Sunteți pe pagina 1din 30

Aspecte privind relatia politica

fiscal-bugetara - crestere economica

Nov 2018

Ionut Dumitru*
Presedinte Consiliul Fiscal, Profesor ASE Bucuresti si Economist-sef Raiffeisen Bank

*Parerile exprimate sunt pareri personale ale autorului si nu implica institutiile cu care acesta este asociat
Rolul politicii fiscal-bugetare*

Functii ale politicii fiscale (Musgrave, 1959):


1. stabilizarea ciclului economic (politica fiscala contraciclica)
2. stimularea cresterii economice pe termen lung (engl. “growth
friendly fiscal policy”)
3. redistributie si sustinerea unei cresteri economice incluzive.

* politica fiscal-bugetara = politica fiscala


1. Rolul politicii fiscale in stabilizarea ciclului
economic

• Stabilizarea ciclului economic prin politici discretionare si stabilizatori


automati.

• Politica fiscala discretionara are un rol mai puternic cand politica


monetara are constrangeri, sectorul financiar este slab si economia este in
recesiune adanca si prelungita (Christiano, Eichenbaum, and Rebelo, 2011,
Woodford, 2011, Jorda and Taylor, 2016).

• In faza ascendenta, stabilizatorii automati ar trebui sa fie suficienti.


Masurile discretionare ar trebui utilizate doar in situatii speciale.

• Interventia este conditionata de existenta spatiului fiscal: capacitatea


Guvernului de a implementa stimuli fiscali (reduceri de taxe si/sau cresteri
de cheltuieli) in conditiile pastrarii accesului la pietele financiare si
prezervarii sustenabilitatii datoriei publice (IMF, 2017).
2 situatii particulare relevante pentru Romania

Caz particular 1 – politica fiscala prociclica in faza ascendenta a


ciclului economic
• Stimulul fiscal discretionar este mentinut desi trebuia retras.
• Se utilizeaza inutil spatiul fiscal disponibil si apar dezechilibre macroeconomice.
• Accentueaza faza de boom economic.

Caz particular 2 – politica fiscala prociclica in faza descendenta a


ciclului economic
• nu au fost create “buffere” suficiente in vremurile bune si spatiul fiscal a
fost epuizat atunci.
• implementarea unor politici prociclice in faza ascendenta nu lasa optiunea
unei politici contraciclice in faza descendenta.
• accentueaza recesiunea.
Amplitudine foarte mare a ciclului economic in Romania
Output gap (deviatia PIB de la potential, % din PIB potential)
15
Zona euro Ungaria
Polonia Romania

10

-5

-10

2014
2015
2016
2017
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
Sursa: Estimari ale autorului 2013
Output gap-ul este determinat pe baza unui filtru Hodrick-Prescott
Politica fiscala discretionara exacerbeaza fluctuatiile
ciclului economic
14 5
Impuls fiscal primar (cresterea deficitului structural primar, % din PIB, axa din
dreapta) 4
10 Output gap (% din PIB potential)
3
6 2

1
2
0
-2
-1

-6 -2

-3
-10
-4

-14 -5
2009
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008

2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Sursa: Estimari ale autorului
Politica fiscala prociclica cvasi-permanenta
Impuls fiscal primar (modificarea deficitului structural primar (% din PIB)
5.0 II. Politica anticiclica, output gap negativ, I. Politica prociclica, output gap pozitiv,
impuls fiscal primar pozitiv impuls fiscal primar pozitiv 2008
4.0

3.0 2006

2016
2.0 2017
2007

2000 2004
1.0 2003

2001 2015 2009


0.0 2002 2005
2014 Output gap (% din PIB potential)
1999 2012
-1.0

2013
-2.0

2011
-3.0

-4.0
2010
III. Politica prociclica, output gap negativ, IV. Politica anticiclica, output gap pozitiv,
-5.0 impuls fiscal primar negativ impuls fiscal primar negativ
-10.0 -5.0 0.0 5.0 10.0 15.0

Sursa: Estimari ale autorului


Politica fiscala anticiclica stimuleaza cresterea economica pe termen lung, iar politica
fiscala prociclica o inhiba (Aghion and Marinescu, 2007; Aghion, Hemous, and Kharroubi,
2009), in special in tarile cu intermediere financiara scazuta.
Romania are stabilizatori automati slabi
Semielasticitatea deficitului bugetar la output-gap
0.7
0.65
0.65 0.62
0.61 0.60
0.59 0.59
0.6 0.58 0.57
0.55
0.55 0.54 0.54
0.53 0.52 0.52
0.51 0.50
0.49 0.48 0.48
0.5 0.48 0.47
0.46
0.45 0.44
0.45 0.43
0.41
0.39
0.4 0.38

0.35 0.34
0.31
0.3

0.25

0.2

Luxemburg

Lituania

Romania
Germania

Ungaria

Bulgaria
Olanda

Austria

Spania

Irlanda

Cehia
Finlanda

Italia

Polonia

Zona euro

Estonia
Danemarca

Belgia

Franta

UK

Portugalia

Grecia

Slovacia

Letonia
Suedia

Cipru

UE

Slovenia

Malta
Croatia
Sursa: Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology

• Capacitate redusa de stabilizare automata a ciclului economic;


• Utilizarea politicilor discretionare pentru stabilizarea ciclului economic este necesara, dar
trebuie sa existe spatiu fiscal.
Prociclicitatea politicii fiscale conduce la
volatilitate mare in cresterea economica
7

Deviatia standard a cresterii economice


IE
6 EE LV

LT
5

GR
RO
4
BG
SK HR
LUFI SI
CY MT
CZ 3
HU
ES
SE PT
NL
DE
2 DK IT
ATPL UK
BE FR

1
-0.1 0.0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 0.8
Corelatia dintre impulsul fiscal primar si output gap (prociclicitate politica fiscala)
Sursa: estimari ale autorului
Date pentru perioada 1995-2017

• Romania a avut in perioada 1995-2017 una dintre cele mai prociclice politici fiscale la nivel
european, anuland astfel actiunea benefica a stabilizatorilor automati si exacerband
fluctuatia ciclului economic (volatilitate mare in cresterea economica).
Prociclicitatea politicii fiscale are impact negativ
asupra cresterii economice pe termen lung
Perioada 1995-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE
Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.26 2.17 -1.26 -0.12 0.44 0.19
Medie deficit structural (% din PIB) -3.31 -0.97 -4.09 -5.05 -2.85 -2.90
Medie crestere economica (%) 3.10 2.99 4.01 2.35 1.53 1.76
Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 4.11 3.55 1.64 2.66 1.75 1.69
Crestere economica standardizata cu dev. standard 0.75 0.84 2.45 0.88 0.87 1.04
Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.59 0.18 0.14 0.16 0.41 0.33

Perioada 2000-2017 Romania Bulgaria Polonia Ungaria Zona euro UE


Medie deficit structural primar (% din PIB) -1.51 1.15 -1.66 -0.79 0.17 -0.14
Medie deficit structural (% din PIB) -3.21 -0.33 -4.07 -4.88 -2.73 -2.85
Medie crestere economica (%) 3.97 3.69 3.69 2.28 1.31 1.55
Volatilitate crestere economica (Deviatia standard) 3.75 2.93 1.59 2.85 1.85 1.79
Crestere economica standardizata cu dev. standard 1.06 1.26 2.31 0.80 0.70 0.86
Prociclicitate primara (coef. de corelatie impuls fiscal primar - output gap) 0.63 0.16 0.21 0.15 0.37 0.26

Sursa: Estimari ale autorului


• Deficitele mari nu reprezinta o solutie panaceu pentru cresterea economica pe termen lung.

• Prociclicitatea politicii fiscale creeaza volatilitate mare in cresterea economica si nu ajuta


procesul de convergenta reala pe termen lung (Badinger, 2012) – multiplicatorii fiscali
sunt mai puternici in faza descendenta a ciclului economic.
2. Rolul politicii fiscale in stimularea cresterii economice

• Stabilitatea macroeconomica (inclusiv cea fiscala) este o preconditie


obligatorie pentru cresterea economica sustenabila pe termen lung.

• Politica fiscala poate influenta si cresterea economica potentiala pe termen


lung si nu doar fluctuatiile ciclice (Tanzi and Zee, 1997, Barbiero and
Cournede, 2013) – engl. “growth friendly fiscal policy”

• Impact direct asupra cresterii economice – prin impactul asupra


productivitatii si investitiilor (Gemmel and all, 2016);

• Impact indirect asupra cresterii economice - stimul fiscal temporar care sa


amplifice impactul pozitiv al reformelor structurale si sa diminueze
costul pe termen scurt al acestora (Banerji and all, 2017). Stimulul fiscal
este conditionat insa de credibilitatea angajamentului pentru reforme
structurale si de prudenta fiscala.
Sustenabilitatea finantelor publice este o preconditie
pentru cresterea economica sustenabila

Deficitele bugetare mari si politicile prociclice pot conduce la inflatie,


dobanzi mari si deteriorarea balantei de plati, cu efecte negative asupra
cresterii economice (Fatas and Mihov, 2012).

Un nivel ridicat (peste un anumit prag) al datoriei publice are un impact


negativ asupra cresterii economice (Krugman, 1988):
– Ceccheti and all (2011) determina acest prag la 85% din PIB pentru tarile OECD
– Rogoff and Reinhart (2010) determina un prag de 90% din PIB pentru tarile
dezvoltate.
– Pentru tarile emergente, acest prag este mult mai mic.
– Pattilo and all (2011), determina aces prag mediu la 35-40% din PIB.
– Chudik and all (2017), estimeaza pragul intre 30-60% din PIB.

– Pragul critic estimat de catre BNR (2015) este intre 40% si 45% din PIB (depasirea
acestuia determina o crestere a probabilitatii de recesiune la peste 50%).
Datoria publică în România şi ţările membre UE
200

180

160

140

120

100

80
Criteriul Maastrich (60% din PIB)
60

40

20

LV

PT
CY
FI

BE
IT
CZ

IE
BG

FR
MT
LT
LU

HR

GR
SK
DK

AT
PL
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009

SE

UK
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002

2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017

DE
HU
EE

EU

ES
SL
RO

EA
NL
Romania Tari membre UE - 2017

Datorie publica bruta in 2017 (% din PIB) Datorie publica bruta (% din PIB) Datorie publica neta (% din PIB)

Sursa: Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional


Ponderea expunerii bancilor fata de sectorul guvernamental (% din total active bancare, Dec 2017)

30
25 22.3
20
15
10
5
0
Portugal
Romania

Bulgaria

Finland
Greece

Latvia
Sweden
Cyprus
Hungary

Poland

Belgium

Austria

Lithuania

Luxembourg
Italy

Slovakia

Estonia
Czech Republic

France

Denmark
Slovenia

Spain

Germany

Netherlands

Malta

United Kingdom
Croatia

Ireland
Sursa: ECB
Sold cont Trezoreria Statului la BNR (% din PIB, sfarsitul perioadei)
7%
6.2% 6.2%
6%
5.3%
4.9% 4.8%
5%
4.2%
4%

3% 2.8% 2.6% 2.4% 2.4%


2.1% 2.0%
2%
1.4%
1%
0.3%
0%
2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

Sursa: BNR, Eurostat


Cum ar trebui sa arate o politica fiscala “prietenoasa” cu
cresterea economica pe termen lung?
• Venituri bugetare:
– Accent mai mare pe impozite indirecte (TVA, accize), impozit pe
proprietate/avere/venit si taxe de mediu;
– Accent mai redus pe impozit pe profit si contributii sociale;
– Imbunatatirea colectarii veniturilor bugetare;
– Largirea bazei de impozitare, eliminarea exceptiilor si a regimurilor preferentiale;
– Imbunatatirea administrarii veniturilor bugetare, reducerea poverii administrative.

• Cheltuieli bugetare:
– Rationalizarea facturii de salarii si a cheltuielilor cu bunurile si serviciile;
– Tintire mai buna a asistentei sociale si reducerea subventiilor;
– Cresterea eficientei cheltuirii banilor publici;
– Reforma companiilor de stat ineficiente;
– Generalizarea principiului contributivitatii in materie de pensii si asigurarea
sustenabilitatii acestora;
– Alocarea resurselor catre cheltuieli care sa stimuleze cele 3 motoare ale cresterii
economice pe termen lung: capitalul fizic si uman, forta de munca si productivitatea.
– Cresterea investitiilor publice (inclusiv imbunatatirea eficientei acestora).
– Stimularea demografiei si a ratei de angajare a fortei de munca, imbunatatirea
accesului la sanatate si educatie.
– Stimularea inovatiei/cercetarii dezvoltarii.
Impactul unei cresteri de venituri/cheltuieli bugetare
asupra cresterii economice pe termen lung

Sursa: Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and


Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth

• O crestere a incasarilor din impozit pe profit (CIT) si contributii la asigurarile sociale are un impact negativ
asupra cresterii economice pe termen lung. O crestere a incasarilor din taxe pe consum, taxe pe
proprietate si impozit pe venit (PIT) are un impact nesemnificiativ asupra cresterii economice pe termen
lung.

• O crestere a cheltuielilor de investitii are un impact pozitiv asupra cresterii economice pe termen lung. O
crestere a cheltuielilor de personal are un impact nesemnificativ asupra cresterii economice pe termen
lung. O crestere a transferurilor (asistentei sociale) si a consumului public (bunuri si servicii) are un
impact negativ asupra cresterii economice pe termen lung.
Ajustarea facturii sociale din perioada crizei a
fost reversata
Structura cheltuielilor bugetare in Romania (% din total cheltuieli, metodologia nationala, cash)
100.0%

90.0% 3.1%
4.0% 5.0% 4.5% 3.9% 4.1%
1.9% 4.3% 5.2%
3.7%
80.0% 18.3% 12.2%
20.0% 16.8% 14.6% 14.5% 17.1% 9.7%
17.1% 16.4%
70.0%
14.6% 16.9% 14.7% Alte cheltuieli
17.3% 17.8% 17.5% 16.6%
60.0% 17.8% 15.4% 16.6%
Dobanzi

50.0% Investitii totale


Bunuri si servicii
40.0% 33.0% 33.8% 33.5%
28.5% 31.6% 31.5% 31.2% Asistenta sociala
28.0% 33.0% 32.2%
30.0% Cheltuieli de personal

20.0%

22.0% 24.0% 24.2% 22.3% 23.6% 25.2%


10.0% 18.7% 19.6% 21.4% 21.4%

0.0%
2004 2008 2009 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017
Sursa: Ministerul de Finante

• Dinamica structurii cheltuielilor bugetare este una neprietenoasa cu cresterea economica pe termen
lung - pondere mare si in crestere a cheltuielilor neproductive si scaderea puternica a cheltuielilor
productive (investitii).
Anvelopa salariala in sectorul public este la maxime
istorice
Dinamica anvelopei salariale in sectorul public (% din PIB, ESA2010)
12

11
11 10.810.9
10.4
10.1
10 9.8
9.6
9.4
9.2
9
9 8.7
8.5
8.3
8.1 8.1 8.1 8.1
7.9 7.9 7.8 7.9 7.8
8

7
6.6
6.4

6 5.8
5.4

5
1996

2015
1995

1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014

2016
2017

2019f
2020f
2018e
Sursa: AMECO, proiectii ale Comisiei Europene
Ponderea facturii sociale in PIB si in total
cheltuieli bugetare este la maxime istorice
25 93%
Asistenta sociala (% din PIB, ESA2010)
Salarii (% din PIB, ESA2010)
Cheltuieli sociale (% din cheltuielile totale, ESA2010, axa din dreapta) 88%
Cheltuieli sociale (% din veniturile fiscale, ESA2010, axa din dreapta)

20 83%

78%
11.8
12.1 10.7 10.7
12.8
15 9.9 10.8 73%
10.6
8.7 8.9 11.9
10.3 9.7 9.3 9 11.2 10.7 10.5 10.6
9.7 8.8 68%
8.5
9.2 9 10.6
10 9.4 63%

58%

10.8 10.9 11
5 9.4 10.1 10.4 9.6 9.8 53%
8.5 8.7 9.2 9
8.1 7.9 8.3 8.1 8.1 7.9 7.8 8.1 7.9 7.8
6.6 6.4
5.4 5.8 48%

0 43%
1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018e 2019f 2020f

Sursa: Eurostat, AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene


Investitiile publice au atins un nivel foarte scazut
Dinamica investitiilor publice (% din PIB)
7.5

6.5
6.5
6.1
5.8 5.7
5.5
5.5 5.2 5.3

4.8
4.5 4.4
4.5
4.1
3.9
3.5 3.6
3.4
3.5 3.2

2.7 2.8 2.8 2.8 2.8 2.9


2.6 2.6
2.5

1.8
1.6
1.5
2011
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010

2012
2013
2014
2015
2016
2017

2019f
2020f
2018e
Sursa: AMECO, Proiectii ale Comisiei Europene
1
2
4
5

0
3
6
Ireland
Portugal

1.8 1.8
2
Spain

2
Italy
Belgium
Bulgaria
Germany
Malta

2.2 2.2 2.2 2.3


Euro area
Romania
United Kingdom
European Union
Croatia
Cyprus
2.6 2.6 2.6 2.7 2.7 2.7

Austria
Slovenia
Lithuania
Slovakia
3.1 3.1 3.2 3.2

Czech Republic
France
Netherlands
Denmark
3.4 3.4 3.4 3.5

Poland
3.8

Luxembourg
Finland
4.1 4.1

Greece
Latvia
Hungary
4.4 4.4 4.5
Investitii publice (% din PIB, ESA2010, 2017)

Sweden
4.6

Estonia
5.4

Sursa: AMECO
Structura veniturilor bugetare a devenit in ultimii ani mai
neprietenoasa cresterii economice pe termen lung
Ponderea veniturilor fiscale prietenoase si neprietenoase cu cresterea economica pe termen lung (% din veniturile fiscale, metodologia
nationala)
56%
Ponderea taxelor "neprietenoase" cresterii economice
54% pe termen lung (pondere mare/mica=negativ/pozitiv) 53.6%
52.7% 52.3%
52.1% 52.0% 52.3%
Ponderea taxelor "prietenoase" cresterii economice pe 51.4%
52%
termen lung (pondere mare/mica=pozitiv/negativ) 50.6%
50% 49.3% 49.4%
48.0%
48% 47.4%
46.9%
46.3% 46.0%
46% 45.3% 45.6%
44.4% 44.1% 44.2% 44.2% 44.5%
44%

42% 40.8%
40.6%
40.1%
39.7%
40% 38.9% 38.7%
38.2%
38% 37.2%

36%
2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018p

Nota: Taxe “neprietenoase” cresterii economice pe termen lung – impozit pe profit si


contributii la asigurarile sociale; taxe “prietenoase” – impozit pe venit, impozite indirecte
(TVA, accize), impozite pe proprietate, taxe de mediu.
Sursa: Ministerul de Finante
Veniturile fiscale sunt la minime istorice…
37
Venituri fiscale (% din PIB, ESA2010) Total venituri bugetare (% din PIB, ESA2010)

35 35
34.6 34.5 33.9
33.8 33.6
33.1 33.6
33 32.9 33
33.2
32.4 32.6 32.3 32.4
32.1 31.6
31.2 32.2
30.7 31.7
31
30 30.5 30.5
29.4 29.1 28.928.7
28.8
29 28.4 28.3 28.2 28.0
27.927.7 27.8
27.6
27.3 27.2 27.327.4
27 26.4 26.6
26.2
25.9 25.8

25
1997

2002
1995
1996

1998
1999
2000
2001

2003
2004
2005
2006
2007
2008
2009
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
Sursa: AMECO
22
27
32
37
42
47
48
France
Denmark

47.2
Belgium
46.2
Sweden
44.5
Finland
Italy
Austria
43.1 42.5 42.5
42

Greece
Euro area
European Union ex UK
41.3 40.9

Germany
European Union
Luxembourg
40.5 40 39.9

Netherlands
39.2

Hungary
38.4 38

Croatia
Portugal
Slovenia
37.1 36.5

Czech Republic
United Kingdom
…si sunt foarte mici la nivel european

Poland
35.4 35.1 35.1

Cyprus
Ponderea veniturilor fiscale in PIB (ESA2010, 2017)

Spain
34.4 34.3

Estonia
Malta
33.7 33.3

Slovakia
32.8

Latvia
31.5

Lithuania
Bulgaria
30 29.9

Romania
25.8

23

Ireland
Sursa: AMECO
Gap-ul de TVA (% din obligatia de plata la TVA, 2016)

40
35.9
35
29.2
30
25.9
24.5 25.7
25
20.8
20

15 13.3 13.6 14.2


11.2 11.3 11.7 11.9 12.3
9.4 9.7 10.2
10 7.3 8.0 8.0 8.5
6.8
4.0 4.7
5 2.7 2.7
0.9 1.1 1.2
0
Sweden

Latvia

Lithuania

Greece
Romania
Cyprus

Bulgaria

Slovakia
Luxembourg

Austria

Portugal

United Kingdom

Hungary

Poland

Italy
Estonia

Finland

Belgium

France
Denmark

Czech Republic
Spain
Malta
Netherlands

Slovenia

Germany

EU average
Croatia

Ireland

Sursa: Study and Reports on the VAT Gap in the EU-28 Member States: 2018 Final Report, TAXUD/2015/CC/131
Studiu de caz – colectarea taxelor si impozitelor in
Bulgaria vs Romania

% din PIB, 2017 Cote impozitare, %, 2017


Bulgaria Romania Bulgaria Romania
Venituri bugetare totale 36.1 30.5
Venituri fiscale (din taxe si impozite) 29.8 25.7
TVA 9.3 6.2 20 19
Accize 4.9 3.2
Impozit pe venit populatie 3.4 3.6 10 16
Impozit pe profit firme 2.3 1.7 10 16
Contributii de asigurari sociale 8.6 9.3 32.4 (25.8 la PFA), plafon la 2.5 salarii medii brute 39.35 (16% la PFA), fara plafon
Venituri nefiscale 4.2 2.6

TVA necolectat la buget (% din obligatia totala de plata la TVA)


Bulgaria Romania
2016 13.56% 35.88%
Daca Romania ar fi avut rata de colectare la TVA similara cu a Bulgariei
in 2016, veniturile din TVA ar fi fost cu 2.25% din PIB mai mari (17 mld
ron sau 3.8 mld euro)

Sursa: AMECO, Eurostat, Comisia Europeana, calculele autorului


Soldul structural al bugetului public şi al contului curent în țările membre UE
în anii 2008 şi 2018

-15 -10 -5 0 5 -6 -4 -2 0 2 4
SE LU 10 15
DE IE MT
AT NL
DK 5 NL
Sold al contului curent in 2008 (% din PIB)

10

Sold al contului curent in 2018 (% din PIB)


DK DE
MTFR FI
CZ 0 SL LU
IT
BE SE
UKSL 5
ITEE ATHR
IE SK
PL
HU -5 HU ES FI BG CZ
EE PT
BE
HRES PL
FR SK GR
RO LT 0
PT -10 RO LV
LV UK
GR CY
LT -15 -5
CY
Zona de BG Zona de
-20
vulnerabilitati vulnerabilitati -10
ridicate ridicate
-25
Sold structural al bugetului public in 2008 (% din PIB) -15
Sold structural al bugetului public in 2018 (% din PIB)

Susa: Ameco – Prognoze ale Comisiei Europene din luna mai 2018
Necesarul net de finanţare al ţării, pe sectoare (public şi privat)
10

-5

-10

-15
1996

1997

1998

2001

2002

2006

2007

2010

2011

2012

2015

2016
1995

1999

2000

2003

2004

2005

2008

2009

2013

2014

2017
Necesar de finantare al sectorului public (% din PIB) Necesar de finantare al sectorului privat (% din PIB)
Necesar de finantare al economiei (% din PIB) Sold cont curent (% din PIB)

Sursa: Eurostat, Institutul Naţional de Statistică


3. Rolul politicii fiscale în susţinerea unei creşteri economice
incluzive
45

40

35

30

25

20

15

10

0
LV

LV
PT

PT
CY

FI

FI
CY
CZ

BE
CZ
BE
BG

IE
MT

BG

IE
IT
IT

MT
FR

FR
HR
LT

HR

LT
LU

PL
AT

LU

PL
GR

SK

GR

AT

SK
DK

DK
UK
UK

SE
SE

DE
DE

HU

HU
EU

EU
EE
EE
ES

SL

ES

SL
RO
RO

EA

EA

NL
NL

Rata saraciei in 2017 (in %, dupa toate transferurile sociale) Coeficientul Gini in 2017 (dupa toate transferurile sociale)

Ratei sărăciei = ponderea persoanelor al căror venit disponibil echivalent este sub pragul de 60% din mediana venitului
disponibil echivalent la nivelul populaţiei.
Coeficientul Gini – indică de câte ori veniturile din quintila 5 (ale celor mai bogate persoane) sunt mai mari decât
veniturile din quintila 1 (ale celor mai sărace persoane)
Sursa: Eurostat
Bibliografie
1. Aghion, P., Hemous, D., & Kharroubi, E. (2009). Credit constraints, cyclical fiscal policy and industry growth (No. w15119). National
Bureau of Economic Research.
2. Aghion, P., Marinescu, I., (2007). Cyclical Budgetary Policy and Economic Growth: What Do We Learn from OECD Panel Data?. NBER
Macroeconomics annual, 22, 251-297.
3. Badinger, H. (2012). Cyclical expenditure policy, output volatility and economic growth. Applied Economics, 44(7), 835-851.
4. Banerji, A., Crispolti, M. V., Dabla-Norris, M. E., Ebeke, M. C. H., Furceri, D., Komatsuzaki, M. T., & Poghosyan, M. T. (2017). Labor and
Product Market Reforms in Advanced Economies: Fiscal Costs, Gains, and Support. International Monetary Fund.
5. Barbiero, O., & Cournède, B. (2013). New econometric estimates of long-term growth effects of different areas of public spending.
6. BNR, Raport de stabilitate financiara, 2015.
7. Cecchetti, S. G., Mohanty, M. S., & Zampolli, F. (2011). The real effects of debt.
8. Christiano, L., Eichenbaum, M., & Rebelo, S. (2011). When is the government spending multiplier large?. Journal of Political Economy,
119(1), 78-121.
9. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150.
10. Chudik, A., Mohaddes, K., Pesaran, M. H., & Raissi, M. (2017). Is there a debt-threshold effect on output growth?. Review of
Economics and Statistics, 99(1), 135-150.
11. Fatás, A., & Mihov, I. (2012). Fiscal policy as a stabilization tool.
12. Gemmell, N., Kneller, R., & Sanz, I. (2016). Does the Composition of Government Expenditure Matter for Long‐Run GDP Levels?.
Oxford Bulletin of Economics and Statistics, 78(4), 522-547.
13. IMF Fiscal Monitor: Achieving More with Less, April 2017.
14. IMF, Regional Economic Issues, IMF, 2015, Central, Eastern, and Southeastern Europe - Reconciling Fiscal Consolidation and Growth
15. Jordà, Ò., & Taylor, A. M. (2016). The time for austerity: estimating the average treatment effect of fiscal policy. The Economic Journal,
126(590), 219-255.
16. Krugman, P. (1988). Financing vs. forgiving a debt overhang. Journal of development Economics, 29(3), 253-268.
17. Mourre, G., Astarita, C. and Princen, S., 2014. Adjusting the budget balance for the business cycle: the EU methodology (No. 536).
Directorate General Economic and Financial Affairs (DG ECFIN), European Commission.
18. Musgrave, R. A. (1959). Theory of public finance; a study in public economy.
19. Pattillo, C., & Ricci, L. A. (2011). External debt and growth. Review of Economics and Institutions, 2(3), 30.
20. Reinhart, C. M., & Rogoff, K. S. (2010). Growth in a Time of Debt. American Economic Review, 100(2), 573-78.
21. Tanzi, V., & Zee, H. H. (1997). Fiscal policy and long-run growth. Staff Papers, 44(2), 179-209.
22. Woodford, M. (2011). Simple analytics of the government expenditure multiplier. American Economic Journal: Macroeconomics, 3(1),
1-35.

S-ar putea să vă placă și