Sunteți pe pagina 1din 10

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCUREȘTI

MASTER ANALIZA FINANCIARA SI EVALUARE –GRUPA 678

CALITATEA RAPORTARII
FINANCIARE

PROF. COORD STUDENT


Dumitrascu Mihaela Petre Florentina – Andreea
Popescu Dan-Andrei

-2019-
ABSTRACT

Articolul prezentat mai jos abordeaza o problematica de actualitate in domeniul financiar:


calitatea raportarii financiare. Produsul final al contabilitatii este reprezentat de rapoartele
financiare, iar pentru a ajuta utilizatorul sa isi formeze o imagine cat mai fidela, acestea trebuie sa
fie in primul rand calitative.

Principalele obiective ale lucrarii vizeaza atat planul conceptual: clarificarea,


sistematizarea si clasificarea elementelor ce tin de calitatea informatiei financare cat si planul
aplicativ: exemple de raportari financiare calitative ale firmei Medlife.

In prima parte teoretica, este clarificat conceptul general de raportare financiara si ce sunt
caracteristicile calitative ale informatiei financiare. Avand in vedere faptul ca fiecare utilizator
percepe diferit ideea de informatie financiara calitativa, am analizat diverse opinii ale unor
economisti celebrii cu privire la acest aspect. In cea de-a doua parte teoretica, am enumerat
elementele calitative pe care o informatie financiara trebuie sa le intruneasca. Exemplele
enumerate care vin sa sustina informatiile prezentate sunt reale, folosind datele financiare din anii
2016, 2017, 2018 ale firmei Medlife.

Consider ca trebuie acordata o atentie deosebita acestor caracteristici, deoarece pot duce la
o deformare a informatiilor contabile si implicit la luarea unor decizii ce nu au la baza o situatie
reala, adevarata. Inaintea elaborarii unor situatii financiare, trebuiesc citite cu atentie aceste
standarde, iar ulterior realizarii acestora, sa se verifice intrunirea tuturor standardelor de calitate.

2
INTRODUCERE
Cadrul conceptual de raportare financiara a fost publicat in anul 2010 inlocuindu-l pe cel
din anul 1989 emis de organismul international de normalizare.

Elementele pe care acesta le trateaza sunt urmatoarele: obiectivul informarii financiare,


definirea, recunoasterea si evaluarea pe baza carora se intocmesc situatiile financiare dar si
caracteristicile calitative ale informatiilor financiare.

Parafrazandu-l pe Francis Bacon in Meditatioanes Sacrae (1597), cunoasterea inseamna


putere iar intr-un domeniu precum cel financiar, o informatie trebuie sa sustina si sa ofere detalii
relevante utilizatorilor acestora. O informatie financiara trebuie sa asigure tuturor beneficiarilor o
buna prezentare a pozitiei si performantei pe care firma a inregistrat-o intr-un exercitiu financiar.
Imaginea fidela a acestora este asigurata prin intocmirea si prezentarea unor raportari financiare
standardizate care curprinde:

 O situatie a pozitiei financiare la sfarsitul perioadei


 O situatie a profitului sau pierderii si a altor rezultate globale
 O situatie a variatiei capitalurilor proprii pentru perioada curenta
 O situatie a fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul curent
 Note care cuprind un sumar al politicilor contabile si alte note explicative
 O situatie a pozitiei financiare la inceputul primei perioade pentru care se prezinta
date comparative.

Astfel, pornind de la premisa potrivit careia “informatiile financiare de inalta calitate,


credibile reprezinta esenta, forta motrica a pietelor de capital, misiunea principala a Fundatiei IFRS
este aceea de a “dezvolta in interesul public, un set unic de standarde de raportare financiara de
calitate, inteligibile, aplicabile si acceptate la nivel global, bazate pe principii clar articulate.
(Fundatia IFRS). Calitatea informatiilor contabile este determinata de calitatea standardelor
contabile alese, afirma Soderstrom & Sun (2007). Avand in vedere preocuparile organismului
international de reglementare contabila IASB de a elabora standarde contabile de inalta calitate,
precum si imbunatatirea continua a calitatii standardelor IFRS existente, raportarea financiara ar
trebui sa devina mai relevanta si mai credibila.

3
CADRUL CONCEPTUAL

Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile vom utiliza în primul rând prevederile
Cadrului general conceptual pentru raportarea financiară emis de IASB în 2010:

“Pentru ca informaţiile financiare să fie utile, ele trebuie să fie relevante şi să reprezinte
exact ceea ce îşi propun să reprezinte. Utilitatea informaţiilor financiare este amplificată dacă
acestea sunt comparabile, verificabile, oportune şi inteligibile (Cadrul general conceptual, 2010:
QC4)”

Interesaţi de studiul efectelor adoptării IFRS asupra calităţii informaţiilor contabile, diferiţi
cercetători au prezentat diferite definiţii ale conceptului de calitate asociată raportărilor financiare.
Acest lucru este posibil deoarece fiecare utilizator de informatie percepe diferit ideea de informatii
financiar – contabilitate calitative in functie de ce isi doreste sa afle din acestea.

Astfel pentru Martinez-Ferrero (2014) calitatea raportărilor financiare inseamna


„fidelitatea informaţiilor transmise prin procesul de raportare financiara. Calitatea raportărilor
financiare solicită entităţilor să extindă în mod voluntar volumul şi calitatea informaţiilor pe care
le raportează, pentru a se asigura că participanţii sunt pe deplin informaţi pentru a lua decizii de
investiţii, creditare etc. bine fundamentate”. Chen et al. (2010) propun definirea calităţii
informaţiilor contabile cu referire la „măsura în care informaţiile din situaţiile financiare reflectă
realitatea economică”.

În opinia cercetătorilor Platikanova & Perramon (2012), „calitatea informaţiilor este mare
dacă utilizatorii sunt capabili să identifice similarităţi şi diferenţe între două seturi de fenomene
economice”. Pentru a defini calitatea informaţiilor contabile, cercetătorii fac referire la elemente
precum reprezentarea fidelă a informaţiilor comunicate în procesul de raportare financiară,
utilitatea informaţiilor contabile în luarea deciziilor de investiţii, creditare etc., măsura în care
informaţiile din situaţiile financiare reflectă realitatea economică, comparabilitate.

Calitatea informaţiei a reprezentat obiect de studiu si pentru mulţi teoreticieni în informaţie,


precum Shanon, Weaver, Gerbner, Berlo. În opinia acestora noţiunea de calitate a informaţiei în
procesul de comunicare vizează trei etape: reprezentarea realităţii şi calităţii, formarea sensului,
transmiterea informaţiei.

4
CARACTERISTICI CALITATIVE

Definirea conceptului de calitate şi a caracteristicilor calitative ce privesc informaţia contabilă


este prezentată în mod explicit prin intermediul unor documente cu caracter oficial:

 Organismul american de normalizare (FASB) - Caracteristici calitative ale informaţiei


contabile
 Consiliul Internaţional pentru Standarde Contabile (IASB) a inclus în anul 1989, în
cadrul său conceptual, caracteristicile calitative ale situaţiilor financiare şi restricţiile
care trebuie respectate pentru obţinerea unei informaţii de calitate.

Ierarhizarea caracteristicilor calitative ale informaţiilor contabile atât în cadrul conceptual


propus de FASB, cât şi în acel impus de IASB, remarcă promovarea aceloraşi caracteristici
calitative:

1. RELEVANTA

Informatia financiara este relevanta daca aceasta reuseste sa faca o diferenta intre deciziile
pe care utilizatorii le iau. Asta se poate intampla aunci cand informatia are o valoare predictiva,
adica poate fii utilizata ca intrare in procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona situatiile
financiare sau are o valoare de confirmare adica poate confirma evaluarile realiate interior. Aceste
doua valori sunt in stransa legatura deoarece informatiile care au valoare predictiva vor avea adesea
si valoare de confirmare.

Exemplu: Veniturile din exploatare realizare in anul 2016 de catre firma Medlife au fost
de 345,656,292 lei. Aceasta suma a fost utilizata pentru a previziona veniturilor in anii 2017,
respectiv 2018: 384,082,843 lei respectiv 422,329,617 lei , avand un trend crescator: 40,000,000
lei in fiecare an. Aceasta suma pentru anul 2016 a putut fi comparata si cu previziunile trecute
referitoare la veniturile din exploatare. (Spre exemplu cu anul 2015: 294,506,841 lei).

Astfel, rezultatele comparatiei de mai sus pot ajuta utilizatorul sa corecteze si sa


imbunatateasca procele utilizate pentru realizarea previziunilor, ajungand sa obtina date cat mai
fidele pentru entitate.

5
2. MATERIALITATEA

Materialitatea inseamna ca o informatie este semnificativa daca omisiunea sa poate sa


influenteze deciziile economice pe care un utilizator o adopta pe baza situatiilor financiare.
Aceasta depinde in primul rand de natura si de marimea elementelor la care se refera informatia.

Exemplu: In cazul societatii Medlife profitul inregistrat in anul 2018 este de 4,110,438 lei.
Daca presupunem ca in anul curent, socitatea a descoperit o eroare in calcularea cheltuielilor din
exploatare, omitand sa includa suma de 1,000 lei, putem sublinia faptul ca eroarea nu este
semnificativa. Astfel, este putin probabil ca aceasta suma sa poata influenta decizia unui utilizator
cu privire la investitia pe care doreste sa o faca in firma Medlife. In schimb, mentinand aceleasi
date, daca presupunem ca suma omisa este de 1,000,000 lei atunci imaginea firmei nu este una
fidela, putand sa influenteze categoric decizia unui utilizator de informatie.

3. REPREZENTAREA FIDELA

In opinia noastra, aceasta caracteristica este printre cele mai importante deoarece pentru a
fi relevanta, informatia trebuie sa fie completa, neutra si fara erori pentru ca utilizatorul sa inteleaga
fenomenul descris. Daca discutam despre caracterul complet, putem sustine ca pentru a intelege
ce se intampla cu o companie, utilizatorul trebuie sa aiba la dispozitie toate informatiile necesare.
Prin caracterul neutru, se intelege faptul ca imaginea companiei este reflectata exact asa cum este,
nemaipulata pentru a putea sa schimbe favorail parerea utilizatorului. Un set complet de informatii
financiare fara erori presupune utilizarea corecta a standardelor, fara omisiuni si prin aplicarea
principiului prudentei pentru estimarea valorilor incerte, astfel incat activele si veniturile sa nu fie
supraevaluate iar cheltuielile si datoriile sa fie subevaluate.

Exemplu: Directorii financiari Medlife trebuie sa isi foloseasca rationamentul profesional


pentru a alege o politica potrivita si corecta in functie de situatia concreta a firmei. Descrierea
completa a grupului de active detinute de Medlife include descrierea naturii activelor respective,
descrierea numerica (costul initial). Astfel, conform notelor contabile, aparatele si instalatiile de
laborator pentru analize medicale detinute de Medlife sunt amortizate liniar in 10 ani, respectand
astfel catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, dar
alegand si varianta de amortizare cea mai potrivita pentru firma.

6
4. COMPARABILITATEA

Informatiile privind o entitate raportatoare sunt mai utile daca pot fi comparate cu
informatii similare despre alte entitati din aceeasi ramura dar si cu aceeasi entitate in perioade
diferite. Ce este de mentionat aici, este faptul ca aceasta comparatie necesita cel putin doua
elemente pentru a permite utilizatorului sa inteleaga similitudinile si diferente dintre elemente.

Exemplu: cifra de afaceri pentru 2018 comparativ cu 2017 pentru fiecare linie de afacere

5. VERIFICABILITATEA

Aceasta caracteristica asigura utilizatorul ca informatiile reprezinta exact fenomenele


economice pe care isi propun sa le reprezinte. Astfel, se intelege faptul ca diferiti observatori
independenti ajung la un consens cu privire la faptul ca o anumita descriere este o reprezentare
exacta. Verificarea aceasta poate sa fie directa: numararea fizica a soldului casieriei, sau indirenta
prin verificarea intrarilor pentru un model si recalcularea rezultatelor prin utilizarea aceleiasi
metodologii.

Exemplu: Pentru Medlife, o forma de verificare ar putea fii verificarea valorilor contabile
ale stocurilor prin verificarea intrarilor (cantitati si costuri) si prin recalcularea stocurilor finale
folosind metoda FIFO.

6. OPORTUNITATEA

Aceasta presupune ca informatiile sunt disponibile in timp util factorilor decizionali pentru
ca acestia sa ia decizii.

Exemplu: In urma analizei situatiilor financiare din anul 2016, grupul Medlife a achizionat
la inceputul anului 2017 urmatoarele: Almina Trading (Targoviste), Anima (Bucuresti) si spitalul
Humanitas (Cluj), aceasta fiind una din cele mai mari tranzactii din domeniul medical din
Romania: Polisano.

7
7. INTELIGIBILITATEA

Pentru ca o informatie sa fie intelgibila aceasta trebuie sa fie clasificata, caracterizata si


prezentata intr-un mod clar si concis. In acest sens, utilizatorii trebuie sa posede o buna cunoastere
a activitatilor economice si a contabilitatii. Unele fenomene sunt complexe in mod inerent si nu
pot fi transformate in lucruri usor de inteles. In ciuda acestui fapt, acestea nu trebuie excluse din
raportarea financiara deoarece duce la o raportare incompleta.

Exemplu: Prezentarea vechimei creantelor depreciate este clasificata si catacterizata intr-un mod
clar, concis si usor de inteles pentru utilizatorul informatiei.

LIMITELE INFORMATIEI CONTABILE

1. OPORTUNITATEA Daca exista o intarziere exagerata in obtinerea si raportaren


informatiei contabile, aceasta isi poate pierde relevanta. Conducerea intreprinderii trebuie sa caute
un echilibru intre respectarea termenelor si o credibilitate suficienta.

2. ECHILIBRUL INTRE AVANTAJE SI COSTURI : Avantajele obtinute de


utilizatorii informatiei contabile trebuie sa fie superioare costului furnizarii acestora.

3. ECHILIBRUL INTRE CARACTERISTICILE CALITATIVE: Obtinerea unui


echilibru adecvat intre caracteristicile informatiei contabile este necesara pentru satisfacerea
obiectivului situatiilor financiare.

8
CONCLUZII
__________________________________________________________________

O parte însemnată a informaţiilor din mediul economic o reprezintă informaţia contabilă,


fapt pentru care Oscar Morgestern afirma urmatoarele: „contabilitatea reprezintă cea mai
importantă sursă de informare a unei naţiuni.” Pornind de la aceasta afirmatie putem concluziona
faptul ca informatia este factorul principal care sta la baza deciziilor utilizatorilor de informatii.
In opinia mea, aceasta este utila doar in momentul in care intruneste toate calitatile
calitative deoarece situatiile financiare pot fi complete, dar daca nu reflecta adevarata pozitie a
firmei, pot face utilizatorul sa ia o decizie gresita.
Pentru a putea preveni erorile, contabilul inaintea elaborarii unor situatii financiare,
trebuie sa citeasca cu atentie aceste standarde, iar ulterior realizarii acestora, sa verifice
intrunirea completa a acestora.
Consider ca fiecare caracteristica este la fel de importanta, iar lipsa intrunirii uneia
singure poate duce la distorsionarea situatiilor financiare prezentate.

__________________________________________________________________

9
BIBLIOGRAFIE

 Feleaga L., Feleaga N., Dumitrascu L.M. (2017) - Contabilitate financiara conform IFRS,
Editura ASE
 Cadrul general conceptual de raportare financiara – Fundatia IFRS (2010)
 Pascan I.D. (2015) - Calitatea raportarilor financiare in contextul adoptarii IFRS: Cazul
entitatilor romanesti cotate, Editura ASE
 Corina Graziella Dumitru (2005) – Contabilitate – Editura Universitara
 https://www.medlife.ro/relatia-cu-investitorii/rapoarte-investitori/anuale
 https://www.economiaonline.ro
 https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1008416
 https://en.wikisource.org/wiki/Meditationes_sacrae
 https://www.researchgate.net/publication/259537170_Effect_of_Financial_Reporting_Qu
ality_on_Sustainability_Information_Disclosure
 http://www.audytax.mx/wp-content/uploads/2015/07/Chen-et-al-2010.pdf
 https://papers.ssrn.com/sol3/papers.cfm?abstract_id=1005364.
 http://www.rasfoiesc.com/legal/contabilitate
 https://www.britannica.com/biography/Oskar-Morgenstern

10