Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3 octombrie 2004
– Typeset by FoilTEX –
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 1
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 1
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spaţiul H n[a, b]
– Typeset by FoilTEX – 2
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 1.
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
Teorema 2. [Peano]
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
Teorema 2. [Peano] Fie L o funcţională reală, continuă, definită pe H n[a, b]. Dacă
KerL = Pn−1 atunci
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
Teorema 2. [Peano] Fie L o funcţională reală, continuă, definită pe H n[a, b]. Dacă
KerL = Pn−1 atunci
Z b
(n)
Lf = K(t)f (t)dt, (3)
a
unde
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
Teorema 2. [Peano] Fie L o funcţională reală, continuă, definită pe H n[a, b]. Dacă
KerL = Pn−1 atunci
Z b
(n)
Lf = K(t)f (t)dt, (3)
a
unde
1 n−1
K(t) = L[(· − t)+ ] (nucleul lui Peano). (4)
(n − 1)!
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
n
X
|f (bk ) − f (ak )| < ε.
k=1
Teorema 2. [Peano] Fie L o funcţională reală, continuă, definită pe H n[a, b]. Dacă
KerL = Pn−1 atunci
Z b
(n)
Lf = K(t)f (t)dt, (3)
a
unde
1 n−1
K(t) = L[(· − t)+ ] (nucleul lui Peano). (4)
(n − 1)!
– Typeset by FoilTEX – 3
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 3. Funcţia
z, z ≥ 0
z+ =
0, z < 0
n
se numeşte parte pozitivă, iar z+ se numeşte putere trunchiată.
– Typeset by FoilTEX – 4
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 3. Funcţia
z, z ≥ 0
z+ =
0, z < 0
n
se numeşte parte pozitivă, iar z+ se numeşte putere trunchiată.
– Typeset by FoilTEX – 4
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 5
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
x
(x − t)n−1 (n) 1 b
Z Z
n−1 (n)
Rn−1(x) = f (t)dt = (x − t)+ f (t)dt
a (n − 1)! (n − 1)! a
– Typeset by FoilTEX – 5
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
x
(x − t)n−1 (n) 1 b
Z Z
n−1 (n)
Rn−1(x) = f (t)dt = (x − t)+ f (t)dt
a (n − 1)! (n − 1)! a
Aplicând L obţinem
!
b
1
Z
n−1 (n)
Lf = LTn−1 +LRn−1 ⇒ Lf = L (· − t)+ f (t)dt =
| {z } (n − 1)! a
0
– Typeset by FoilTEX – 5
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
x
(x − t)n−1 (n) 1 b
Z Z
n−1 (n)
Rn−1(x) = f (t)dt = (x − t)+ f (t)dt
a (n − 1)! (n − 1)! a
Aplicând L obţinem
!
b
1
Z
n−1 (n)
Lf = LTn−1 +LRn−1 ⇒ Lf = L (· − t)+ f (t)dt =
| {z } (n − 1)! a
0
b
1
Z
cont n−1 (n)
= L(· − t)+ f (t)dt.
(n − 1)! a
– Typeset by FoilTEX – 5
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
x
(x − t)n−1 (n) 1 b
Z Z
n−1 (n)
Rn−1(x) = f (t)dt = (x − t)+ f (t)dt
a (n − 1)! (n − 1)! a
Aplicând L obţinem
!
b
1
Z
n−1 (n)
Lf = LTn−1 +LRn−1 ⇒ Lf = L (· − t)+ f (t)dt =
| {z } (n − 1)! a
0
b
1
Z
cont n−1 (n)
= L(· − t)+ f (t)dt.
(n − 1)! a
– Typeset by FoilTEX – 5
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 4. Concluzia teoremei rămâne valabilă şi dacă f nu este continuă, ci are
forma
n−1 Z
X b
(i)
Lf = f (x)dµi(x), µi ∈ BV [a, b].
i=0 a
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 4. Concluzia teoremei rămâne valabilă şi dacă f nu este continuă, ci are
forma
n−1 Z
X b
(i)
Lf = f (x)dµi(x), µi ∈ BV [a, b].
i=0 a
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 4. Concluzia teoremei rămâne valabilă şi dacă f nu este continuă, ci are
forma
n−1 Z
X b
(i)
Lf = f (x)dµi(x), µi ∈ BV [a, b].
i=0 a
Corolarul 5. Dacă K păstrează semn constant pe [a, b] şi f (n) este continuă pe [a, b],
atunci există ξ ∈ [a, b] astfel ı̂ncât
1 (n)
Lf = f (ξ)Len, (5)
n!
unde ek (x) = xk , k ∈ N.
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 4. Concluzia teoremei rămâne valabilă şi dacă f nu este continuă, ci are
forma
n−1 Z
X b
(i)
Lf = f (x)dµi(x), µi ∈ BV [a, b].
i=0 a
Corolarul 5. Dacă K păstrează semn constant pe [a, b] şi f (n) este continuă pe [a, b],
atunci există ξ ∈ [a, b] astfel ı̂ncât
1 (n)
Lf = f (ξ)Len, (5)
n!
unde ek (x) = xk , k ∈ N.
Demonstraţie. Deoarece K păstrează u{a} semn constant putem aplica ı̂n (3) teorema
de medie Z b
(n)
Lf = f (ξ) Kn(t)dt, ξ ∈ [a, b].
a
Concluzia se obţine luând f = en.
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 6
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare polinomială
– Typeset by FoilTEX – 7
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
Teorema 6.
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
Fie intervalul ı̂nchis [a, b] ⊂ R, f : [a, b] → R şi o mulţime de m + 1 puncte
distincte {x0, x1, . . . , xm} ⊂ [a, b] şi o funţie f : [a, b] 7→ R. Dorim să determinăm
un polinom de grad minim care să reproducă valorile funcţiei f ı̂n xk , k = 0, m.
unde
m
Y x − xj
`i(x) = . (8)
x − xj
j=0 i
j6=i
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Lagrange
unde
m
Y x − xj
`i(x) = . (8)
x − xj
j=0 i
j6=i
– Typeset by FoilTEX – 8
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică
(7).
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0;
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
Observaţia 8.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
Punând
m
Y
u(x) = (x − xj )
j=0
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
Punând
m
Y
u(x) = (x − xj )
j=0
u(x)
din (8) se deduce că ∀ x 6= xi, `i(x) = (x−xi )u0 (xi )
.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Se verifică imediat că `i ∈ Pi şi că `i(xj ) = δij (simbolul lui
Krönecker); rezultă că polinomul Lmf definit de (6) este de grad cel mult n şi verifică (7).
Presupunem că există un alt polinom p∗m ∈ Pm care verifică (7) şi punem qm = Lm − p∗m;
avem qm ∈ Pm şi ∀ i = 0, 1, . . . , m, qm(xi) = 0; deci qm având (m + 1) rădăcini
distincte este identic nul, de unde unicitatea lui Lm.
Punând
m
Y
u(x) = (x − xj )
j=0
u(x)
din (8) se deduce că ∀ x 6= xi, `i(x) = (x−xi )u0 (xi )
.
– Typeset by FoilTEX – 9
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
{(b0 = b1 = · · · = bm = 0) ⇒ pm ≡ 0}
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
{(b0 = b1 = · · · = bm = 0) ⇒ pm ≡ 0}
– Typeset by FoilTEX – 10
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 11
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 9.
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
adică parabola care trece prin punctele (x0, f (x0)), (x1, f (x1)) şi (x2, f (x2)).
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
adică parabola care trece prin punctele (x0, f (x0)), (x1, f (x1)) şi (x2, f (x2)).
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
adică parabola care trece prin punctele (x0, f (x0)), (x1, f (x1)) şi (x2, f (x2)).
– Typeset by FoilTEX – 12
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 13
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 13
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 13
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Hermite
– Typeset by FoilTEX – 14
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Hermite
În loc să facem să coincidă f şi polinomul de interpolare ı̂n punctele xi din [a, b], am
putea face ca f şi polinomul de interpolare să coincidă ı̂mpreună cu derivatele lor până la
ordinul ri ı̂n punctele xi. Se obţine:
– Typeset by FoilTEX – 14
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Hermite
În loc să facem să coincidă f şi polinomul de interpolare ı̂n punctele xi din [a, b], am
putea face ca f şi polinomul de interpolare să coincidă ı̂mpreună cu derivatele lor până la
ordinul ri ı̂n punctele xi. Se obţine:
Teorema 10. Fiind date (m + 1) puncte distincte x0, x1, . . . , xm din [a, b] şi (m + 1)
numere naturale r0, r1, . . . , rm, punem n = m + r0 + r1 + · · · + rm. Atunci, fiind
dată o funcţie f , definită pe [a, b] şi admiţând derivate de ordin ri ı̂n punctele xi există
un singur polinom şi numai unul Hnf de grad ≤ n astfel ı̂ncât
(l) (l)
∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ m, 0 ≤ l ≤ ri (Hnf ) (xi) = f (xi), (10)
– Typeset by FoilTEX – 14
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Hermite
În loc să facem să coincidă f şi polinomul de interpolare ı̂n punctele xi din [a, b], am
putea face ca f şi polinomul de interpolare să coincidă ı̂mpreună cu derivatele lor până la
ordinul ri ı̂n punctele xi. Se obţine:
Teorema 10. Fiind date (m + 1) puncte distincte x0, x1, . . . , xm din [a, b] şi (m + 1)
numere naturale r0, r1, . . . , rm, punem n = m + r0 + r1 + · · · + rm. Atunci, fiind
dată o funcţie f , definită pe [a, b] şi admiţând derivate de ordin ri ı̂n punctele xi există
un singur polinom şi numai unul Hnf de grad ≤ n astfel ı̂ncât
(l) (l)
∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ m, 0 ≤ l ≤ ri (Hnf ) (xi) = f (xi), (10)
Definiţia 11. Polinomul definit ı̂n acest mod se numeşte polinom de interpolare al lui
Hermite al funcţiei f relativ la punctele x0, x1, . . . , xm şi la ı̂ntregii r0, r1, . . . , rm.
– Typeset by FoilTEX – 14
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare Hermite
În loc să facem să coincidă f şi polinomul de interpolare ı̂n punctele xi din [a, b], am
putea face ca f şi polinomul de interpolare să coincidă ı̂mpreună cu derivatele lor până la
ordinul ri ı̂n punctele xi. Se obţine:
Teorema 10. Fiind date (m + 1) puncte distincte x0, x1, . . . , xm din [a, b] şi (m + 1)
numere naturale r0, r1, . . . , rm, punem n = m + r0 + r1 + · · · + rm. Atunci, fiind
dată o funcţie f , definită pe [a, b] şi admiţând derivate de ordin ri ı̂n punctele xi există
un singur polinom şi numai unul Hnf de grad ≤ n astfel ı̂ncât
(l) (l)
∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ m, 0 ≤ l ≤ ri (Hnf ) (xi) = f (xi), (10)
Definiţia 11. Polinomul definit ı̂n acest mod se numeşte polinom de interpolare al lui
Hermite al funcţiei f relativ la punctele x0, x1, . . . , xm şi la ı̂ntregii r0, r1, . . . , rm.
– Typeset by FoilTEX – 14
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 15
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(l)
Hnf ∈ Pn şi ∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ k, 0 ≤ l ≤ ri, (Hnf ) (xi) = 0
– Typeset by FoilTEX – 15
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(l)
Hnf ∈ Pn şi ∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ k, 0 ≤ l ≤ ri, (Hnf ) (xi) = 0
– Typeset by FoilTEX – 15
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(l)
Hnf ∈ Pn şi ∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ k, 0 ≤ l ≤ ri, (Hnf ) (xi) = 0
Pm
unde q este un polinom. Cum i=0 (αi + 1) = n + 1, acest lucru nu este compatibil cu
apartenenţa lui Hn la Pn, decât dacă q ≡ 0 şi deci Hn ≡ 0.
– Typeset by FoilTEX – 15
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(l)
Hnf ∈ Pn şi ∀ (i, l), 0 ≤ i ≤ k, 0 ≤ l ≤ ri, (Hnf ) (xi) = 0
Pm
unde q este un polinom. Cum i=0 (αi + 1) = n + 1, acest lucru nu este compatibil cu
apartenenţa lui Hn la Pn, decât dacă q ≡ 0 şi deci Hn ≡ 0.
– Typeset by FoilTEX – 15
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 12. 1) Dându-se numerele reale bil pentru orice pereche (i, l) astfel ı̂ncât
0 ≤ i ≤ k şi 0 ≤ l ≤ ri, am arătat că problema generală de interpolare Hermite
– Typeset by FoilTEX – 16
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 12. 1) Dându-se numerele reale bil pentru orice pereche (i, l) astfel ı̂ncât
0 ≤ i ≤ k şi 0 ≤ l ≤ ri, am arătat că problema generală de interpolare Hermite
– Typeset by FoilTEX – 16
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 12. 1) Dându-se numerele reale bil pentru orice pereche (i, l) astfel ı̂ncât
0 ≤ i ≤ k şi 0 ≤ l ≤ ri, am arătat că problema generală de interpolare Hermite
admite o soluţie şi numai una. În particular, dacă alegem pentru o pereche (i, l) dată
bil = 1 şi bjn = 0, ∀ (j, m) 6= (i, l) se obţine un polinom de bază (fundamental)
de interpolare Hermite relativ la punctele x0, x1, . . . , xm şi la ı̂ntregii r0, r1, . . . , rm.
Polinomul de interpolare Hermite definit prin (10) se obţine cu ajutorul polinoamelor de
bază(fundamentale) cu formula
– Typeset by FoilTEX – 16
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 12. 1) Dându-se numerele reale bil pentru orice pereche (i, l) astfel ı̂ncât
0 ≤ i ≤ k şi 0 ≤ l ≤ ri, am arătat că problema generală de interpolare Hermite
admite o soluţie şi numai una. În particular, dacă alegem pentru o pereche (i, l) dată
bil = 1 şi bjn = 0, ∀ (j, m) 6= (i, l) se obţine un polinom de bază (fundamental)
de interpolare Hermite relativ la punctele x0, x1, . . . , xm şi la ı̂ntregii r0, r1, . . . , rm.
Polinomul de interpolare Hermite definit prin (10) se obţine cu ajutorul polinoamelor de
bază(fundamentale) cu formula
ri
m X
X (l)
(Hnf )(x) = f (x)hil (x). (12)
i=0 l=0
– Typeset by FoilTEX – 16
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Observaţia 12. 1) Dându-se numerele reale bil pentru orice pereche (i, l) astfel ı̂ncât
0 ≤ i ≤ k şi 0 ≤ l ≤ ri, am arătat că problema generală de interpolare Hermite
admite o soluţie şi numai una. În particular, dacă alegem pentru o pereche (i, l) dată
bil = 1 şi bjn = 0, ∀ (j, m) 6= (i, l) se obţine un polinom de bază (fundamental)
de interpolare Hermite relativ la punctele x0, x1, . . . , xm şi la ı̂ntregii r0, r1, . . . , rm.
Polinomul de interpolare Hermite definit prin (10) se obţine cu ajutorul polinoamelor de
bază(fundamentale) cu formula
ri
m X
X (l)
(Hnf )(x) = f (x)hil (x). (12)
i=0 l=0
– Typeset by FoilTEX – 16
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Punând
k
x − xj rj+1
Y
qi(x) =
j=0
xi − xj
j6=i
– Typeset by FoilTEX – 17
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Punând
k
x − xj rj+1
Y
qi(x) =
j=0
xi − xj
j6=i
se verifică că polinoamele de bază hil sunt definite prin relaţiile de recurenţă
– Typeset by FoilTEX – 17
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Punând
k
x − xj rj+1
Y
qi(x) =
j=0
xi − xj
j6=i
se verifică că polinoamele de bază hil sunt definite prin relaţiile de recurenţă
(x − xi)ri
hiri (x) = qi(x)
ri !
– Typeset by FoilTEX – 17
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Punând
k
x − xj rj+1
Y
qi(x) =
j=0
xi − xj
j6=i
se verifică că polinoamele de bază hil sunt definite prin relaţiile de recurenţă
(x − xi)ri
hiri (x) = qi(x)
ri !
– Typeset by FoilTEX – 17
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Punând
k
x − xj rj+1
Y
qi(x) =
j=0
xi − xj
j6=i
se verifică că polinoamele de bază hil sunt definite prin relaţiile de recurenţă
(x − xi)ri
hiri (x) = qi(x)
ri !
– Typeset by FoilTEX – 17
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 18
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 18
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 18
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(p)
hkj (xν ) = 0, ν 6= k, p = 0, rν (13)
(p)
hkj (xk ) = δjp, p = 0, rk
pentru j = 0, rk şi ν, k = 0, m.
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(p)
hkj (xν ) = 0, ν 6= k, p = 0, rν (13)
(p)
hkj (xk ) = δjp, p = 0, rk
pentru j = 0, rk şi ν, k = 0, m.
Introducând notaţiile
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(p)
hkj (xν ) = 0, ν 6= k, p = 0, rν (13)
(p)
hkj (xk ) = δjp, p = 0, rk
pentru j = 0, rk şi ν, k = 0, m.
Introducând notaţiile
m
Y rk +1 u(x)
u(x) = (x − xk ) , uk (x) = rk +1
,
k=0
(x − xk )
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(p)
hkj (xν ) = 0, ν 6= k, p = 0, rν (13)
(p)
hkj (xk ) = δjp, p = 0, rk
pentru j = 0, rk şi ν, k = 0, m.
Introducând notaţiile
m
Y rk +1 u(x)
u(x) = (x − xk ) , uk (x) = rk +1
,
k=0
(x − xk )
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(p)
hkj (xν ) = 0, ν 6= k, p = 0, rν (13)
(p)
hkj (xk ) = δjp, p = 0, rk
pentru j = 0, rk şi ν, k = 0, m.
Introducând notaţiile
m
Y rk +1 u(x)
u(x) = (x − xk ) , uk (x) = ,
k=0
(x − xk )rk +1
– Typeset by FoilTEX – 19
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
rk −j
X (x − xk )ν ν
gkj (x) = gkj (xk ); (15)
ν=0
ν!
– Typeset by FoilTEX – 20
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
rk −j
X (x − xk )ν ν
gkj (x) = gkj (xk ); (15)
ν=0
ν!
ν
mai rămân de determinat valorile lui gkj (xk ), ν = 0, rk − j .
– Typeset by FoilTEX – 20
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
rk −j
X (x − xk )ν ν
gkj (x) = gkj (xk ); (15)
ν=0
ν!
ν
mai rămân de determinat valorile lui gkj (xk ), ν = 0, rk − j .
j 1
(x − xk ) gkj (x) = hkj (x) ,
uk (x)
– Typeset by FoilTEX – 20
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
rk −j
X (x − xk )ν ν
gkj (x) = gkj (xk ); (15)
ν=0
ν!
ν
mai rămân de determinat valorile lui gkj (xk ), ν = 0, rk − j .
j 1
(x − xk ) gkj (x) = hkj (x) ,
uk (x)
şi aplicând formula lui Lebniz pentru derivata de ordinul j + ν a produsului se obţine
j+ν j+ν (s)
X j + ν h j
i(j+ν−s)
(s)
X j + ν
(j+ν−s) 1
(x − xk ) gkj (x) = hkj (x) .
s=0
s s=0
s uk (x)
– Typeset by FoilTEX – 20
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
rk −j
X (x − xk )ν ν
gkj (x) = gkj (xk ); (15)
ν=0
ν!
ν
mai rămân de determinat valorile lui gkj (xk ), ν = 0, rk − j .
j 1
(x − xk ) gkj (x) = hkj (x) ,
uk (x)
şi aplicând formula lui Lebniz pentru derivata de ordinul j + ν a produsului se obţine
– Typeset by FoilTEX – 20
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Luând x = xk , toţi termenii din ambii membri se vor anula, cu excepţia celor
corespunzători lui s = ν . Avem deci
– Typeset by FoilTEX – 21
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Luând x = xk , toţi termenii din ambii membri se vor anula, cu excepţia celor
corespunzători lui s = ν . Avem deci
j + ν j + ν 1 (ν)
(ν)
j!gkj (xk ) = , ν = 0, rk − j.
ν ν uk (x) x=x
k
– Typeset by FoilTEX – 21
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Luând x = xk , toţi termenii din ambii membri se vor anula, cu excepţia celor
corespunzători lui s = ν . Avem deci
j + ν j + ν 1 (ν)
(ν)
j!gkj (xk ) = , ν = 0, rk − j.
ν ν uk (x) x=x
k
Am obţinut
(ν)
(ν) 1 1
gkj (xk ) = ,
j! uk (x) x=x
k
– Typeset by FoilTEX – 21
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Luând x = xk , toţi termenii din ambii membri se vor anula, cu excepţia celor
corespunzători lui s = ν . Avem deci
j + ν j + ν 1 (ν)
(ν)
j!gkj (xk ) = , ν = 0, rk − j.
ν ν uk (x) x=x
k
Am obţinut
(ν)
(ν) 1 1
gkj (xk ) = ,
j! uk (x) x=x
k
r −j (ν)
(x − xk )j k
(x − xk )ν
X 1
hkj (x) = uk (x) .
j! ν=0
ν! uk (x) x=xk
– Typeset by FoilTEX – 21
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Luând x = xk , toţi termenii din ambii membri se vor anula, cu excepţia celor
corespunzători lui s = ν . Avem deci
j + ν j + ν 1 (ν)
(ν)
j!gkj (xk ) = , ν = 0, rk − j.
ν ν uk (x) x=x
k
Am obţinut
(ν)
(ν) 1 1
gkj (xk ) = ,
j! uk (x) x=x
k
r −j (ν)
(x − xk )j k
(x − xk )ν
X 1
hkj (x) = uk (x) .
j! ν=0
ν! uk (x) x=xk
– Typeset by FoilTEX – 21
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 22
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzător unei funcţii f şi nodurilor
duble 0 şi 1 are expresia
– Typeset by FoilTEX – 23
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzător unei funcţii f şi nodurilor
duble 0 şi 1 are expresia
0 0
(H3f ) (x) = h00(x)f (0) + h10(x)f (1) + h01(x)f (0) + h11(x)f (1),
– Typeset by FoilTEX – 23
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzător unei funcţii f şi nodurilor
duble 0 şi 1 are expresia
0 0
(H3f ) (x) = h00(x)f (0) + h10(x)f (1) + h01(x)f (0) + h11(x)f (1),
unde
2
h00(x) = (x − 1) (2x + 1),
2
h01(x) = x(x − 1) ,
2
h10(x) = x (3 − 2x),
2
h11(x) = x (x − 1).
– Typeset by FoilTEX – 23
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzător unei funcţii f şi nodurilor
duble 0 şi 1 are expresia
0 0
(H3f ) (x) = h00(x)f (0) + h10(x)f (1) + h01(x)f (0) + h11(x)f (1),
unde
2
h00(x) = (x − 1) (2x + 1),
2
h01(x) = x(x − 1) ,
2
h10(x) = x (3 − 2x),
2
h11(x) = x (x − 1).
– Typeset by FoilTEX – 23
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 14. Polinomul de interpolare Hermite corespunzător unei funcţii f şi nodurilor
duble 0 şi 1 are expresia
0 0
(H3f ) (x) = h00(x)f (0) + h10(x)f (1) + h01(x)f (0) + h11(x)f (1),
unde
2
h00(x) = (x − 1) (2x + 1),
2
h01(x) = x(x − 1) ,
2
h10(x) = x (3 − 2x),
2
h11(x) = x (x − 1).
– Typeset by FoilTEX – 23
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 24
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 25
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x).
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x). Dacă nu posedăm
nici o informaţie referitoare la f ı̂n afara punctelor xi, este clar că nu putem spune nimic
despre (Rnf )(x); ı̂ntr-adevăr este posibil să schimbăm f ı̂n afara punctelor xi fără a
modifica (Hnf ) (x).
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x). Dacă nu posedăm
nici o informaţie referitoare la f ı̂n afara punctelor xi, este clar că nu putem spune nimic
despre (Rnf )(x); ı̂ntr-adevăr este posibil să schimbăm f ı̂n afara punctelor xi fără a
modifica (Hnf ) (x). Trebuie deci să facem ipoteze suplimentare, care vor fi ipoteze de
regularitate asupra lui f .
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x). Dacă nu posedăm
nici o informaţie referitoare la f ı̂n afara punctelor xi, este clar că nu putem spune nimic
despre (Rnf )(x); ı̂ntr-adevăr este posibil să schimbăm f ı̂n afara punctelor xi fără a
modifica (Hnf ) (x). Trebuie deci să facem ipoteze suplimentare, care vor fi ipoteze de
regularitate asupra lui f . Să notăm cu C m[a, b] spaţiul funcţiilor reale de m ori continuu
diferenţiabile pe [a, b].
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x). Dacă nu posedăm
nici o informaţie referitoare la f ı̂n afara punctelor xi, este clar că nu putem spune nimic
despre (Rnf )(x); ı̂ntr-adevăr este posibil să schimbăm f ı̂n afara punctelor xi fără a
modifica (Hnf ) (x). Trebuie deci să facem ipoteze suplimentare, care vor fi ipoteze
de regularitate asupra lui f . Să notăm cu C m[a, b] spaţiul funcţiilor reale de m ori
continuu diferenţiabile pe [a, b]. Avem următoarea teoremă referitoare la estimarea erorii
ı̂n interpolarea Hermite.
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă dorim să utilizăm polinomul de interpolare Lagrange sau Hermite pentru a apro-
xima funcţia f ı̂ntr-un punct x ∈ [a, b], distinct de nodurile de interpolare (x0, . . . , xm),
trebuie să estimăm eroarea comisă (Rnf )(x) = f (x) − (Hnf )(x). Dacă nu posedăm
nici o informaţie referitoare la f ı̂n afara punctelor xi, este clar că nu putem spune nimic
despre (Rnf )(x); ı̂ntr-adevăr este posibil să schimbăm f ı̂n afara punctelor xi fără a
modifica (Hnf ) (x). Trebuie deci să facem ipoteze suplimentare, care vor fi ipoteze
de regularitate asupra lui f . Să notăm cu C m[a, b] spaţiul funcţiilor reale de m ori
continuu diferenţiabile pe [a, b]. Avem următoarea teoremă referitoare la estimarea erorii
ı̂n interpolarea Hermite.
– Typeset by FoilTEX – 26
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15.
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15. Presupunem că f ∈ C n[α, β] şi există f (n+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm};
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15. Presupunem că f ∈ C n[α, β] şi există f (n+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15. Presupunem că f ∈ C n[α, β] şi există f (n+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (n+1)
(Rnf )(x) = un(x)f (ξx), (16)
(n + 1)!
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15. Presupunem că f ∈ C n[α, β] şi există f (n+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (n+1)
(Rnf )(x) = un(x)f (ξx), (16)
(n + 1)!
unde
m
Y ri+1
un(x) = (x − xi) .
i=0
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 15. Presupunem că f ∈ C n[α, β] şi există f (n+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (n+1)
(Rnf )(x) = un(x)f (ξx), (16)
(n + 1)!
unde
m
Y ri+1
un(x) = (x − xi) .
i=0
– Typeset by FoilTEX – 27
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate.
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate. Aplicând succesiv teorema lui Rolle generalizată, rezultă că există cel puţin
un ξ ∈ (α, β) astfel ı̂ncât F (n+1)(ξ) = 0, adică
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate. Aplicând succesiv teorema lui Rolle generalizată, rezultă că există cel puţin
un ξ ∈ (α, β) astfel ı̂ncât F (n+1)(ξ) = 0, adică
(n+1)
(m+1) (n + 1)! f (ξ)
F (ξ) = = 0, (17)
un(x) (Rnf )(x)
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate. Aplicând succesiv teorema lui Rolle generalizată, rezultă că există cel puţin
un ξ ∈ (α, β) astfel ı̂ncât F (n+1)(ξ) = 0, adică
(n+1)
(m+1) (n + 1)! f (ξ)
F (ξ) = = 0, (17)
un(x) (Rnf )(x)
unde s-a ţinut cont că (Rnf )(n+1) = f (n+1) − (Hnf )(n+1) = f (n+1).
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate. Aplicând succesiv teorema lui Rolle generalizată, rezultă că există cel puţin
un ξ ∈ (α, β) astfel ı̂ncât F (n+1)(ξ) = 0, adică
(n+1)
(m+1) (n + 1)! f (ξ)
F (ξ) = = 0, (17)
un(x) (Rnf )(x)
unde s-a ţinut cont că (Rnf )(n+1) = f (n+1) − (Hnf )(n+1) = f (n+1). Exprimând
(Rnf )(x) din (17) se obţine (16).
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Dacă x = xi, (Rnf )(x) = 0 şi (16) se verifică trivial. Presupunem
că x este distinct de xi şi considerăm, pentru x fixat, funcţia auxiliară
un(z) (Rnf )(z)
F (z) = .
un(x) (Rnf )(x)
Se observă că F ∈ C n[α, β], ∃ F (n+1) pe (α, β), F (x) = 0 şi F (j)(xk ) = 0 pentru
k = 0, m, j = 0, rk .Deci, F are (n + 2) zerouri, luând ı̂n considerare şi ordinele de
multiplicitate. Aplicând succesiv teorema lui Rolle generalizată, rezultă că există cel puţin
un ξ ∈ (α, β) astfel ı̂ncât F (n+1)(ξ) = 0, adică
(n+1)
(m+1) (n + 1)! f (ξ)
F (ξ) = = 0, (17)
un(x) (Rnf )(x)
unde s-a ţinut cont că (Rnf )(n+1) = f (n+1) − (Hnf )(n+1) = f (n+1). Exprimând
(Rnf )(x) din (17) se obţine (16).
– Typeset by FoilTEX – 28
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Mn+1
|(Rnf )(x)| ≤ |un(x)|.
(n + 1)!
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Mn+1
|(Rnf )(x)| ≤ |un(x)|.
(n + 1)!
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Mn+1
|(Rnf )(x)| ≤ |un(x)|.
(n + 1)!
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
Teorema 17.
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Mn+1
|(Rnf )(x)| ≤ |un(x)|.
(n + 1)!
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Mn+1
|(Rnf )(x)| ≤ |un(x)|.
(n + 1)!
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
unde
m rk
1
n
XX n (j)
Kn(x; t) = (x − t)+ − hkj (x) (xk − t)+ . (19)
n!
k=0 j=0
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deoarece Hn este proiector, rezultă că Rn este de asemenea proiector; ı̂n plus
KerRn = Pn, deoarece Rnf = f − Hnf = f − f = 0, ∀f ∈ Pn. Deci, putem aplica
lui Rn teorema lui Peano.
unde
m rk
1
n
XX n (j)
Kn(x; t) = (x − t)+ − hkj (x) (xk − t)+ . (19)
n!
k=0 j=0
– Typeset by FoilTEX – 29
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 30
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18.
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm};
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (m+1)
(Rmf )(x) = um(x)f (ξx), (20)
(n + 1)!
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (m+1)
(Rmf )(x) = um(x)f (ξx), (20)
(n + 1)!
unde
m
Y
um(x) = (x − xi).
i=0
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (m+1)
(Rmf )(x) = um(x)f (ξx), (20)
(n + 1)!
unde
m
Y
um(x) = (x − xi).
i=0
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 18. Presupunem că f ∈ C m[α, β] şi există f (m+1) pe (α, β), unde α =
min{x, x0, . . . , xm} şi β = max{x, x0, . . . , xm}; atunci, pentru orice x ∈ [α, β],
există un ξx ∈ (α, β) astfel ı̂ncât
1 (m+1)
(Rmf )(x) = um(x)f (ξx), (20)
(n + 1)!
unde
m
Y
um(x) = (x − xi).
i=0
– Typeset by FoilTEX – 31
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Corolarul 19.
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
Exemplul 20.
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde " #
m
1 m
X m
Km(x; t) = (x − t)+ − `k (x)(xk − t)+ . (22)
m! k=0
– Typeset by FoilTEX – 32
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22.
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22. Luăm f (x) = ex. Avem pentru x ∈ [a, b], Mn+1 = eb şi oricum am
alege punctele xi, |un(x)| ≤ (b − a)n+1, de unde
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22. Luăm f (x) = ex. Avem pentru x ∈ [a, b], Mn+1 = eb şi oricum am
alege punctele xi, |un(x)| ≤ (b − a)n+1, de unde
(b − a)n+1 b
max |(Rnf )(x)| ≤ e.
x∈[a,b] (n + 1)!
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22. Luăm f (x) = ex. Avem pentru x ∈ [a, b], Mn+1 = eb şi oricum am
alege punctele xi, |un(x)| ≤ (b − a)n+1, de unde
(b − a)n+1 b
max |(Rnf )(x)| ≤ e.
x∈[a,b] (n + 1)!
Se deduce că
lim max |(Rnf )(x)| = lim k(Rnf )(x)k = 0,
n→∞ x∈[a,b] n→∞
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22. Luăm f (x) = ex. Avem pentru x ∈ [a, b], Mn+1 = eb şi oricum am
alege punctele xi, |un(x)| ≤ (b − a)n+1, de unde
(b − a)n+1 b
max |(Rnf )(x)| ≤ e.
x∈[a,b] (n + 1)!
Se deduce că
lim max |(Rnf )(x)| = lim k(Rnf )(x)k = 0,
n→∞ x∈[a,b] n→∞
adică Hnf converge uniform către f pe [a, b] când n tinde la ∞. De fapt se poate
demonstra un rezultat analog pentru orice funcţie dezvoltabilă ı̂n serie ı̂ntreagă ı̂n jurul
punctului x = a+b 3
2 cu raza de convergenţă r > 2 (b − a).
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Exemplul 21. Restul din formula de interpolare Hermite cu nodurile duble 0 şi 1 pentru
f ∈ C 4[α, β] este
x2(x − 1)2 (4)
(R3f )(x) = f (ξ).
6!
Exemplul 22. Luăm f (x) = ex. Avem pentru x ∈ [a, b], Mn+1 = eb şi oricum am
alege punctele xi, |un(x)| ≤ (b − a)n+1, de unde
(b − a)n+1 b
max |(Rnf )(x)| ≤ e.
x∈[a,b] (n + 1)!
Se deduce că
lim max |(Rnf )(x)| = lim k(Rnf )(x)k = 0,
n→∞ x∈[a,b] n→∞
adică Hnf converge uniform către f pe [a, b] când n tinde la ∞. De fapt se poate
demonstra un rezultat analog pentru orice funcţie dezvoltabilă ı̂n serie ı̂ntreagă ı̂n jurul
punctului x = a+b 3
2 cu raza de convergenţă r > 2 (b − a).
– Typeset by FoilTEX – 33
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 34
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 34
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În multe situaţii gradul necesar pentru a atinge precizia dorită ı̂n interpolarea polino-
mială este necunoscut. El se poate determina din expresia restului, dar pentru aceasta este
necesar să cunoaştem kf (m+1)k∞. Vom nota cu Pm1,m2,...,mk polinomul de interpolare
Lagrange având nodurile xm1 , . . . , xmk .
– Typeset by FoilTEX – 34
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În multe situaţii gradul necesar pentru a atinge precizia dorită ı̂n interpolarea polino-
mială este necunoscut. El se poate determina din expresia restului, dar pentru aceasta este
necesar să cunoaştem kf (m+1)k∞. Vom nota cu Pm1,m2,...,mk polinomul de interpolare
Lagrange având nodurile xm1 , . . . , xmk .
– Typeset by FoilTEX – 34
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În multe situaţii gradul necesar pentru a atinge precizia dorită ı̂n interpolarea polino-
mială este necunoscut. El se poate determina din expresia restului, dar pentru aceasta este
necesar să cunoaştem kf (m+1)k∞. Vom nota cu Pm1,m2,...,mk polinomul de interpolare
Lagrange având nodurile xm1 , . . . , xmk .
– Typeset by FoilTEX – 34
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
(xr − xj )Q(x
b r ) − (xr − xi)Q(xr ) xi − xj
P (xr ) = = f (xr ) = f (xr )
xi − xj xi − xj
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
(xi − xj )Q(x
b i) − (xi − xj )Q(xi)
P (xi) = = f (xi)
xi − xj
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
(xi − xj )Q(x
b i) − (xi − xj )Q(xi)
P (xi) = = f (xi)
xi − xj
şi
(xj − xi)Q(x
b j ) − (xj − xi)Q(xj )
P (xj ) = = f (xj ),
xi − xj
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
(xi − xj )Q(x
b i) − (xi − xj )Q(xi)
P (xi) = = f (xi)
xi − xj
şi
(xj − xi)Q(x
b j ) − (xj − xi)Q(xj )
P (xj ) = = f (xj ),
xi − xj
deci P = P0,1,...,k .
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie. Q = P0,1,...,i−1,i+1,...,k , Q
b = P0,1,...,j−1,j+1,k
(x − xj )Q(x)
b − (x − xi)Q(x)
P (x) =
xi − xj
(xi − xj )Q(x
b i) − (xi − xj )Q(xi)
P (xi) = = f (xi)
xi − xj
şi
(xj − xi)Q(x
b j ) − (xj − xi)Q(xj )
P (xj ) = = f (xj ),
xi − xj
deci P = P0,1,...,k .
– Typeset by FoilTEX – 35
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1.
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
Să presupunem că ı̂n acest moment P0,1,2,3,4 nu ne asigură precizia dorită. Se poate
selecta un nou nod şi adăuga o nouă linie tabelei
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
Să presupunem că ı̂n acest moment P0,1,2,3,4 nu ne asigură precizia dorită. Se poate
selecta un nou nod şi adăuga o nouă linie tabelei
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
Să presupunem că ı̂n acest moment P0,1,2,3,4 nu ne asigură precizia dorită. Se poate
selecta un nou nod şi adăuga o nouă linie tabelei
iar elementele vecine de pe linie, coloană sau diagonală se pot compara pentru a vedea
dacă s-a obţinut precizia dorită.
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
Să presupunem că ı̂n acest moment P0,1,2,3,4 nu ne asigură precizia dorită. Se poate
selecta un nou nod şi adăuga o nouă linie tabelei
iar elementele vecine de pe linie, coloană sau diagonală se pot compara pentru a vedea
dacă s-a obţinut precizia dorită.
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
În acest mod am stabilit o relaţie de recurenţă ı̂ntre un polinom de interpolare Lagrange
de gradul k şi două polinoame de interpolare Lagrange de gradul k − 1. Calculele pot fi
aşezate ı̂n formă tabelară
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P1,2 P0,1,2
x3 P3 P2,3 P1,2,3 P0,1,2,3
x4 P4 P3,4 P2,3,4 P1,2,3,4 P0,1,2,3,4
Să presupunem că ı̂n acest moment P0,1,2,3,4 nu ne asigură precizia dorită. Se poate
selecta un nou nod şi adăuga o nouă linie tabelei
iar elementele vecine de pe linie, coloană sau diagonală se pot compara pentru a vedea
dacă s-a obţinut precizia dorită.
– Typeset by FoilTEX – 36
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 37
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Qi,j := Pi−j,i−j+1,...,i−1,i,
Qi,j−1 := Pi−j+1,...,i−1,i,
Qi−1,j−1 := Pi−j,i−j+1,...,i−1.
– Typeset by FoilTEX – 37
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Qi,j := Pi−j,i−j+1,...,i−1,i,
Qi,j−1 := Pi−j+1,...,i−1,i,
Qi−1,j−1 := Pi−j,i−j+1,...,i−1.
– Typeset by FoilTEX – 37
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Qi,j := Pi−j,i−j+1,...,i−1,i,
Qi,j−1 := Pi−j+1,...,i−1,i,
Qi−1,j−1 := Pi−j,i−j+1,...,i−1.
x0 Q0,0
x1 Q1,0 Q1,1
x2 Q2,0 Q2,1 Q2,2
x3 Q3,0 Q3,1 Q3,2 Q3,3
– Typeset by FoilTEX – 37
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Qi,j := Pi−j,i−j+1,...,i−1,i,
Qi,j−1 := Pi−j+1,...,i−1,i,
Qi−1,j−1 := Pi−j,i−j+1,...,i−1.
x0 Q0,0
x1 Q1,0 Q1,1
x2 Q2,0 Q2,1 Q2,2
x3 Q3,0 Q3,1 Q3,2 Q3,3
– Typeset by FoilTEX – 37
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescător după valorile |xi − x|.
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescător după valorile |xi − x|.
Metoda lui Aitken este similară cu metoda lui Neville. Ea construieşte tabelul
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescător după valorile |xi − x|.
Metoda lui Aitken este similară cu metoda lui Neville. Ea construieşte tabelul
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P0,2 P0,1,2
x3 P3 P0,3 P0,1,3 P0,1,2,3
x4 P4 P0,4 P0,1,4 P0,1,2,4 P0,1,2,3,4
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescător după valorile |xi − x|.
Metoda lui Aitken este similară cu metoda lui Neville. Ea construieşte tabelul
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P0,2 P0,1,2
x3 P3 P0,3 P0,1,3 P0,1,2,3
x4 P4 P0,4 P0,1,4 P0,1,2,4 P0,1,2,3,4
Pentru a calcula o nouă valoare se utilizează valoarea din vârful coloanei precedente şi
valoarea din aceeaşi linie, coloana precedentă.
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dacă procedeul de interpolare converge, atunci şirul Qi,i converge şi el şi s-ar putea
lua drept criteriu de oprire
|Qi,i − Qi−1,i−1| < ε.
Pentru a rapidiza algoritmul nodurile se vor ordona crescător după valorile |xi − x|.
Metoda lui Aitken este similară cu metoda lui Neville. Ea construieşte tabelul
x0 P0
x1 P1 P0,1
x2 P2 P0,2 P0,1,2
x3 P3 P0,3 P0,1,3 P0,1,2,3
x4 P4 P0,4 P0,1,4 P0,1,2,4 P0,1,2,3,4
Pentru a calcula o nouă valoare se utilizează valoarea din vârful coloanei precedente şi
valoarea din aceeaşi linie, coloana precedentă.
– Typeset by FoilTEX – 38
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(Lk f )(x) = (Lk−1f )(x) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (24)
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(Lk f )(x) = (Lk−1f )(x) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (24)
unde f [x0, x1, . . . , xk ] desemnează coeficientul lui xk din (Lk f )(x). Se deduce expresia
polinomului de interpolare Lmf cu nodurile x0, x1, . . . , xn
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(Lk f )(x) = (Lk−1f )(x) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (24)
unde f [x0, x1, . . . , xk ] desemnează coeficientul lui xk din (Lk f )(x). Se deduce expresia
polinomului de interpolare Lmf cu nodurile x0, x1, . . . , xn
m
X
(Lmf )(x) = f (x0) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (25)
k=1
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(Lk f )(x) = (Lk−1f )(x) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (24)
unde f [x0, x1, . . . , xk ] desemnează coeficientul lui xk din (Lk f )(x). Se deduce expresia
polinomului de interpolare Lmf cu nodurile x0, x1, . . . , xn
m
X
(Lmf )(x) = f (x0) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (25)
k=1
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(Lk f )(x) = (Lk−1f )(x) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (24)
unde f [x0, x1, . . . , xk ] desemnează coeficientul lui xk din (Lk f )(x). Se deduce expresia
polinomului de interpolare Lmf cu nodurile x0, x1, . . . , xn
m
X
(Lmf )(x) = f (x0) + f [x0, x1, . . . , xk ](x − x0)(x − x1) . . . (x − xk−1), (25)
k=1
– Typeset by FoilTEX – 39
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
coincide cu f ı̂n punctele x0, x1, . . . , xk şi deci qk (x) ≡ (Lk f )(x). Formula (26) se
obţine identificând coeficientul lui xk din cei doi membri.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Formula (25) reduce calculul prin recurenţă al lui Lmf la cel al coeficienţilor
f [x0, x1, . . . , xk ], k = 0, m.
Lema 24.
f [x1, x2, . . . , xk ] − f [x0, x1, . . . , xk−1]
∀ k ≥ 1 f [x0, x1, . . . , xk ] = (26)
xk − x0
şi
f [xi] = f (xi), i = 0, 1, . . . , k.
coincide cu f ı̂n punctele x0, x1, . . . , xk şi deci qk (x) ≡ (Lk f )(x). Formula (26) se
obţine identificând coeficientul lui xk din cei doi membri.
– Typeset by FoilTEX – 40
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm).
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm). Într-adevăr PIL de grad ≤ m
relativ la punctele x0, . . . , xm se scrie
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm). Într-adevăr PIL de grad ≤ m
relativ la punctele x0, . . . , xm se scrie
m
X
(Lmf )(x) = `if (xi)
i=0
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm). Într-adevăr PIL de grad ≤ m
relativ la punctele x0, . . . , xm se scrie
m
X
(Lmf )(x) = `if (xi)
i=0
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm). Într-adevăr PIL de grad ≤ m
relativ la punctele x0, . . . , xm se scrie
m
X
(Lmf )(x) = `if (xi)
i=0
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Din definiţie rezultă că f [x0, x1, . . . , xk ] este independentă de ordinea punctelor xi
şi ea poate fi calculată ı̂n funcţie de f (x0), . . . , f (xm). Într-adevăr PIL de grad ≤ m
relativ la punctele x0, . . . , xm se scrie
m
X
(Lmf )(x) = `if (xi)
i=0
– Typeset by FoilTEX – 41
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţele divizate se pot obţine prin algoritmul tabelar următor, bazat pe formula
(26), care este mai flexibil şi mai puţin costisitor decât aplicarea formulei (27)
– Typeset by FoilTEX – 42
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţele divizate se pot obţine prin algoritmul tabelar următor, bazat pe formula
(26), care este mai flexibil şi mai puţin costisitor decât aplicarea formulei (27)
x0 f [x0] → f [x0, x1] → f [x0, x1, x2] → f [x0, x1, x2, x3]
% % %
x1 f [x1] → f [x1, x2] → f [x1, x2, x3]
% %
x2 f [x2] → f [x2, x3]
%
x3 f [x3]
...
– Typeset by FoilTEX – 42
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţele divizate se pot obţine prin algoritmul tabelar următor, bazat pe formula
(26), care este mai flexibil şi mai puţin costisitor decât aplicarea formulei (27)
x0 f [x0] → f [x0, x1] → f [x0, x1, x2] → f [x0, x1, x2, x3]
% % %
x1 f [x1] → f [x1, x2] → f [x1, x2, x3]
% %
x2 f [x2] → f [x2, x3]
%
x3 f [x3]
...
Prima coloană este formată din valorile funcţiei f , a doua din diferenţele divizate de
ordinul I, etc.; se trece la coloana următoare folosind formula (26).
– Typeset by FoilTEX – 42
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţele divizate se pot obţine prin algoritmul tabelar următor, bazat pe formula
(26), care este mai flexibil şi mai puţin costisitor decât aplicarea formulei (27)
x0 f [x0] → f [x0, x1] → f [x0, x1, x2] → f [x0, x1, x2, x3]
% % %
x1 f [x1] → f [x1, x2] → f [x1, x2, x3]
% %
x2 f [x2] → f [x2, x3]
%
x3 f [x3]
...
Prima coloană este formată din valorile funcţiei f , a doua din diferenţele divizate de
ordinul I, etc.; se trece la coloana următoare folosind formula (26).
– Typeset by FoilTEX – 42
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
este conform lui (25) polinomul de interpolare (ı̂n t) al lui f ı̂n punctele x0, x1, . . . , xm, x.
Se deduce din teorema referitoare la restul formulei de interpolare Lagrange (16) că există
ξ ∈ (a, b) astfel ı̂ncât
1 (m)
f [x0, x1, . . . , xm] = f (ξ) (29)
m!
(formula de medie pentru diferenţe divizate).
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
Teorema 27.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
unde
x20 xm−1
1 x0 ... 0 f (x0)
x21 m−1
1 x1 ... x1 f (x1)
(W f )(x0, . . . , xn) = ... ... ... ... ... ... ,
(31)
1 xm x2m ... xm−1
m f (xm)
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
unde
x0 x20 . . . xm−1
1 0 f (x0)
x1 x21 . . . m−1
1 x1 f (x1)
(W f )(x0, . . . , xn) =
... ... ... ... ... ... ,
(31)
1 xm x2m . . . xm−1
m f (xm)
iar V (x0, . . . , xm) este determinantul Vandermonde.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Diferenţa divizată se poate scrie sub forma unui cât a doi determinanţi.
unde
x0 x20 . . . xm−1
1 0 f (x0)
x1 x21 . . . m−1
1 x1 f (x1)
(W f )(x0, . . . , xn) =
... ... ... ... ... ... ,
(31)
1 xm x2m . . . xm−1
m f (xm)
iar V (x0, . . . , xm) este determinantul Vandermonde.
– Typeset by FoilTEX – 43
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
m
X m−i f (xi)
= (−1) ,
i=0
(xi − x0) . . . (xi − xi−1)(xi − xi+1) . . . (xn − xi)
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
m
X m−i f (xi)
= (−1) ,
i=0
(xi − x0) . . . (xi − xi−1)(xi − xi+1) . . . (xn − xi)
din care după schimbarea semnelor ultimilor m − i termeni rezultă (27).
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
m
X m−i f (xi)
= (−1) ,
i=0
(xi − x0) . . . (xi − xi−1)(xi − xi+1) . . . (xn − xi)
din care după schimbarea semnelor ultimilor m − i termeni rezultă (27).
– Typeset by FoilTEX – 44
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
f (m)(ξ) f (m)(α)
lim [x0, . . . , xm; f ] = lim =
x0 ,...,xm →α ξ→α m! m!
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
f (m)(ξ) f (m)(α)
lim [x0, . . . , xm; f ] = lim =
x0 ,...,xm →α ξ→α m! m!
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
f (m)(ξ) f (m)(α)
lim [x0, . . . , xm; f ] = lim =
x0 ,...,xm →α ξ→α m! m!
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
f (m)(ξ) f (m)(α)
lim [x0, . . . , xm; f ] = lim =
x0 ,...,xm →α ξ→α m! m!
– Typeset by FoilTEX – 45
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 m−1
1 α α ... α f (α)
0
0 1 2α ... (m − 1)αm−2 f (α)
(W f ) α, . . . , α =
... ... ... ... ... ...
| {z }
m+1
(m − 1)! f (m−1)(α)
0 0 0 ...
– Typeset by FoilTEX – 46
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 m−1
1 α α ... α f (α)
0
0 1 2α ... (m − 1)αm−2 f (α)
(W f ) α, . . . , α =
... ... ... ... ... ...
| {z }
m+1
(m − 1)! f (m−1)(α)
0 0 0 ...
şi
α2 αm
1 α ...
mαm−1
0 1 2α ...
V α, . . . , α = ,
| {z } ... ... ... ... ...
m+1
0 0 0 ... m!
– Typeset by FoilTEX – 46
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 m−1
1 α α ... α f (α)
0
0 1 2α ... (m − 1)αm−2 f (α)
(W f ) α, . . . , α =
... ... ... ... ... ...
| {z }
m+1
(m − 1)! f (m−1)(α)
0 0 0 ...
şi
α2 αm
1 α ...
mαm−1
0 1 2α ...
V α, . . . , α = ,
| {z } ... ... ... ... ...
m+1
0 0 0 ... m!
adică cei doi determinanţi sunt constituiţi din linia relativă la nodul α şi derivatele succesive
ale acesteia până la ordinul m ı̂n raport cu α.
– Typeset by FoilTEX – 46
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 m−1
1 α α ... α f (α)
0
0 1 2α ... (m − 1)αm−2 f (α)
(W f ) α, . . . , α =
... ... ... ... ... ...
| {z }
m+1
(m − 1)! f (m−1)(α)
0 0 0 ...
şi
α2 αm
1 α ...
mαm−1
0 1 2α ...
V α, . . . , α = ,
| {z } ... ... ... ... ...
m+1
0 0 0 ... m!
adică cei doi determinanţi sunt constituiţi din linia relativă la nodul α şi derivatele succesive
ale acesteia până la ordinul m ı̂n raport cu α.
– Typeset by FoilTEX – 46
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 47
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 47
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
– Typeset by FoilTEX – 47
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
r −1
1 x0 ... x00 ... xn−1
0 f (x0)
r −2
(r0 − 1)x00 (n − 1)xn−2 f 0(x0)
0 1 ... ... 0
... ... ... ... ... ... ...
Qr0−1 n−r0 (r0 −1)
0 0 ... (r0 − 1)! ... p=1 (n − p)x0 f (x0)
=
1 xm ... xrmm−1 ... xmn−1
f (xm)
0 1 ... (rm − 1)xrmm−2 ... (n − 1)xn−2 m
0
f (xm)
... ... ... ... ... ... ...
Qrm−1 n−rm (rn −1)
(rm − 1)! −
0 0 ... ... p=1 (n p)xm f (xn)
– Typeset by FoilTEX – 48
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
r −1
1 x0 ... x00 ... xn−1
0 f (x0)
r −2
(r0 − 1)x00 (n − 1)xn−2 f 0(x0)
0 1 ... ... 0
... ... ... ... ... ... ...
Qr0−1 n−r0 (r0 −1)
0 0 ... (r0 − 1)! ... p=1 (n − p)x0 f (x0)
=
1 xm ... xrmm−1 ... xmn−1
f (xm)
0 1 ... (rm − 1)xrmm−2 ... (n − 1)xn−2 m
0
f (xm)
... ... ... ... ... ... ...
Qrm−1 n−rm (rn −1)
(rm − 1)! −
0 0 ... ... p=1 (n p)xm f (xn)
iar V (x0, . . . , x0, . . . , xm, . . . , xm) este ca mai sus, exceptând ultima coloană care este
r0 −2 m −2
rY
n−r +1
n n−1
Y n n−1 n−rm +1 T
(x0 , nx0 , . . . , (n − p)x0 0 , . . . , xm, nxm , . . . , xm )
p=0 p=0
– Typeset by FoilTEX – 48
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
r −1
1 x0 ... x00 ... xn−1
0 f (x0)
r −2
(r0 − 1)x00 (n − 1)xn−2 f 0(x0)
0 1 ... ... 0
... ... ... ... ... ... ...
Qr0−1 n−r0 (r0 −1)
0 0 ... (r0 − 1)! ... p=1 (n − p)x0 f (x0)
=
1 xm ... xrmm−1 ... xmn−1
f (xm)
0 1 ... (rm − 1)xrmm−2 ... (n − 1)xn−2 m
0
f (xm)
... ... ... ... ... ... ...
Qrm−1 n−rm (rn −1)
(rm − 1)! −
0 0 ... ... p=1 (n p)xm f (xn)
iar V (x0, . . . , x0, . . . , xm, . . . , xm) este ca mai sus, exceptând ultima coloană care este
r0 −2 m −2
rY
n−r +1
n n−1
Y n n−1 n−rm +1 T
(x0 , nx0 , . . . , (n − p)x0 0 , . . . , xm, nxm , . . . , xm )
p=0 p=0
– Typeset by FoilTEX – 48
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 49
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Presupunem că se dau nodurile xi, i = 0, m şi valorile f (xi), f 0(xi). Definim
secvenţa de noduri z0, z1, . . . , z2m+1 prin z2i = z2i+1 = xi, i = 0, m. Construim
acum tabela diferenţelor divizate utilizând nodurile zi, i = 0, 2m + 1. Deoarece
z2i = z2i+1 = xi pentru orice i, f [x2i, x2i+1] este o diferenţă divizată cu nod dublu şi
este egală cu f 0(xi), deci vom utiliza f 0(x0), f 0(x1), . . . , f 0(xm) ı̂n locul diferenţelor
divizate de ordinul I
Restul diferenţelor se obţin ı̂n manieră obişnuită, aşa cum se arată ı̂n tabelul 1. Ideea
poate fi extinsă şi pentru alte interpolări Hermite. Se pare că metoda este datorată lui
Powell.
– Typeset by FoilTEX – 49
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Presupunem că se dau nodurile xi, i = 0, m şi valorile f (xi), f 0(xi). Definim
secvenţa de noduri z0, z1, . . . , z2m+1 prin z2i = z2i+1 = xi, i = 0, m. Construim
acum tabela diferenţelor divizate utilizând nodurile zi, i = 0, 2m + 1. Deoarece
z2i = z2i+1 = xi pentru orice i, f [x2i, x2i+1] este o diferenţă divizată cu nod dublu şi
este egală cu f 0(xi), deci vom utiliza f 0(x0), f 0(x1), . . . , f 0(xm) ı̂n locul diferenţelor
divizate de ordinul I
Restul diferenţelor se obţin ı̂n manieră obişnuită, aşa cum se arată ı̂n tabelul 1. Ideea
poate fi extinsă şi pentru alte interpolări Hermite. Se pare că metoda este datorată lui
Powell.
– Typeset by FoilTEX – 49
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 50
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 50
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
(0)
x0
(1) (1)
x0 x1
(2) (2) (2)
x0 x1 x2 (32)
... ... ... ...
(m) (m) (m)
x0 x1 x2 . . . x(m)m
... ... ... ...
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
(0)
x0
(1) (1)
x0 x1
(2) (2) (2)
x0 x1 x2 (32)
... ... ... ...
(m) (m) (m)
x0 x1 x2 . . . x(m)m
... ... ... ...
Presupunem că toate nodurile sunt conţinute ı̂ntr-un interval finit [a, b].
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
(0)
x0
(1) (1)
x0 x1
(2) (2) (2)
x0 x1 x2 (32)
... ... ... ...
(m) (m) (m)
x0 x1 x2 . . . x(m)m
... ... ... ...
Presupunem că toate nodurile sunt conţinute ı̂ntr-un interval finit [a, b]. Atunci pentru
orice m definim
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
(0)
x0
(1) (1)
x0 x1
(2) (2) (2)
x0 x1 x2 (32)
... ... ... ...
(m) (m) (m)
x0 x1 x2 . . . x(m)m
... ... ... ...
Presupunem că toate nodurile sunt conţinute ı̂ntr-un interval finit [a, b]. Atunci pentru
orice m definim
(m) (m) (m)
pm(x) = Lm(f ; x; x0 , x1 , . . . , xm ), x ∈ [a, b]. (33)
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Să definim ce ı̂nţelegem prin convergenţă. Presupunem că se dă un tablou triunghiular
(m)
de noduri de interpolare xi = xi , având exact m + 1 noduri distincte pentru orice
m = 0, 1, 2, . . . .
(0)
x0
(1) (1)
x0 x1
(2) (2) (2)
x0 x1 x2 (32)
... ... ... ...
(m) (m) (m)
x0 x1 x2 . . . x(m)m
... ... ... ...
Presupunem că toate nodurile sunt conţinute ı̂ntr-un interval finit [a, b]. Atunci pentru
orice m definim
(m) (m) (m)
pm(x) = Lm(f ; x; x0 , x1 , . . . , xm ), x ∈ [a, b]. (33)
– Typeset by FoilTEX – 51
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
1
f (x) = 2
, x ∈ [−5, 5],
1+x
(m) k
xk = −5 + 10 , k = 0, m. (35)
m
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
1
f (x) = 2
, x ∈ [−5, 5],
1+x
(m) k
xk = −5 + 10 , k = 0, m. (35)
m
Nodurile sunt echidistante pe [−5, 5], deci asimptotic uniform distribuite. Observăm că
f are doi poli ı̂n z = ±i.
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
1
f (x) = , x ∈ [−5, 5],
1 + x2
(m) k
xk = −5 + 10 , k = 0, m. (35)
m
Nodurile sunt echidistante pe [−5, 5], deci asimptotic uniform distribuite. Observăm că
f are doi poli ı̂n z = ±i. Se poate demonstra că
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
1
f (x) = , x ∈ [−5, 5],
1 + x2
(m) k
xk = −5 + 10 , k = 0, m. (35)
m
Nodurile sunt echidistante pe [−5, 5], deci asimptotic uniform distribuite. Observăm că
f are doi poli ı̂n z = ±i. Se poate demonstra că
0 dacă |x| < 3.633 . . .
lim |f (x) − pm(f ; x)| = (36)
m→∞ ∞ dacă |x| > 3.633 . . .
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Spunem că interpolarea Lagrange bazată pe tabelul de noduri (32) converge dacă
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 52
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 + , k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 + , k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0.
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 + , k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(m) 2k
xk = −1 +
, k = 0, 1, 2, . . . , m (37)
m
Problema analiticităţii nu se pune, deoarece f nu este derivabilă ı̂n x = 0. Se obţine că
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Faber, Bernstein
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Faber, Bernstein
– Typeset by FoilTEX – 53
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Remedii
– Typeset by FoilTEX – 54
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Remedii
– Typeset by FoilTEX – 54
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Remedii
• abordarea locală – intervalul [a, b] se ia foarte mic – folosită la metode numerice pentru
ecuaţii diferenţiale;
– Typeset by FoilTEX – 54
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Remedii
• abordarea locală – intervalul [a, b] se ia foarte mic – folosită la metode numerice pentru
ecuaţii diferenţiale;
• interpolare spline – interpolantul este polinomial pe porţiuni.
– Typeset by FoilTEX – 54
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Remedii
• abordarea locală – intervalul [a, b] se ia foarte mic – folosită la metode numerice pentru
ecuaţii diferenţiale;
• interpolare spline – interpolantul este polinomial pe porţiuni.
– Typeset by FoilTEX – 54
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Interpolare spline
– Typeset by FoilTEX – 55
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
iar
(∆xi)2 00
|f (x) − s(f (x))| ≤ max |f (x)|. (41)
8 x∈[xi ,xi+1 ]
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
iar
(∆xi)2 00
|f (x) − s(f (x))| ≤ max |f (x)|. (41)
8 x∈[xi ,xi+1 ]
Rezultă că
1 2 00
kf (·) − s(f, ·)k∞ ≤ |∆| kf k∞. (42)
8
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 56
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
O bază a spaţiului este dată de aşa-numitele funcţii B-spline:
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
O bază a spaţiului este dată de aşa-numitele funcţii B-spline:
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
O bază a spaţiului este dată de aşa-numitele funcţii B-spline:
x − xi−1
, pentru xi−1 ≤ x ≤ xi
xi − xi−1
Bi(x) = xi+1 − x (43)
, pentru xi ≤ x ≤ xi+1
xi+1 − xi
0, ı̂n rest
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
O bază a spaţiului este dată de aşa-numitele funcţii B-spline:
x − xi−1
, pentru xi−1 ≤ x ≤ xi
xi − xi−1
Bi(x) = xi+1 − x (43)
, pentru xi ≤ x ≤ xi+1
xi+1 − xi
0, ı̂n rest
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Dimensiunea lui S01(∆) se calculează astfel: deoarece avem n − 1 porţiuni şi pe fiecare
2 coeficienţi (2 grade de libertate) şi fiecare condiţie reduce numărul de grade de libertate
cu 1, avem ı̂n final
0
dim S1(∆) = 2n − 2 − (n − 2) = n.
O bază a spaţiului este dată de aşa-numitele funcţii B-spline:
x − xi−1
, pentru xi−1 ≤ x ≤ xi
xi − xi−1
Bi(x) = xi+1 − x (43)
, pentru xi ≤ x ≤ xi+1
xi+1 − xi
0, ı̂n rest
Funcţia Bi se numeşte pălărie chinezească. Graficul funcţiilor Bi apare ı̂n figura 10.
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 57
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
Bi(xj ) = δij ,
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
Bi(xj ) = δij ,
sunt liniar independente, deoarece
n
X
s(x) = ciBi(x) = 0 ∧ x 6= xj ⇒ cj = 0.
i=1
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
Bi(xj ) = δij ,
sunt liniar independente, deoarece
n
X
s(x) = ciBi(x) = 0 ∧ x 6= xj ⇒ cj = 0.
i=1
şi
0
hBiii=1,n = S1 (∆),
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
Bi(xj ) = δij ,
sunt liniar independente, deoarece
n
X
s(x) = ciBi(x) = 0 ∧ x 6= xj ⇒ cj = 0.
i=1
şi
0
hBiii=1,n = S1 (∆),
Bi joacă acelaşi rol ca polinoamele fundamentale Lagrange `i.
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Ele au proprietatea
Bi(xj ) = δij ,
sunt liniar independente, deoarece
n
X
s(x) = ciBi(x) = 0 ∧ x 6= xj ⇒ cj = 0.
i=1
şi
0
hBiii=1,n = S1 (∆),
Bi joacă acelaşi rol ca polinoamele fundamentale Lagrange `i.
– Typeset by FoilTEX – 58
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Realizăm s3(f ; xi) = mi, i = 1, n, luând fiecare bucată ca soluţie unică a problemei de
interpolare Hermite, şi anume
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Realizăm s3(f ; xi) = mi, i = 1, n, luând fiecare bucată ca soluţie unică a problemei de
interpolare Hermite, şi anume
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Realizăm s3(f ; xi) = mi, i = 1, n, luând fiecare bucată ca soluţie unică a problemei de
interpolare Hermite, şi anume
– Typeset by FoilTEX – 59
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
pi(x)
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 f [xi , xi+1 ] − mi
pi(x)=fi + (x − xi)mi + (x − xi)
∆xi
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 f [xi , xi+1 ] − mi
pi(x)=fi + (x − xi)mi + (x − xi)
∆xi
2 mi+1 + mi − 2f [xi, xi+1]
+(x − xi) (x − xi+1) 2
.
(∆xi)
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
2 f [xi , xi+1 ] − mi
pi(x)=fi + (x − xi)mi + (x − xi)
∆xi
2 mi+1 + mi − 2f [xi, xi+1]
+(x − xi) (x − xi+1) 2
.
(∆xi)
– Typeset by FoilTEX – 60
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
(47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0
(47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
(47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1
(47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
(47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
ci,2 (47)
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
f [xi, xi+1] − mi (47)
ci,2= − ci,3∆xi
∆xi
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
f [xi, xi+1] − mi (47)
ci,2= − ci,3∆xi
∆xi
ci,3
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
f [xi, xi+1] − mi (47)
ci,2= − ci,3∆xi
∆xi
mi+1 + mi − 2f [xi, xi+1]
ci,3=
(∆xi)2
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ci,0= fi
ci,1= mi
f [xi, xi+1] − mi (47)
ci,2= − ci,3∆xi
∆xi
mi+1 + mi − 2f [xi, xi+1]
ci,3=
(∆xi)2
– Typeset by FoilTEX – 61
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci, pentru a calcula s3(f ; x) ı̂ntr-un punct care nu este nod, trebuie ı̂n prealabil să
localizăm intervalul [xi, xi+1] 3 x.
– Typeset by FoilTEX – 62
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci, pentru a calcula s3(f ; x) ı̂ntr-un punct care nu este nod, trebuie ı̂n prealabil să
localizăm intervalul [xi, xi+1] 3 x.
Să calculăm coeficienţii cu (47) şi să evaluăm spline-ul cu (46). Vom discuta câteva
alegeri posibile pentru m1, m2, . . . , mn.
– Typeset by FoilTEX – 62
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci, pentru a calcula s3(f ; x) ı̂ntr-un punct care nu este nod, trebuie ı̂n prealabil să
localizăm intervalul [xi, xi+1] 3 x.
Să calculăm coeficienţii cu (47) şi să evaluăm spline-ul cu (46). Vom discuta câteva
alegeri posibile pentru m1, m2, . . . , mn.
– Typeset by FoilTEX – 62
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci
1 4 (4)
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ ≤ |∆| kf k∞. (49)
384
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci
1 4 (4)
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ ≤ |∆| kf k∞. (49)
384
Pentru puncte echidistante
|∆| = (b − a)/(n − 1)
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci
1 4 (4)
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ ≤ |∆| kf k∞. (49)
384
Pentru puncte echidistante
|∆| = (b − a)/(n − 1)
şi deci
−4
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ = O(n ), n → ∞. (50)
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Deci
1 4 (4)
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ ≤ |∆| kf k∞. (49)
384
Pentru puncte echidistante
|∆| = (b − a)/(n − 1)
şi deci
−4
kf (·) − s3(f ; ·)k∞ = O(n ), n → ∞. (50)
– Typeset by FoilTEX – 63
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
bi = 3{∆xif [xi−1, xi] + ∆xi−1f [xi, xi+1]} (53)
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
bi = 3{∆xif [xi−1, xi] + ∆xi−1f [xi, xi+1]} (53)
– Typeset by FoilTEX – 64
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 65
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 65
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 65
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
Prima ecuaţie se pune la ı̂nceputul sistemului (52), iar a doua la sfârşitul lui, păstrându-se
astfel structura tridiagonală a sistemului.
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
5 1 |∆|
unde c0 = 384 , c1 = 24 , c2 = 38 , iar c3 depinde de raportul mini ∆xi .
Prima ecuaţie se pune la ı̂nceputul sistemului (52), iar a doua la sfârşitul lui, păstrându-se
astfel structura tridiagonală a sistemului.
– Typeset by FoilTEX – 66
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 67
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 67
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Avantajul –
– Typeset by FoilTEX – 67
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Avantajul – este nevoie numai de valori ale lui f , nu şi ale derivatelor, dar preţul
plătit este degradarea preciziei la O(|∆|2) ı̂n vecinătatea capetelor (ı̂n afară de cazul când
f 00(a) = f 00(b) = 0).
– Typeset by FoilTEX – 67
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Avantajul – este nevoie numai de valori ale lui f , nu şi ale derivatelor, dar preţul
plătit este degradarea preciziei la O(|∆|2) ı̂n vecinătatea capetelor (ı̂n afară de cazul când
f 00(a) = f 00(b) = 0).
– Typeset by FoilTEX – 67
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
2 2
β1 = 2{(∆x2) f [x1, x2] − (∆x1) f [x2, x3]}
2 2
β2 = 2{(∆xn−1) f [xn−2, xn−1] − (∆xn−2) f [xn−1, xn]}.
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
2 2
β1 = 2{(∆x2) f [x1, x2] − (∆x1) f [x2, x3]}
2 2
β2 = 2{(∆xn−1) f [xn−2, xn−1] − (∆xn−2) f [xn−1, xn]}.
Prima ecuaţie se adaugă pe prima poziţie iar a doua pe ultima poziţie a sistemului format
din cele n − 2 ecuaţii date de (52) şi (53).
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
unde
2 2
β1 = 2{(∆x2) f [x1, x2] − (∆x1) f [x2, x3]}
2 2
β2 = 2{(∆xn−1) f [xn−2, xn−1] − (∆xn−2) f [xn−1, xn]}.
Prima ecuaţie se adaugă pe prima poziţie iar a doua pe ultima poziţie a sistemului format
din cele n − 2 ecuaţii date de (52) şi (53).
– Typeset by FoilTEX – 68
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n.
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
γ1
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
γ1 =
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
γ2
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
γ2 =
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
1 2
γ2 = (∆xn−1) f [xn−2, xn−1]+
∆xn−1 + ∆xn−2
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
1 2
γ2 = (∆xn−1) f [xn−2, xn−1]+
∆xn−1 + ∆xn−2
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
1 2
γ2 = (∆xn−1) f [xn−2, xn−1]+
∆xn−1 + ∆xn−2
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
1 2
γ2 = (∆xn−1) f [xn−2, xn−1]+
∆xn−1 + ∆xn−2
[2(∆xn−1 + ∆xn−2) + ∆xn−1]∆xn−2f [xn−1, xn] .
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Sistemul obţinut nu mai este tridiagonal, dar el se poate transforma ı̂n unul tridiagonal
combinând ecuaţiile 1 cu 2 şi n − 1 cu n. După aceste transformări prima şi ultima
ecuaţie devin
unde
1 n
2
o
γ1 = f [x1, x2]∆x2[∆x1 + 2(∆x1 + ∆x2)] + (∆x1) f [x2, x3]
∆x2 + ∆x1
1 2
γ2 = (∆xn−1) f [xn−2, xn−1]+
∆xn−1 + ∆xn−2
[2(∆xn−1 + ∆xn−2) + ∆xn−1]∆xn−2f [xn−1, xn] .
– Typeset by FoilTEX – 69
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei.
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31.
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31. Pentru orice funcţie g ∈ C 2[a, b] care interpolează f pe ∆0, are loc
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31. Pentru orice funcţie g ∈ C 2[a, b] care interpolează f pe ∆0, are loc
Z b Z b
00 2 00 2
[g (x)] dx ≥ [scompl (f ; x)] dx, (59)
a a
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31. Pentru orice funcţie g ∈ C 2[a, b] care interpolează f pe ∆0, are loc
Z b Z b
00 2 00 2
[g (x)] dx ≥ [scompl (f ; x)] dx, (59)
a a
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31. Pentru orice funcţie g ∈ C 2[a, b] care interpolează f pe ∆0, are loc
Z b Z b
00 2 00 2
[g (x)] dx ≥ [scompl (f ; x)] dx, (59)
a a
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
ı̂n care capetele sunt noduri duble. Aceasta ı̂nseamnă că ori de câte ori interpolăm pe
∆0, interpolăm valorile funcţiei pe punctele interioare, iar la capete valorile funcţiei şi ale
derivatei. Prima teoremă se referă la funcţii spline cubice complete scompl (f ; ·).
Teorema 31. Pentru orice funcţie g ∈ C 2[a, b] care interpolează f pe ∆0, are loc
Z b Z b
00 2 00 2
[g (x)] dx ≥ [scompl (f ; x)] dx, (59)
a a
– Typeset by FoilTEX – 70
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
Folosim notaţia prescurtată scompl = s. Teorema rezultă imediat, dacă arătăm că
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
Folosim notaţia prescurtată scompl = s. Teorema rezultă imediat, dacă arătăm că
Z b Z b Z b
00 2 00 00 2 00 2
[g (x)] dx = [g (x) − s (x)] dx + [s (x)] dx. (60)
a a a
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
Folosim notaţia prescurtată scompl = s. Teorema rezultă imediat, dacă arătăm că
Z b Z b Z b
00 2 00 00 2 00 2
[g (x)] dx = [g (x) − s (x)] dx + [s (x)] dx. (60)
a a a
Aceasta implică imediat (59) şi faptul că egalitatea ı̂n (59) are loc dacă şi numai dacă
g 00(x) − s00(x) ≡ 0, din care integrând de două ori de la a la x şi utilizând proprietăţile
de interpolare ale lui s şi g ı̂n x = a se obţine g(x) = s(x).
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
Folosim notaţia prescurtată scompl = s. Teorema rezultă imediat, dacă arătăm că
Z b Z b Z b
00 2 00 00 2 00 2
[g (x)] dx = [g (x) − s (x)] dx + [s (x)] dx. (60)
a a a
Aceasta implică imediat (59) şi faptul că egalitatea ı̂n (59) are loc dacă şi numai dacă
g 00(x) − s00(x) ≡ 0, din care integrând de două ori de la a la x şi utilizând proprietăţile
de interpolare ale lui s şi g ı̂n x = a se obţine g(x) = s(x). Relaţia (60) este echivalentă
cu Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx = 0. (61)
a
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţie.
Folosim notaţia prescurtată scompl = s. Teorema rezultă imediat, dacă arătăm că
Z b Z b Z b
00 2 00 00 2 00 2
[g (x)] dx = [g (x) − s (x)] dx + [s (x)] dx. (60)
a a a
Aceasta implică imediat (59) şi faptul că egalitatea ı̂n (59) are loc dacă şi numai dacă
g 00(x) − s00(x) ≡ 0, din care integrând de două ori de la a la x şi utilizând proprietăţile
de interpolare ale lui s şi g ı̂n x = a se obţine g(x) = s(x). Relaţia (60) este echivalentă
cu Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx = 0. (61)
a
– Typeset by FoilTEX – 71
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
(62)
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx =
a
(62)
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx =
a
b Z b
00 0 0 000 0 0
= s (x)[g (x) − s (x)] −
s (x)[g (x) − s (x)]dx = (62)
a a
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx =
a
b Z b
00 0 0 000 0 0
= s (x)[g (x) − s (x)] −
s (x)[g (x) − s (x)]dx = (62)
a a
Z b
000 0 0
=− s (x)[g (x) − s (x)]dx.
a
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Integrând prin părţi şi ţinând cont că s0(b) = g 0(b) = f 0(b) şi s0(a) = g 0(a) =
f 0(a) se obţine
Z b
00 00 00
s (x)[g (x) − s (x)]dx =
a
b Z b
00 0 0 000 0 0
= s (x)[g (x) − s (x)] −
s (x)[g (x) − s (x)]dx = (62)
a a
Z b
000 0 0
=− s (x)[g (x) − s (x)]dx.
a
– Typeset by FoilTEX – 72
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 73
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Z b n−1 Z xν+1
000 0 0 000 0 0
X
s (x)[g (x) − s (x)]dx = s (xν + 0) [g (x) − s (x)]dx =
a ν−1 xν
– Typeset by FoilTEX – 73
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Z b n−1 Z xν+1
000 0 0 000 0 0
X
s (x)[g (x) − s (x)]dx = s (xν + 0) [g (x) − s (x)]dx =
a ν−1 xν
n−1
000
X
= s (xν+0)[g(xν+1) − s(xν+1) − (g(xν ) − s(xν ))] = 0
ν=1
– Typeset by FoilTEX – 73
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Z b n−1 Z xν+1
000 0 0 000 0 0
X
s (x)[g (x) − s (x)]dx = s (xν + 0) [g (x) − s (x)]dx =
a ν−1 xν
n−1
000
X
= s (xν+0)[g(xν+1) − s(xν+1) − (g(xν ) − s(xν ))] = 0
ν=1
căci atât s cât şi g interpolează f pe ∆. Aceasta demonstrează (61) şi deci şi teorema.
– Typeset by FoilTEX – 73
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Z b n−1 Z xν+1
000 0 0 000 0 0
X
s (x)[g (x) − s (x)]dx = s (xν + 0) [g (x) − s (x)]dx =
a ν−1 xν
n−1
000
X
= s (xν+0)[g(xν+1) − s(xν+1) − (g(xν ) − s(xν ))] = 0
ν=1
căci atât s cât şi g interpolează f pe ∆. Aceasta demonstrează (61) şi deci şi teorema.
– Typeset by FoilTEX – 73
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Teorema 33.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţia este analoagă cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou căci
s00(b) = s00(a) = 0.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţia este analoagă cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou căci
s00(b) = s00(a) = 0.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţia este analoagă cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou căci
s00(b) = s00(a) = 0.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţia este analoagă cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou căci
s (b) = s00(a) = 0.
00
Deci, ı̂ntr-un anumit sens, spline-ul cubic natural este cel mai neted interpolant.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Demonstraţia este analoagă cu a teoremei 31, deoarece (60) are loc din nou căci
s (b) = s00(a) = 0.
00
Deci, ı̂ntr-un anumit sens, spline-ul cubic natural este cel mai neted interpolant.
– Typeset by FoilTEX – 74
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
– Typeset by FoilTEX – 75
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Proprietatea exprimată ı̂n teorema 33 stă la originea numelui de spline. Un spline este
o vergea flexibilă folosită pentru a desena curbe. Dacă forma sa este dată de ecuaţia
y = g(x), x ∈ [a, b] şi dacă spline-ul trebuie să treacă prin punctele (xi, gi), atunci se
presupune că spline-ul are o formă ce minimizează energia potenţială
– Typeset by FoilTEX – 75
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Proprietatea exprimată ı̂n teorema 33 stă la originea numelui de spline. Un spline este
o vergea flexibilă folosită pentru a desena curbe. Dacă forma sa este dată de ecuaţia
y = g(x), x ∈ [a, b] şi dacă spline-ul trebuie să treacă prin punctele (xi, gi), atunci se
presupune că spline-ul are o formă ce minimizează energia potenţială
b
[g 00(x)]2dx
Z
,
a (1 + [g 0(x)]2)3
– Typeset by FoilTEX – 75
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Proprietatea exprimată ı̂n teorema 33 stă la originea numelui de spline. Un spline este
o vergea flexibilă folosită pentru a desena curbe. Dacă forma sa este dată de ecuaţia
y = g(x), x ∈ [a, b] şi dacă spline-ul trebuie să treacă prin punctele (xi, gi), atunci se
presupune că spline-ul are o formă ce minimizează energia potenţială
b
[g 00(x)]2dx
Z
,
a (1 + [g 0(x)]2)3
pentru toate funcţiile g supuse aceloraşi restricţii. Pentru variaţii lente ale lui g (kg 0k∞
1) aceasta aproximează bine proprietatea de minim din teorema 33.
– Typeset by FoilTEX – 75
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Proprietatea exprimată ı̂n teorema 33 stă la originea numelui de spline. Un spline este
o vergea flexibilă folosită pentru a desena curbe. Dacă forma sa este dată de ecuaţia
y = g(x), x ∈ [a, b] şi dacă spline-ul trebuie să treacă prin punctele (xi, gi), atunci se
presupune că spline-ul are o formă ce minimizează energia potenţială
b
[g 00(x)]2dx
Z
,
a (1 + [g 0(x)]2)3
pentru toate funcţiile g supuse aceloraşi restricţii. Pentru variaţii lente ale lui g (kg 0k∞
1) aceasta aproximează bine proprietatea de minim din teorema 33.
– Typeset by FoilTEX – 75
Radu Tiberiu Trı̂mbiţaş Interpolare
Bibliografie
– Typeset by FoilTEX – 76