trebuie să privească cadrul de funcţionare al
intervenţie copilului, astfel încât implicarea activă a părintelui are un rol foarte important. Costurile terapiei
comportamentală, specifice pentru familiile copiilor cu autism din România sunt foarte ridicate, deoarece serviciile sunt
recuperare decontate de CAS doar în cadrul spitalelor, clinicilor şi centrelor de sănătate mintală, acestea neputând
asigura terapia pentru toţi pacienţii, majoritatea copiilor lucrând cu terapeuţi în regim privat. Clinica
de Psihiatrie Pediatrică din Cluj Napoca oferă servicii de intervenţie comportamentală (ABA) copiilor
cu autism. Într-unul din programele clinicii s-a propus implicarea părinţilor ca şi co-terapeuţi pentru a
creşte eficienţa intervenţiei.

Keywords: autism, ABA
therapy, behavioral
intervention, recovery
Abstract: The present study aims to evaluate the effectiveness of the intervention programs in the
recovery process for children with autism. These programs should cover the functioning environment of
the child so the parent's active involvement is very important. Specific treatment costs for families of
children with autism in Romania are very high, since services are covered by the health insurance only
in hospitals, clinics and mental health centers, which cannot provide therapy for all the patients, so most
children are working with therapists in private. The Clinic of Pediatric Psychiatry from Cluj Napoca
offers behavioral intervention (ABA) to children with autism. One of the clinic programs proposed the
parents involvement as co-therapists for a more effective intervention.

INTRODUCERE nivelul normal de dezvoltare cognitivă pentru vârstă, decât

Autismul afectează modul în care copilul percepe şi
procesează informaţia senzorială, având o severitate variabilă.
Unii copii au nevoie de însoţitor în aproape toate domeniile
vieţii lor cotidiene, în timp ce alţii pot fi capabili să funcţioneze
la un nivel foarte ridicat şi pot chiar frecventa o şcoala normală.
Deşi tulburarea durează toata viaţa şi determină diferite grade de
izolare socială, tratamentul poate aduce o ameliorare
semnificativă în viaţa persoanelor cu autism. Diagnosticarea
precoce şi tratamentul adecvat au dus la creşterea numărului de
persoane cu autism care sunt capabile să trăiască independent,
atunci când ajung la vârsta adultă. Părinţii copiilor cu autism
trebuie să aibă o abordare proactivă, să înveţe despre această
afecţiune şi despre tratamentul ei, să colaboreze îndeaproape cu
persoanele implicate în îngrijirea copilului. Tratamentul cel mai
bun pentru copiii cu autism este reprezentat de o abordare în
echipă şi aplicarea unui program bine structurat, în mod
constant.
SCOPUL LUCRĂRII
Compararea eficienţei a două tipuri de programe de
recuperare, într-un studiu longitudinal. Copiii au beneficiat de
intervenţie terapeutică de tip ABA realizată de către psiholog
alături de părintele co-terapeut sau de intervenţie terapeutică de
tip ABA realizată doar de către părinte acasă, acesta fiind
instruit periodic de terapeut. Scopul lucrării a fost de a
demonstra că, în urma programului terapeutic (6 luni), acei
copiii care au făcut terapie ABA împreună cu psihologul şi
părintele co-terapeut, se vor apropia în mai mare măsură de
copiii care urmează doar intervenţie cu părintele. Deasemeni,
studiul urmăreşte şi în ce măsură implicarea părintelui în
recuperarea copilului aduce un plus de eficienţă intervenţiei
comportamentale. Părinţii şi cei care se ocupă de educarea
copilului vor şti cum să managerieze situaţiile de criză care apar
frecvent în viaţa copilului cu autism.
MATERIAL ŞI METODĂ DE LUCRU
Studiul s-a desfăşurat pe o perioadă de 12 luni
(noiembrie 2009- noiembrie 2010). Copiii au fost evaluaţi la
înrolare, la 6 şi la 12 luni. Au fost luate în studiu două grupe de
subiecţi, cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani:
- 10 copii au beneficiat de intervenţie comportamentală cu
participarea părintelui şi a psihologului, săptămânal;
- 10 copii au beneficiat de intervenţie comportamentală doar
acasă, cu părintele care a fost instruit periodic cum să
lucreze cu copilul.
Criteriile de includere în studiu pentru realizarea
eşantionului experimental au fost:
1. să fie diagnosticat cu autism;
2. să beneficieze de intervenţie comportamentală doar în
Clinica de Psihiatrie Pediatrică Cluj Napoca şi respectiv
acasă, timp de 6 luni;
3. să nu prezinte şi alte tulburări în afară de autism.
Criteriile de includere în studiu pentru realizarea
eşantionului de control au fost:
1. să fie diagnosticat cu autism,
2. să corespundă din punct de vedere al vârstei mentale şi

1
Autor Corespondent: Monica Cristea, Clinica de Psihiatrie Pediatrică, Str. Victor Babeş, nr. 43, Cluj-Napoca, Cluj, România; e-mail:
monik_dsp@yahoo.com; tel +40-0 744629739
Articol intrat în redacţie în 28.12.2010 şi acceptat spre publicare în 11.04.2011
ACTA MEDICA TRANSILVANICA Iunie 2011; 2(2)158-160

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 158

 REFERATE

cronologice cu copiii din celălalt lot, puncte pentru grupul de control.

3. să nu prezinte şi alte tulburări în afară de autism.
Toţi părinţii şi-au dat consimţământul pentru Figura nr. 1. Evaluare grup experimental
participarea la studiu, prin semnarea formularului de
consimţământ informat, având oricând posibilitatea de a refuza
continuarea participării la studiu.
Instrumente de măsurare: Scala de diagnostic
CARS (Child Autism Rating Scale)
Scala CARS a fost dezvoltată pentru diagnosticul
autismului infantil în 1980, de către Schopler E., Reichier R. J.
şi Rochen B. şi permite încadrarea simptomelor în normal,
autism uşor, autism moderat şi autism sever. Scala cuprinde 15
itemi: relaţia cu alte persoane, imitaţia, răspuns emoţional,
utilizarea corpului, utilizarea obiectelor, adaptarea la schimbare,
răspunsuri vizuale, răspunsuri auditive, răspunsul şi utilizarea
mirosului, gustului, atingerii, frică, comunicare verbală,
comunicare non verbală, nivel de activitate, nivelul şi
Figura nr. 2. Evaluare grup control
consistenţa răspunsului intelectual, impresia generală.
Intervenţia terapeutică s-a desfăşurat în raport de 2:1,
pe o perioadă de 6 luni, sub îndrumarea şi instruirea
terapeutului din Clinica de Psihiatrie Pediatrică Cluj Napoca.
REZULTATE: După evaluarea iniţială a datelor (T1), s-a
analizat corelaţia dintre variabilele demografice şi fiecare
variabilă criteriu utilizată (severitatea simptomelor şi vârsta
mentală), pentru a vedea dacă există variabile demografice care
influenţează semnificativ variabilele criteriu care trebuie să fie
controlate. A urmat apoi analiza fiecărui instrument privind
normalitatea distribuţiei (indicii de oblicitate şi boltire), Din punct de vedere al interacţiunii sociale, cele două
înregistrarea valorilor extreme şi a erorii standard, pentru a grupuri au realizat creşteri ale nivelului de vârstă, dar pentru
stabili ce tip de prelucrări statistice vor fi folosite la compararea grupul de control ele nu au fost foarte mari, observându-se o
grupelor de subiecţi. creştere de la nivelul sub un an la 1-2 ani. Din grupul
Iniţial, în T1, loturile nu au prezentat diferenţe experimental, 30% dintre copii au ajuns la nivelul vârstei de 3-4
semnificative, deoarece au fost controlaţi factorii care ar fi putut ani şi 10% la nivelul vârstei de 4-5 ani.
influenţa progresul copiilor (tipul de intervenţie, simptomele
asociate, etc.), pentru a putea evalua în ce măsură intervenţia CONCLUZII
oferită de psiholog şi părintele co-terapeut este mai eficientă Rezultatele noastre arată că severitatea simptomelor a
decât cea oferită doar de părinte, în urma instruirii lui de către scăzut semnificativ mai mult la grupul care a beneficiat de
terapeut. terapie cu psihologul, deşi şi în grupul care a facut terapie doar
cu părintele sunt imbunătăţiri. Datorită faptului că părintele este
Tabelul nr. 1. Rezultatele obţinute la CARS pentru grupa instruit în ce priveşte autismul ca tulburare, cum se face
experimentală şi de control intervenţia comportamentală şi primeşte nişte obiective pe care
Grup experimental Grup control să le realizeze acasă, este de aşteptat să apară şi modificări în
uşor moderat sever uşor moderat sever reducerea simptomatologiei. Totuşi se pare că nu este suficient,
10% 10% 80% 0% 20% 80% un tratament eficient presupunând intervenţie specializată pentru
Analiza descriptivă a datelor, arată o distribuţie crearea unui plan de recuperare coerent, cu dezvoltarea graduală
normală, datele sunt culese independent, loturile sunt egale şi nu a abilităţilor şi strategii specifice de reducere a stereotipiilor,
necesită o analiză a omogenităţii varianţei. Pentru compararea integrare senzorială, dezvoltare a comunicării, deziderate dificil
grupelor s-a utilizat testul t pentru eşantioane independente. de realizat de către părinte, chiar dacă este monitorizat de un
Există diferenţe între mediile de provenienţă ale celor specialist.
două grupuri, dar la o primă analiză, ele nu sunt semnificative. Un aspect important este că, după 6 luni de
Rezultatele obţinute la Testul Levene (care arată varianţa celor intervenţie, chiar dacă s-a redus severitatea simptomelor,
două grupuri) sunt nesemificative (sig = -.522; >.05), deci reducerea nu a fost una spectaculoasă. Cele mai bune rezultate
varianţa celor două grupuri este egală. Rezultatele obţinute la se văd la cazurile cu autism sever care trec spre un autism
Testul t nu au decelat diferenţe semnificative între cele două moderat, mai puţine cazuri ajungând la nivelul unui autism uşor.
grupuri t(10) = -.467, p = .646, α =.05. În cazul grupului de control, copiii au trecut doar de la autism
sever la autism moderat şi într-un procent mai redus.
Tabelul nr. 2. Rezultatele obţinute la CARS pentru grupa Aceast aspect este important deoarece părinţii aşteaptă
experimentală şi de control (posttest) rezultate miraculoase, dar rezultatele vizibile sunt trecerile de la
Grup experimental Grup control autism sever la moderat, deoarece copiii sunt mai prezenţi în
uşor moderat sever uşor moderat sever mediu, stereotipiile se reduc, reuşesc să aibă indepedenţă în
30% 40% 50% 0% 40% 60% sarcini, fac progrese la nivelul autonomiei personale.
Comparând cele două loturi în etapa posttest (T2), s-a Ameliorările în cazul autismului moderat şi uşor sunt mai greu
observat o diferenţă semnificativă între scorurile obţinute la de realizat, deoarece presupun abilităţi de limbaj şi cognitive,
CARS de cele două loturi, scorurile descrescând semnificativ subtilităţi legate de teoria minţii şi socializare, astfel că dincolo
mai mult la grupa experimentală, decât la grupul de control, de terapia comportamentală intervine şi capacitatea de
diferenţa fiind de 8 puncte pentru grupul experimental şi de 4 dezvoltare a copilului.
AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 159
 REFERATE

Copiii care fac terapie ABA cu psihologul şi părintele

co-terapeut vor avea achiziţii mai bune pe paliere de dezvoltare
faţă de copiii care beneficiază de intervenţie doar cu părintele
acasă. În ce priveşte achiziţiile pe linia limbajului şi dezvoltarea
cognitivă, părintele nu are suficiente cunoştinţe şi abilităţi pentru
a realiza o intervenţie eficientă, rolul acestuia fiind doar de a
generaliza abilităţile deja dezvoltate de terapeut în lucrul 1:1.
Important este că părintele reuşeşte să dezvolte abilităţile
motorii şi de socializare ale copilului înţelegând natura
problemelor asociate cu autismul şi primind indicaţii specifice
de intervenţie. Terapia cu părintele este mai bună decât nici un
fel de intervenţie, părintele poate fi ghidat de terapeut şi poate
primi un feedback care să îl ajute să înţeleagă dificultăţile
asociate autismului şi nevoia de implicare a lui în terapie.
Rezultatele aşteptate trebuie comunicate părintelui şi ar trebui să
fie cele arătate de studiul nostru, îmbunătăţiri la nivel de
interacţiune, motricitate şi autonomie personală. Dacă părintele
doreşte dezvoltarea limbajului şi progrese în ceea ce priveşte
dezvoltarea cognitivă, ar trebui să apeleze la intervenţia realizată
de specialist.

BIBLIOGRAFIE
1. Schopler, E., Reichler, R.J., DeVellis, R.F., Daly, K.
(1980). Toward objective classification of childhood
autism: Childhood Autism Rating Scale (CARS). J Autism
Developmental Disorders vol 10, p. 91–103.
2. Smith, T., & Lovaas, O.I. (1998). Intensive, early, behavior
analytic intervention: The UCLA Young Autism Project.
Infants and Young Children, 10, 67-78.
3. Thompson, R.J., Gustafson, K., Hamlett, K.W., Spock, A.
(1992). Stress, coping and family functioning in the
psychological adjustement of caregivers and adolescents
with cysic fibrosis. Journal of Pediatric Psychology, 17,
p.741-755
4. Theo Peeters – Autismul, teorie şi intervenţie educţională,
Iaşi, edit. Polirom, 2009

AMT, vol II, nr. 2, 2011, pag. 160