Sunteți pe pagina 1din 14

Interviu cu GuruDeva

Intelege asta! Abandonandu-te (gurului), punand intrebari (gurului si perceptiei


tale interioare) si prin serviciu (adus gurului), inteleptii care au realizat adevarul iti
vor impartasi aceasta intelepciune. (Bhagavad Gita Cap.4 vers. 34)
Pelerinul Dharmagyan, un devot al lui Krishna si credincios conduitei exprimate in
paragraful de mai sus, s-a gandit ca GuruDeva al sau este excelent reflectat intr-un
Interviu luat acestuia de Malcolm Tillis in anul 1980.
Interviul face parte dintr-o carte numita Vieti Noi (New Lives) in care, pe langa Gu-
ruDeva, au mai fost intervievati alti 53 de cautatori spirituali. Caile lor erau diferite
dar aveau 2 lucruri in comun: erau occidentali si cautasera invatatura spirituala a
Indiei.
Acest interviu a fost capatul firului de ata care l-a condus treptat pe Dharmagyan
pe culoarele Labirintului numit Samsara. Desi n-a iesit inca din Labirint, simte ca
sforicica se ingroasa, devine mai puternica, iar terenul e mai ferm sub picioarele
sale. Inca se mai impiedica, dar Lumina este in fata sa. S-a gandit ca acest interviu
ar putea fi folositor multora asemenea lui.
OM Namo Bhagavate Vasudevaya
Vieti Noi
de Malcolm Tillis
Interviul 6
I: Swamiji, ultimul interviu a fost dat de Duchessa Simonetta Colonna de Ce-
1
saro ; ea a fost atat de volatila (in exprimare – n.t.), incat a inceput cu mijlocul,
iar inceputul a venit la sfarsit. Deci daca nu te deranjeaza, putem sa incepem cu
inceputul? Desigur, stiu ca esti elvetian prin nastere si ca ai trait in India contin-
uu timp de aproape 30 de ani – dar imi poti spune cate ceva despre trecutul
tau?
R: Pentru oricine care a renuntat la lume nu exista trecut.
I: In tineretea ta in Europa nu cumva ai fost muzician?
R: Nu am fost niciodata un muzician profesionist. M-a interesat profund muzi-
ca, dar la varsta de 14 ani am fost inspirat de invataturile (spirituale – n.t.) Orien-
tale. Chiar de pe atunci am dorit sa vin in India. La varsta de 23 de ani acest lu-
cru a fost realizat: am venit parasind Elvetia si trecutul pentru ceva mai bun. Nu
m-am intors niciodata inapoi.
I: Cand ai spus ca nu exista trecut, la ce anume te-ai referit?
R: La momentul initierii, gurul te elibereaza de trecut, de aceea este o Noua Via-
ta – intri intr-o Noua Viata.
I: Ti-a luat mult timp sa-ti intalnesti gurul?
R: O saptamana.
I: Oh! Probabil ca mai auzisesi despre el inainte de a veni aici.
R: Nu, nu!
I: Dar cum l-ai gasit? A veni in India pe atunci, la varsta de 23 de ani, nu era ceva
obisnuit.
R: Adevarat – nu mai auzisem de nimeni altcineva care s-o fi facut. Atat de multi
au incercat sa ma descurajeze, dar odata ajuns aici totul s-a intamplat. De fapt
gurul ma astepta – stia ca urma sa vin la o anumita data. Nici eu nu stiam (acea
data – n.t.). A spus unui discipol ca o persoana urma sa soseasca in timp ce el
era plecat si sa-i ceara – mie (adica – n.t.) – sa astepte 3 zile. Am asteptat.
Aveam de ales intre 2 persoane – fiecare ar fi putut sa-mi fie guru. Dar predispo-
zitia mea naturala m-a atras catre persoana care m-a pus sa-l astept.
I: Unde a avut loc asta?
R: Calcutta — Dakshineswar.
I: Cat timp ai stat cu gurul tau?
R: Doisprezece ani – atat timp cat a trait. Dupa ce a parasit aceasta lume nu m-
am mai intors niciodata la Calcutta, am ramas in Himalaya. Gurul meu m-a luat in
fiecare an pentru 5 sau 6 luni la Rishikesh sau Hardwar si mi-a dat un loc pe lan-
ga Ganga pentru meditatie. In timpul acelor 12 ani mi-am petrecut tot timpul pe
malurile lui Ganga.
I: Poti sa vorbesti despre disciplina spirituala pe care el o preda?
R: Preda kriya yoga. Insista pe practica regulata. In afara renuntarii, disciplina
este esentiala. Trebuie sa fie practicata regulat tehnica data de guru si mantra
(adica practica mantrei – n.t.). Pentru a realiza aceste practici am fost atras ca-
tre renuntarea completa: este cea mai buna cale de a avea timp suficient si de a
lasa deoparte gandurile lumesti.
I: Cum te-ai sustinut singur?
R: Gurul a avut grija de mine in toate felurile. El m-a binecuvantat pe viitor si in-
ca are grija de mine acum.
I: Nu i-ai mentionat numele. A fost el conectat cu Paramahansa Yogananda de
vreme ce a predat kriya yoga?
R: Numele sau a fost Swami Atmananda Giri. Gurul sau a fost Swami Kevalanan-
da, invatatorul de sanscrita al lui Yogananda. Dar gurul meu, Swami Atmananda
Giri, a luat de fapt initierea sannyas de la Yogananda.
I: Ce varsta avea gurul tau cand si-a parasit corpul? De vreme ce tu erai inca ta-
nar, ai simtit nevoia unui alt guru pentru instruire?
R: Avea 68 de ani. Nu – nu – nu a fost nevoie! Mi-a spus cum sa continui, mi-a
spus inainte de plecarea sa.
I: Ai asteptat mult pana ai devenit (ai luat juramantul de – n.t.) sannyas?
R: Trei ani. Mai intai am trait in Ashram ca brahmachari.
I: Poti sa explici ce inseamna sannyas?
R: Apartinem ordinului cunoscut ca Dasnaami sannyasis care a fost fondat in se-
colul 9 de Adi Shankaracharya. Sannyas inseamna renuntare; este al patrulea
Ashram in cultura indiana. Primul este brahmacharya – perioada educatiei. A
doilea este grahastha – viata de familist. Al treilea este vanaprastha – viata de
retragere de la preocuparile lumesti. Al patrulea este sannyas – viata de comple-
ta renuntare dedicata invatarii cunoasterii divine. Diviziunile pot fi descrise in
felul urmator: prima este una de adaugare (adunare), pentru ca un elev trebuie
sa dobandeasca cunoastere. A doua este una de scadere pentru ca un familist
trebuie sa-si intretina familia. A treia este una de multiplicare pentru ca odata
retras din lume omul nu mai are nimic altceva de facut decat sa dobandeasca
cunoastere interioara. A patra este o impartire; acela este timpul sa distribuie
aceste bogatii interioare pentru iluminarea altora. Deci a deveni sannyas in-
seamna a salaslui in Dumnezeu.
I: Tu nu esti indian, hindus, nu apartii unei caste. Ai fost acceptat de ceilalti san-
nyasis?
R: Nu numai ca am fost acceptat, dar sunt, de asemenea, si legal (sannyas –
n.t.). Exista cateva factiuni ortodoxe care ar putea sa nu accepte asta, dar cei
cu autoritate o fac. Am devenit sannyasi conform cu ritualurile hinduse.
I: Cand spui legal ce inseamna acest lucru?
R: A fost atestat de catre Judecatorie, de Guvern.
I: Dar, de ce?
R: Gurul a spus ca ar putea sa fie cumva folositor.
I: Esti cetatean indian?
R: Ma consider astfel. Conform cu legea hindusa care acum nu mai este la
moda, intrand in ordinul sannyas, eu automat devin hindus. Pentru ca nu este
legea curenta, accept legile prezente – nationalitatea mea straina a ramas in to-
ti acesti ani – si primesc o viza anuala care este o formalitate, nimic mai mult.
I: Poti sa vorbesti mai mult despre invataturi?
R: Toate invataturile spirituale sunt la fel: esential este sa fii in Dumnezeu, sa fii
in Realitatea din toate timpurile. Prin practica spirituala se urmareste uitarea
micului sine si a deveni una cu Idealul.
I: Accepti discipoli si inveti (pe altii – n.t.)?
R: Transmit ceea ce gurul m-a invatat atunci cand exista o cerere.
I: Dar ai discipoli?
R: Exista cativa oameni care isi spun ei insisi discipoli. Aceste invataturi sunt pe
linie traditionala, dar adaptate fiecarui individ. Dincolo de aspectele tehnice din
yoga, trebuie transmis aspectul subtil care duce la transformarea ultima a fie-
carei persoane care primeste invataturile. Nu exista doi indivizi la fel. Natura ex-
acta a invataturilor nu poate fi dezvaluita. Este dincolo de cuvinte – numiti-o
gratie, gratia lui Dumnezeu! Ca sa transmiti gratia si ca sa fii receptiv la gratie
este in sine o gratie.
I: La inceputurile tale a trebuit sa studiezi sanscrita sau gurul te-a invatat in eng-
leza?
R: Mi-a vorbit in engleza. Dar nu a fost prea mult de vorbit. Mi-a cerut sa practic
ceea ce m-a invatat. Studiul scripturilor antice a fost placerea mea: el a insistat
asupra meditatiei regulate, disciplinei, aducerea aminte de Dumnezeu. Nu s-a
pus problema de a studia din carti pentru a dobandi cunoastere. A fost o aban-
donare in fata Divinitatii pentru a simti ceea ce inseamna Realitate sau Adevar
Absolut. A simti asta inseamna a O cunoaste. Astfel de simtiri vin prin intensa
daruire de sine. Este gratia inexprimabila a puterii Divine care deschide calea ce
duce la o noua viata.
I: Mai devreme ai adus vorba despre fundalul (predispozitiile – n.t.) nostru dand
a intelege ca probabil este vorba despre destinul karmic. Ai spune ca asta face
ca sa fii atras catre un guru anume?
R: Totul se datoreaza conditionarii trecutului. Trebuie sa existe aspiratie sincera,
ruga sincera – plus gratia lui Dumnezeu. Este acea gratie si binecuvantarile ca-
torva suflete bune. Astfel de suflete bune sunt peste tot in lume. Binecuvantar-
ile unui suflet bun din Vest pot ajuta o persoana sa mearga spre Est.
I: Swamiji, poti sa spui ceva despre cei cinci hoti – pofta trupeasca, mania, laco-
mia, atasamentul si mandria?
R: Sunt cunoscuti ca cei 5 hoti pentru ca ei fura adevarata fericire: ei indepartea-
za omul de bucuria eterna care rezida in Realitate. Acesti hoti sunt factorii ce in-
duc in eroare pentru ca omul se identifica usor cu pofta trupeasca, mania, laco-
mia, infatuarea si egoul. Toate practicile spirituale au rolul de a ne permite sa
eradicam acesti demoni (pacate). Altfel nici o practica nu are sens. Sfintenia,
puritatea este atunci cand noi suntem transformati si acesti demoni (pacate) nu
mai exista in noi. Cand sunt demascati, iubirea straluceste cu putere.
I: Care sunt semnele exterioare ale unei persoane care a supus acesti hoti?
R: El este detasat. Este detasat chiar si atunci cand ei sunt prezenti in mediul in-
conjurator. Atasamentul fata de cei 5 hoti este datorat ignorantei. Detasarea se
datoreaza cunoasterii.
I: Ce sfatuiesti pe cineva care doreste sa se desparta de acesti 5 hoti?
R: Daca nu au gasit inca un guru ei ar trebui sa se roage lui Dumnezeu fara ince-
tare pentru un ghid. Dupa ce au gasit un ghid – un invatator – ei ar trebui sa-l
serveasca in orice fel in care sunt capabili si sa urmeze invataturile cat de mult
posibil. Daca nu au un guru, ar trebui cel putin cultivata compania persoanelor
bune, cautatori ai caii: pot invata mult de la ei.
I: Ai spune ca este esential sa ai un invatator in viata?
R: As spune ca da.
I: In zilele acestea nu ducem lipsa de invatatori imperfecti. Cum pot evita cauta-
torii sinceri sa cada in mainile lor? Sau nu exista guru fals, imperfect?
R: Daca cineva este fals, gurul va fi de asemenea fals. In relatia guru-discipol ex-
ista multe obstacole, cel mai mare fiind indoiala. Vor fi persoane care vor intre-
ba pe discipol: De unde stii ca gurul tau este realizat, ca este competent? Ei vor
incerca sa trezeasca indoieli si daca exista indoieli, atunci acesta nu este un dis-
cipol adevarat. Personal vorbind, am constatat ca gurul, care se intampla sa fie
gurul meu, era mult superior, mai evoluat decat eram eu, deci a fost in avantajul
meu sa-l urmez. Gurul este urmat pentru ca doresti sa-l urmezi pe Dumnezeu si
daca cineva este sincer in a-L urma pe Dumnezeu, atunci gurul va deveni instru-
mentul lui Dumnezeu.
De asemenea, nu este vorba despre gurul meu si gurul tau si gurul altcuiva: ex-
ista doar Guru. Guru este o stare de constiinta – nu este o persoana. Persoana
este doar instrumentul prin care puterea gurului curge. De aceea a spune: gurul
meu, este o minimalizare a gurului. Este de asemenea cauza unei mari confuzii.
I: Ai spune ca exista vreun castig studiind carti spirituale sau scripturi fara a
avea un invatator in viata?
R: Da, ele pregatesc persoana pentru o ghidare mult mai individuala.
I: Este esential sa primesti initierea de la guru?
R: Asta depinde de guru. A avea un guru de obicei inseamna ca sa primesti ini-
tierea de la el, dar anumiti gurusi nu acorda initieri formale. Depinde intru totul
de vointa gurului.
I: Care ar trebui sa fie telul unui cautator al Adevarului?
R: Adevarul.
I: Ai vorbit despre importanta meditatiei. Poti sa vorbesti despre meditatia pe
care o practici?
R: Depinde intru totul de instructiunile gurului care de obicei sunt date in se-
cret. Dar in esenta, meditatia inseamna a face mintea sa taca – mai mult decat
atat, sa aduci tacerea in tine insuti. Asta inseamna tacere in minte, corp, simtiri,
ganduri; si mai presus de toate sa fii nemiscat in interiorul inimii tale, caci in in-
ima tu esti. A sta ferm (nemiscat) in centrul de prima insemnatate al fiintei sau
constiintei, practica serenitatii, practica renuntarii, practica aducerii aminte de
Dumnezeu sunt esentiale. Doar atunci te poti refugia in tacerea cea mai profun-
da. Starea de a fi este dincolo de tacerea in sine: este inexprimabila.
I: Swamiji, inca mai practici la momente precise (de timp – n.t.) meditatia sau
consideri activitatile tale zilnice ca fiind meditatie?
R: Nu. Momentul anume pentru meditatie este una din conditiile stabilite de gu-
ru. Ar trebui sa decurga indefinit, indiferent daca cineva gandeste ca a realizat
sau nu ceva. Dar desigur, intreaga zi ar trebui petrecuta practicand prezenta lui
Dumnezeu, practicarea prezentei acelei Fiinte.
I: Practici meditatia la un anumit moment?
R: Dimineata devreme – se numeste ora lui Brahma – de la ora 4 pana la rasari-
tul Soarelui. Aceasta este perioada cand in mod traditional yoghinii si sannyasis
practica meditatia. Diferenta dintre un incepator si un adept este ca ceea ce
pentru un incepator este un efort, pentru adept este ceva natural.
I: Din nou, ai spune ca aceasta naturalete vine din predispozitiile noastre anteri-
oare?
R: Fiecare tip de practica devine naturala cu timpul. Dar aici avem de-a face cu
natura intrinseca a propriului sine, ne-dobandita. Deci se poate spune ca atunci
cand meditatia devine propria ta natura este natural.
I: Precum majoritatea sannyasisilor, porti o simpla bucata de panza portocalie;
consideri acest lucru important?
R: Acest tip de uniforma este de ajutor la inceput: este precum ingradirea unei
mici plante, pentru ca ea sa nu fie deranjata de lume. In cele din urma culoarea
este depasita. In cele din urma sunt depasite toate semnele exterioare. Intr-o
viata de renuntare, simplitatea este cea mai importanta.
I: Urmezi vreun ritual?
R: Nici unul propriu; cateodata asist la ritualurile prietenilor mei. A pune o floare
intr-o glastra este un ritual. Intreaga viata poate sa fie un ritual fara a face un
ritual. Orice poate fi un ritual daca actiunile sunt oferite lui Dumnezeu. Un ritual
inseamna comuniunea cu Dumnezeu.
I: Este posibil sa fii casatorit si sa traiesti o viata spirituala?
R: Pe calea pe care o urmez casatoria nu este recomandata. Este o cale care tre-
buie urmata dupa ce lumea a fost lasata deoparte. Dar in general vorbind, casa-
toria nu este un obstacol pe calea spirituala. Cei mai multi rishis din vremurile
de altadata au fost casatoriti.
I: Daca un tanar doreste sa mearga pe calea renuntarii, cum ar trebui el sa invin-
ga dorinta senzuala, care este instinctiva?
R: Calea renuntarii nu este recomandata tinerilor; in cazuri exceptionale este re-
comandata atunci cand gurul, prin viziune interioara, stie ca este posibil. In gen-
eral trebuie trecut prin viata ca familist dar atingand un anumit stadiu, (urmea-
za – n.t.) retragerea din viata lumeasca – care poate fi impreuna cu sotia – iar
apoi trebuie ca intrega viata sa fie dedicata vietii spirituale.
I: Este acest lucru posibil pentru cei ce traiesc in Vest in actualele conditii trepi-
dante?
R: Nu pot spune ce se intampla in Vest; este ceva in evolutia naturala a omului
ca el sa trebuiasca sa se retraga din implicarea materiala cand imbatraneste, or-
iunde ar trai. Altfel scopul vietii nu este implinit. Viata de familie, castigarea ba-
nilor pentru o viata rezonabila, a face bine tarii tale, etc, se numeste dharma –
actiuni bune. Acestea trebuie facute. Dar mai presus de toate, ar trebui sa stii
cum sa te retragi din aceste actiuni exterioare pentru ca viata interioara este de
asemenea o necesitate. Ultimul stadiu al vietii este pentru contemplare – totul
devine subordonat realizarii lui Dumnezeu.
Acum tu m-ai intrebat despre conditiile agitate (trepidante) in care cei mai multi
oameni din Vest traiesc. Cred ca va veni timpul cand doar cei ce mediteaza vor fi
capabili sa doarma noaptea. Dependenta totala de bani si securitatea pe care
ne imaginam ca o aduc este ignoranta completa daca ne este teama sa fim sin-
guri fara posesiuni materiale. La momentul mortii chiar si milionarii sunt singuri
– nimic din afara nu ne poate ajuta. Suntem singuri cu fricile noastre daca sun-
tem inradacinati in corp si purtam aceste impresii cu noi in Lumea de dincolo.
Cei care au meditat vor fi de asemenea singuri cand parasesc (aceasta lume –
n.t.), dar ei vor fi plini de pace si vor duce aceasta pace cu ei. A uita lumea il face
pe om un pelerin; a uita lumea de dincolo il face pe el un sfant; a uita de ego ii
da realizarea de sine. Uitarea completa a uitarii este perfectiune.
I: Swamiji, este foarte impresionant, dar oare aceste invataturi profunde pot fi
ele aplicate de catre cei ce traiesc in Vest?
R: In realitate nu exista Est sau Vest – exista o singura umanitate: aceste invata-
turi sunt Eterne, ele transmit Eternul, ele ajuta umanitatea sa realizeze ceea ce
este Etern. Implicarea omului in materialism este un experiment; se joaca cu na-
tura si natura se joaca cu el. Gradat omul doreste sa devina stapanul, asa ca-si
pune deoparte jucariile si se uita catre sine insusi ca sa descopere o minune –
nu exista creatie mai mare ca el insusi. Apoi el poate testa misterul propriei sale
fiinte si in acest punct invataturile Eterne vin ca sa-l ghideze. Deci oricine, or-
iunde, poate urma aceste invataturi. Pentru oricine asemenea mie, India pare
sa fie locul pentru aceasta evolutie a vietii, dar asta nu inseamna ca toti cei care
aspira la o viata noua n-o pot gasi in Vest. Trebuie sa mergem dincolo de nu-
mele si formele pe care ele le reprezinta si sa ajungem la Adevarul fara nume si
foma care Isi are fiinta peste tot. Doar intelegerea universala, realizarea univer-
sala, completa identificare cu viata superioara aduc eliberarea atat crestinilor in
Vest ca si hindusilor in Est.
I: Te mai vezi vreodata traind din nou in Elvetia?
R: Elvetia este in mine.
I: Swamiji, cand ti-am scris despre aceste interviuri, tu mi-ai raspuns ca ideea era
buna dar voi fi eu capabil sa gasesc adevarul? Ce ai vrut sa spui?
R: Foarte putini cunosc adevarul. Daca esti in cautarea adevarului nu poti gasi
ne-adevarul. Viata se schimba pentru oricine; in timp ce traim aceasta viata noi
trebuie sa incepem o noua viata. Noua viata trebuie devina viata reala, doar
atunci merita sa fie mentionata ca ceva favorabil. Altfel noua viata se poate
schimba intr-alta viata noua sau chiar sa se schimbe inapoi in vechea viata. In-
trebarea se pune: Cine traieste? Ce este viata? Care este scopul vietii?
Pe masura ce continui sa colectezi aceste Interviuri, incearca sa ajungi la adevar
prin intrebarile pe care le pui. Oamenii adesea ma intreaba de ce am ales
aceasta cale. De timpuriu am dorit sa cunosc scopul vietii, ce poate omul atinge
pe perioada unei vieti. Daca as deveni un artist, care este arta ultima? Daca as
deveni un poet, care este poemul ultim? Daca as deveni un muzician, care este
muzica ultima? Am incercat toate lucrurile acestea; foarte repede am realizat ca
nu exista “ceva ultim”. Apoi am dorit sa cunosc scopul acestei vieti care este
compusa din atat de multe momente: ce este un moment din viata – un mo-
ment al constiintei – un moment al existentei? Si pe masura ce puneam aceste
intrebari – traiam pe atunci in Anglia – am intrebat: Ce este timpul? Raspunsul a
fost: Nu avem timp sa stim ce este timpul. Apoi gandurile mele s-au indreptat
catre Est, ca fiind locul traditional in care intotdeauna oamenii au gasit timp sa
sa-si puna intrebari despre timp.
Vezi tu, nu am gasit nici un scop al acestei vieti. Ce e de facut? Orice s-ar doban-
di, exista in asta o satisfactie ultima? Acum iti voi spune tie pentru ca ai fost mu-
zician: am mers la Londra pentru a ma inscrie la Colegiul Regal de Muzica (Royal
College of Music). Mi-au spus: Esti prea in varsta! Asta era ciudat – m-am gandit
– cu greu ai putea spune ca 20 de ani inseamna prea batran… deja viata era
pierduta. Doar cand l-am intalnit pe guru am inteles – el mi-a spus: Prima data
cauta-L pe Dumnezeu, apoi toate celelalte iti vor fi date. Cu totii alergam dupa
luminile si incantarile lumii fara sa realizam ca-L sacrificam pe Dumnezeu Insusi.
I: Swamiji, cautam cu totii fericirea…este adevarata natura a fiintei noastre. Dar
care este secretul fericirii?
R: Multumirea interioara.
I: Cum poate fi ea dobandita?
R: Fara a cauta fericirea.
I: Cum se poate sti ca ea a fost dobandita?
R: Pentru ca vei fi fericirea insasi.
I: Care este diferenta dintre fericire si multumire interioara?
R: Multumirea interioara este fericire inerenta. In timp ce fericirea mult ravnita
este iluzie. Nu este niciodata in prezent. Omul este el insusi fericire. Dar datori-
ta lipsei de multumire interioara lui ii lipseste acea fericire. Multumirea inter-
ioara este serenitate. Serenitatea este atinsa prin purificare de sine.
I: Care este impuritatea din fiinta si natura umana?
R: Impuritatea sa este starea sa de uitare a sinelui. Nu vorbesc despre impuri-
tate in sensul material sau nici in sens mental. Pur si simplu inseamna ca omul
si-a uitat identitatea, ca este spirit, ca este fiinta. Si s-a pierdut pe sine insusi in
lumea devenirii, astfel uitandu-si fiinta.
I: Poti sa detaliezi ce spuneai despre calmul interior la momentul mortii noastre
fizice?
R: Viata poate fi frumoasa daca este innobilata de tacere interioara: fie ca o nu-
mesti iubire tacuta, simtire tacuta, gandire tacuta; o astfel de viata implineste
scopul vietii. Asta inseamna se traiesti corect. Daca traim corect suntem capabi-
li sa facem fata mortii fara frica. Acelui eveniment din viata cunoscut ca moarte,
noi trebuie sa-i facem fata fara frica, altfel moartea devine distorsionata si nu
putem trece prin ea in pace. Deci daca descoperim calea dreapta de a trai, se-
cretul caii de a muri va fi revelat. Moartea este poarta prin care noi trecem intr-
o noua viata.
I: Desi stiu ca traiesti aceasta viata solitara in pace cu tine insuti, esti vreodata
singur?
R: Nu exista singuratate. Unora le place compania de dragul discutiilor spiritu-
ale, pentru satsang, pentru a darui si a primi, care fac parte din viata. Motivul
pentru care nu exista singuratate este ca atunci cand esti singur, esti singur cu
Dumnezeu si cand esti in companie esti in companie cu Dumnezeu.

I: Poti sa spui ceva despre acest asezamant cu o singura camera care are doar
un pat, cateva carti, un colt adaptat ca o simpla bucatarie? Esti de mult timp ai-
ci?
R: Cel ce detine aceasta proprietate m-a intalnit pe cand traiam pe malurile
Gangai. A sugerat ca ar trebui sa testez solitudinea padurii. Am venit aici fara
tragere de inima. La inceput am stat doar cateva luni odata. A devenit un pic
precum o resedinta permanenta. Cand sunt aici imi fac singur totul. Dar un san-
nyasi este fara adapost – este una din conditii. Intreaga lume este casa sa si de
aceea nu este legat de nici un loc. A trai in acest fel simplu nu a fost niciodata o
problema pentru ca trebuia renuntat la totul, totul trebuia sa fie uitat.
N-ar trebui sa uitam niciodata – aceia dintre noi care am fost atrasi sa traim in
India – ca traim aici prin vointa Domnului. Viata spirituala este inceputul, mijlo-
cul si sfarsitul intregii vieti: totul este subordonat idealului spiritual, orice altce-
va este un joc. Am descoperit ca marea diferenta dintre est si vest este aceea
ca in vest tot ce este al acestei lumi pare real, in timp ce in est oamenii vad totul
ca fiind un joc si doar Dumnezeu este real.
…Acum cred ca ar trebui sa ne oprim. Ar trebui sa mananci ceva aici. Asa cum
stii fac doar orez cu linte, dar sunt fericit sa-l impart cu tine.
Chiar nu este nevoie.
Uite, eu trebuie sa mananc, tu trebuie sa mananci, putem manca impreuna. As-
ta este ceea ce mananc in fiecare zi. Cred ca ti-a luat o ora sa ajungi aici.
Ei bine, am adus ceva biscuiti si fructe…
Bine. Ii vom imparti. Astazi Dumnezeu ne-a daruit un festin.

Swami Jnanananda Giri dupa ce a trait in India pentru mai mult de 50 de ani
este in mijlocul celei de-a saptea decade a vietii si traieste acum intr-o casa hex-
agonala din piatra cu 2 etaje in Dehra Dun. A fost proiectata de un renumit arhi-
tect si construita pentru el de principalul sau discipol. Interiorul este unic si fie-
care camera este asemenea unui templu. La treptele largi curbate se ajunge
printr-o vasta arcada la baza careia este un Ganesha enorm de bronz, de 4 pe 3
picioare, sub forma unui copil care merge de-a busilea in sus pe scari. Afara este
un zgomot foarte mare datorat traficului, dar odata ce ai intrat in acest dome-
niu incantator uiti plin de beatitudine de astfel de lucruri.

Micul caine tibetan Apso al lui Swamiji, numit Dharma, care ii devenise extrem
de devotat, a devenit si el faimos. Cainele ii tine vigilenti pe devotii care vin pen-
tru satsangul si kirtanul de seara si chiar nu se sfieste sa-i muste. Cand acest lu-
cru se intampla, Swamiji zambeste si spune ca Dharma ii ajuta sa-si rascumpere
karma! Cainele a sosit singur intr-o zi intr-un taxi din Delhi pe cand Swamiji era
plecat. Discipola sa, Maitreyi era sigura ca Swamiji, care nu era un fan al animal-
elor de companie, nu va dori sa-l tina, dar cand l-a contactat prin telefon el a
spus misterios ca cainele a venise dintr-un motiv si ar trebui sa ramana. Acum el
ii struneste pe toti, chiar si pe cei mai seriosi cautatori.
Calatoria Transcendenta, autobiografia mult asteptata a lui Swamiji, a fost publi-
cata recent si in felul acesta viziunea vasta si experientele inspiratoare in com-
pania catorva dintre cei mai mari vizionari si sfinti ai Indiei, cu siguranta isi va ga-
si locul alaturi de eterna Autobiografie a unui yoghin de Swami Yogananda.
Swamiji ma conduce o parte din drum urcand cu mine pe deal inapoi la intoar-
cerea catre Landour. Imi da mai multe sfaturi. Realizez ceva important: un inter-
vievator n-ar trebui niciodata sa vorbeasca despre propriul sau guru sau propria
sa cale – decat doar daca i se cere. Toti discipolii cred ca au cel mai mare guru
din lume deci, oricum, este putin probabil ca vor dori sa stie despre al vostru.
Swamiji mi-a spus o poveste:
“Am fost invitat sa vizitez un Ashram…gurul avusese un succes extraordinar in
afara tarii. Unul din devoti m-a intrebat: Ce parere ai despre gurul nostru? Am
raspuns: Nici una! Ofensa socanta. Gurul nostru este Dumnezeu in forma umana
– a protestat devotul. Am intrebat: Ce parere ai despre gurul meu? Nu stiau cine
este gurul meu. Apoi am spus: Asa cum voi nu stiti nimic despre gurul meu, eu
nu stiu nimic despre al vostru – dar de fapt nu exista asa ceva precum gurul
meu sau gurul tau…exista Gurul pentru ca Dumnezeu Insusi are grija sa actio-
neze prin unele forme umane pe care-i numim guru”.
Incepand de astazi nu voi mai compara gurusii sau caile (spirituale – n.t.) sau
practicile – doar voi inregistra tot ceea ce cei intervievati vor sa-mi spuna
despre ei.
Incepand de astazi ma voi percepe ca pe o extensie a unui reportofon, nimic
mai mult.
Incapand de astazi voi fi detasat daca cei de care ma apropii vor sa fie intervie-
vati sau nu; trebuie doar sa-i intreb.
Incepand de astazi voi pluti de colo colo si ma voi bucura; oriunde voi fi atras va
fi bine, orice se va intampla va fi bine.
Sursa: New Lives – Malcolm Tillis

1Este vorba despre al 5lea interviu din cartea “Vieti Noi”.