ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

DISCIPLINA: NURSING ÎN BOLI METABOLICE ŞI

NUTRIŢIE

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI
CU DIABET ZAHARAT
 ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU DIABET
ZAHARAT

• Definiţie
Sindrom metabolic, cu evoluţie
cronică, caracterizat prin
modificări la nivelul
metabolismului glucidic, lipidic, şi
protidic, apărut prin deficit parţial
sau absolut de insulină.
 Etimologie
• “Diabeiu” (greaca veche) = “a se scurge ca printr-
un sifon” (aluzie la poliuria marcată a acestor
pacienţi)

• Thomas Willis (medic, anatomist şi profesor la

Oxford)
• - 1674 - a descoperit că urina este dulce
- a adăugat cuvântul “mellitus” (ca mierea)

Diabetes mellitus
(Diabet zaharat)
 Clasificare:
D.Z. tip I.
• insulinodependent;
• deficit absolut
de insulină;

• întălnit mai des sub 30 de ani;

• 90-95% din cauză autoimună;
• cca. 5% este idiopatic
 Clasificare:
D.Z. tip II.
• non insulinodependent;
• cauzat de insulino-deficienţă sau
rezistenţă periferică la insulină ;
• în 80% din cazuri apare
• la persoane obeze
 Clasificare:
D.Z. secundar:
• din boli endocrine, sdr. genetice, malnutriţie,
alte boli ale pancreasului.
D.Z. gestaţional
• poate să apară în sarcină
(după săptămâna 20), datorită
hormonilor secretaţi de placentă;
• se tratează cu insulină
(nu se dau antidiabetice orale, afectează fătul);
• după naştere acest tip dispare sau poate să
rămână pentru toată viaţa.
 Complicaţiile DZ

• Acute
- infecţiile
- comele - hiperglicemice - cetoacidozică
- hiperosmolară
- lactacidemică
- hipoglicemică
• Cronice
- microangiopatice
- macroangiopatice
- neuropatice
 1.Culegerea datelor:
a). anamneza, se obţin informaţii despre:
- manifestările de dependenţă semnalate;
- istoricul bolii, antecedentele patologice şi familiale,
evoluţia sarcinii etc.;
• comportamentul alimentar, atitudinea faţă de
alimente şi preferinţele alimentare;
• obiceiurile alimentare
• regimul alimentar
• numărul şi orarul meselor;
• sursele şi modul de preparare al alimentelor
b).Observarea pacientului
c) Consultarea documentelor medicale
 1.Culegerea datelor:

• se evaluează cunoştinţele despre

alimentaţia corectă (frecvenţa
meselor, modul de preparare şi
cantitatea ingerată), conform
necesarului glucidic, lipidic
protidic, în funcţie de vârstă şi
activitatea fizică prestată.
 Criterii de diagnostic în diabetul zaharat:

• prezenţa semnelor clinice

(3P) şi glicemie
întâmplătoare peste 200
mg/dl

Normal:
glicemia
postprandială <140 mg/dl;
Criterii de diagnostic în diabetul zaharat:

• glicemie a jeune peste126

mg/dl la cel puţin 2 determinări;
• testul toleranţei la glucoză
(TTGO) (când lipsesc semnele
clinice de diabet), glicemia la 2
ore după ingestia de glucoză,
are valori peste 200 mg/dl.
 Circumstanţe de apariţie:
• persoane tinere antecedente familiale de diabet
zaharat;
• persoane peste 45 de ani care
intră în următoarele categorii
de risc:
– obezitate;
– femei care au născut copii cu greutate mai
mare de 4 kg ;
– femei cu diabet zaharat gestaţional;
– persoane care s-au născut cu greutate mai
mare de 4 kg;
 Circumstanţe de apariţie:

– persoane hipertensive;
– persoane cu HDL colesterol < 35
mg/dl sau şi trigliceride > 250 mg/dl;
– persoane care au avut glicemii
anormale pe nemâncate sau
scăderea toleranţei la glucoză la
determinări anterioare;
 Circumstanţe de apariţie:
– boli ale pancreasului: pancreatita
acută (s-au distrus un număr mare de
celule Langerhans);
– boli endocrine: hipertiroidia (hormoni
tiroidieni în cantităţi mari duc la
creşterea glicemiei) tratamentul bolii
rezolvă şi D.Z.; boala Cushing (creşte
cortisolul, creşte glicemia) .
 Manifestări de dependenţă:
• poliurie, diureză 3-6 litri /zi (glicozuria apare
la o glicemie peste 180 mg/dl);
• polifagia apare mai rar şi se datorează
deficitului celular de glucoză;
• polidipsie;
• pierdere în greutate;
• pruritul, iniţial la nivelul
organelor genitale şi apoi
tegumentar (micoze frecvente la diabetici);
 Manifestări de dependenţă:

• astenie fizică şi psihică marcată;

• prezenţa de eczeme, piodermite,
furunculoză;
• impotenţă sexuală şi frigiditate
recent instalate;
• carii multiple, căderea dinţilor;
• cicatrizare dificilă a plăgilor.
 2. Analiza şi interpretarea datelor:

Probleme, diagnostic de nursing:

• alterare a eliminării urinare (poliurie);
• tulburări ale echilibrului volemic
(deficit);
• tulburări ale echilibrului electrolitic
(Na, K, Ca, Mg);
• risc crescut pentru infecţii;
• alterarea stării de nutriţie;
 2. Analiza şi interpretarea datelor:

Probleme, diagnostic de nursing:

• alterarea tranzitului intestinal
(constipaţie);
• scăderea toleranţei la efort;
• risc crescut pentru incapacitate
funcţională;
• alterarea perfuziei tisulare;
• deficit de autoîngrijire
 2. Analiza şi interpretarea datelor:
Probleme, diagnostic de nursing:
• risc crescut de alterare a
integrităţii tegumentelor, cauzată
de problemele vasculare
existente;
• disfuncţie sexuală, cauzată de
neuropatia secundară,
manifestată prin probleme
erectile;
 2. Analiza şi interpretarea datelor:

Probleme, diagnostic de nursing:

• posibilă nonaderenţă la regimul
dietetic cauzată de neînţelegerea
calculării cantităţii de glucide
ingerate;
• risc crescut de hipoglicemie datorată
necorelării alimentaţiei cu
administrarea de insulină
 3. Planificarea îngrijirilor
Obiective:
• pe termen scurt: ex.:
- diminuarea anxietăţii prin
asigurarea unui climat calm de securitate şi
înţelegere;
- asigurarea confortului, igienei corporale, a
lenjeriei de pat şi de corp;
- monitorizarea funcţiilor vitale, recoltarea de
analize în urgenţă (glicemie, R.A., ionogramă,
uree, hemoleucogramă, etc.)
 3. Planificarea îngrijirilor
• pe termen mediu:
- planificarea şi pregătirea pacientului
pentru analize şi explorări:
profil glicemic, T.T.G.O.
glicozurie, insulinemie,
R.A., ionogramă, profilul lipidic,
determinarea TSH, cortizol, efectuarea
de EKG, F.O. etc)
 3. Planificarea îngrijirilor
- conştientizarea pacientului
privind importanţa
regimului alimentar;
- stabilirea dietei
hipoglucidice cu prânzuri la ore
fixe;
- efectuarea de exerciţii fizice;
 3. Planificarea îngrijirilor
- pacientul va învăţa:
• să-şi administreze insulina şi tratamentul
antidiabetic oral;

• să-şi determine glicemia

cu glucometru;
• să recunoască semnele de hipoglicemie şi
să aplice măsurile corespunzătoare;
 3. Planificarea îngrijirilor
pe termen lung:
educaţia pentru sănătate
• obţinerea complianţei pacientului pentru
- calcularea necesarului de carbohidraţi,
respectarea dietei şi efectuarea de exerciţii
fizice;
- tratamentul medicamentos;
prevenirea complicaţiilor
 4. Realizarea intervenţiilor (aplicarea
îngrijirilor):
Intervenţii:
• Delegate (prescrise de medic):
A. Recoltarea de analize;

B. Aplicarea tratamentului.
 A. Recoltarea de analize prescrise de
medic
• A)1.Recoltarea glicemiei:
• se efectuează a jeune: - prin puncţie
venoasă, 2 mililitri sânge;
• prin puncţia pulpei degetului, determinarea
făcându-se cu aparatul electronic (blood
glucose meter), afişarea este electronică, după
introducerea lamelei (bandeletă specială) în
aparat şi aplicată
picătura de sânge
Valori normale:
80-110 mg %
Determinarea non-invazivă a glicemiei
În prezent se încearcă realizarea unor dispozitive de
determinare a glicemiei, noninvazive, care folosesc:
•laser rece
HEMA TKA,C-BG, ce indică valoarea glicemiei prin aplicare
timp de 1,5 secunde, a degetului pe un senzor,
 GLUCOWATCH, ce indică continuu şi automat valoarea
glicemiei, prezentând şi sistem de alarmă, în caz de hipo/
hiperglicemie.
•raze infraroşii

metoda de monitorizare
a glicemiei
cu Glucowatch
 A. Recoltarea de analize prescrise de
medic
A)2. TTGO = testul toleranţei la glucoză oral:
• se face după de 3 zile de activitate fizică şi dietă
obişnuite, fără restricţie de glucide;
• cu 12 ore înainte de test pacientul nu mai mănâncă
nimic, nu fumează, nu bea cafea;
• dimineaţa se recoltează o probă de sânge pentru
determinarea glicemiei bazale;
• se administrează oral, 75 g glucoză
pulbere dizolvată în 200 ml apă,
timp de 5-10 minute;
• 2 ore pacientul stă liniştit, la pat;
• se recoltează probe de sânge
la 1 oră şi la 2 ore;
 A. Recoltarea de analize prescrise de
medic
Interpretarea valorilor obţinute:
 Glicemia bazală = 80-110 mg/ dl (normal);
- valori între 110-126= glicemie bazală modificată,
(risc de diabet), se urmăreşte pacientul.

 Glicemia recoltată la 2 ore, putem avea 3 situaţii;

• < 140 mg/dl = normal;
• 140-200 mg/dl = scăderea toleranţei la glucoză,
(stare prediabetică, risc crescut de a face
diabet);
• >200 mg/dl = criteriu de diagnostic pentru
diabetul zaharat;
 A. Recoltarea de analize prescrise
de medic
A)3. Hemoglobina glicozilată, sau Hb
glicată (HbA1C ):
- se recoltează 2 mililitri de sânge
prin puncţie venoasă;
- ne arată evoluţia glicemiei în dinamică, pe
parcursul a 2 luni;
- reprezintă legarea moleculelor de glucoză (cu
fiecare vârf de hiperglicemie), de amina
terminală a hemoglobinei .
• Valoare normală: sub 6% din totalul
hemoglobinei
 Corelaţii între valorile Hb A1C şi glicemie

A1c (%) Media glicemiilor

6 135 mg/dl (7,5 mmol/l)

7 170 mg/dl (9,5 mmol/l)
8 205 mg/dl (11,5 mmol/l)
9 240 mg/dl (13,5 mmol/l)
10 275 mg/dl (15,5 mmol/l)
11 310 mg/dl (17,5 mmol/l)
12 345 mg/dl ( 19,5 mmol/l)
 A. Recoltarea de analize prescrise
de medic
A)4. Determinarea glicozuriei:
• se face din urina strânsă în 24 de ore din care
se trimite un eşantion de 100 ml la laborator;

• glucoza din sânge trece în urină

dacă depăşeşte valori de 180 mg/dl
şi este depăşită capacitatea de
filtrare a rinichiului.
 A. Recoltarea de analize prescrise de
medic
• A5. Determinarea corpilor cetonici în urină: se
efectuează din urina proaspătă de dimineaţă şi se
datorează deficitului sever de insulină.
Normal trebuie să fie absenţi.
• A6. Determinarea Rezervei alcaline: sânge prin
puncţie venoasă:
Valori normale: 24- 27 mEq/l, în acidoză scade
• A7. Insulinemia: 2ml sânge venos;
Valori normale: 12- 20 mU/ml
• A8. ICA (anticorpi anticitoplasma a celulelor
beta) şi anti-GAD ( anticarboxilaza acidului
glutamic) prezenţi doar în cazul DZ de tip 1.