•

de cinema
şi economia
de piaţă

..-

.
c1nem
de - opoziţie •
„

•

ElLoc
,,Bomba"
unui ~x-politici~n
bandonind scena politică , Virgil
Andrei Vâtă (regizor de teatru.
A absolvent însă al secţiei „ regie de
film" a fostului IATC) a repurtat
un unanim succes la Gala natio-
nală a recitalurilor dramatice de
la Bacău (care. anul acesta, a
găzdu it în paralel ş i reul'!iunea nationată a •
criticilor de teatru) . După ce. timp de trei zile, ' ant acestui concurs sporUv i s·a alăturat şi un
spectatorii, inclusiv crontcarii şi membrii ju-
ri ului, au fost stresaţi (citeva actriţe hipersen-
sibile chiar terorizate) de prezenta 'Persuasivă
- pretutindeni, la hotel. în foaier, în lojă - a
unui ..straniu nebun", acesta avea să treacă
0 1
~~~:.'ii ~nr~~:!rnşi~~tar ::i::: .?!n!~~i ~
Pirandello ş i versul lui Nichita Stănescu . Lait-
motiv. nebunia, o descătuşare a conştiintetor!
Insolitul recital este rezultatul muncii asidui
desfăşurate la teatrul din Turda de Virgil An-
drei Vătă cu „ mini-academia" sa de acto-
ri-student i care joacă şi I nvală după metoda
seif-controlului oierit de înregistrările video
realizate î n timpul evol~iei lor în repetiţi i sau
spectacole. Actorul-performer al happe-
ning-ului băcăuan se numeşte Radu Botar.
are 28 de ani, dintre care 10 de experientă
teatrală . şi merită să stea şi în atenţia regizo-
rilor de 1ilm. •
Zbor liber
m primii la redjlcţie. ·d.in partea
~peratorului şei Mircea Mladin, o
A
interesantă relatare a perticip;i rii
sale în juriul celei de a 8-a ed~l i a
festivalului Internaţional . Film de
voi li bre", de la Saint Hilaire du
T ouvet, din care reproducem:
„q mică localitate de munte din Franţa, s1·
tuală pe un platou lngust ce se întinde sub
Din sumar
Nr. 811991
Bloc notea
·Dialog cu cititorii
s.ia de clneQMI
,1 economia de pll4i
ln premieri: Suflet sălbatic. Brazil,
Undeva în est, Kilometrul 36
Fntlvalurt Pesaro - Un cinema de
opoziţie
Noul Cinema lanse ază noi voci în
critica de film
Mlll'lane NlcolHCO Fasclna\•a divei
Ştiţi ce înseamnă casting? - - tate - iniţierea cvasi teoretică, cvasi
Azi, elesint vedete: Mathilda May
Am mal YiDlt pentru
~ Peggy Sue se mă­
rită; Interviu. pe scaunul electric
Ospăta re şef , intmde-o! '
.
Tele ·,1 clne!Mtec:a: Fellini, Oph uls.
Săucan
C!Mglab
Film fu
ÎN ACEST NUMAR . SEMNEAZA:
Mln:N AJeundl'HCu, Serben Ale-
xlllldrncu, Bogdlin Burf._nu, CiRn
CiHmen, lrlne Coroiu, MIM DarlM,
Dane Duma, Ulc:lan Georgeec:u, Ni-
coleta lablonldll, George Utte111,
Rolland Man, Alee Minolu, Magda
llllillncu, o..I Piunlc:i, Valerian
San, Sergiu Selan, Dumitru Solo-
;:.. ~.,!tineKU, Savel ŞtlcJpul,
2
•
NOTES
rocile unui rriasiv muntos aSemănător cu cel
al Bucegilor văzutl din B uş teni. Oe partea Balanţa
cealaltăa platoului. o pantă aproape verticală
~=::...;irfn :"nga~,:e'~ţ~n!;ufl~~~~
trare de la frontiera cu Italia, în dreapta Gre'
nobl11,, iar ir> depărtare, peste cimpie, se îna~ă
sem<i11 Alp11. Prol1tind de acest relief geogra-
fic favorabil practicări i sportului cu deltapla-
nul şi parapenta, localnicii au transformat co-
muna lor într-o statiune turistică unde func-
ţ i onează în toate sezoanele anului două şcoli
de zbor. De 17 ani, în fiecare toamnă , în luna
septembril!, are loc un concurs international
al _zborului liber numit „Coupe !care". Oe opt
festival de filme pe acelaşi profil. .
Am avut plăcerea să particip ca membru in
juriu ,datorită unei invitai ii. primite din partea
primarului comunei. doamna Christiane
Pauget.
Pentru ed~ia a 9-a din 12-15 septembrk.
/ 1991 , directoarea festivalului , doamna Nicole· C arteâ de film
Raibon, care ne-a vizitat tara în vara trecută
împreună cu un grup de deltaplanişti fran- Lucian Bratu: .Drumul apre ,arti al cl-
zeci, ş i-a exprimat dorinţa de a î~rie în nem•tografululM, Edltur• Merldl•ne,
co_mpet~ie şi filme realizate de cine&\ltii ro- 1990 •.
mani. ln _1989 a fost prezenlllt in festival fil-
mul romanesc Daprindete• realizat de Doru
Matei." . Salutară intenţia de a elimina din pe-
rimetrul cineamatorismului diletantismul
Adresindu-se direct destinatarilor.
asumindu-şi aceeaşi cauză, Andrei
·BlaiE?r prefaţează „la cald" ceea ce el
Divorţul numeşte „o confesiune, o mărturie de
credinţă, un olaco/ din tinereţea noas-
ctorii Hor&1iu Mălăele, Emilia Po- tră comună": „Cartea lui Lucian Bratu e
pescu. Val Dellacheza (de la Tea- scrisă din afecţiune şi solidaritate. Ca
A trul National din Cra10va). Marela
Jugănaru , Petre Lupu, Donna La·
zar. Gheorghe D1n1că , Magda Ca-
tone, Camelia Zortescu, împreuna
cu operatom Marian Stanciu ş1 M1-
~~;o~~ta:~:,:..~~~,,.M~~1. ~7~
un adevărat pedagog, autorul ne suge-
rează numai cum am putea să rie expri-
măm mai bine, şi nu ne obligă să ne
conformăm anur11itor precepte, făcin­
du-ne moralizajor cu degetul. Veţi ob-
ser:va că, pentru fiecare taină pe care
-tul in regia lui Andnti Blaier. coscenarist ne ajută s-o descifrăm cu pertinente ci-
cu regizorul de teatru Mircea. Comiştean u. fruri şi chei, autorul ne dezvăluie 0 pe
care prezintă succint 1ilmul : „ Negăsind o so- parcurs şi alte posibilităţi de pătrundere
lut1e ..ll'Bi bună pentru a putea trăi împre ună, spre ea, pină cind înţelegem că uşile
doo tineri căsătoriţi sint nevoiţi să divorţeze .
tainei erau demult deschise. Niciodată
P11le1 de ris şi pfins". . •
însă nu ne îndeamnă să folosim chei
false. Nimic din ceea ce este allt de
exact înscris în reguli nu se supune
unor obligaţii. Există doar căi de acces
care !;leschicl unora posibilităţi neslir-
şite. lnscrierea riguroasă, obligatorie
într-o formulă e doar o modafltate de
incitare pentru cel ce vrea s-o desco-
pere. O singură ~ulă e fermă ln con-
ştiin!a lui Bratu: în artă nu există re-
guli"
Talentul, sensibilitatea, sinceritatea
sini - după opinia autorului - ele-
mente indispensabile alături de nevoia
reală, dar şi capacitatea autentică de
autoexprimare prin intermediul limbaju-
lui filmic.
Metodic, pedant chiar. cineastul in-
vită la r9Capitulări şi teme dintre care
unele vizează veritabile performanţe:
micro scenarii inspirate de proverbe, de
ex,!lmplu.
ln mozaicata didactică cinematogra-
fică ad hoc - nouă capitole insumind
206 pagini plus un glosar al noţiunilor
de specialitate şi al personalităţilor ci-
practică alternează cu sfaturi şi sem-
nale de alarmă .
• Emilia Popescu şi Gheorghe Dinică în Dlvor1u1 Un indemn - cel puţin - merită reţi­
nut „Nu faceţi compromisuri!"
de Al'ldrei Blaier, în curs de realizare l.C.
Doctor
a
în f\lmolog1e
• Maia Morgenstern, Lucian Pintilie şi Doru Mitran
...ţinind Balafllal
Foto: Victor STROE
p
rlmul titlu de doctor ln lllmolo-
gle acordat , de Aademla de
Teetru fi Fllm a fost obţinut de
Grld Moclorcea cu teza: .Fiimui
de actuallt•• a mljloc de c:o-
munlare". Comisia de referenţi
oflclalt prof. unlv. cir. Ion Tobopru -
prf!fedlnte. reprezenfant al decanului;
prat. unlv. cir. Ileana Berlogea- ~ud­
tor ftllnţlllc; pttil. unlv. dr. Al. Tinase;
prof. unlv. dr. Florlan Pocra; prof. unlv.
cir. Alexandru Piru.

AŞA SA ARATE
„PUIŞORII"
ÎN LiBERTATE?
ln Constanţa, Vlllentina G ....
~ işl exprimi speranţa ci
D scrlsolrea sa .nu se va ciocni
de. .• orlenearea dumneavoastrl
politici". h voi repeu Valenti-
nei ceea ce am ·mal spus in
aceastl pagini: Indiferent de pirerile
( arlentlrlle) politice ale flecirula dintre
noi. revista ROMtrl - o revlstl de ..u.
de artl a fllmuluL nu o publlalle de par-
tid JI nici o publlalie de orleneare poll-
tlcl. Apcbr. SI citim din scrisoM"e: .Am
aproape 18 ani. sint elevi la liceul de filo-
logie JI pasiunea mea pentru film m-a flcut
sl-ml pun dteva lntrellirl (Ar trebui · SI
adreAJI aceste intrebirl JI difuzorilor de
film din localltale. n.r.). ciupi ce am urml-
rk. la clnematogrllfele din orlf. doul fil-
me: LicMnli rodc'n'rol ,, Plmla u~­
sidţli. Nu Jtlu daci lntlmplltor sau nu. in
timp ce ®cumentarul domnului Stere Gu-
lea rula li un singur cinematograf (Dacia),
.celebra premletl" (chiar ...,Stltea scris
pe afŞ!) a domnului regizor Corjos flcea
cozi enorme la Progresul JI la P0pular- V 1-
zloninct Plmla Unlversitatii. am leJit din
sall cu senclmentul unei dureri profunde.
într-un loc Incert din piept. : Acest docu-
__., de o maximi - . e JI CXlftCi-
Zle. i - d SI se met!Jlnl pe linia obieal-
vltlllL punincl flJl în &el opiniile unor dl-
verse penonalltlll cu orlenlirl politice an-
tagonlce. Daci • fi _...de un film .-t ls-
~i::uc:'de ~.:=:;;:eu~
jele sau ascadorll ere lnloculesc acrorll ln
-
nici de· perlcUloase.
deawurL Aici nu - vorba
nici de trucaje. Recina re-
gtawuluL IUflUllÎnclu-se legii ..unltllii in
pluralltale", prlftşte JI lnuglstrazl. pur
şi simplu. lf& cum • face.O oricare alt
ochi-.
Nu pollle fi vorba nici de cascadorii ere
SI inloc.ulald acrorlt penonallUJlle poll-
tlee. miile de - • ~I in ~ îşi
jOacl propriul rol. în propria lor piele.
SUSţininclu-se sau acuzinclu-se prin proprl-
lle lor cuvinte.
Durerea pe ere o degajl acest ~
docutftentar ~e din aqlunlle _ . .
nllor: _ . 1 ere se bll în timp ce alţii
li • alstl lmpaslbllL - • ere mllK cu senl-
nluite. -..enl ere împrolfd otravl prin
Minte. - • care 1-~ 51-Ji învingi
frica._· Am ,.-odu5 ~ ln llKreglme
insemnlrlle CIOf'epondent:el - r e pe
m.-glnea filmului Pimla U~ (v.
cronica in Noul CI_,,. nr_ '.f.,9"1 p. 4).
~c:'"t!:r'~': ~~re'::.":
trl. firi mOtlv. m-a învllult .,celebra ~ . chlL cu frinturt de replici. cu -lntlrea
mieri" a Um.nlor peste care a ~ o
r-'uJie. A ttecut. .... nu prea a lls.r
urme aclncL ..Pulforll"-.. {nimerit dimlnu-
tlV, sugerincl parei neputlnp -'°" tineri
de a-jl desface •lplle. de a-jl lua zborul
spre adevlr•ele icte.lurl ale tinereţii) se
de uniforme. dtesc cu pasiune revista
pat manifesta ac11m in lli.n- • Kii* • personal nu ml -
.Trup p suflec" sau se dedici muzicii rock.
Cum· Sl JteZI un astfel ele film allturl ele
Splandom'e ln ...... ele c..-.. (pre-
„.
- ciupi revolutie şi la TV) ... de Diwa
J.J. 1ie1ne1xţ Produq1a ct-„1 C.ortos._
arieqlonltl penma a umple pungL • pu-
- fi ecpedlatl scun. in cheva cuvinte H 1
O ele plook! ( -·-) E- .lnaplk:lllll e-. ce
se indmpli. Tinerii care• prtvk ~ea
tn fa1i. tl_.11 ere • tnlipcult minunea
din demnbrte se Im aRiZl fuf"llJl de
ac.a falSl fericire. ele ~ falSl fru-
~ cu care sint amlglli? flinclcl fru-
Cyrano de Bergerac,
DOUA FELURI
DE A MURI
·-'c·~
Piata Universitătii - România, .......
rlntre corespondenţ ii rlmaJI • -
Liceenii rock'n' roll - credlncql .cronicii". de film se .....,.
filme tn atentia cititorilor noştri,
ceea ce din nou ti arată
nu doar simpli spectatori,
P :--a afli Mlldi ll.G. 1i1oJ din Sla- .• -
E.::' :.:.:n.~nc:~:.Q ~
I~ ::„pem~~ fls:p~
VlZUte.
crr- • ....,._. ..Depard1eu, aaor ~
proteic JI capabil:" in acet111 timp. Sl joace ~
ci şi judecători necruţători duqla dragostei. De fapt. e un urbş cu
ochi blinzl. l'lnalul - lnteg.- or9111lc ln
t' ,
~
lelul tem.--1 al lui ·Cyrano. T~
- cavalcadl/ avalanşl de cuvinte JI ges,
turl - . i e te fac Iii-ţi desprinzi· - para-
~
~
„
a:
O
~
>
0
:
~~=t '!L.~""::nta::~ ALT NEDREPTAŢtT:
împietrite. veselia le - pn:a zgomo-
tcml. zglrle tlmpenele. JI nici .., Ida!.
nici o Idee nu stribll la supnibp din acest
DEPARDIEU
anWgMn. ln lipu orlclrel motfvaJii psihc>-
loglce. filmul pare o rotip care -Inul
Sl se imlirteaSd neglijent ilKr-un mec. . . . . P . . . dln~le
nlSm strtar.. P - ele - jocul _.lor nemufptnlt ele .renţla Ol totul
- clerorientar. clar plin ele preţlcR~
El nu reuşesc SI Intre in pielea personaje-
lor cledt ..,nci dncl dntl. Cum Sl nu fle
dsor~I acrorlL dncl soenele ele .dra-
goste" se sua:ed ca pe bandt rullntl. art
a fi napar. ~ Neinclolas d nou
A nesemnlflcalvl acordau i n
presa acroru„I G4ntd Defw-
dleu (.acror de geniu. unic in
c,..._
Mlll llClfUi"1 JI fllmu„I
•„. ...,.,._ f _ - a capoclapef'i a filmu-
-ua1·). ntre altele. -s;•1a11
cea mal falsa o aduce Oani Strbu" a clrel
lipsi ele talent nu poate fi lnloc.ultl ele pu-
g1se1te in revisra ~(nr. S/ ) o..-
rlre la o-dleu Jntr-un fmne -bilios
r~ ele porJelan a flgurlL Pw şi simplu
eraspereaz1- prin CCAiijlOi talldKUI el b--
(JI cam * -·>c,-.- • .....,._, (... I la
care nici francc7ii nu se rrca ing.hcsuic-.
pt. plin de o .grav~·. ce n-o prinde. _lmi 11a1rnt - .;crie Andrei Popov - sa-I
prin enervtrlle gnlllcme. (Veri, ele ecem- contra7ic rfip<dUOS pc dl. Bogdan Bun-
plu. - in ere low:şte piesele ele pe ta-
bla de ph) ( ...) Cu ce rlmine .,_.......1
k:mu ih cc p1weştc formularea .,_şi cam
atîL. ·„ dar
ajuns ln SU.W Pa.re cu sclipirea unel ,ro-
ş1 fa~ul ca .francezu nu se
prea înghesuiau· . .. ln noiembrie: ma aflam
unor sini decoitlll. pollle cu re1r_,1 unei
pcn;onal la Pa ris. iar. în centru_c,,,_
rula oa caa indaiSl. Ml-a Velit Inima la loc
melodlL.Jalnlc! Daci ci-I C.orjos a desc~ citind artlallul - ponret .,..,.... din
filmul - pudlbonzllor " -'Jdor. nr. lf1990. D• Ultufl IMUfldenc (aed)".
gincllndu-se clin weme la incmlrL în-
- n i ci cbmealul Ru-JI respecU spec:ta--
„
Intre timp. ma1 lf*Ut J1 altele. $1 vor
mal lpirea. NI se solicltl ,.un porvec mal
torll, nu ne respecU pe noi. tlnerll Eu
in eroii acestUI
lllm (.--) I• dacl ci-I C.orjos n-a lftll pfnl aminunJIU a filmului -
„
deullal" inroţlt • un polUr" p ele fllmo-
gnfta acrorutut. precum ,. o ... mal
eveniment
ac11m d un film - un produl ele wlturl Cf"llll'Oo
care modeleal mlnSfle 11 suflecele. dacl nu (Ond dl Popow ne adraa sa..__ ar·
s-a gincllt la ~ lmpacN„I aces-
tul film Ol publieul dtllr. la ~lile ,1
schilodirile pe care le poate produce in _,._ , n.r.)
„
dallul respecllv se l(la sub ttper.. v„ Noul
c ..... nr- p. s„ li -1pm1m. - ....
-
:.=: .~.:.ci-= et=:
ce ciuta pe dri-1 A.ru!A".
N~ crltlcl. clar !*'do t«UJI.
aici se ..,. glMul cel mal pur al tineretu-
lui ftOllru. I
• l
•
 ;
_.:.._,.......„_
~•J::.:':J:
C =-c:=o:.: • DMlldrll FlllMlor?
- Fosta Centrala
includea tot ceea ce însemna cinema-
tografie in România: CaMle de Filme
plus Athlva Nafională de Filme, Stu-
diourile de producţie pentru film de
ficţiune, documentar şi animafie. Fa-
brica de prelucrare a peliculei. plus
refeaua naţionala de difuzare prin să­
Ule de cinematograf. Actuala ORCDF
şi. sa -rllirn, viitoarea regie auto- -
nomă Aomânialilm, reuneşte opera-
fiunlle de import-export, distribuţie şi
•exploatare in teritoriu. Ea contnbuie
cu o cota parte din încasările obţi­
nute la finanţarea producţiei natio-
nele de fllm, 8'11 cum e normal şi ae
intimpla peste tot. Numai ca procen-
tul pe care-i putem noi pune la dispo-
zitie (Pina in 15'9 din încasări) este
inaulic:ient. aslgutind fondurile pentru
un numar foarte redus de filme de
ficţiune enuel. Aceete fonduri ar fi
normei să rnearga direct la CNC. care ,
„ ~~-=.~.::::.:­
~,;..: rc=.a=-:;
- Alt noi .cit şi noile societati co-
merciale in curs de aparltie vom - •
aceeaşi subordonare adminiatrativi
lata de CNC.
- EllletJ .............. „ ......
:"."":'':01 r::. ~-=::
111lnaac: III~ ele pe pieta lft-
Regie autonomă
sau
socie1ăti comerciale?
Publicul aşteaptă
filme!
temi. lA ca ae ....,. fi ci •1111 ele lft-
. . . . _ . . crlllcl?
- Noi ne aliam la mijloc, intre
creatori şi cinematografele din terito-
riu, care, dimpotrivi, .ae pling ca ii su-
loeim cu filmul românesc. cel care,
in concurenfti cu cel de provenienta
occidentalii. produce pierderi la inc:a-
sarl. Gasasc ambele acuzafil neînte-
meiate, lntrucl fiecare ţara işi prote-
jeaza prin mijloace specifice creatiiia
autohtone, aşa ca e lirase să proce-
dllirn la lei. Pe de aliă parte, consider
ca şi filmul romănetc trebuie să tină
cont de principiile economiei de plată
cel_~:".!:..".:.-~·-
,.......,...„_
„......... ?
........... _
................. public, ...... . .
- Succes de casă au evut Ucaaftll
IOCll"ft'roll şi . . . Ulonll. Au mera
bine• .ln raport cu frec:wnta obiftlulta,
De oe ne clopolela. lilltld?, .....
~- ......... şieor­
cle toc. Celelalta inregistreaza lollrta
putini spectatori. Nu poli Iace al>-
atractie de prelerinţeie publicului cind
exişti de pe urma sa.
- AptGpo ele pullllc: a ....... „ Kevin Coatner. 7 :Oscar-uri in 1991.
-iatl?
- Nu prea. E mai pretenfios, mai
imprevizibil in reactii şi mult mai pu-
~ ~-.:it.:r=.r:..":.ii~~
tenfial manilestind dezint-. chiar şi
lata de unele filme atnline unde noi
estimllirn ca va li o afluenta mult mai
mare. cum s-a intlmplat - spre
exemplu - cu filme ca TOOllle, i . -
lillltatt. ..,_,sau Ylduwa neegrl.
l.11 această ~adere a contribuit sub-
stan~al piraterie video şi concurenlâ
TV. "
- Ce se preconizează pentru recif-
tigarea spectetorilor?
- O reorganizare structurala a re-
ţelei de unltiP cinematografice şi a
modafitli~ior de alimentare a acestora
cu filme. Din nefericire pină in acest
~~=t ~1,,:Y· 19!~.i~a~I. J~~
tor aparitia hot~i guvernamentale
tare sa ne ofere cadrul legai pentru
ceea ca intenfionllirn. Poate pe spec-
tatori i intereaeaza mai puton forma
noastra de organizare - de altfel.
acesta poate ramine un subiect des-
chis. schimbari putind interveni de 11
o zi la afta - şi mai mult ca filme vad
şi in ce condiţii . Oricum, sparam ca
se vor disponi biliza resursa organiza-
torice şi financiare pentru inbogati-
rea şi diversificarea ofertai de filme,
ca şi pentru modernizarea salilor,
creşterea rweluluo de confort. şi, im-
plicit_ sporirea ciş:tigunlor obfinute
din exploltaru filmelor.
- Vor 0..- III COllllloYre """"9e
l e -?
Si eeono
C1teva paradoxuri aparente
A '
Ce ne spune doam11a Puica Pocleanu,
director general al D.R.C.D.F.
- Este firesc. Actualele terile sini
aproape ridieoie (15 lei), in condltiile
ln care sistemul. de cele mal multe
ori sordlcl. al videolecilor percepe
25-35 lei pe bilet. Oe alllei, totl par-
1-rii oceidentali cu care am început
sa eoiaborllirn s-au mirat de nlvetul
„ .......... „. . .
scăzut al actualelor tarile şi ne impun
ridic•ru lor.
- Acaeaia llU·
*-tic _..... .....,._..,,?
- lntr-un lei. Deşi. .. daca ~ti
spectetori vor filme °""identaie. de
11
: :•· r:.!tre;. ~~a. ~u~i~
pieţei internaţionale. Pllntru ca. in
toata lumea civilizată important nu e
ca sălile să fie pline. ci sa fie renta-
bile. in vest. proprietarul unui cine-
matograt iŞi stabileşte preturi de-a
dreptul prohibitive. fWltre 6 şi 9 do-
lari). pastrindu-şi astfel sala in bune
condiţiuni .
Noi nu vom ajunge ia echivalentul
acestul pr41t şi nici nu dorim ca
acesta sa devina prohibitiv. Dar cres-
cind totuşi tariful de intrare. se va im-
bunatati calitatea publicului, c.are va
li mai puţin. dar mai civilizat. ln felul
acesta salile vor putea fi intretinute.
atmosfera din timpul spectacolului va
li alta. reciştigind pe aceasta cale un
procent important da spectatori care
nu mai vin astazi ta cinemaJograf toc·
mai din motivele amintite. ln plus, ta-
nlul trebuie sa fie flexibil. in lunctie
de cerere 1' oferta.
- ....__, ele . . . . - - l"6lftl
C.. •flii Kl"'8 fi cu ca '*"6tl vin
ai?
~ Ului dintre cei mai imporlan~
este societatea americană de distrlbu-
tie .Columbia", dar mai sint şi attii.
lmportent - şi dificil pentru nol -
este ca marile companii distribuitoare
~t~u::: v:d . : : : l:"u:!Jci~::::
Asta lnaeamnă c.i din totalul net al în-
casărilor - reepectiv ceea ce revine
DRCOF-utul clin expl09lafea filmelor
- distribuitorul strain pretinde o co-
tâ-patte care ae stabileşte ln lunctie
de contrlbu~a lui (llcanfa. numar- de
ce)pi;,,etc.). La cursul de minimum 200
iei/1 dolar este lesne de inţetea cam
ce nivel de lncasări ar trebui să reeli-
zam pentru ca partenerul strain • • fie
interesat să vina cu u[timele nout • ~
pe plata româneasca. in practica in-
ternatlonala. dupa scaderea taxelor
catre stat. productie nailonala etc.
restul incasarilor ae imparte SO/SO in-
tre sala de cinema şi distribuitor (ln
cazul nostru DRCDF). Caca vrem sa
rezistam. trebuie sa acceptam acesfe
principii omologate.
=~.:,..~pa=u1":.:'J.
leşte numarul c6piilor dupa ce ln
prealabil am convenit împreuna, la
fiecare titlu de film, unde va ruoa. ca
timp, in ce perioad,... detalii edrem
de precise. menite a estima şi a.lgura
un pro fit maxim. Deci. ei aduc copo-
He, ei platesc cheltuielile de reclam a. ..
Apropo de această reclamă, cei de la
,.Columbia" s-ilu mirei foarte tare
cind au auzit ca vrem sa asiguram
pieţei un ritm de 4-5 premiere pe
aiiplamlnâ. il)trebindu-ne cum putem
să asiguram în acest lei o publicitate
adecvată? Pllntru ca. la ei. o lansare
publicitari ae Iaca timp de aproape
trei luni, înainte de pnimiera. iar chel-
tuielile ating pini ii 50'lio din c:oetul
total ai filmului. Odată cu lensares fil-
melor : Columbia". ln octombrie, vom
debut• · cu un nou sistem de
reclama.
- Yolll , _ noi .... - -
rlftll?
- E greu. dar n.....,em încotro. Spre
exemplu. ln materie de reclama. o le-
glslalie moştenită din trecut ne ""'o-
neaza ia 1'9 (I) cllettuielile admise.
Preturile sini cum sini : un singur mi-
nut de wonpan la TV înseamna
40. OOO lei, bani cu care am putea
scoate 40 de _.....,. care sa ruteze
in sali. Dar acestea ae tac la IM>rica
de prelucrare a peliculei. care este in-
dependenta şi... le lasă pe ultimul
plan. Mal lipsesc şi substenlefe chi-
mice pentru developare. şi atunci de
unde sa mai asiguri acest \lOlf'llPeft ab--
solut. necesar c ind priori tete au copi-
ile? ln privint• afişelor tiparite. a fost
o perioada in care am ~ greu de
tot, deoarece tipografiile · nu mei
vroiau sa - a de noi. la concurenta
cu puzderia de publicaţii şi de edituri
particula111. Acum am încheiat un
contract cu o editura particulara; in
plus, am început sa multiplicam ma-
terialele publicitare originale care sini
-ee........,._..,..„_
mai atractive.
-~~m~~
111
filmul român•c.
ia care sint de mentlonet trei debu-
turi : Ion Gostin. Daniel Barbuillseu şi
George Buaecan. . Apoi. clleva noi
creaţii aemnate de Mircea Oal\illiuc.
Bisabeta Bostan, Geo Salz•cu. Iu-
lian Mihu. Cft priveşte lolmele straine.
o serie de titluri deoaebit Ila intere-
sante: ~ .....,.. de David
t= ;''~1'.ii:::~~ese'reet~
nes ·90 (Yazut deja pe ecran91e
noastre). Publicul ve mai - a ocazia
sa vada celebrul T.i . . _ (1'8vet
Lunghin), Anul ........... ai lui Mi-
=. ~~1=:.. 1~~
..... (premiul Oscar pentru intarpre-
tare masculina in 1988 - Micheet
Oouglall) şi Alan (Oscarul pentru
efecte speciale in 1980). Avem spe-
ranţe şi pentru Denalnd cu lupll, de
Ultimele 4 depind de fondurile valu-
dar „•.caci deocamdata aceetee nu
tare pe care ie avem alocate pe hirtoe,
au acoperire în banei:
......-
...........,_„__._
cetao-•lo•-
pullllc:„
Dar -
.., ·- ?
lor.
polonae, ...........
Erau
- Aşa e, numai ca respectivele ci-
nematogrelil sini şi ele în reorgani-
zare fi
legaturiie s-au c_
am întrerupt
• Atr.cţle tataii, cu Glenn
Close şi Michael D<?uglas
•IR de ..piaţă mflrltj, hil, mal nou. cu Aollocop care
se afla într-un ,,pachet" - Columbia.
ln timp ce un lntreprinzător particular
şi -a luat licenţa de exploatare a case-

- Dar - -
cleolecl?
.„ ..........
tei de la o firma din Budapesta.
- ' o r wl-
- Nicaieri in lume nu exista drep-
tul de proiecţie ln public a casetelor.
care sint destinate vinzârii sau inchi-
rierii pentru vizionare ta domiciliu.
Noi ştim de ex istenţa videotecilor. ele
ne lezeaza lnteraele, dar nu putem
face poliţie.
- Tolll ... ee .,_ ci NepeCthlll .._
treprlnzilort au plătit nttta IHa
CNC-ulul fi, ..,i, DRCOF..-i?
- In i ţiat , a-a pornit de 11 premisa
că neexiatlnd la noi o legislaţie pri-
vind drepturile video pentru 1 se
exercita c a de cl un control asupra
lor. acestea urmau _ aă fie autorizate
de CNC (cum prevede şi decretul
80/90). Uterlor a-a convenit aă achite
o l icenţa pentru difuzarea filmului ro-
mâneec pe care-l rulează în acest sis-
tem. ei asumlndu-şi rlilpunderea pen-
tru drepturile de exploatare ln public

,...: :': :=-.::.:...,....

1 filmelor atriiine.

-Sint liberi ~ facă sau ai n-o

clar

facă. „ $8 Impune lnsi apariţia unei

legi ca în ·orice alt6 lară, care ai pună

• Coroana de foc de Sergiu Nicolaescu, pritnul loc în

p refer in ţele publ icului cu
Simona Şomăgescu şi George Alexandru
deoeamdlltă. Noi ......, propus sa
menţinem un anumit nivel at schlm-
burilor, dar şi la ei funcţion811Z ă c rite-
riul pieţei . Pe ace.şi suma. acum ln
valuta. preferă să cumpere un film
ordine in aceat domeniu şi ai apere
dfapturile de autor.
- .................. ce-aţi ...
porUI? .
„ --
tMI, dar mai - circulaţ1a şi exp1oa-
tecu ileg81i • ~alor. Noi, spre
exemplu, cumpliram pe !Mini grei un
film avînd llSigufata prin contract pro-
tecţi a pe timp de un an de zile. ŞI ne

-~~ c~c~•-= de trezim c a el tnlra în reteau• de video-

teci înaintea noastra , ..auftindu-ne"
~ ~ps~? fondu ri vetuta elec-
grosu l publicului. All8 am paţit cu
~O...sau~8ueee

BOX-OFFICE
ln ţari
Titlul filmului Data /11Şirii Nr. Nn spectatori
în premiară copii 1990
• .Un suris semnat:
1. Crocodlle Dunclff llUflUat 1990 23 1.71'3.718 , Nicole Kidman
3. Ce „r:::
2. lnwlnclbllul Kung-Fu
lltrllor
aprllle1990
Iunie 1990
24
17
1.719.895
1.138.M2
(soţialui Tom Cruise)
- Plln~u reţelele de televiziune
4. Klng ong
5. Dregonul zburiitor
lulle1990
lunle1990
19
22
1.100.000
955.241 „
• ·au vîndul ,_ dol,~
8.Sl8nun
7. lMM zlmleti
8. Tootale ,
9. ldlli pentru o plabi
Pfftloeli
10. Scurt circuit
111911990
!Ml 1990
mal 1990

llllflliit1990
quat1990
23
20
24
23
12
928.551
,U.915
501.CF11
449.210
332.552
IOllDlt şi -la ..Mărgelatu " . Accentul
princlpel. la vtlzlirl. rllllln!I pe anima-
~..: f1n~-:i~~~
~ =-=~ cln...ia•• -
.........,._„ ..................
ciol a.Io 18 .,,..... Cllllllectlll GU
• Premiul pentru regie la Cannes 1990:
Tal-..._ (cu Piotr Zaicenko
· şi Piotr Mamonov)

afiş
?
1 . ~1111defoc Iunie 1990 18 520.881 ver191
- Cinematogrllful va răm Ina • Paul Newman, capul de
2. o. cit tng clopotele centrala în lanţul difuzării. De altfel. şi

•• 3.
4.
Mitici?
Adio, dr8gi .....
Faleze de nlelp
octombtte 1990 17
aprllle1990
morile 1990
18
11
224.418
1•.755
--t•.882
. =:i~-~Ji~:
!uzare, ellminlnd etapele lnterme-
al Yerdlctulul.

5.
8.
7.
Ziua c.o mol 9CUf1i
Rochia albi de don
DrulMţ ln colM luplor
oprtlle 1990
octombrie 1989
oprtlle1990
•
18
14
182.848
90.830
85.830
di8re. De - . alntem obligali
sa modificam radical sistemul de evi-
denla a incaairllor care va trebui sa
măsoare exact profitul adus de fie-
care film .
8.
••
Mli'coo
Noiembrie ultimul bal
noiembrie 1989
lunle1„
24
18
83JM3
78.550 - c:... „ ft ...... - lucru?
- O modalitate ar fi locaţia de ges-
10. Llllocul inftor„le
• doull oori
.
oprllle 1990
• 71.980
tiune, care lnseamn ă o form ă de
coint..-e. şi se afl ă ln stare de
proiect. Cu timpul, va fi obligatoriu aa
mergem spre privatizarea totala a ai-

Titlul filmului

1. Nu - porno (Polonl9)
'"
Liceenii Roclc'n'roll (Rolllinlo J
2.
Bucureşti

Data ieşirii
în premieră
.._.'11
Nr. spectaton
1990
243.331
221.383
=ar:' :.mcu=I
să
,.. tehnici.
:;- 1n--.c1•pl.mllll6-
-
. . . . -c11. „
în acest -
:l:..r.
~=~ şi dota-
ICl'llmbe radical apectul

III . . . .

Nu exlati nici o Incompatibilitate

- Totul ţine de preţ şi de
. . . . '91
3.
Lupul llngutdc: ($...... Unlle) tebruorte 't1 1•.590 rentablHtata. ~· sili au existat
4.
Strifuioe- (S....._ Unlle)
5.
Crlmi prin Iluzie (8...... Unlle) _....,
........ 't1 118.083
103.917 .
şi cu ani în urmă in Bucure„I (Union •
Cotroceni). ele formlndu - şi un public
el lor. Pllntru câ spectatorul •t• dii•
•.
Nemurllorul (Anglla) tMrh'91 94.813 ren~at în funcţie de pregăti re, gust şi
cultura. Iar aceste deosebiri ae regă­
Arunc-o pe -
7.
(StaleleUn*l
din .....
I . Pe anint de pollllel (Fi'9n10) .,,..„
aprllle'91
'91
93.593
78.734
a.c în prelerinlele sale. TOI ceu ce.
f - piaţa este ai reflecte, prin mij-
9. Ciulind-o pe S - (......_Unite)
1O. Orfanii (Inele)
11 . pyta Un'-"ltifH (Ro.-...)
12. . . . ($ ....._ Unite)
.
IMtle '91
... „,
februarie '91
........ 1„
73. . .
ff1.20f
57.280
50.109
NDl- ....... =---Cll„pli-
loocele ei, - - publicului.

lllllc:ul .ei .... dllllldl ......

lntenfiu rNJ/zat de
logdlll IURILEAHU
..

Viitorul
artei a şaptea
se numeşte
video?
ecit să mă duc la cinema. mai

~: ~,:~~ra.~M"~::i -"'f~
D • bermude viu colorate. tricou alb
din bumbac (100'!ft). adidaşi , LIP
fel de uniformă a tinerilor ară-
~!asupra_ochela~fi~~ de r:.,S::,~~r~~ ~ţ~;,:. •
bineînteles) cu o undă de ma l~ie ...
De ce merge!I uu IM ce nu mergell-ta c i - ?
MefVell la ftlmele TOmi,,..111 De ce? Sini doar
citeva din întrebările cu care m-am dus .,înar-
mată„ in oraşul de pe Mureş , ştii nd că acolo. atit
de aproape de graniţă cu televiziunile iugoslava
~' ungara la d1spoz1t1e oamenn . acum c1,1va ani,
1şi petreceau zilele libere şr m sala de cme11'la
(YCZI nr. 1990. p. 8)
Din clle•a zeci de p„1swne chestionate lin
ma1oritate tinen sub 25 de ani. dar şi persoane e
peste 40 de ani) răspun s urile , nesperat de sin-
cere. au fost in defavoarea sâlii de · cinema
Horee Iacob - 18 ani (a doua zi i i aştepta exa-
menul de „bac„ ): „De ci nd cond~ii le de vizionare
ale unui film lipsesc cu desăvi~i re . mă duc o
dală pe săplămi nă , lunea. la ultimul program. şi
asta ca să-mi Ol)'l<>r timpul.„ Ş lili. lunea e un lei
de relaş aici în Arad. nu tu bere„. un dans.„ Cel
mai prost film vizionat de la i nceputul anului a
fost Uceenll roclt'n roll Un film jenant pentru
noi. liceenii din •iată . Fals de la un capăt la altul.
Noi nu •orbim aşa . Noi nu iubim aşa . Problemele
noastre nu 11111 cele de pe ecran. Profesorii noiş 111
nu olnt nici pe departe ca aceia de pe ecran.
Abia au timp pentru problemele tor. dar'm1te
pentru noi.:. Un film care mi-a plăcut? Cine••
care li mi •I*'!- "
Victor J. (nu a vrut să-i dau numele. are moti-
vele lui, ceva probleme cu părintii) : „ Nu mă d\lc
la film deci! rar. foarte rar... Ce să văd acolo? Ţi­
gani? Mersit. e plin oraşul de ei! ln timpul specta-
colelor se bea, se fumează . şobolanii umblă ca la
ei acasă ... să nu mai vorbim d& cei care ronţăie
cu spor . bomboane agricole". Atmosfera este atit
de încinsă incit dac-ai scăpăra un chibrit ai lua
foc instantaneu„. Şi ce să văd la cinema? Co-
,_,. de toc? Să fim serioş i. e pentru copiii care
citesc încă basme ... Liceenii rock'n roii? Ca şi
cind n-ai li văzut nimic! Mi-au plăcut însă BD·u-
rlle la munte tl la llUH)t. Zău că sini mai bune de-
ci! ce se face astăzi! ..."
Gawrt1<4lu Ioan ·(41 ani, tehnician): „Nu mă în-
trebaţi de ce nu merg ta film! Ce să văd? Nu ştiu
cite filme româneşti s-au făcut după re•oluţie ,
dar dacă toate sini ca Liceenii••• , Coroana de foc,
Secretul lui Bachu1 ,1
Secretul lui.-. ăla cum îi
zice... Nemetis.- m-am lămurit. Nu mă mai prin-
deţi . Ş i dumneaYoastră , cei de ta „Cinema" ce fa-
ceţi? Criticaţi . dom'te criticaţi . c:rltica e construc-
tivă.! Măcar asta am invăţat ş i noi„.
Oamenii nu merg U• film din lipsă de timp, din
li psă de repertoriu. sau nu-i interesează .
Ciţiva nu mi-au răspuns la întrebări, motivind
ca nu sint serioasă şi câ ar .trebui să mă ocup de
ş llceva. O !ISspodină cu plase încărcate , în
prea1ma piete1, m-a mustrat . Nu vezi doam nă .
sint greve, demonstraţii , preturile mari. salariile
si nt mari dar mici şi dumitale iţi arde de .ce nu
mă duc eu la cinema? la mai slăb~ i-ne! "
Optzeci la sulă din cei chest i onaţi mi-au măr-

succesul
a de piaţa
turisit câ prefera să meargă la video. La video
acasă , nu în oraş , la videotecile particulare. Am
vazut şi eu citeva vid_eoteci ce funcţ1one~za cu
autorizaţie (şi fără). ln plin centru: o Videote-
ca -bar. La începutul anului făcea cu sirg „educa-
tie" unor adolescenţi mai aproape de vîrsla copi -
lăriei . proiectindu-le un film porno. Pol~ia a !acut
o descindere le-a confiscat aparatura, le-a apli-
cat o amendă usturătoare. Ei şi? Au ptâtit presto
amenda. au cumpărat prestissimo alte apara~e . si
funcţionează bine mersi şi acum, spre deltctu!
unei anume părţi a iubitorilor de filme (mult) mao
d~i~ei~ videoteci care functionează in loca-
lul cinematografelor (de exemplu „ Arta"): cu!31e-
nie. personal civilizat, un. mic bufet. preţu~t nu
mai mari decit cele practicate de particularo (1 5
videoteci cu autorizaţie şi dumnezeu ştie ci te .
oricum destule, târa autorizaţie) .
Doamna Mariana Gânţă , directoarea _lntreprio-
derii cinematografice judeţene. îmi spune ca vi-
deotec ile ,,Arta" şi „Studio" şi-au format deja p u-
blicul lor. Un început timid însă , deoarece con-
curenta este acertia . Un film ca Pretty w- (0
femeie dragulă) a fost deja vizionat pe casete
(acasă) ca să nu mai vorbim de maj vechile Top
Gun, Hain Man, ziu,.. ...,.tulul... ln momentul
cinci vor apărea in cinematografe. vor fi prea pu-
tini spectatori care să nu le fi văzut.
Unul dintre tinerii c inefili „furioşi'-' . pe nume
V - Jun:ă - 18 ani - îmi spune: „ Pe mine şi
pe prietenii mei ne interesează fenomenul cine-
matografic internaţional , dar unde este fenome-
nul cinematografic romănesc? Unde ne sini fil-
mele? T oale emisiunile pe teme cinematografice
de la IV de exemplu. se axează pe filmul strain.
iar cind apare cite un regizor romăn nu face de-
ci! să declare cu importanţă că face filmul cu-
tare. după cartea lui cutare, cu actorii cutare. că
va fi aşa şi pe dincolo. dar sigur o capodoperă !
Şi cind avem premiera! Surpriză : e ca şi cind n-ar
1 Repertoriu va riat, ~ntru to,te preferinţele: de la
fi! Nu vă mai dau exemple. le şt~i dumneavoastra
mai bine ... Dacă libertatea ciştigată in cinemato-
grafie înseamnă a face filme de un gust indoiel-
nic, în care kitsch·l!I este la el acasă . mai bine sâ
se lase păgubaşi. ln cond~iile acestea refuz să
mă duc la cinema. Nu vreau să văd filme româ·
neşti proaste. De ce nu se aduce în Arad. de
=~· ş~bml-..::=~~';"?~ ~.:t
ce să
maî vorbim ... Pină şi
filmele le-am străine
văzut mai intii pe video ...„
La sfirşiţde săptimină . mi-au mărturisit-o
mu~i . prefera să se vadă cu prietenii, sau să
meargă i n Ungaria ..să mai facem şi noi o mică
biş n~ă "; sau la sirbi, dar acum. nu mai e sigur; să
vada un film pe video. cu o culie (sau sticlă) de
bere in fată. in răcoarea unei camere şi nu in căl­
d ura sufocantă a unei săli de cinema ... ln altă
parte nu prea au unde se duce: T estrul de mario-
nete este in renovare. Filarmonica are in continu·
are o gramadă de probleme organizatorice şi fi-
nanciare. de Teatrul de stat ce să mai vorbim.
mai mult stă deci! merge (vod>a cuiva•). Rămine
plimbarea de fiecare seara în pa.r fumul ameţitor
al teilor şi <Jlelarilor de pe malul Mureşului; pen-
sionarii aplecau asupra tablelor de şah ; tinerii cu
un pronunţat aer occidental. pe biciclete sau mo-
toreţe (mici bijuterH destul de:. costisitoare după
cum arată) ; şi un cetălean turmentat, obosit de
tăria băută peste drum. adormit în iarba proaspăt
cosită, cu un trandafir imens roşu aşezat de un
glumeţ la ureche ... Cam puţin pentru un oraş cu
peste două sute de mii de locuitori.
Sini de notat eforturile pe care le Iace intre-
prinderea cinematografică de a atrage în sălile
de cinema publicul care însă şi-a pierdut încre-
derea in puterea de seducţie a filmului de pe ma-
rele ecran. Arădenii , ardeleni şi bănăţeni toto-
da~. mqlcomi şi aprigi la un loc. sini greu de
convins să mai păşească in intunericu1 sălii de
cinema. Viitorul artei a şaptea în Arad se nu-
li • meşte deocamdată Video. Sala de _ cinema a
ajuns un fel de rudă săracă şi oropsită de care iţi
mai aduci aminte şi o mai vizitezi din cind in ci nd
ca să vezi dacă mai trăieşte. Si caca mai !râie\ te.
ii mai dai. tot din cind în cind.' cite ... fllM ca să
nu moara de tot.
Doina STANESCU
Telefonul îi face să zimbească
•
pe Carmen Galin şi Mircea Diaconu. Regia Elisabeta
Bostan
A W
In cautarea
publicului
pierdut
irma „ Promotor" din Arad are ca
obiect de activitate închirierea de vi-
F
• deocasete pentru vizionarea la domi-
. ciliu. Atit şi nimic mai mult Totul se
deslăş oara pe cit de legal. pe atit de
civilizat. , Deci. benefic pentru forma-
rea şi educarea celor ce devin. prin
intermediul acestui sistem, nişte veritabili cinefili.
Investind citeva milioane de lei; parţial impru-
mulali de la o bancă de credit, domnii Ovidiu
Gavriluţă (de profesie inginer) şi Sorin Raţiu
(matematician). oameni tineri şi plini de in~iativă .
au pus pe picioare o afacere care îmbină impe--
cabil dimensiunea culturală cu profitul economic.
Dovadă că cete două direcţii nu se exclud, ci se
completează reciproc. . Din producţia naţională
(';entrele de închiriere (unul chiar in inima .ora-
şului şi alte două î n cartierele de blocuri de la
periferie) te inti mpină cu o ambianţâ de tip occi-
dental. Curălenie. eleganţă şi funcţionalitate . per- ,
sonai amabil şi competent. oriei nd pregătit sa.ţi
facă recomandări asupra filmelor puse la dispoLO-
ţie. Există cataloage „la zi", cOOCinind tiUurile. ge-
nurile şi datele mai importante ale celor peste
1.500 de filme. majoritatea noi şi chiar foarte not .
fil me de aventuri SF-uri. comedioare de succes
şo ch iao producţ 11 „sexy" {dar nici unul porno!). la
titluri de ţinut a precum F_,. tl A l e . - (Ber-
gman) ViniloRll de cettll (Cimino). Rllln llan
(Barry Levinson) sau Apocellp9ul, ..,..... (Cop-
pola) - .
Un alt sistem de fişe asigura evidenţa solicitan-
ţilor, al căror număr a ajuns spre 20.000. Oameni
tineri şi , in marea lor majoritate. instruiţi. care in-
chiriază cam 2-4 filme pe săptâmină . cerinţele
mai mari (dar şi mai "uşoare„ ) inregistrincfo·se
de regulă ln perioada week-end-ului.
Sigur că promptitudinea cu care ajung noută­
ţile pieţei internaţionale şi starea tehnică a înre-
gistrărilor sini argumente menite să stimuleze
apetitul cinefililor. . Dar tocmai calitatea ofertei,
conjugată cu condiţiile de perfectă civilizaţie î n
care ea ajunge la consumator, contribuie decist•
la ridicarea nivelului acestuia. Numai aşa va h
posibil să ajungem la un public de elită . serios 1'
avizat asupra fenomenului cinematografic.
Se pune întrebarea. în atari cond~ii . dacă şi cit
pierd cinematografele din reţeaua naţional ă
printr-o astfel de concurentă?
La prima vedere. ar însemna câ cei 20.000 de
spectatori (şi care în realitate. sini mai mu~i) c e
opiează pentru închirierea vide<H:asetelor nu
mai calcă prin sălile de cinema. Ei prefera acum
să plătească un preţ dublu per film. asigurind~i
astfel noutatea şi surplusul de confort, ca sa nu
mal vorbim de celelalte facilităţi cum ar fi am-
bianta. compania, posibilitatea de a relua orice
secvenlă sau întreg filmul.
Numai că . mat devreme sau mai tirziu, ac eş ti
impătim~i în devenire se vor întoarce cu sogu-
rantă în faţa marelui ecran. Cu gusturile. cu exi-
gentele, cu pretenţiile lor - categoric mai ele-
vate. Şi asta pentru că . la televizor. te informe"
asu.,..a filmului, în timp ce atmosfera sălii de c i-
nema. specificul P<"oiectiei şi dimensiunile ecra -
nului iii oferii posibilitatea- de a-l savura. .
Ială de ce, în loc să acuze şocul concurenţe i
(care. orice i-ai face. este inevitabilă în noile co n -
d~ii). cinematografele noaslfe ar trebui, la rindul
lo r. să profite de răgazul ce li se ofera reorgano-
zi ndu-şi activitatea. modemizîndu-se şi pregătin ­
d u··se să-şi primească . peste citva timp, aceşti 111
~l~':~tori 1 dar numai i n c<JndiCiile pe care ei
~ BURILEANU
Ce filme vom vedea
cînd ne întoarcem clin- vacantă
......,„„
-la elqll ele Rom .• 1990 - scenariul: Ion B aieşu, Al Struţeanu . Geo s.i-
zescu: regia : Geo Saizescu. Cu . Oem Radulescu. Ileana Stana Ionescu. Comedie de situa-
t•. dar şi de moravuri, in stilul popular, accesibil, cu c.e regizorul şi-a obişnuit publicul
d&-a lungul unei intregi epoci şi cariere. F•a a intra in alte amanunte, credem ca va fi.
dupa toate prollabilitattte. un succes de caa.
-Teletoftul, Rom .• 1991 - scenariul : Ion Marinescu; regia: Elisabeta Bostan. Cu : Mircea
' Diaconu. Carmen Galin. Rodica Mandache. eonst„tin o;p1„, Magda Catone.
Ul apel telefonic intimplator - banala g,._.ia - este in masura sa schimbe cu desavlr-
- Fliciul cu o.......,........_
şire viata personajelor aflate la cele doua capete ale firului .
Rom., 1990 - sc:enariul : Alexandru Nieolaidi. regia : luHan
Mihu. Cu: Ştef„ Sileanu. Maia Morgenstern. Alexar>dru Arşinel , Violei• Andrei. Ul film -
cum se spune - ln nota specifica a regizorului. imbins.d originalitatea cu biuru l şi impr&-
vizibitul. despre peripeţiile P<"in care e obligat sa treaca un baiat cinstit in confruntarea cu
valorile morale. adesea rasturnate, ale unei lumi in care predomina ipocrizia, cupiditatea.
venalitatea şi violenta.
- innebuneec p.ml ..,. rill. Rom .• 1991 - scenariul şi regia: Ion Gostin (debut in fil-
mul de lung-metraj). Cu : Qana Ştefanescu. Bogdan Uritescu, Gheorghe Visu, Magda Ca-
tone. Florian Pitiş.
Viaţa de zi cu zi a unor tineri muncitori dintr-o tesatorie. Nu lipsesc. fit8$1e. problemele
- tehnice dar şi sentimentale - nici cli_,e (chiar daca unele se vor doar peqiflate) . nici
epilogul plin de o anumita inţelepciune care. evident. va rezolva intr-un fel toate incurcatu-
rile. Altfel spus, clasicul . film cu tineri şi despre tineri".
- Vlnilo8N ele llllecl, Rom„ 1991 - scenariul : C-tin Şelaru şi Daniel Barbulescu; regia:
Daniel Barbulescu (debut in filmul de ficţiune) Cu : Ion Haiduc, Florentin Ouşe , Aorin Ari-
ton. ·
Situaţia confuza şi dramatica, aşa cum a fost ea în zilete de loc ale lui ~brie '89.
intr-o poveste plina de dinamism şi suspans. in locul unor clarilicari facile şi poate ten -
tante. realizatorii opteaza pentru riscul de a formula noi şi noi întrebari.
Din alte lări
- AMar, ~. An"-f, India. 1988 - regla : Manmohan Oesai : Cu : Rishi Kapoor. Vo-
nod Khanna. tnca o melodrama din producţia atit de prolifica a cinematografiei indiene. cu
toate ingredientele specifice: pasiuni acerbe. suferinţe pe masura. muzica şi dans exotic.
comcidenţe şi r;osturnari previzibile de situaţii . Fidelii acestui gen nu vor fi. în nici un caz.
dezamagiţi. . . ·
~- ..,_.„
S.U.A., 1986 - regla. Oavid Lynch. Cu: Lauâ o.m. • - •
Ros-
setlini, Hope Lange. Kyle Meclachlan , Violenta. psihopaţi şi traficanţi de droguri, într-0
lume pe care personajul P<"incipal, - nit l ara voia sa detectiv. o strabate in cautarea unet
1>9ndede criminali. oaca li va gasi sau nu. este inulil. sa ne mai întrebam ...
- l'erlclrM. India. 1988 - regla: Manmohan Desei. Cu :. Amitabh Bachchan, Rishl Ka-
~r. Spectatorii care au fost convinşi ca precedentul film indi an este o culme in materie
şi\ eventual, au regretat acest fapt. vor avea acum fericita ocazie sa se delecteze in aceeaşi
ambianta muzical-sentimentaloida.
i.-.-s!o.ta":':\,~;~.,!;ţ~~e-cc:?:!~1~ ~~!!v':ri~~Ol~;=·~~~i~iSt~sc::;:i
sovietioe ante (şi anti) perestroika. Pentru unii spectalori nostalgici sau. poate. pentru a nu
utta. ..
- ..... Italia. 1985 - regia: Peter Hudson. Cu : Oeborah Caii. Antonio Marsina. Un
g rup de tineri îşi petrece vac„ta pe o însorita plaja italiana . intre placerile muzicii. dansu -
lui şi ale a..-ului. Picanterii, .....,ans şi chiar destul umor. Cine ar mai pretinde şi altceva ?
- ...,........... ...,.. la ono ' Ulgaria. 1984 - regia: Magyar Josef. Comedie în nota cura-
joasa. pentru vremurile în care a fost !acuta. ce ne aminteşte cu placare de un film .,..ecum
~•el•opaUre.
· Mirajul american funcţioneaza şi aici ca ..detonator" al acţiunii, iat eforturile susţinute ale
p<ot agon iştitorde a- şi asÎ!l"ra accesul în direc1ia respectiva este nu numai amuzant. dar so
- pe alocuri - instructtv.
- loloerM9 .....i prostlluale - Italia. 1984 - regia : Sergio Bergonzelli. Cu : Richard Har-
nson, Kann Wllll, Melisa Longo, Btack Hard.
Moartea suspecta a unei tinere decianşeaza cercetarile poliţieneşti de rigoare. Faptul c ă
victima era implicata în afacerile nu tocmai ..ortodoxe· ale unei edlluri din Turcia. speciali-
zata în publicaţii sexy, conlera cazului un surplus de spectaculozitate şi interes. Deci. aviz
a(ni)matoarelor.„
-Tal..._, U.R.S.S. - S.U.A. -Franta. 1990. Regia: Pavel Lunghin. Cu: Piotr Mamonov.
Piotr Zaicenko. Film distins cu premiul pentru regie la Cannes. 1990.
Lumea dura şi diversa din periferiile moscovite, ocolita cu g rija p ina acum de - • t ul
propagandistic. Prin intermediul prieteniei dintre un saxofonist şi un şofer de taxi asistam.
de fapt. la dezvăluirea lucida a unui intreg sistem de relaţii sociale şi umane. constituind o
.Jaţa • pe cit 'de nevazuta. pe atl d9 reala. Publicul care a savurat anul trecut lllcuJ9 Vera
nu va regreta intrarea. şi de aceasta datA. t. sală.
. .
-T.....,., halia. t987 - regia : Sergio Bergonzelli. Cu : Katrine Michelson . Antonio Mar-·
sina. Olivia Link. Afaceri oneroase, corupţie şi crima - toate in nota caracteristica ,.poh-
cier"-ului de serie „B " care nu îşi face CQmplexe din cauza cond iţiei sale de duzina. Aşa în
cil ... de ce şi le-ar Iace spectatorul?
lată citeva dintre 't11mele pe care reţeaua cinematografică intenţioneaza sa le
lanseze i'I premieră. Nu ne rămine d«it s ă sperăm că bune/fi intant1i îşi vor
giisl acoperirea nacesara ii fondurile va/utere necesara achiziţionării afeclM
Căci, vram, nu vrem, tot acolo ajungem... •
 •
~~:;·i~r~a~~r~n=l~~~~ft ~:'!ce~:;
bine P(/rtretele de plan doi datorită distrib ui rii
unor actori de mare forţă sau unor tineri care·
promit. Talentul lui Dorei Vişan face să
tra iască pe ecran, credibil, acel brat de fier al
regimului. plutonierul Lupşe , oportunist şi vi-
clean, laş in situaţii grele. sadic cu cei fără
apărare , promovind cu cinism tactica dictatu-
rii proletariatului: „Nu ştii? Te învăţăm . Nu
poţi? Te ajutăm . Nu vrei?' Te lotţăm". Cu o
savoare deosebită . in care hazul natural al in-
terpretului întilneşte cu succes pitorescul re-
~:~~~:~~ •:=lu~n'!"~~.;jec= ~
minteşti necesare supravieţuirii în cond~ii
dramatice. Construind mai mult din · tăceri
grele şi gesturi laconice. explodind doar io fi-
•
nal personajul de mare frumuseţe morală,
Stanca, Maria Ploae se impune din nou ca o
interpretă modernă de mare vibratie drama-
tică. Cu multă culoare realizează un portret
ln tuşe ironice, cel al activistei depravate, ac-
tr~a Marela Jugănaru . . .
Un loerte tînăr interpret, Marius Stănescu ,
face să transpară drama ultimului vlăstar al
Măgurenilor~ zidit de tatăl său in pivn~ă pen-
tru a fi salvat. El sugerează chinul acestei
stingeri lente, pină la stadiul spectral, de ca-
. davru viu. Opusa apatiei, frici i sale de ac-
tiune, e agitaţ'ia fratik>r săi mai mari. creionaţi

UNDEVA ÎN ln tuşii sigură de studenţi i Constantin Flo-

rescu şi Sorin Cociş . Surprinzător debutul -
foarte matur ca rezultat artistic - al lui Călin
a aparii ia lor. romanele lui A ugus- Nemeş , intr-un rol dificil, cel al căpitanulu i
tin Buzura au atras cineaşt ii prin Sterian, in care sinceritatea gestului său pa-

L densitate dramatică , relevanta

evenimentelor evocate şi mai ales
curajul de a rosti nişte adevărur i
care, chiar plasate in ,,zona per-
misă " a obsedantului deceniu.
pri n forţa lor de iradiere, generalizare. acu-
zau int'91!UI r8!1im totalill'~· Rind pe rind , L<:
triotic, curajul · rezistenţ e i, se amestecă. tul·
bure. şi cu o exaltare ideal istă , de sorginte
legionară, cit şi cu nevoia caboti nă de spec-
tacol, de narcisism al faptei temerare, dar za-
darnice, cu consecinle chiar tragice. atit pen-
tru el cit şi pentru cei din jur. .Mă recunoşti? ·
intreabă of~erul î narmat. cobori! din munti.
9
o

cian Pintlll8, Mircea Oanehuc. Nicolae Mărgi­
neanu, Manole Marcus au tatonat . Vocile
noptii", . Fetele tăcerii", „ Orgolii" pentru a în-
cerca, a face să pătrundă pe ecran ceva din
zbuciumul. dilemele intelectualului î ntr-un
sistem opresiv, dileme legate de· raportul ade-
văr-m i nciuni. refuz onest al compromisului ş l
laşitate. abandon moral. Tăcere complice de-
venită culpă comună . O Căutare tensionata.
obsesivă. autodistrugătoare, i ntr-un sens,
pentru personajele cărţilor lui Buzura - dar
salvatoare de co°'liintă . demnitate ~ hră­
neşte această proză confesivă, subtil anali-
tică, cu o compoz~ie din multiple planuri na-
_rative, generoasă in seosuri.
· Cu excep(ia „ Orgoliilor" devenit film, nici .
unul din proiectele anterioare n-au putut -
şi se intelege de ce ~ răzbate 'în săl i le de ci-
nema. Pină astăzi cind luăm cunoştintă. după
ani de refuzuri. de o versiune cinematografi-
că (Uncleft ln Est), a romanului „ Feţele tăce­
rii" . formă prescurtată . mult simplificată de
autorul î nsuşi , in colaborare cu nigizorul
Nicolae Mărgineanu. Colabqrarea dintre cei
doi a început mai de mult cu PiclutwaMa, in-
terpretare liberă a povestirii lui Slavici, stră ­
bătută l nsă de obsesiile scriitorului contem-
poran: manevrarea conştiinţelor şi · a senti-
mentelor de către o putere discreţionară .
Ceea ce făcea farmecul, originalitatea roma-
nului „ Fe!ele tăcerii" fiorul lui psihologic-po-
l~ist ln cercetarea diferitelor fete ale adevâru-
lui şi in evocarea lui dintr-o perspectivă isto-
rică - victime şi călăi întilnindu-se. cu tim-
pul, paradoxal, în acelaşi impas existential şi
eşec social - se risipeşte ln film intr-un J>ll!n·
prea general, fără reculul meditativ-istoric. ln
centrul poveştii s-a piistrat încleştarea dură,
fără nuante a celor. antrenaţi de o parte-şi de
alta a baricadei i n procesul devastator al co-
lectivizării forţate. Al tragediei satului româ-
nesc începută in anii '50 pe care ii evocă fil-
mul. Polii conflictului dramatic - al „ luptei
de clasă" in terminologia consacrată - sînt
fanaticul activist comunist, cu gindire şi me - .
tode primitive şi adversarul lui politic şi so
cial. î nstăritul Ion Măgureanu . devenit pentru
activist un duşman personal ce trebuie urmă-
Ceasul oportun
pe un ţăran ingrozit de apar~ia lui, apar~ie
urmată de obicei de crlncene represiuni asu-
pra celor ce l-au adăpostit. - Nu, domnule
Sterian, răspunde cu haz i ntelept. omul. -
lergic1 cum sintern la maniheism - şi pe bună dreptate du pă atiţ1 a ani de Ca se spune in sat despre mine? e curios, or-
„dacâ nu sinteţi cu noi, sinteţi împotriva noastri'* - versiunea cinematogra- goliosul erou al muntilor. - Să nu vă fie cu
A fiată de Nicolae Mărgineanu a romanului „Feţele tăcerii" al lui Augustin Bu-
zura - autor fundamentat t n descompunerea resorturilor dictaturii comu-
niste şi a consecinţelor acestora - U..._ fn Ea« vine ta un ceas nepotrivit
la intilnireir·cul>ublicul de la noi. Să ne imag i năm însă o c l ipă imposibilul
realizarea şi prezentarea filmului lnainte de decembrie 1989 (Buzura a ln-
drăznit de altfel .să propună scenariul. aşa cum este el astăzi , fostelor Case de filme , in
1983). Este evident că publicul ar fi făcut atunci coadă să privească şi să asculte tragi-
supărare, dar după atitea nenorociri au ajuns
să vă urască ş i cei vii ş i cei morţi .'' Este o
idee strălucit concretizată in film, aceea că
orice extremism duce - cum spunea Ortega
y Gasset - . la o mutilare a omului, la o he-
miplegie. •
P.eisaje întunecate, fără perspectivă , o at-
cele confesiuni ale „fetelor tăcerii" din dramaticul proces al colectivizării forţate d in mosferă aspră , tensionată . descrisă cind în
anii '50, scenariul invitind la. un stil direct şi nu doar la aluzii „sub'lersive". Acum. clnd culori violente, dar cel mai &des mocnită, în
adevărurile se lasă rostite libef. încărcătura acestui memento se dovedeşte a avea un • nuante deprimante, agonice, ca de slirşit de
lume. real izează drept fundal dramatic al a<;,-.
Impact redus pentru spectatorii "'"tri.
-· Totuşi, ln stingism4I său „ pe dps". Unclew ln Est (Jl{imele 15-20 de minute nu fac C/ ţiunii regizorul impreună cu operatorul a@µ
bună pregătire discursului politic şi nici dramelor omeneşti ce urmează) lntilneşte - Gabriel Kosuth. NoJ)li nel iniştite, in care peri-
poate să pară paradoxal acum el~ comunismul ca sistem politic. s-a prăbuşit - un cu- colul plodeşte la tot pasul, zori tulburi ln care
rent prezent ln filmul occidental. ln Occident cred că filmul lui Mărgineanu şi Buzura victimele sini aduse in fala i ntregului sat, le-
şi -ar putea afla în festivaluri un public mult mai receptiv dacit s-a dovedit a fi cel de la gate la stilpul infamiei ş i pedepsite ostentativ
noi. cind de duşmanii dintr-o tabără , cind din
Am să vii dau un singur exemplu de „ modă" maniheistă în filmul politic de azi, anu- cealaltă : diminflli agitate, cu figuraţie 1'stivă
me Lislll .-gli, evocind nu mai pulin maniheista perioadă a Vinătorii de vrăjitoare din i n cadru. şi pionieri obligali să cinte „cu su-
fler· ln c instea noului activist sosit de la
=~~~gt;r,:;:u~~11~!:'.e: ~;~· 1!"!~ : i :. :.~~C::~'ie:u'(~~~~r 1~ raion. Un tip spitcuit care inlocuieşt4l. pistolul
această calitate a 10 premii Oscar) care acum. la 63 de ani, a ales să debuteze ln regie cu cravata, şi o perioadă de represiune la ve-
pe această temă încă acută, asigurindu-şi şi parttciparea extraordinari. in rolul princi- dere. cu alta, perfid mascată sub lozinci noi.
pal, a lui Robert De Niro. Filmul a făcut P.Brte din selecţia oficială a Festivalului de la Iluzia se stinge repede, cu ultimul cadru d in
Cannes din acest mai, iar la Paris rula cu mare coadă la casă . · film, care cade ca ghilotina pe capul nostru:
Remarcăm , o dată in plus, că popularitatea unui film nu e determinată exclusi v de o sirmă ghimpată săgetează brutal cadrul şi
ca lităti le ~le . ci şi de ceasul oportun al intilnirii cu publicul. Cred că spectatorii vor re- inchide simbolic î n noul lagăr de după anii
descoperi Undewt ln Eal, nu după mult timp. Filmul o merită . · '60, pe toţ i. cei care nu-şi lepă daseră toate
A.O. speranţele. Alee MAN~IU
Uncleft ln Est. Regia: Nicolae Mărgir1Banu.
rit fără cruţare. Cu bucurie sălbatică. uneori. momentele tensionate ale filmului şi sini ur- Scenariul: Aug usliri Buzura ş i Nicolae Mărgi­
Ambii sint bine reprezentali de interpret •i mă ole cu interes in sală.' Ca ş i secvenţ~ vi- neanu după romanul „ Ftlfele tăcerir de Au-
aleşi de regizor stil pentru expresivitatea ch i- natorii de oameni prin pădure - urmBrirea gustin Buzura. llwaglnec Gabriel Kosulh.
pului cit şi pentru jocul lor pătimaş , deschis, rezistentilor înarmali sub conducerea of~e ru ­ Muzica: Cornel Ţăranu. ~ Mafia
energic - respectiv Valentin Voicili şi Re- lui Sterian. Paici. ~ Magdalena Mârăşe&eu. Cu:
mus Mărgineanu . Schimburi violente- de re- Remus MărgirlBanu, Va/e111i11 Voicilă, Dorei
plici (recunoaşte m frust,eţe a unora. hazul lor I nfluentat de momentul istoric pe care ii Viş an, Maria Ploae, Ion Fi&eutea11u, Co11stan-
~~1(,,'"N'::::Ş, ::: J:!,;":~~: f:::/:/. 8~:
pr ctaspăt , replici stramutate din carte), schim- are de ilustrat, regizorul cade uneori intr-un
buri de priviri i ncarcate d e ură , gesturi dispe-
rate prevestind nenorociri, ele toate creează
fel de prezentare maniheistă a personajelor
aflate in situaţii extreme, linind prea putin Iru. „
Product• a Sludloulul de c .... SoWll

~ KILOMETRUL 36
culatur' regizor diletant care. in goană d u pă pluton sau în corul veteranilor, iar protago- Codul Imagistic al interferării planurilor
bomba de senz&1ie care să - l propulseze î n lu- nişt i i - ciş ligătorii de drept - nu cunosc de- - este abil speculat. După ce se purifică lntr-un.
mea „reată„ a visului său veleitar, nu şova i e cit umilinţa fiind prinşi in capcana falselor itinerar de factură metaforică (teren acciden-
„să regizeze" compet~ia . , principii şi pudori. tat . cind abrupt, cind nisipos, clnd mlăşt i n os .
Compet~ia d intre un .,alergător de cursa cind bolovănos, un traseu. nemarcat de ve-
lungă" uzat moralmente, împovărat de amin- sele fanioane. printr-o natură cindva minu-

s
ă fle oare calitate sau defect lap-
tul că un film .se denăluie" abia
la a dOua vizionare, cind - cu-
noscindu-i subiectul, ritmul ş i ma-
niera de expunere - se ver i fi că ,
se confirmă că divagatiile (enel-
vante. incitante?!) au o clară me-
nire, făcind parte din jocul deliberat al con-
vergenţelor in care se intersectează o sumă
de personaje aparent disparate, de prim plan
sau plan doi, personaje cu mini biografii dis-
persate in intrigă şi discret sch~a t e de inter-
preţi . Printre „culturişti" şi „aerobice" . un am-
b~ios poştaş complexat. deja atins de mo rbul
„ popularilălii" („Mă filmaţi , acum mă fil-
maţi?") ; un orgolios brigadier silvic prof1tind
cu anticipatie de avantajele democraţiei re-
prezentative; băiatul nu atit necinstit cit vani-
tos susţinut de tenacea sa prietenă : un acti-
vist holtei cam trecut (pe linie moartă!) , flatat
de „disponibilitatea" unei „candide" activiste
ce se gindeşte la viitor; provocatoarea j ună
angajată lntr-o rapidă tentativii de seducere a
ingineraşului bicisnic. dar „ incoruptibir': plus
vechea poveste de cvasi-iubire ofilită precum
rom a nţa care atita li place eroinei „ sentimen-
tale"' ş i bună „organizatoa re" . i n bratele că­
reia va 8'U8 (cum t s-a 'mai i ntimplat!) " ima-
tirea unei trădări care l-a scos din circuit, şi
tlnărul-vedetă agasat de agitaţia sterilă a
şi
acestui pseudo concurs la care consideră că
nu are ce căuta, spre deosebire tle antrenorii
să i ahtiaţi după orice trolee. chiar şi .locale", .
chiar . bahice" .
I n crescendo se insinuează treptat para-
fraza cinematografică prin intermediul pelicu-
lei alb-negru lnregistrată ,Jn paraler' de tan-
demul divergent al cineamatorilor. instructo-
rul-nulitate şi operatorul timorat, dar cu fler
ş1 har. Parafrază dominind datorită palpitului
vital care. paradoxal, anticipează şi susţine
glisarea in parabolă. Simplistă poate pentru
ca acumularea aparent aleatorie a primei
pă rţ i a filmului o pregăteşte prin developarea
unor tare caracteriale şî de sistem care gre-
vează colectivitatea eterogenă subminată ieri
(ca şi azi) de interese fle meschine (puse sub
semnul boJnl>astlc al festivismului). fie pur şi
::p~uh:.,~,;c;0eci:,:~~f~iiî~~"":,!t I
1
pentru că nu intră J n vederi le" autorităţilor
pe care nu ..sportivitatea" le preocupă . Astfel
compet ~ia se d eslişoeni i ntre suferintâ ş i pa-
razitism. superfi tialitate şi oportunism, servi-
lism şi credu litate, compromis şi lipsă de
scrupule. „ FiguranUi„ sint inregimenta(a în
• Tora Vasilescu nată acum ostilă , calcinată , desfigurată - un
Dan Condurache avertisment necesar ce nu s-a vrut tragic, ci
· firesc). intensa policromie a realitălii pes~e .
e purată de lentila aparatuhli~personaj , crista-
li zează dintr-un banal pretext sportiv un sens
alegoric. potentialul-autentic-cineast oferind
spre tezaurizare fotograma simbol a
lair-play-ulul.
Revenind la intrebarea in~ială, problema
este: cine va li tentat să vadă a doua oară fil-
mul?
lrlnll COROIU
tru, 1880
„
KllcllMlrul • PIGducţle • c...i de .......
.
lcMarlul ,..ia: Anghel Mor•. .........,
8-ab Smlil,,,..cu. 0 . - - . fi cmlU-
....: Dan Manoliu. llonllljul: Mir~ Cloc/1-
lei. Cu: Dan Condurache, Tor• VM/1-ecu,
G'*>rgha Viau, Ion Besoiu, Florin T-•.
'MircN Anca. Mihlli Binrlunu, 1*ri.,, Gh•
naa, Tudor-' Filimon, Anc• Dincă. Consl.,,-
tin ~imriis, Ovidiu Moldovri, Dr-r10ş Sta-
m•ta, Medea• Alarlnascu, Florin Koatral<ia-
wicz, Miruna Murviriu, luli.,, Enache, Pepil
Panduru, Radu Dragomir.

8
 Nicolas Cage. Publi-
cuJ nostr u a fost surprins si
descopere î n N icolas C age

Sl:JF.LET un fel de reincarnare a lui

Elvis Presley: actorul cintă
din repertor iul defunctului
~tci~nşr~s:
SĂlBATIC batic. El cultivi de altfel un
aer retro, probabil în semn
de omagiu pentru James
Dean. idolul Său şi cel care
l-a determinat Să aleagă ca-
riera cinematografică. Sim-
m venit -in cinema ca să ' dau '•ată patia pentru .rebelii lări .
picturii . mele" - aceasta este de- cauZi" ai filmului american

A claratia-proqram făcută de Da••d

Lynch, binemleles permanent iro-
nic şi autoironic. Oeclaratia este
importantâ pentru că ofer.ii cheia
receptării operei acestuia. Unele
cad re ale filmului Sullet silbellc (s.ilor
Lula. titlul sub care a rulat în Europa) trimit.
,1
este sugerată şi de haina din
piele de şarpe purtată în pe-
licUla lui David Lynch. ase-
minitoare cu ţinuta lui Mar-
Ion Brando în Piele ele pro
pe de Sidney Lumet.
de altfel. la pinzete IUi Jasper Jolms. o culme La 26 de ani Nicolas Cage
a expresionismului american de astâzi. cum îl are deja o fllm0grafie -
socoteşte Octavio Paz. Lynch a ·simii! la rin-
rioaSă. daci ne gindim că în
dul său o atractie. un cult pentru viziunea ex- ·
presionistă a lui Kokoschka a ·cărui pictura a
ea figurează titluri stimabile
studiat-o în Europa timp de cîţiva ani. Iar re- ca Bintr de Alan Parker.
cursul la expresionism nu est11 cred un feno- · Cotton Club de Francis
men intimpfător in stările acute ale lumii. Să · Coppola sau Aoiz- junior
mai amintim de premoniţiile expresionismului de fraţii Coen. P11ţini ştiu că
german de-acum mai bine de şase decenii? · el este nepotul lui Coppola.
Toate acestea nu sini simple menliuni pe o Pentru a nu fi acuzat de ne-
carte de vizită . ci o situare a acestui pic-
tor-cineast nu intr-o şcoală - căci el este un potism, Cage şi-a schimbat
inclasabil din acest punct de vedere - ci numele. dovedind că poate
într-o concefllie şi . chiar o vibratie. aspră. di- fi distribuit şi lări interven-
namică , dură . Aş fi tentat sil-i asociez imediat ţia unchiului. Totuşi. acesta
un alt cineast-plastician, pe englezul Peter i--a mai oferit partituri nu
Greenaway. numai în Cotton Club şi
Oa, lumea. lumea americană din care pro-
vine Lynch. este în mişcare. confirmindu-1
f:~n~u:!~~~"=.· ;;:;: ~~c!f.:".:t".::
r..T! 5j;..că~ju~c:..~ '
spune. 'faptul a în
dală. constata cu o gravitate 11!1 inutâ, dar filmele sale constituie o
.parcă încărcată de presimţiri . că ,.stinga nu , carte de vizltl onorabili.
mai e la sti nga. dreapta nu mai e la dreapta, Nicolas Cage işf împarte
iar centrul nu mai e la mijloc". Centrul nu rolurile în doui caregorit
mai e la mijloc, dar în. ce11trul aterîţiei de .erotice" şi . cerebrale". cele
peste ocean parcă s-ar instala marginea.
ma rginalitatea. ale cărei impulsuri, explozii. din Bn,, Arizona junior
monopolizează atefjţia şi impune fenomene şi Suflet sălbatic făcind
care. dacă nu desc;:hid ,,orizonturi luminoase„ , parte din a doua. Interogaţi­
re levă un prezent con.torsionat şi convulsi~ ile şi neliniştile sale perso-
-nat pe care ii exprimă prea bin& această na-
ratiune ci nematografică. S8llol' fi Lula, ecra-
nizare a unui . roman negru" de Barry Gifford
~u:!~:"~~ra~~i:
- este un fel de Iove story extra din duk:e- el Să ajungi Să delimiteze
gă~ie şi tratat in chip de thriller nevrotic. Pen- net partea elaborau de cea
tru că - spune Lynch ...,.- .eu simt o certă dictală de instinct: ..Aceasta
atractie pefllru anomalie în măsura in care ea mi-a permis Să 11u-mi pierd
scoate ln 'relief normalitatea". Această distor- minţile. să nu ajung la psi-
siune oferă o sursă de cunoaştere a însăşi hiai:ru. Cu virsta. furia mea
cond~iei umane fntr-un momerit . şi . într-o s-a atenuai: şi am început să .
lume probabil cea mai pilduitoare pentru o abordez rolurile în mod mai
postmodernitate care nu se mai · mindreşte cu
gadgelurile Muriste şi nici nu mai lăcrimează . raţional". În orice caz. Dav1d
după amintiri gkirioase. O lume care se des- Lynch a mizat pe vocaţ ia lui
coperă in prezentul ei marginal. care nu are N icolas C. de .tinăr lu-.
nici o noliune ilespre spiritual!!ate şi nu re- rios". A mizat şi a âştigot.
simte deci! zvicnirîle instinctualilălii. trăind căci Sailor este un personaj
kitsch-ul ca pe o cond~ie i! propriei vieli şi care nu se ultl uşor:.
nu ca pe o categorisire estetică .
Lynch este un portretist care foloseşte o
cromatică a exasperării acestor zvicniri. cu- Dana DUMA
loarea fiind ta el nu un cod. o formalitate
plastică . ci un revelator al psihozelor unei
disperări deloc -.Sie. spectaculoase ci tra-
gică prin însăşi dezordinea prin care simlu-
rile domină existenlele. Sălbăticia din suflet .Cu S8llol' fi Lula e l pilne reflectorul pe o
este tocmai această autodevofllre într-o ciiu- rana deschisă a Americii şi formulează ind i-
tare pe care nesfirşita goană pe autostrăzi rect o întrebare capitală: Este oare posibilă
(iată din nou autostrada folosită drept calea
desljnelor iar automobilul - l!ehicul al lor,
poate ca moştenitor al diligefţei) . Este un
........................ î__.„,, .....
dragostea în infernul vieţ ii moderne?
piu lpoa fericirii. focul (atit de prezent în
automobil deaipotabil. i>arcă anume ales ast- acest film. începind cu aprinsul unui chibrit
fel ca să expună permanent pe eroi dogoare•
asfaltului, dar şi a cerului către care ei nu o •izită in prim plan şi culminind cu văpăile care cu-
prwesc niciodatâ. Aşa cum recursul ta rnek>-
dide lui Elvis pare ceea ce şi reiese de altfel „ ,1 ...,.... „
prind întregul cer al noplii, n.n.) locul -
. . . . , . . . . prilMjdllle
lui s.llor cit
81it ...
ale ....... Focul ii ..... ,1
dir> context. o inVocare i r onică . (Regizorul ar
~ea constata î nsă că atunci cînd te joci
la morgă ...... locul ii . . - ........,..
lnainte de a menţiona alte proiecte de film.
t::J~i''cs~·ula i;:,i.,s;;.~:: I\
furi . Vezi trebuie să mai spunem că David Lynch este o
personalitate care fascinează presa ş i că . el
' lnterprelii lui Lynch fac partl>, cert. din este la fel de cunoscut pentru ceea ce a făcut
aceeaşi familie cu el. sint o prelungire a vi- avid Lynch nu ştia că va olJline şi face în ""'1nJ, la televiziune, in. muzică (a
1/'atiei lui. atit . de acolo" încjt u~i că sini Palme d'Or la cannes în 1990 .compus şi dirijat o simfonie „ Industrial
doar interpreti: Nicolas cage. Laura Dem,
Isabella Rossellini. Ei par a fi singuni care să
fi inteles nevoia de a exprima o tragedie cu
mil'~:!~oa!:'r~. 1aacest ffi'm , ·
finalul privii ca pe o cedare în fala formulei
D cînd a stal de VOfbă cu ziariş t ii.
=~ ~::::1:~'.5"P.Z' ~r:
piu nu-l preocupa.
· Citeva fragmente din această
discfllie sini lămuritoare în ce priveşte fel ul
• Şimphony No 1). este. binârCeles.. pictor aşa

.
c'um arătam . aceasta fiind o preocUpare fun-
damentală a lui. şi sculptor. Cum -s-ar zice.
pe ce pune el mina işi -
na!itălii.
amprerita perso-
·
ln ce priveşte proiectele - care ne .dezvă­
atit de hollywoodiene a happy~UÎ. Gă­
sesc, dimpotrivă , că tratindu-1 cu ironia care
îi este consubstantială„ Lynch n-a făcut_ al;-
tceva deci! să-l anuleze ca llappy-i!nd ş1 sa
de a fi, de a gindi şi de a reacţiona al unuia
dintre cineaştii americani cei mai proeminenti
la ora actUBfă.
...................„ ... _ ... .......,.._ .ciupi
........................ . .
luie ce n-am pomenit in cronică pentru că
doream ca surpriza să o aducă el. iată-le: ..in
~
'pregitit o ......,... a ._,,.. ..HoeeM alb"
provoace un zimbel amar oelor ca_re-1 folo-
sesc ca formulă salvatoare ·- finis coronal
19rri~...~9 = '==- ~=J' =-:....
ţie_ ... ~ Acetll~metlezil.
O.M. nw.- .i i1t - IP"cill m -
ocupi ....... lu& lui KIA9.
. _,„ ...
Llml-- ~...!·~
Scurt-aje ........-. Vă puleli imagina pe
~u;i mă întrebam şi am bănuii o clipă că airile -
trebuie să fi fost o vreme mohorilă. cu furtuni
a.-„ .....- ...
-î_....i;COl--de„ i ...
"::': Kafka preluat de dezlănluitul Lynch!
•
şi diluvii. pe Croazelă, anul trecut. de· s-.
sensibilizat pină într-atit juriul din paradisu!
1979 -
(opt nominalizări .Os- .....- ................... .._......,,
_... ........... . _ . . . illlllllcilllrlillll

-lifllcollllli„..P.&a,.......
-a. T - - - f i - .....
................... .„. ..._
loisir-ului cannez ca si aconle Marele Pre- car") - 1983 - O.. - doef
~ lilbetic Produc:tle a 8tUdlourtlOr
miu acestui film. Lynch. deloc aflisl furios.
deloc avangardist cu panaJ, ci dimpot""-"'.
.-v British". î~ «:"un costum_ ~«!"·
198$-C-... ......
Iii (Marele Premiu la Fes
tivakd de la Awriaz. 1987)
„,, ...
~- - . 1990. Regilc David Lynch. S.......
- DtMd Lynch după tomanul lui Barry,Gof-
- 19119...:... - --lllilbllllc:
negru. cămaşâ albastni ş1 cravată a __pnmrt m
~==-~p..=-=~~
==1, -
~ său pe repreZJentanlH presei. (Maiele Premiu la cannes Nu topte filmele pe care le-a făcut pină
cordial. jovial chiar, dar nelipsit ironic. ras- 1 acum s -au bucurat de succes. dar Lynch nu Nicolas Cage. Laura Oern. Diane Ladd, Harry
punzindu-le în felul u .-zminlit una Mria1ut -i v.. afişeaza nici . un fel de expresie a regretulu.i Dean Stanton. Crispin .Glover. Willem Dafoa.
cald&. alta rece. 1'9 ..... sau 3fteptăni succesului. E impasibil. Isabella Rossellini.

9
 ipsiti •
•
C~ . . . . .
„ fi ........
L H lllicei • C011C•rs cill-.....afic. M111r1 IOllllli C-.. • li P111ro
a rnfit. li a 27-a niţii, sl mlllţÎlli li coti rilicall ÎlltlflSlll cillfili-
lor. All ••·acest fnhal ....,.titiv a hlptat cm 11.....ri .ati-
tall prefesioaa• pntnt .,_.„, ..,
gflfllllli ~reia! a fost illtatlllnu trisltllrl
1101Ştlr1 slrkqll peisajlll lllllllial al ....... Sfillarea prlllf-ticl 1 c.._18- ·
dar an.i acesta 11 a cipltat o illtltlsitall spocia•. lici H s-1~.Ji plltlll altftl
CÎllll•-Io „illCipalolor sactini s-n llllmit Jndependenlii americani în anii ·so-
li .Voci din Est·. U. plllllic lllljeritaf tilir 1 apreciat ap c• soc..-,,_..
gilll dl a penaa _., jllllic• a ciror 111111 • tlifllzar1 IStl inlrs ll'IPlrJoaali
H Walllfll lor.
Fervo,area
i~ti i şi criticii din Statele Unite
- ca acela al lui Paul Morrisey, faimos dnchi-
C
~ prezenţi la festival au declarat, la
conferinţele de presă , că numai
aici au avut ocazia să cunoasca o
parte a producţie i independente
din ţara lor. O precizare se cuvine
făcută imediat. Termenul „inde-
pendent" lşi ia ca punct de referinţă marile
studiouri. Este vorba despre filmele off Hol-
lywood, produse. filmate. finisate ş i mai ales
difuzate 1n afara atotpUtemicului sistem hol-
lywOOdian. Un cineast independent porneşte
la drum asumlnd~i o -mă de riacuri: de a
nu li subvenţionat . de a nu avea asigurată
publicitatea, nici distrib~ia. Trebuie să Iii
intr-adevăr devorat de pasiunea artei a şap­
tea pentru a te lansa într-o asemenea aven-
tură . Unul dintre regizorii americani cei mai
nonconformişti aflaţi la Pesaro. Jon Joel. a
~;~-cu:..~
exf~iă f~'1~1~: ~:tebi.::e:ti ~~ g::,::~
1 nal.
zează neobosit cu productia hollywoodiană :
cu normele sate estetice. dar mai ales cu spi-
ritul acesteia. Dacă marea finanţă evită să in-
vestească ln filme care refuză faimoasele ca-
. noane dramaturgice şi ideologia dominantă ,
s-au găsit şurse private şi un mic suport fi-
nanciar din fondul de stat destinat ariei (Na-
ţional Endowment lor the Aris) pentru a se
sprijini apariţ ia unui cinematograf cu elanuri
- novatoare. Cinefilii asociază. în general. suc-
cesele „ independenţilor" cu aşa numita
şcoală newyorkezi. iniţiată în anii '60 de
John Cassavetes. Lionel Rogoein, Morris En-
gel. Shirtey Clark. Cinematograful off-Hol-
ly'#OOd se sus(ine lnsă pe mult mai multe
.. nume de cineaşti importanţi , după cum s-a
vă zut din complexa şi admirabil documentata •
retrospectivii de la Pesaro.
Criticul ca magician
•
Italia Almirante Manzini şi Gianna Terribili Gonzales,
stele ale cinematografului italian în perioada
..marelui mut"
un
cinema
l . . . .fl CI ÎtlSOlllC
alllDri 119 ap1r1 a cir11 111n-
....._ti
a Mestrli • li PISlro,
polemică
Si nt nume la auzu.I cărora uneori tresărim ,
~;:„t•se'!;.~':~1u,1~~~=~'T~~I:=
(1968), T,.... (1970). HNI (1970) (ln traduce-
re C - , Gunoi, Altlli). Umorul său neqru şi
sarcasmul i-au răm115 intacte î n anii '80, fude-
cind după insolita comedie 5_plke cin .._
IOflllunt, (1968) o incursiune 1n atit de pito-
reasca. dar periculoasa •.mică !talie" newyor-
keză . Ci\iva tineri critici i-au reproşat lui Mor-
rissey că s-a cuminţit şi că şi-a lns111it tehnici
narative hollywoodiene. Nu ~aş da dreptate.
pentru că . deşi povestită trad~ional. istoria
conflictului dintre un tlnăr rebel . inocent şi
rău" şi protectorii săi din Malia. 41Ste un in-
cisiv studiu de moravuri ce relativizeazi no-
ţiunea de happy-flnd şi improspăteazi tipolo-
gia malioli a „ planului secunda('. ln plus, fil-
mul are calitatea care Iace de obicei farmecul
productiei independente: un ton foarte perso-
Puternica prezenţă a autorului imprimă ori-
ginalitate şi altor pelicule din seleclle care nu
:i:iz";: cft: g. ~='k,1':}= (~~j
• chgolte) de Kathryn Bigelow şi Monty
Montgomery, un road-movie cu tineri lur ioş i JI prin prezenţa unul aîltor
pe motocicletă în ambianţa anilor 'SO; TNI lo-
wlturl .,..... din cinci de Amos Poe, un poli-
cier cu ambilia proluniimli psihologice sau
S - • ~ de John David Coles. poves-
tea unui virstnic pe care amenintarea cu ci bugetul mic pefmltt luxul
moartea socială (declanşată de falimentul mi-
cii sate afaceri) ii supune unui examen de
conştiinţă în fala moitil cu · majuscule.
O puternică personaHtate regizorali atestă
· de a fi autor•.
filmele semnate de Jon Jost. cel mai radJcal
cineast în atitudinea anti-hollywood i a nă . El
nu ezită să condamne trecerea unor indepen-
d enţi care au avut llJCces la prodlJClia mari-
o.o.
•
~~:.tgi~~'!'1 L:'. ~T;'.,:nri::: (~= ~~~~=
send. Jim Jarmusch etc.). Foarte picturalele
sale pelicule Tatl v--11 din New York ş i
Un loc algur lasă cu greu să se ghicească
handicapul' bugetului redus. Fastuoasele miş­
cări de aparat din primul (autorul imaginii
•
este tot Jos!) ne amintesc. prin capacitatea
de a compune atmosferă poetică , de celebrul
traveling din Anul ll9cul i. llllflenll9d. Afini-
tăţile acestui regizor eu cinematograful euro-
pean sini evidente. O lungă disc~ie dintre
w:r.:•t; v:~..:.~°d':"~ec1: ~I~
mite cu gindul la causerie-lile din peliculele
lui Ctlllbrol. de pildă , iar degradarea relaliei
sentimentale sub presiunea tracasărilor pecu-
niare şi a intereselor divergente la 1>8n191i-
- lui Claude Goretta. lncărcate de refe-
ori--·
rinţe cinematografice şi picturale. filmele lui
Jon Joat sint europene şi ca ritm. amintind
de faimoasa replică a lui Bertolucci: •°" pla-
nul-MCY...U
Nu numai tn creaţia acestui autor vehe-
ment l n poz~ ia anti-hollywoodiani şi delicat
în scriitura f i lm i că se simte nostalgia Europei.
Am simţit-o ş i l n Pu!ln pna rigid de Greg
Watklns şi Caveh Zahedi • ....,._,,.,. de Ri-
chard Linklater şi în c- l i fi LoWM de
Anne Fiournoy, toate trei foarte . vorbite".
toarte ataşate ideii de cultură . Asupra tuturor,
planeaZă umbra spiritualului şi autoironicului
WOO<ly Alten. Sini filme cărora atu-ul umoru-
lui te-a adus oarecare succes de public şi în
Statele Unite, mai ales ln mediile universitare. ·
ln mei toete aparatul de filmat este o pre-
zenţă obsesivă şi marchează permanent con-
vent ia spectacolului cinematografic care •.se
Iace sub ochii noştri" .
.Vîrfurlle
produqlel Independente
.
s-ar putea caracteriza
prin convergenţa
_costurilor SciZute
JI a ·unul stil.
Se poate spune
(prohibitiv la Hollywood)
Adriano Apra
Această strategie este numai una dintre
formele pe care le ia postmodemi.s mul ln ci-
nematograful american independent al anilor
'80.
Atlt de tipica tehnică a colajului este o a i!ă
trăsătură comuni multor pelicule. ac.sta
concretlzindu-se fie în includerea unor sec-
venţe din filme clasice sau de amatori (i n
special home video movies) fie ln ştergerea
gran~etor dintre genurile cinematografice.
Paseje din alte pelicule sint incluse. cu electe
precise în progresul tramel. ni în TNI iow-
MI g ...lte cin ~ şi Culll l i III Loulee cit
mai ales ln ~ de-*dor de Ge-
orge Kuchar, un science-fiction care prelu-
c ~ ironic poncifele şi clişeele hollywoo-
diene ale S.F.-ului. -
O serioasă infuzie de documentar în fic-
ţiune face farmecul unor filme ca ...,...,,...
- de Joel De Moli şi Jeff Kreines. un sur-
=o~: J:..~=,'=~ ~=,%~
toere reflexie asupra morţi i. Transferul are
loc şi în direclie contrară şi am putut vedea
cum documentarul se „ficlionalizează• în A
plutl _,a 19 I - de Su Friedrich, c.m.
locali de Pola Rapeport, Fid N9plnti. de
Jay RQsenblatt, Cllltelo i. P_..'"*"'
Albert Maysles sau Noul 8111 i.
de David şi
de Ed-
ward Jones. Includerea ln retrospectivii a
unor -menea pelicule sau filme de anima-
lie (Locul lnlellgenlel de Larry Jordan) şi ex-·
perimentate (cete mai incitante fiind cele
semnate de Abigail Chlld şi mei ales Stan
Brakhage, subiectul unei . personale" ) a ur-
mărit evidenţierea ideii de interferenţă " ge-
nurilor ln cadrul cinematografului indepen-
dent.
F
ervoarea polemicli a aceatui tip de
c i - nu 1'41ZUl!i numai din ln-
drăznelile ln revizui,.. formei. ci
şi, din factura subiectelor tratMe.
Teme prohibit• sau ebol'chde cu
precauţii de .)lollywoodlenl" lşi
. giNsc o Irat.,. directtil, analitici,
~=~n:.=r:r.~ =--i:..~
tratizaţiln Miia noclle de Gua Van Slant).
ma_rglnlli (prezenţi în mai toate peliculele
prezentata ta ,,_.,.o) şi mal ales deepre o•
manii de culoare.
 opoziţie
de
Despre vigoarea clnematoqrefului negru
VOtbeşte tot mai mult ln ultima vreme, tema
„ „Clne.matograful Independent
fiindalimentată in specill de Suc:ceoeie unul
c:ineat ca Splke·:1..ee. Mai puţin norocos deci
el. Charlea Burnett, omagiat la "-saro
printr-o retrospectivă, • dovedeşte şi 81 un
~:~. :' 111:'~1 d.lgua:.i"!. ~~-r:=~
ril mediului şi finetea
;,1n~~it~m::,,:.~ :1:,::::~,::
Investigaţiei psihOloglce
al culturii cinematografice".
hoOywoodlen6, n-ar fi depqtt niclodeti fun-
dalul pltoreec (oomerl. bărbaţi cere practică
prof8111 dezumenlzente, handicllfl8tl, femei,
COl)il). Influente neoreetlamulul şi a nou/ul
val francez eate evidentă in filmele iul Char·
... Bumett (Uclpful • ol, Nuntii .........
- . A dofllll ou •Iniei a cărui lljlOlltenă
acrlitură cinemetografk:ă aminteşte de ..-cri•
rea cu stiloul" propusă de unul dintre teoreti-
Salha Mitchell Şi Maria Pitilo,
un cuplu aventuros în Splke din
............. de Paul Morrissey
denii nouvelle Vllf1U8, Alexandre Astruc:. Ac•
· ..,i oroare de ecademlam şi de cli...,e tlpo-
IOgiei tlollyWOodlene merc:hâză şi creatla
unul 811 repte,tentent at bleck-cinem~lul,
li
„ Nonnan Loflla, autorul llloulul orlllllnll.. Ah•
lize unul caz de delincventă juvenilă ae face
cu un remarcabil simt al nuentefor, lipu al-
ternallvel condamnlndu..f, practic din laşă, pe
tlnirul plcltpocket din mehatau• newyorkezi.
Direct fi tăioa, filmul 8118 creaţia unul llUlor
c:ultlv81 (•te profeaor univwlltar şi aemnata-
rul unor romane şi -ri), hol6rll aă practice
un cinematogref fără conceall. Ac:eat mod de
:'.~
_..,, =n:.~1.:
.
~ ~T„ .
•
• Contrastul frumuseţe-urîţenie, ~tiv
recurent
în filmul polonez Seychell• de. Boguslaw Linda
Plăcerea afirmării libertălii (ca Individ şi ca
att;.t) eete, prob811il, principala sursă de
elractivitate a petlculelor off-Hollywood. Pre-
judee81a ca acestea ar li toate ..dilieile", lara
şan• de succea la publ_ic, eate la fel de ridi-
colă ca aceea atabihnd i:ă filmele facule intra
A învăţa limba
este în Statele Unite · zltărlle şi tatonările
legate de dell-
ultimul refugiu
Amos Vogel
E
·
nirea idenlita~i mareheazi majori-
„
tatea filmelor incluse in aetecti•
.VOcl EM" (provenind din Po-
lonia, Cehoslovacia, Letonia, Litu-
ania, Estonia). Realizate ln cea
mal mani parte după loviturile pri-
mite de comunismul est-european în anul
1988. ele alnt marcate de eforturile Cineaştilor
de a exprima şi prin limbajul clneme1oqrafic
..A pune intreblrl, libertatea doblndită prin prăbuşirea unee ld9-
aceasta este libertatea otogil opr•lve. Rezultatele eferveacentelor
căutări nu alnt lnC8 entuziasmante. Principala
Independenţilor". dificultate pare a fi legată de trecerea de la .
un stil aluziv. metaforic, lrăaălurâ comună
pentru cinematogrelille foste socialiste, la uri
jonathan Rosenbaum mod de exprimare mal direct, mai puţin dis-
• Un policier cu imagini picturale: filmul leton
Fotografie de femele cu porc mistreţ de Arvids Krievs
muroe sini ln ~otatitate facile şi lipslte de va-
loare. Spulberarea părer i lor preconcepute
despre producţia am•icanll independenli
este marele merit al retrospectivei de la P&-
saro.
libertăţii
pua. ai recurgă la parabolă fi simbol Este un
pea'care nu ae face uşor . Şovalala realizatori-
lor decurge. cred, şi din motive ce tln de pra-
partea alatului, el
miei de plată„
„
xia, cliei, nemalavînd uigurata aubventia din
văd nevoiţi s6 fle atenţi
- şi uneori concesivi - la cererile econo-
Chiar dad marcate de nesiguranţa, .vocile
din Est" ale unor tineri cineaşti au accente de
prospeţime care cuceresc. Cehoslovacul
Zdenek Tyk propune o noua viziune asupra
p<lrnii<!' ani al lnstallirii totaittarismului ln
~ m ortenul Iar Polonezul Bogualav
Unda tn 8eJc1M1181 o variantă aarcuticii a
mitului juatiUarulul. La limita dintre policier fi
thriller, l'cllogrlllle ......... cu pon: ..........
aemnat de letonul Arvdla Krieva, studlaza cu
atenţie psihologii ti motlvatil, lăs~ pe plen
secundar grija pentru între~nerea suepenau-
lul. O mărturia despre modificiirile de menta-
litate în Estonia de azi •te spiritualul Nii alnt
lurtat, loculeac: aici de Peeter IJrbla. O po-
-le cu lz melodramatic despre Ufl condam-
nat la moarte care opteazâ pentru crimă din .
pricina~"j',!.~~::e~~1~i=mt::
r.::" a regizorului lituanian Gytis Luksas, o
reflexie asupra relativillitiinoţiunilor
de bine
şi rau. Completata de citeva documentare
(dintre care cel mai lnter•anl ml a-a părut
•Ionianul .... S - - de Mark Sooaaar),
aetectla din ţările b81tice a foii mal r•trlnaă
deci ti-eu dorit organizatorii feslivtllulul care
n-eu putut ajunge ia Riga, VIinius şi Tallin,
capitalele tnconjur81e de tancurile sovietice
tn prlmivară. Pentru clneattli din acest spaţiu
ca şi pentru c:eilat~ din fostul ,Jagăr comu-
nist", - ' - t e l e vlelii ootidiene au devenit
mult mai pasionante deci cele din planul flo-
ţlunli. tată de ce revelaţiile din domeniul ci- .
nematografului vor mel lntlrzia, probabil, aă
llPA'i Ilici. Oeocamdati.
Lan~ată de filmul lui Lawrence Kasdan Arşiţa trupului ( 1981 ),
Kathleen Turner se menţine de 1O ani
printre cele mai bune cotate actriţe de la Hollywood.
Regizori faimoşi au dist~ibuit-o în peliculele lor:
Ken Russel! în Crimele pasiunii ( 1984),
John Huston în Onoarea familiei Prizzi (1985),
Francis Ford Coppola în Peggy Sue se mărită (1986),
iar Roberţ Zemeckis în Idilă pentru o piatră preţioasă ( 1984).
Publicul nostru a putut s-o vadă în acestea două din urmă,
ca şi în Interviu pe scaunul electric (1983) de Ted Kotcheff,
o altă dovadă a talentului său exploziv.
Kathleen Turner a mai jucat în Călătorul involuntar. ( 1988)
de Lawrence Kasdan, Războiul rozeor ( 1989) de Danny Oe Vito,
V.J. Warshawski (1991) de Jeff Kanew.
Specialitatea ei sînt, după cum declară,
rolurile „de femei puternice, atrăgătoare, inteligente
şi cu simţul umorului".
 . . .

.
· hleen
o
.
·
I
r er
 ~1..........1
LANSE
„o enallzi lucldi „Daci ne vom mal fura
• momentului actual singuri ciclule
face · uit mal bine deci vom rimlne . mal ~rte
un cortegiu de laude„. ln mediocritate.
•

Între alb şi negru ... Grand Prix Formula~ ..?

ara îndoieli nim«ll nu M ~ Iii vlldi fllme hiar şi m1mar după vizionarea filmelor prezentate

F teapla Iii ved.11 idei noi. Şi tocmai ideile

Hpstt din
::1
::l:\tatea „
geniale la un leltlval atuden'91C. Dar mulli .at-
cam
fHmelor prezentate la prima
.i• .;:.1orr.1u~::: :.-"i~1orex':t
18 1

a-aU diluat 11tr-uro diecurs lillllrtat devenind in fi.

nai greu inteligibile. Cel pufln ... tel-. din - ce am reu-
C
într-o ed~ie a emisiunii T.V. „Salut, prieteni!", lu-
mea de bună credintă a putut lesne observa că la
~;,es~.:!!\:I :.,T:,e .::,11o~i~~:fc!~o~'::;'f-~~
urmat.
Boala cinematografiei româneşti, care poala
p•oduce ori doar preţiozităţi .artistice" ori doar kitach-uri de
.it ai vid. ~ putea apune că nu • o mare nenorocire pen. divertisment Ieftin, M pare ci i-a molipsit şi pe cineaştii li·
tru ca de multe ori fi creatorii mllun duC llpaă de idei fi nu
f.c filme mai l n t -. Dar mi ae pare ca „ 1n„a1,
cel
neri ce par a uita că filmele se proiectează ln general în
nişte săli ln cara. întlmplător, vin n•te spectatori şi nu doar
care -lin _ , , tezi. "*1tru că idelle nov1t•• alnt ...
teptate tocmai de 11 tlnenl Creatori care nu „
IVUI cinci ai
se IT*lierizeze. Ier ei M mulţumeK de cele mal multe ori ai
prieteni, rude şi cronicari.
Simptomatică pentru acest festival e figura dE(inătorului
Marelui Premiu, lonut Teian\J, pe care incitanta prezentare
•"
meargi pe cârirl bltllte. hlicuti de 'citre gazdele emisiunii ni-l recomanda ca pe un
fel de superman al filmului studenlesc de la noi. Recoman-
Cred ci juriului i-e venit destul de gr„ ai llelgi dintre dare care Insă nu şi-a găsit acoperirea I n cele trei pelicule
pelicuhtle prezentlle pe cele care meritau ai fie premiile. prezentate.
Cum problbll numârul premillor Hdepif91 pe cei li filmelor ZMe albe, un documentar bazat pe jurnalul linul de Ale-
ce încercai ai apuni ceve. „ urCll pe podium fi ..c:reetii" xandru Talos, a foat o decepţie. Cu părere de rău trebuie Iii
total-·· . „
Elibereţi de cenzuri, tinerW creetori voie 8CUlll ai apunl
apun ca tocmai fragmentele de jurnal alese au fost deperte
de ceea ce mă aşteptam să fie, redind dealul de anost şi ba·
ceea ce doreec. Olr - conatat cu emăriciune - problema nai frimlntirile cineastului, neputind conllltui o solidi bază
• • ca nu ptN „ ce apune ori nu pr• '11u cum ai apuni. de spr1jin a filmului, aşa cum s-e dorit. La fel de anoste şi
Buneoeri f l - ce ae referi la _.....,.,,... din "-!lbri• ,_,,,nificetlve au fost şi secventele de la filmări, după cum
'*'itudine
1-
19811 al1t de o
p~a nMtlul celor -
i>apilmlntitolre, nereu"'1d ai d9-
de Televizlunee Aom6ni.
de Ionul îeianu· ~te despre eroii revolullei, da<
!şi pierde pute- de emoflorlare prin dWu1rea •trema a dis-
cursului: bocetul finei ce ICOmplnilZi lmegin. florilor cil·
nici biroul, cu obiecte răvăŞite ,„rtiatlc" pe el, nu izbutea să
apuni mare lucru.
oe asemenea, ne lnchiP.uim şi noi că regretatul regizor ere
un om din carne şi oase, deci nu era neapărată,. nevoie de
~4:ta'!ta~n'i:!1~ (\\~~:~ ş:.:u:i ~o~~:!lis=:
1 1
Cite in picioare fiind ptN lung devine plictisitor. Punctul cel mai cobori I pe care-l atinge Teianu e î naă
Tot la decembrie '89 M referi fi l*lllara unei nopJ de lu· secventa jurnalului ce 88 vrea răsfoit alene de llint. Trecind
lian FoiŞOr care nu reu'9tle ai menţ;ni treez interesul spec- peate lungimea nefireaacă a acestui cadru, modul rldicol în
tatorului - in parte .i daloriti lungimii (45 de minute). Cel care era realize,I nu lăsa nici un dublu asupra ventila~ului
ale~ sa ~ -.!mentale 11 care au foat participan~
~~~.~:,~nel~l-::,fJ~V:,:~~. c~=lli a
:~:• f:gi~rg~:!~:e ~:~,,::~~:ze~ ~o~': T~'"!
într-un documentar lipsit aproape total de fior lăuntric , d'!
emoţie artistică , pe care doar lectura exp<esivă a lui Victor
1><;!,l:f'!~ ~,:..a1:;::..~rp: ~".n"':r~ i::.t
concurenti. Despre prostilutle numai ' de bine
n!' fl°:,~
filmul
":fi
"*-
Rebengiuc li salvează , conferindu-i demnitate.
Am insista! asupra acestui film pentru ci era de presupus
alb " Ml"' el AIV!ei Rotaru care, vizibil lnclntati că vor· ci Marele Premiu răsplăteşte creatia cea mai valOroasă a
bett• despre o realitate ~1 ignorata. uita aâ·şi mai festivalului.
atructureze dlscuraul filmic. lăalndu-ne în fii• unul film
nelnteresent pe o temii lnt-ia. ta:e~~l:,lel:cfu:e~'T,~!t~n1~':!'1~:!:'. ~ul~~,:a~:rn;
de actualitatea „de suprafată" , alese conjunctural, din ziare,
Despre democralia originali fi cmpcane/e el inceerci ai din edltonalele politice.
ne spune de cev1 Constantin Rădoacă in Omul cu fala .,.._ Idei rezolvate lnvecr,it, manierist, fără har, abuzlnd de cli·
şee şi trucuri Ieftine. ~rljorătoare e şi incapacitatea autorl·
~tr~ii;:.:,.:r:caHernr1.r':J:ij. ~~.=~~=I=~ :y.:..:e.:., ":i"~j.r ş intrigi simple cu personaje putine
~u~=J·~~~==:.bre~~
mul a intrigat şi alfel a reuflt ai obţină ( • e.iuo) premiul
Iar a propos de prlmlrea făcută p; ni acum de critică aces·
tor filme. dKi ne vom mai fura singuri căciula încu!l'ilnd şi
pentru film experimental, spre nedumerirea spectatorului lăudlnd ceva în lipsă de eHceva mai bun, cinematograful ro-
cllfe se intrellba hai unde .Ce •Derimentul. măneec: se va lnteleni mal departe în mediocritatea ce-l ca·
J8Clerizează p; nă acum. ·
Premiul 1 foat lmpirţit cu Go de Eilgan Cloean. film care
beneliciaza de contribulia unor cunoscuţi arţi~ plaati!=<, li· ŞetNn ALEXANORESCU
sind impreala de înregistrare a unul happening. Prin renun·
:;8~ ~·~imeceJ~.:..mc::. ~~. a-er fi
- di.0u~~~ 1ii':'=ru-;.::~:Ul: li':::'~"=~~ „Bun venH Daklno,
suboectul filmului Zle alM de tonul Telanu. P k - -
este ca Tatoa merita ceva mal muH dacii un lllfei de omegiu
realizat lntr-un etil prifuit : lecture unor rlndurl llleM dintre
te 8fteptim fi la enur•.
cele mal interesante din jum1lul regizorului acompaniind
unagini ce M doreau
tare.
poetice, dar care p11c1--. prln repe-

di;•=ice••t~rn,:::..::r :.a~~~~:
doull filme ce • lnvirt ln jurul unor idei invalul• lntr-o ceeti
Minunile durează
a1a de deaa Inel te întrebi dac.iele (ideile) exiati cu adeva·
rit. Panseuri demne de Gigi (. Num8i indr~tltli ti nebunii
..cuHa muzica aat1" (li, despre Prokofiev) ş. o ~rafle in·
doar trei zile?
~!:a fii:;:!"=. ~lca i!'1r~iz~e1:z~meginea ,
Oilueree eate ...icienta şi lntr-un. alt film ce •• vte1poetic:
eee...,i (regii Slnlsa Oregln) care ae salveeză tnsil prlntr-o
imagine bine realizat&. opera10rul Ionuţ Teianu obţlnlnd de estivalul de film . Oakino" ne-e oferit ocazia de a
arunca o privire ,Jn sec:ţiul'l!I" eaupre activ itiţii
al1fel " premiul pentru lmegine.
in ansamblu, im~a lialta de eceete filme eete nelinlfll-
toare. Doar llil pot tl vor u apuni tl-11 crellori? Nellniş­
tee mi-e I09I aporitâ şi de vlzion- filmelor studenţilor din
anul I - regie film de la Academia de .Teatru .i Film care
par aa repete p.cllele celor din anii mlli mari.
F colegilor n<ll!lri de la Academia de Film, de a fixa
reperele unei problematici de g-.(ie. ·
Fără a avea pretentla unei viziuni exhaustive,
llli clteYa IMBmniri asupn unor filme prezente
ln palmaresul acestui festival nou apolrut (dar de-
muH necesar) in peisajul cultural bucu19'1Nn.
Deja ab&Olvent al seci iei imagine-film, lonut Telanu este
ln maiu lor majoritate, filmele ae afla ln spallul dintre llb detinAtorul Marelui premiu şi al Premiului pentru cea mal
şi negru (d.ca-mi •te permis ai preiau un titlu din con·
~:ap~n~~ ~ul';lnl's':i~~::,'.c;:,.va~: !';";'::.~a!~
=-c!
curs). adica ln reglatruf cenufiulul, registru h care Mie can·
tonlti produclia autohtoni de o pre1 l~ă perioadL De
~~~ .:::.„,,:.~r:r~
ca
cu totli o revlgorere a fYmulul romineac. ŞI cred o an•
liză lucida a momentukli actull f - mult mal bine deci un
cortegiu de laude. Speranfa me1 eete Ci urmito- edilie a
semnea,ză imaginea şi regia.
Primele doui filme se remarcă pnn valentele poetice con-
ferite imaginii de .,.Im autor. 8 o lncarci de semniflcalie,
dovedind sensibilitate şi anumlti delicatete. Mai ~in repre-
zentativ pentru expresivitatea lui lonut Teianu, ml se pare fii·
leltlvalulul ne va aduCe ln faţa ochilor IHme care ai-ii merite mul Zle alle care doar Ilustrează jurnalul regizorului Ale-
premiile. xandru Tatoa, text cu valoere ln alne pnn ernocia atlmiti de
cuvintele nerostite etili timp, valoere ce se extinde asupre
::ti~~::t ~-:W~î::.:=~ up'::lc~.:= ;.:i::::•::
pie chipul fi peraonalltat„ regizorului.
' AZĂ NOI VOCl .fN CRITICA DE FILM
D•pi ani de lntre„pere imp•să formirii de noi critici de film,
.patr• s"'denţi, absolvenţi ai an"'•i lntli „de ""pi tăcere",
ne oferi constatările lor despre filmele colegilor lor realizatori.
ln fotografii, absolvenţi şi studenţi ai secţiei de actorie.
~~ică~:inP.=ta~:..::inr~~':' ~~~rus~~;~:~~
1
anul IV Imagine. Operatorul face dovada unei certe sig1t-
rante - ln compaf81ie cu colegii lăi - ln a sugera psiholo- .
~~.j'~~i l:,~~:S!i~~~ti~~c!~~;;,u~~';!n,1;:'.
drumarea maestrului aău, operatorul Călin Ghibu ...,- figuri
cu totul aparte în ultimii douăzeci de ani ai filmului r<imâ·
nesc . de abordare a temei, limitarea acesteia şi, de aaemenea, nu
Pairu plalS)icieni, Wanda Mihuleac, Teodor Graur, Iosif Ki-
raly şi Dan Mihăleeanu , au realizat anul trecut la sala . Po-
dur a Uniunii Artiştilor Plastici o expoz~ie inlilulată „Go".
Colegul nostru. Eugen Ciocan: a filmat pe video această ex-
::Z~ie=~= ~g=:r:.;s;::i~1u~1~::;'':.,r;, ~~cm
vedere de cel patru artişti . Modalitatea aleuă de autor reu-
Ş8'1e 16 se integreze în spaliul expoz~iei. realizatorul film...
lui - i n d un al cincilea participant la evenimentul expozi-
ţional. ~a s-a născut filmul Go, laureat cu Premiul special
al ~1r,::::i,,:::~uî~i::V:i:"!=~J trei din cele opt premii
acordate în festival. Ar fi de dorit lărgirea participării la o
astfel de compet~ie. li .aşteptăm şi pe colegii noştri de la fa-
cultăl ile particulare. Spelăm ca acest festival să devină o tra-
d~ie (mai ales că in~iatorul său, domnul Dan Chişu, a lucrat
o vreme ln cinematografie) şi să nu rimlnă „o minune de
trei zile". Deci. lă-i urim un .bun venii Dakino. te aşleptăm
şi la anul!"
Nlcoletll IABLONSCHI
,.Premiem politicul
tl nu lll't8.
Q tendinţa
,r nu esteticul?~
I 0
<generaţie
Profil de
e lată un singur exemplu - dintre altele - care lncalci re-
c
· lteva caracteristici comune leagă producţiile pre-
zentate în cadrul lilstivalului „Oakino" '91 , permi-
ţlnd o privire tJt! sinlezi asupra filmului lnăr.
Una din aceste trisături comune ar fi prezenta
, personajului . dezorienter, a ,,captivului" care în- ·
cearc6 să evadeze dintr-o lume meachină şJ sul~
cantă, a aapirlllliilor mici, a tunelurilor şi cata-
combelor. El esle uneori un tfnAr marcat de nemu~wnire ,
aflat lntr-o permanentă miş\:are pendulatorle, imprimată fle
de izbirea violenli de obstacole de netrecut, fie de propria-i
indecizie şi nesigurenti. Alteori, fostul participant la revol1t-
ţle ae transformi lntr-un . om cu laţi tnsli", care face parte
dintr-o gener8jie ce resimte şocul minciunii ~izate,
condamnat fiind li triiaacă lntr-o lume ostilă , Violentă , care
nu-1 lrţelege şi cu care nu vrea şi nu poale li ajungă la un
compromis, COrtftient fiind ci obtuzitatea ei riaş te crimă.
• abordare obiectivă, detaşată a revolUliei din decembrie, au-
•
lată , aşadar, o primi calitate a acestor filme: ele sini ex-
presia mentalităţii unei generaţii care încearcă să se comu-
nice pe sine, foiţlnd gren~eie rigide şi convenţionale. Cu
:::11!": ":s1~:::r:8j!':N~u ~~~~udl;'..:~iea~i=
1
anumite obligalii legate de examenul pentru· care aceste
filme sini pregitite (majoritatea fiind filme realizate pentru
examenele de an) şi care impun unele gran~e. un anumit stil
trebuie trecute cu vederea problemele de producţie deoaebit
de anevoloaae cu care studentul ATF ·ae conlrunti. Firi a
· uita, deci, toate aceste impedimente, ln ultimi instanţi, cir-
cumstante atenuante şi propunindu°'i să judece erorile nu-
mai ln funcţie de calităţi şi operele ln funcţie de finalitate,
critica trebuie sii aemnalizeze - cred - defectele ş I
lendintele maladive, evilnd ciderea lntr-un extaz greu de
justificat la o analizi serioasă, ln care exaltările juvenile nu
au ce ciuta.
Una din tendlntele ce risci si devină manieri - dovadă
fiind prezenta ei masivi ln producţiile IATC/ATF - este .in-
teleclualismur' lmpins pină la limite extreme, folosirea obse-
~~tl.: ~n"·~~n':.':':c:::i:~.s;:~,::.:u;;,.~a~~i::i. =.rn
1
astfel de cazuri cineastul pare un matur care a sărit etape
necesare dezvoltării sale fizice, dar mai ales psihice, copilul
precoce cu sclipiri de talent transformlndit-ae lntr-un adult
care, ln mod paradoxal, deoarece refuzi - sau mal bine zis
nu cunoaşte - forme de exprimare simple, n~i poate ci-
lăuzi- preaplinul sufleteac ln direcţia artei, rezultatul fiind o
onomatopee lamentabilă . Metafore fără justificare este :...
după cum spune Blaga - o .falsă taină " , un surogat firi va·
toare.
Desigur ci şi filmul poate avea genul siiu abstract, în
acest caz subiectul operei fiind propriul lău stil, lnsă ceea
ce impieteazi asupra valorii de ansamblu a filmelor ce în-
cearcă o asemenea abordare .este lipsa de coeziune internă
~ i prezenta neglijenţelor s tructurale.
Un alt pericol - apirut dupil decembrie '88 - care pare
lă pindeasci producţiile colegilor mei de generaţie - este
ancorarea i n conjunctural. Oltee opera de arii tinde 16 d&-
păşeasci imediatul care-i este punct de plecare spre a-l
tranalorma lntr-un subiect unive rsal valabil şi a-i confe ri
semnifie&!ii generale. Da obicei, autorul de film e c()rtflient
că o temă majori într-un anumit moment al istoriei poate să
devină , în scurt timp. millOfi, de o importanti cel mult arhi-
vistică : în consacintil. el cauli mijloacele potrivite pentru
a°'i feri opera de banaUzare.
gula: în Olllul cut.fi trleli ne este î nlăţi!;ală o societmte care
:::~e~n~~! ':C·D'!:.~:i~~n.i.:"'&\~d~~~~i;:
chel. Atmosfera sumbri, terifiantă . propice crimei în plină zi
şi rapturilor comise de indivizi în impennMbileş l cu ochelari
fumurii, este bine surprinsă, spectatorului nefiindu-1 greu să
facă asocieri imediate cu evenimente care au avut loc 'I care
- poate - continui să mai aib6 loc •i la noi ln ţari . Vraja
este Inei destrimali de t,....i autorul care nu ae poate ab-
. ţine să nu a.b ordeze · in lnteri<irul unei locuirţe fotografia
zlmbitoare a preşedintelui ln exerc~iu, filmul pierzlnd bruSC
unive rsalitatea alt de valoroaai pe care o continea ~ i căzind
lntr-un banal tezism care infirmă chiar '' justeţea î ncadrăril
. filmului in categoria . exparimentar.
lată Tnsâ ci nu lltA'll8i ·cei care folOllesc realitatea doar ca
punct de plecare sau ca insert ln ficţiune pot comite astfel
de erori, ci şi cei care-şi fac din realitatea nudă mijloc şi
se.op: dOCumentariştli.
Misiunea acestora ar prea, la o primă. vedere. mai uşoară
deciI a celor dinlii; documentarul nu este I net doar o simpli
activitate de surprindere a cotidianului. Filmul dOCumentar
ar trebui să J ie, ca şi fretele siiu, filmul de ficţiune. operă de
artă. El presupune premeditare, pregitire, aeleclie riguroasă
şi severă a materialului filmat, conceplla unitară şi , mai ales,
nici un rebat de la normele estetice; cel mai obiectiv film ar
trebui să poarte pecetea personalitălii autorului său . Nu este
şi cazul documentarelor premiate la . Dakino" care, -ae pare,
suferi de o boală: aceea a aaem6nării cu produaele televi-
ziunii, o televiziune aearbădă ale cărei filme care încearcă să
su,Prindi realitatea sint fie de un patetism gnitos, fie pur şi
simplu inepte.
Folosirea unor trucuri ieftine, cum ar fi ilustrarea unor
imagini de un real dramatism cu melodii folk care aminlese
de cenaclul Flacăra - melodii care, chiar dacă apaiţin ~
meniului· (post) revolUlionar, nu-l reprezi ntă defel - repeta-
rea imaginilor in care apar mame, surori şi solii la înorminta-
rea celor dragi, nu face decit să transforme într-o melo-
dramă evenimente al ciror dramatism merita recompensa
~~~~~fri 1=::: fn~ ::' :;;ea!~;
1 1
determ i nă să iei un algocalmin şi să-l suspectezi pe autor de
a ,li folosit o bocitoare de profesie (1„). ·
Încercind si 8'/ite alunecarea spre melodramă printr-o
torul Ulllblal . - "°"''cade ln cealaltă extremă, filmul fiind
o inşiruire aridă . plicticoaaă (451) de imagini ale unor parti-
~~lu:!:ie:.°:~: ~fere:.eve;!~~:mplă~i~~~ ~:'tb:l:
film la festival? Să fi început şi noi - aJ!:. de altfel, destule
modele internlllllonale consacrate - să premiem politicu/ şi
nu arta, tendinta şi nu esteticul? . ·
Ar trebui să fim rigur°'i ln ceea ce priVSfle principiile •i
criteriile după care ne cilăuzim ln judecălile de valoare,
pentru ca Ul! festival de film să ae transforme într-o oglindă
credibilă a efortului creator.
Luci.n GEORGESCU.
 Mariana Nicolesco
Fasc · aţia \ .

D ivei, •

S.
.rata muZic.ai TV vrea .u
Slrbitoreascl muzica. Mu-
zele. d1scuţ11le· - spunea. în Schippers. Apare în spectaeole puse în
deschiderea c:onvorbiril cu
Mariana N icolescD. loslf Sava.
alnfltrlonul emlsiunll P-ru meloma-
nii impltlmlţl şi, nu mal puţin. ~ru
masa largi a telespectarorllor, 1ndlni--
rea· cu marea dntlrelJI a insem-.
într-adevir. o Sirbitoare. AJtern CUC · Romlnla de la Opera din Viena: dra-
vintul pe hirtle &ri Si ezit nici o
dipi. Cum alde! s-ar putea numi
aceastl magie pe care o Instituie d.._
tul Marianei N icolescD. aceasu .paslo-
nantl confesiune a muzicienei despre
drumul Siu în artl şi despre vlaJa tea-
trului liric. acieasU fasclnaJle pe care o - aru drela I s-a dedicat cu atita fer-
exercltl prezenţa ~
Primele ştiri despre cariera .noii
ca11as·. romlnca prlgonltl în pra na-
tali. ml le acluseserl dteva ziare şi re-
. .vilt-e strllne. icipate ca prin -minune
·. de .priviri le cenzorilor: din anii dictatu-
rii. Aflasem de succesele repurtate. în
lanţ. la Metropolitan şi . la Scala. Din
Informaţiile fragmentare şi rtzlele. t ...
cepea Sl pri~ contur .portretul 1...
direct• al artistei. Soprana stlpineşte
un repertoriu vast: Bach şi Verdi, M~
zart şi Pendereckl. Rosslnl şi Berlo.
Belllnl şi Dargomijski, Donlzettl fi
Piicclnl. Cintl Sub baghete faimoase:
Giulini, Muti, Sawanisch, Muzei.
scenl de Vlsconti, Zefftrelli. Strehler,
Chereau. ·Ronconl. Krejca. lntilul con-
tact cu arta Marianei Nicolesco avea Sl
se produci însl abia anul trecut. dnd
mieul ecran ne oferise prilejul de a ur-
mlrl concertul de gali pentru
matica pagini mozartlanl interprecau
lltllncl releva nu numai o voce de aur,
d şi un excepţional simţ actoricesc.
lat-o. acum, pe celebra dntlreaţl. în
fata camerelor de luat vederi ale tele-
viziunii noastre. vorbindu-ne despre
voare şi chemindu-ne Si fim plrtaşl la
miracolul muzicii. dezvllulndu-şl rind
pe rind f'l.'IUltiplele fa{ete ale personali-
tltll, sedudndu-ne prin lntellgentt şi
teniepei ament. prin spontaneitate -co-
locviall, prin vitalitatea reacţiei, prin
gestul vivace. Captivantl e. înainte de
toate. bogiţla de registre a Interviu-
lui, policromia lui. Mariana Nicolesco .
işl aminteşte de profesorii şi indruml-
· ţorll Sll într-ale muzicii, de la Jolanda
Magnonl la Elisabet:h Schwarzkopf. JI
tandreţea. clldura. emotia ii înari-
peaZi cuvintele; ne relateaZl, cu far-

de muzicolog; evoci un detaliu de mi-

Opiniile
a doi specialişti .
de maUnă autoritate
din critica muzicală
internaţională
Zanscenl dlnt(-un speaacol de la Scala._
şi. pe Mlftepale. lrepreslbll. Instinc-
tul actoricesc o face Si lase fotclliul în
care Stl şi Sl joace mica scenl sub
ochiul ~ei. Muke dintre refleqi-
lle Marianei N lcolesco se c:ionan-
ueazt. cum e şi firesc. asupra-..artel 11-
ricle. asupra dntireţ11lul de opert: .ne
anuentm ca atielll•, ,.rolul trebuie re-·
clescioperit de fiecare cbitl·••dnd dnt.

.-...„„ soprani · -
rico cfaglllU, tlel•.-•wltul
incierc un sentiment de mare fericire
şi de mare llberure•, muzica rtmine
.expresia cea mal misterloasi şi cea
.,de tigru"' o impinge .,... o mai inakl a splrltulu1·. Viu, dens în
wocalitate impMuoad. in idei. atapnt prin --.ele c:ionfeslve.
cimpc.e~ti~ încîntllor prin dezinvolturi. nu llpsk
de umor. IM«Ylul acordat Seraaii
~„.„

....... în~­
••„ ...
- . . H .....-& hzirle ...aicale TV devine un afettuos oma-
giu adus unei prafesluni care. ap cum
spunea Invitata emisiunii, trebuie slu-
lirice. O mare prezenţA jltl .cu simplitate şi umll1nţ1•.
intr-un repertariu in care Despre cele trei c:oncerte extraordi-
9del ele YOCi tint astizi Mit nare SUSJlnute de Mariana N klolescu la
ele,,_. Ateneul llomin s-au SW-"Pl elogios
şi vor mntlnua. desigur. Sl se ~
Rodolfo Celleal nunţe criticii muzic.altl>inmlo de teh-
nica Impecabili. de muzicalitatea sub-
tili. de acuta Intuiţie stlllstlcl pe care
,.La fel ca M8ria ~
le vldeşte artista. un singur lucru aş
M--. Nicolesco ....... wrea Sl subliniez şi eu. ca iubitor al
• o .-...& •• ercete teaaulul liric lnterpr«a clovedşte o
.nistid, ~ o ~ puternlcl înzestrare scenici. GiseJte
..arnllilie. ~ ~ intOCcleauna nuanp afec:tlvl cea mal
ţionilmul ........... . . _ fini. atinge o neobiJnultl Intensitate a
trllrll, are darul de ..a tnice rampa•

„ --„.._,..
frazelor ....... ştiinţa ele a
pui..r tn diYinul dlita- I~ De la .C.U.Oiva•, ~
lllltl într-o atmosferl de sacralitate. at
liu c:uwint caN di dn- Zice. la aria din .La W a11y·, unde pare-
tecului o . . . . . ~..._...._
tlsrnul capitl forţa unei stihii. dnwl
Marianei Nic:olescD tulburi prin purl-
AncH Tu_,
btea emoţiei care ii ~ -
sw- face pwte· din famllta. rS'I. a
dndreJllor-acrbri ~li sl restlalle
fllUZldl de operl profunztmtle el Qme'
neştL '
Pe -podiumul Silii de c:oncert ori sub
mec. amlnunte pitoreJtl despre paslu· rdlettio9lele teleottziunll. Martina Ni-
OPH~ .
nea ·opertstlcl a publtc.ulul din Parma: ciolesoo e o pr--st . ~Id.
MAllANA NICOLESCO MUIOPOllîA,9'.1
ştie st fixeze într-o formuli memora-
"PAGLIACCI •
J'11' """"-'"' '. bili arta c:olegilor ei, cu o prkepere G.e mp UTTEllA
16

.'
 ce znseamna CASTING?
A ~

~ ştiţi
nlţlal, substantivul cut lnsemna ln glţeMci clnemiit._..1 nu doer ln
limba englezi distribuţia unei piele ~ent, d tl ln penpectlvl•.

I
·
de t-ru. Iar verbul to cast a dis-
tribui actOrll ln respectivele roluri.
Ocllli cu apariţia clnematografulul,
termenul s.a extins JI uupra act0rllor
dintr-un ftlm. Oper~lunea a devenit lnSl
mult mal complelli clalorlll· faimosului
Este. cred. o cleftnlţle pe dt de completl
pe adt de lncltanti pentru toJI cel ce se
simt atratl de magia pllsmulrll vlefll pe
ecran. 4'
Acine DARIAN
plan secund. a drul greutate specifici ln
cinema •te determlnantl. JI a numirulul
'"-"e de figuranţi ce se cereau precis defi-
niţi ca tipologie. Daci . mutra" celui ce
trece pe o sceni dudnd o tavl cu un pahar
cu api are o mal miel Importanţi. pe
ecran nici un chip care lntrl ln unghiul
apara1ulul de fllmat nu poate fi liSat la
voia lndmpllrll. L• lnceput. aceasta seltK-
ţle rev- Mlstentulul de regie sau regi-
zorului secund. Dar pe mlsurl ce dlmen-
slunlle de Industrie ale cinematografului au
dJtlg• teren. determlnlnd creşterea cos-
tului de produqle al fllmulul ca JI pe cea a
::~n,~lu~1!::=~p;;;tn~~en-r.:'~
eroare. Iar erorile costl '9wte scump .- .
s.a simţit nevoia ca aceasta atribuţie sl. re- .
vini unei · persoane aparte.
Cinematograful -tcan.
fidel ln prlmul ~.
rlnd doctrinei eficienţe~ a fost cel dlntll

~~:!1°1:t:~~ =~~d:!
dupi rlZbo~ un alt fapt obiectiv ce avea sl
lntlremci necelt•ea acestei profesl l. Au
fost anii dnd. adt ln Statele Unite dt Jl ln
Europa de vet, s.a lnreglstrat o extraordi-
nari creştere a numtrulul actorilor. Poten-
ţialilor candldaJI la celebritatea medl•lcl
- JI aici televlZluna a avut un rol dinami-
zator ~ nu li se cerea o pregltire prea
costisitoare. Şq>llle de artl dramatici
:i~nr'':r C:u~ f: ~n~ ~:;::
1

:i;:e. f,, ':.~~!7s.::':u!'!

~!:r:--:. ~~ndemlnl,. putlnd fi ln, ,
·A prcill)ecta acest vist' teritoriu al pepi:.·
nlerelor de talent, a urmirl debuturile sau
evolUţllle actorilor ln filme JI ln probele
pentru acestea. pe - l e t•relor dra-
matice sau de muslc-hal~ pe mlclle ecr-.
ln filmele publlcltare Ji chiar figuri din
~rsurlle de frumusep. nu-ţi mal Iad
timp pentru altceva. lmpunlnd _ .
noul specialitate. Ap s.a produs t~'-'la
dintre persoana care se ocupa de casting
ln cadrul unei echipe de filmare la nou nit-
mltul QIClna . . . . . ( reglZor al distri-
buţiei) avlncf' o activitate complet - ·
noml ( Mtll\I ,1servicllle -lor de prm) la • • • •

a _ , ele s înt
care regllorll pot apela • cum o fac ln
cazul oper•orilor, muzicienilor, scenogra-
filor •unei dnd lncep un nou film. $1 tot
ca ln exemplele mai sus citate. s.au cr-
tandemurl fixe ln - a colaloorare. De
plicii. W oody Allen are pentru filmele sale
mereu acelaal ~ clr9dOr ln per·
- lui Juliet T .ykir. Defl dlstrlbu.trea
actorilor tn rolurile princip.ie revine reg~
zorilor seu pi'oducltorllor. noii vlnltori ile l'OIMV8lă --simbol li 8nllor •90.
.m: :.::: ==·claş„~~
•
chipuri JI talente Jl-au d1ttgai o putere
-.iderablll mal lndl ln cadrul SISt-lul
hollywoodian. deoarece dtre el se I 1>-
dreapU speranţele cohortelor de starlete.
El slnt cel care pot face. lntr-o clipi.
·

P.
M81hilda May {coperta . Noul CI·
-
toant,
nr. 411981). inlllll ~
a piruetat timid, dar algur
pe t6tlmul clnematograflei, printre
"'911 .......,. {regla Claude Zidi,
1984) iaau pe ......... {nlgi.. ... „-Claude
degrall6 să se eaociue imaginea rne9 noflu·
. nli de lllent. Eu alnt - I iul BNtrlce
Ollie - şi ea considerată un 8nume tip da
secluclie feminlnâ, .JIUi~" - amlndoui
- o guri mare (nu alil la figurat, cil la
li dlntr· un figurant un act0r. Aşa s.a lntlm-
plat de plldi cu Sandrlne Bonnaire care a ·:f-:i·.J98~=1=-{:-i "'·~·
venit sl faci llgu~le la fttmut lui M.Uritt
Pi... Pentru luMrile _.... JI a sflrşit
prin a lntwpreta rolul principal.
Lautner, 198111, MCUlllnd .&:,.
(regla_ Claude Chabrol, 1987) _,
.....,.. (regia Werner Herzoa. 11180t.
5 Inel
propriu) fi aintem brunete. o.r caracterul ne
e fowte diferit. Delie .,. curajul de a fi ea tn-
Mtl pe ecnn. ln schimb eu profit să mi ex!'
prim prin petBOnajul Impus de scenariu. Sini
foena timidă . şi nu ml se para ci 8' c:ora·
punde imaginii de bNnetă demola109fe. Se-
Franţa a fost de altfel prima ctnemac~ ducţia eate ln bună parte o chestiune craati
gr8'1e europeanl (exceptlnd-o pe cea brl- prin fotografie. O fotografi ca lletflna
tanlcl ln care. datl fiind comunlhlea de Rhelme. de exemplu, eate capebili să puni
limbi cu cea -icani. liniile de demarca- ln ....-iti o -.zualitate vizulla ce ţjne de o
ţie slnt mal greu de scablllt) gaca 8numita atitudine, de o „urne iluminare. P&-
adopte. totutl abia cu 15 •I I n unnl. func- ricotul, ca ln orice moda, e ca tr-. Cinci fil-
ţia de casting director. lnttrzler• flii de mez, putin mai lmi paă de aperan19. Nu
Hollywood s.a dator• 11 Impactului Noului vreau sa ln-c sa fiu frumoasă sau la modă ,
ci ineinle de toate caut să flu acleviinllă, să
val franalr. care a propulsat la rang de joc bine. Caut. apoi, sa emotionez. Trebuie
dogml ideea reglzonalul ca auzor total. l i lff modest, - timpul fi latentul - arăta
M.-goc Capeller. care a lucrat cu Carnt. dac8 voi rezista ln ace.tă - i e.
11.enolr Ji fr~ll Pr""en. este <Ollllderati a N-aş putee jura că n-am să ranunl la viata
fi creatoarea prez~ tm'i de c.tlng de actritâ. pentru că ştiu ci viata mea prof•
franceze. dest ea .lşl defineşte aceMti pr~ sionlla nu mi-e suficientă, iar - u l, pen.
tesle cu modestie. spunlnct ,,Regizorul de tru a rezista la existenta foarte dură pe care o
impune cinematografia, este să nu trileştl
cmtlng nu IMe dedt sl puni ln - decl pentru profesie: ..să pui putină arta ln
tect riglaorll GI actorii POtrfvlcl•. Acest vi ată fi putină viata ln arta" - cum spunea
.decft" praupune lnsl O ie.ni de CUllOf- Louis Jouvet.
tinţc de psihologie. sociologie. estetici. in IM>ilia mea - tata fiind scriitor, Iar
' de c i - JI de viact. ŞI dalgur acel fief' mMta dansatoare - nu era de conceput Că
necesar oricui se aventureul. chiar numai poti face altceva deci să devii artist.
Pentru mine rolul ideel e cel li Pandorei.
dţlva p-.~ pe terenul ~lei. 11.omain Un rol mistic. Un rol ln c.,. e tot, fi viaţa , 'i
~ci. unul dintre tln.-11 - e l profe. dragoate, fi moarte".
sl~ clepifeşte - tip de r~ Jl.P
zorul de CMtlng tNbule sl 1..-.ln lrlnll COROIU

17

VA PLACE
11ii....
..,.. MOZART?
Televiziunea amencana a fosl ~·
ea cupnnsă de febra c~em oraru
b1ccntc narului morţii lui W.A. Mer
l art. I ncă de la i nceputul anului
1991 . la rubricile de reclamă şi în
prezentarea fiJmelor ce vor fi date
pe micul ecran. a fost lansat nu-
mele lui Peter Sellars. un regizor
tinăr, extravagant, care a realizat
versiunile filmate ale principalelor
opere m9zartiene: Nunlll lui FI-
garo, Don Jan şi Co9I fan Iuite.
Sini aceste filme o provocare?
la prima vedere. acesta poate fi
verdictul celor ce · se aşteaptă la -
orice tip de inovaţie. dar nu su-
portă şocvl unei modernizări ex-
cesiVe. Montările lui Peter Sellars
sini plasate într-o actualitate „ar-
ză:~~~ f:1 ~.;:i'.:năse~e~~":)t
într-un New York cuprins de febra
ajunului de Crăciun. in celebrul
„Tram-Towef", o construcţje ba-
roc-modernă cu fintini interioare
şi grădini suspendate. in care îşi
au locuinla bogătaşii zilei din
toate domeniile de activitate şi
din toate co~urile lumii. Printre
eL.. contele de Almaviva şi suita
lui i n frunte cu Figaro. Don .I.-
ne propune un periplu într-o lume
interlopă printre proxeneţii, dro-
gatii şi alcoolicii care slăpinesc
tumea marginală a maidanelor şi
cartierelor părăsite . şi fnsalubre.
Iar vizionind Coli - . tuni in
versiunea lui Peter Sellars. popo-
sim i ntr"Un restaurant gen McDo-
nald unde tinerii eroi îşi consumă
ultimele entuziasme de a declara
că pleacă la război (şi cind te·gin-
deşti că un război exista şi in mo-
mentul difuzării pe micÎte ecrane
a acestei emisiuni "'m pzarttene -
era război în Golf!).
Nu mă . voi angaja într-o pole-
mică cu aceste montări .profane"
ale unor opere devenite ,,sacre".
Mă voi multtMTii să constat că nu
ochii noştri au fost cuceriţi de
imaginile în care a fost îmbrăcată
muzica lui Mozart. ci că urechea
noastră a perceput infinitele nu-
anţe şi frumuseţi ale acestei mu-
zici. Story-ul la început şocant se
banalizeză . iar ochiul se elibe-
rează şi transcende către univer-
sul plin de sugestii al muzicii mo- ·
zartiene. Interpretarea muzicală
este de cea mai bună calitate.
Se va şpune că aceste versiuni
fac concesie gustului dubios al ·
publicului larg. sini '("!Siuni me-
diatizate ale unor capOdopere falâ
de care s-a comis tai act de Im-
pietate. Poate că în apărarea ace-
lora care au îndrăznit acest lucru.
am putea cita un fragment dintr-o
scrisoare a tui Mozart către tatai
sau. datată 3 iulie 1778: „ ... la mij-
locul primului allegro era o fraza
muzicală care ştiam bine că va
AŞA MUŞCHI.
~
OUUle
c=a..: ::;:; -r'~
cunc&cul 11'1 luftl('...l Qne--
~ -t~ilor pasional• de attele -
m..,.i.18. Rivalul recunoscui iii
..ma bllrinului„ Arnold Schwarze-
negger. v„ Damme (beljlian de
origine) începe sa iii tecti1 de U-
r•e de le virsta de 11 ani. La 13
8lli nu 11n1 Clecil un gind: cum sa
dewina vedeta de cinema. La 16
ani pleaca ta Milano, unde -
loc un impOrtant tirg ele lilme. lşi
peirece zilele in holurile marilor
hoteluri. -ind car1i ·ele vizita pro-
ducalorllor " spunind tuturor -
cu -ştienta virshN - ca va
deveni un scar şi ca ar trebu; sa
se in-• de el. Toata lumM
ridea. Bombar-a Hollywoodul
cu scr~i " lolografiile sale. (In-
tre tHnp deecllisae o sala de
gimnastic:• unde se pr8C1icau cul-
turismul şi ~ marţiale) . Singu-
rul care raspuncle epistotelor sale
(cu un indemn) este Kirk Dou-
glas: ..Deca vrei, poţi!" (Parca~
mai auzit noi ata undevaQ . ln
1981, la 19 „i, debarca la Hol-
lywood. .,Ca un kamikaze" -
spune el acum. O luna şi jumatate
doarme intr-o maşina pe care o
inchiri-. Timp de cinci ani face
de toate: Per de taxi, om ele - -
viciu la Cluburi de noapte, vinza-
tor de pizza, comis voiajOr... Nu
place, că va avea efect asupra pu-
blicului ... şi publicul a fost incin-
ta! : aplauzele au fost furtu -
noase .. : · Poate că şi Peter Sellars
merită circumstanţe atenuante.
dacă convinge marele public că
muz1ca lui Mozart îţi taie respira-
tia.
Role · MAHLER
UN SERIAL AL
RILOR SP.ERANŢE'
Rlvlen! se va intitula noul serial
fanacez in curs de realizare. me-
nit ,.sa dovedeasca - cum spun
producatorii lui - ca in Europa .
se pot face seriale cu nimic mal
prejos de cele din America· .
Peste 20 de actori dintre cei mai
· renumili. şi nu numai francezi, vor
.evolua in cele 52 de episoade a
caror introducere in reţelele tv
este prevazuta sa aiba loc catre
sfrşituJ acestui an. Devizul iniţial
este da 220 milioane franci. Femei
frumoase. tinere şi mai puţin ti-
nere, imbracate şi mai puţin im-
• br8C#&, şampanie, maşini de lux,
l•hturi, avioane, helicoptere. cazi-
nouri, dar şi altfel de localuri vor li
completa - t a J ecuzita" aflata
la dispoziţia realizatorilor spre a
infaţi şa un serial care ar l i al noi-
•
lor .,mari familii" ale soci flllţilor
cosmopolite.
Presa vo r beşte mult despre
acest serial nu atl pentru revelaţi ­
ile pe care le-ar putea aduce„ el!
mai ales despre speranţa care se
pune in el de a demonstra virtu-
ţile cineaştilor din Hexagon.
~ MULTICINEMA
Recent a fost inaugUlat ta Bo-
chum i'l Germania un edificiu ci-
nematografic care conţine 18 sali
precum şi doua restaurante şi un
imenS parcaj pentru maşini . Cla-
direa se inalţa pe trei nivele şi se
întinde pe o suprafaţa de 9 Q9Cl de
metri patraţi . La primul plan (Si-
tuat la nivelul strazii) se afla par-
kingul. La nivelul doi sini salile de
spectacol. iar la cel ele-al treilea
se afla plasata centrala de proiec-
ţie pentru toate cele 18-.sali.
Bochum este în Ruhr $i ar h.
pastrlnd totuşi proporţiile, un fel
da corespondent al ~ţei noas-
tRi.
• CELE MAI COTATE
, FILME
Desigur speculaţiile în priv1nl8
pel1cu'1eior celor ma• cotate fac
AŞA IM„ACT
w1a nici un ....,._,t si-şi pis-
treze conditta fizica. antren1n-
<1u-se cu indirjire. ln sfirşit , scîn-
h„ a : Ch&d Norris. speci„ist in
iullate (HIJ Yawl pe ecranele
noastre
g8f88Za -
„ """' ..........
pentru opt
I an-
luni - ca .
~de-I. Apoi.
şansa isuride din nou: . . -
mina pe „Golialh"UI„ produqiel
cinematogtalice, Ilias Menallem
Golan. „l-am !acut o demonslralie
de karate pe loc, în birou. l-am
aratat mu"'hii.. . Am lacu! marele
şpagat sprijinindu-ma pe doua
scaune... L-""'
convinsr · Primul
f~m a costat 1 mtlion de dolari şi
a 8dus un beneficiu de 45 mi-
lioane dolari. in urme suc;cesului
. semneaza un contract de 8 filme
cu bugal redus. Acum valoreaza 4
miltoane ele dolar• pentru un rol.
Uluieşte pe cunoscalori, entuzias-
meaza pina la delir pe fanii sai
lloart• numeroşi) . Ultimul film :
Dublu ....... produs ele MichMI
Douglas. Proiect : un film (CU ke-
r918) a carui acţiune se petrece ln
anii '30, la Paris . şi Shangai. St•
rea civ~a: cadlorit cu o ameri-
cana de origine ponugheza. cam-
pioana de culturism. Au un baie-
tel de 1 an şi iumatate. Cea mai
mare dorinţa : sa se intoarca în
Europe Şi sa se plimbe pe pl8j81e
pustii ale Mwti Nordului...
 parte dtn P" "J' illnt)Je de lansare a
hlmefor ace!>tOi toamne ş1 trebuie
pnv1te cu acea hcenta pe care o
impun toate 1ectarnefe Totusa. PQ' ri
'Wii ~- """""'"' cel mai VI\)
'.-..te arata: pentru S... tristei Cllle--
nele ln regia lui Simcr1 callow, 10( ru
Vanessa Redgrave. aici atătu11 de
Ketth Carradine (alta ecranizare
de asta data dupa romanul. 1u1
Garson McCullers). Joeci ~ gri-
dlna tul ~zeu ~ regia Hec-
tor Babenco. inca o ecranizare. a
romanului omonim al lui Peter
Mattniesen. în distributie: Tom
Berengţ>r, Darryl Hannah şi Kathy
Bates. ln stirşit Judlorul realizat
de Robert Allm an cu Greta
Scacchi şi Whoopi Goldberg.
Şi inca o ştire de senzatie: Cu-
noscutul realizator iugoslav Emir
t<usturica îşi an u nţa un nou film
pe care ii va oferi ecranului catre
s f if'şi tu l acestui an.
• BORGES, CRITIC
.. DE FILM
Dec8dat acum trei ani, ,Jorge
Luis Borges. preocupa in continu-
are lumea literara şi nu p umai ·pe
ea, oferind revelatoi. Se şti a. de
exemplu, ca intre 1930 şi 1950.
marele scriitor. laureat al Premiul
Nobel pentru literatura, s-a ocu-
pat cu mult interes de c inema.
Scria pe atunci in cotidianul ar-
gentinian ..La Prensa", ca şi in re-
vistele „Urbe" şi „Sur" jla aceasta
din urma a detinut chiar perma-
nent : „Cronica filmului ". într-o re-
centa lucrare, Jean-Pierre Bemes.
profesor la Universitatea Nanterre
(îngrijitorul ediţiei franceze a ope-
rei complete a lui Borges) vor-
beşte în prelata depre pasiunea
setiitorului pentru arta a şaptea şi
anunţ a ca va da publ i cit aţi i un in-
terviu pe care l-a luat acestuia, in
1986. cu doi ani inaintea morţii
ac riito rutui . Barnes s pune c a
acest interviu con ţ ine o seam a de
opinii extrem d e percutante. d ar
mai ales originale despre destinul
filmului în lumea de astăzi şi
mi ne.
Se afirma de asemenea că opi-
niile lui Borges despre film erau
de cele mai multe ori iritante mai
ales prin libertatea lor (libertate
atl de contrastanta cu un anume
:~e!':'i:;! pl~:a. s=~~·~~~j
tinar intanit de sus-pomenitul
profesor pe bulevardul parizian.
:nluri:~~eso::;~iil~,:ss::e~::ă
ori : prima oara c ind gasesc că
sint arbittare. a doua oara cind
gasesc ca sini judicioase„.
•• • Pentru u, Sleven Spi.!lbefg ,
f11r~ ~~;,~•, t~~ar:~a~~t!Ţ:l~i1bS:r~-consolat repede cu Jason Patrie -
dupl! .Pel<r P•n' ) ca să· i· acorde
Jo ua sap tamî ni d e lună d e
miere„. Tot pentru .., Hollywoo-
dul s-a pregătit (cum numai el
ş tie s-o facă) pentru una din cele
mai fastuoase că sătorii din istoria
sa. invitind peste 600 de pefSO!lne
(ce are mai strălucitor la capitolul • „Rezultatul - spune el - este că
vedete). Mireasa şi-a comandat o
superbă rochie albă la Ricl)ard .
Tayter, creatorul preferat al Ma-
donnei ş i al lui Janei Jackson.
Tot mireasa a cumpărat (pentru
domnişoarele de onoare) patru
perechi de pantofi cu 425 dolari
perechea (vor li fost . un mod ele
viaţă , pantofii Gregorio Rizo"!).
Dar.•cu numai trei zile i nainte de
• nuntă , mireasa anun!ă (prin ata-
şata sa de presă) că nu 5e mai
mărită . Motivul? Mirele, ochi alu-
necoş i , in imă Zburdalnică, a găsit drept „aranjar puţin) : spun<H11i la
de cuviin!ă să.şi ia adio de la bur-
lăcie. petrecind copios în compa-
nia unei atrăgătoare stripteaS&-
w-.
euze. Lucru ce a dezamăgit-o
amarnic pe Pretty
Julia Roberts, <;aci ea este mi-
alias
reasa înlăcrimată ; mirele infidel,
Kiefer Sutherland mai speră ... de-
geaba, se pare. Oricum, Hollywc>-
. odul a mai ratat o poveste cu
h~ ppy end, aşa cum ii place lui
•o ~ milii model :
oua
„. şi Kevin Costner,
de
atît de mult. O ş ti re de ultimă oral
se pare că „furtunoasa" Julia s-a
(V. coperta IV).
• Amintiri de I• · CannH .
Sylvester Stallone, lnghesuit bine
de mu~imea care a dat năvală pe
Croazetă spre a obţine un autc>-
graf, a fost nevoit să se refugieze
ln bucătăria hotelului „Carilon".
singurul lucru pe care-l cunosc
perfect" la Cannes este bucătăria
de la Carlton". Der ce bucătărie!
• Din ce în ce mai des. marii
creetori de modă pentru bărbaţi
îşi aleg ,,ambasadorii" dintre ve-
detele de cinema. Astfel. (>iorgio
Armeni ii ,J mbracă" pe Mickey
Rourke. Tom Cruise, Alee Bakl-
win; Nino Cerruti pe Michael
Douglas; Ermengildo Zegna pe
Alain Delon şi lista poete conti-
nua„. Se adevereşte proverbul (e
cine te îmbraci, ca să-ii spun cine
eşti.„
• Vorbe. vorbe, vorbe... Pavel
Lunghin, în timpul fi lmă rilor la
Tul Blues declara: .Jn filmele so-
vietice. dacă filmezi o urmărire cu
maşin i, eşti <leja categorisit agent
CIA". Dennle OUllld: ,.Am deba -
cal pe platou la 111-i Beab ş1
pe cine văd acolo? Pe Marton
Bran<lo ş i pe Jack Nicholson. M-a
Mel Gibson cu soţia . „
cu soţia
luat
că
ameţeala ... Am -avut impresia
intru direct într'"'() cinematecă „
Ei bine. recunosc . mi-ar face piă ·
cere să mă găsesc ş i eu pe-a-
colo".
• l mplinind o jumătate de secol
de existentă . celebrul i epuraş
Bugs Bunny a acordat un interviu
(imaginar) revistei franceze . Pre-
miere". lntrebare: „Cum te simţ i,
acum la 50 de ani?" Răspun s:
„Tot atlt de bine ca la 49. Avanta-
jul meu este că dintr-o şlersătură
ele gumă , îmi dispar· ca prin far-
mec ridurile". „ Un · alt personaj
animat care împlineşte 50 de ani
este Woody Woodpacker. Ce-i
! : i :euci:c;t~~i~tor~
• Soţia regizorului brazilian
Bruno Barreto, pe numele el Amy
lmng (aţi văzut-o acum ciliva ani
în Competl!•J. fosta soţie a reali-
zatorului Steven Spielbe!!J, a dat
naştere unui băieţel. I n plină
compet~ie. Kate Capshaw (tn-
dl8na " - l actuala SOiie a lui
Spielberg are o fetilă . Amindoi
copiii sint născuţi - coinciclenlă!
- ln aceeaşi lună . Se pare ca
foarte tinărul Max (tată - Spiel-
berg; mamă - Amy Irving) nu va
avea timp să se plictiH8Scii pri-
mind cadou un frate ş i o soră,
Dolllll STANESCU
Federico Fellini lucreaza intens la noul sau film care se va
intitula Bloc noa.ul ....,, Nglzor. Oe la Amen:onl încoace Fel-
hn1 îşi aminteşte„.
„
Problemele matrimoniale ale Juliei Roberts i-au indispus
pe producatori cwe au înlocuit-o pu Urna Thurmen în distribu -
i•& filmului 0.-ti ~ Aceasta ii v• - ca parteneri
pe Robert de Niro şi Billy Murray. Regia ii aparţine lui John
McNaughton, care a fost ales de Scorsese ~a acest film in
postura doar de co-producator).
ceptat sa joace in filmul IMln• „
indata după ce a născut inca .o fetită. Meryl Streep a ac-
dupi in regia lui Barbet
Schroeder. Este vorba de ecranizarea romanului scriitoarei
Rossellen Brown. (~tea unei doctorit• ale carei viaţa şi ca-
•
riera sint distruse de o bânuialii de omucidere).
Pentru viltoerea stagiune. care va începe in toamna, marile
case producatoere din America şi-au propus sa l1111seze cel pu-
tin cite un film de animaţie fiecare. Unul din principalele argu-
mente in favoarea acestei iniţiative este imensul succes de
care se bucura fllmul animat Aoc:k Inel Oooclle, regizat de Don
Bluth. Usta filmelor de animaţie a marilor studiouri hollywoo-
diene se utinde pe zi ce trece.
Unul dintre cele mai aşteptate filme din acest an ale pro-
ducţiei franceze •te Alllnlll în regia lui Luc Besson. Oupa
toete aparenlel•. el va figura şi în repertoriul festivalului de la
•
\lenefia din septembrie ac.
ln urma unei discuţii mult apreciată de ministrul francez al
J aclt L1111g, s-a anun&at ca impunatorul . Palais de
culturii, _
Tokyo" de la Paris va deveni in curind . Palatul artelor imagi-
nii" şi va - ca destinlltie conservarea •i rest•urarea unor
• opere cinematografice aoartlnlnd tuturor cinematografiilor lu-
mii. Noua lnatltutle va blineficia de un fond special acordat de
guvernul francez.
ProleclkNlllatul, ultimul film al lui Andrei Koncealovski este
gata de trimis pe ecranele lumii. Interpreţii sini : Tom Hulce
(fostul Mozart din pelicula AMadeua a lui Forman, reluet• cu
un succes reînnoit in acest an comemorativ) Bob Hoskins şi
•
Lolita Oavidovici.
„
Un cuplu care cucereşte aplauze şi este socotit printre
cete mai Inedite ale anului : Al Pacino, Michelle Pleiffer. Cei doi
•
apar în filmul lui Gary Marshall, Franlde Johnny.
Remake-urile s-au purtat întotdeauna şi se poarta şi în
. apest an dar cludatenia este ca pe platourile americane multe
remake-uri sint inspirate de filme franceze. vom aminti recen -
tul succes al tµi Besson, Nikita care va apare in versiune ame-
ricana. Apoi Le grind cllemln se va intitula ln versiunea ameri-
c ana Paredlluf si ii va avea ca interpreli pe Don Johnson ş1
Meliwiie Oriffilh; Norocul ghinionistului, cae ol avea ca mte,pr At pc
Depcirdieu1 se va 1nhlula l'Ul8. Udl (am 11 tentaţi .,.,~ trdducern cu
B•lt•J "' va avea ca interpret pe David Glover.
in Italia se deruleaza o susfinuta campanie pentru amelie-
rarea studiului şi formarii de cadre pentru sectorul audio-vi -
zual. Se critica faptul ca pina la ora de fata Italia nu !fispune in
acest scop dacit de Institutul „Roberto Rossellini''. „tn timp ce
~~iţ,a'~G°k>:'.:U~8.c,~!!;~~u~ ~u':ffo:':/ur. :::;~
materie obligatorie in şcoli medii, la noi nici măcar institutul
de specialltat• nu se bucurii de o bună organizare."
Ce sa mai zicem de acest sector la noi...
•
La cere
dv.
Arnold Sc:'-'-111119ar
c/ o- OAK Productions,
adrese - 321 Hampton Drive SSN
203 Venice - CA 90291 USA
Ro.....
Offlcial Roxette KIWI Coelner
Fan Club P.O . Box 9069 . c/o Creative Artists Agency
NL - 3301 9830 Wilshire Blwl
AB - DORTRECHT Beverty Hills CA 90212 USA
19

c
(.)
w
~ trecut un an de clnd am văzul Vocae lunii, dar
c
~
w tuoase conatructii baroce, A existat o „11e1 de previziune
z Soarta nu i„ in\llid~t să vadă LJI dolce Yb. dii' in 1957. pu-
(.)
w Hortensia Georgescu
..I
w DOAMNA
~ clounna Georgescu, IJI cerea Iertate pentru -ntualele
COSTUMULUI
p ,,..__„ _... ...
lccorul de COICUIM fi Cii de demrurl (uMOrl
_...,) nu fle pene dintre anonlmH speccaco-
lulul. er.cia lor a la * -· One "4 admirat
Adelei lui Mln:u v.
rolu ori scralucl,... ClOltutnelor din mldsurl
grele fi callfele ln nuanţe •vuit . , _,_
ilalul CUl'Jll au la turniru! din ftlmul lui Sergiu
NlcolMKu ..... Vkmuull Am amintit doar dolll a1n
~le peste 50 de t ltklrl purdnd -nltura Inspiratei pic·
torl'9 Honelllla Georgelcu, c..-rea atltor valori IC•
nognflat care au lnnoDltac pelieule romlMşti, lmprumu-
dndu-le un - de -ntleltate nat-li JI de splrituall-
tate un•-•ll. Apt'9Clem gestul de culturi al tefevldunll
romane de a realiza rnedallonul consacrat omului Jl an11-
tulul, Hore.Mia Georgescu ln cldul .M8eftrl": ~lzor
Alexandra lrlmla. operator Doru Spltaru. redactor Ela
Panait.
Ponretul televlZlunll Inc.pe cu un travell119 lent de-e -
lu119ul garderobei de la llultea. tiCslCI cu co«ume de
•pod DU oioderne. Costume ce-eu lmbrtcac cu IUCWI
adsta actori ere; oclad cu aqlunlle Jl repflelle eroilor
lor, au Intrat ln conJCll"Sa publlculul fi prin vesti- t a ·
sta ce le lntregea adt de firesc penonalltatee. Memora-
bili mantia albi, lmpunlcoare. puriad de Ania Peti. la
1--rea kil Mihai ln A!ba kllla ( .... Amu • ...-
totul ............... l i ,..,... . _ orb . . . .
:::·de-m: i:=:.:-~).-=:i~
tlY-selectM fi cu ake doYQI de (afttede -.ograllci de-
venite simbol al lumll li aracwrelor bine definite:
odllHlmbol de pe coiful ful Oacebal, mantia rOfU<lll'dl·
nai purtad_ _cu aropnp de personajul lui GJOrvl' KoYKS
ln MIIMII ....._ ltralul negru, monallal, contrutlnd
cu albul, pan:i -igk. al raMI fru-..1 maici nenun-
tite, lnt~ute de Irina Pettacu ln DlnClOID • pod: de-
~ 111or safls~. a rochNlor -*· gras1o1
-late n dlm11191p de vari, la conac, de lntel'pf9tele al·
tul frumos fllm, lntf9 ...,.a ,.,...... de Mircea V•
rolu. Antologia costumelor •mnate de - a Doamna a
-nograftel romlnettl de fllm continui lnt~ld de -
morta crltleulul fi probabil fi a multor speccatorl. Da
--tlce.
!llldi, O metafort anr.ologld sugeBd ucfUSIY ecenograflc
ln Atunci._~ pe llOll la - - sll-
ln straie negre. plutlnd ln - ca nlpe corbi
„
auntbrl. • rlllpac. dlaol- ln aburul YIZlunll copilului
_. condamni la pieire. -ntllare pe roţi Cii .........
flOYISI de -rtea lui lpu. f'antelle debon!Md, allturl
de rlgaarw detallulul Iconografic - l a n t : .Cestu-
rloede,•r
- ' tllt un iwzultat III .,xii. 91 cupMde ~unei,,.
plctoţul ttwllule si Sini - " ' 111111 •Ies • ,_..
111}111 llustnt. • .,,..,Mp speclfld dfltMI lui ,.nlculatw
1111 -., • trilirurlle fllllltale M ~I ISWI<".
Strtluclt practician, dar JI teoretician al muncii sale de
ciwsle. pktor fi _,se, lltOrle de ard fi poet (pentru
plicerea proprie). acea distins personaj al clnematogra-
hel noutre - definit pe parcursul fllmulul de ,_,.,,,_
Zlune JI 4e dsJva dintre colaborator!, actori, regizori
ecc.: George Constantin, Marina Procopie, Mircea Ve-
rolu, Sergiu Nlcolaacu, arhitectul Ştefan An-.cu, ft.
care subllnllnd. pe Rngi elevata pro(esionalltate a acestei
creatoare de frumos fi subtlla el lnceleaere pslholosjlcl a
relasntor din cadrul unei echipe de tflmare. Tempera-
20
Fellini
Şi STRAZILE SALE
•
A„ imaginile (şi sunetele) filmului nu •·•u lnstraina1
de noi. Ma gindesc la ele reintilnindu-ma. la Ci·
nemateca. cu LJI Slrildl. Cine ar li putut Iii banu-
iasca. in 1957. orbita indepartata pe care avea sa
pl-ze, in urmatorii 30 de ani, Fellini 1
lnainte, deci, ·de LJI dolce vita. înainte ca naratiu-
nea să fle spulber•ta iar imaginarul si se inst•leze în somp-
care •tazl ni se pare tulburitoete: cea a lui Andra Bazin ,
lln înaintea sfil"„tului. scria: . (.._) Fellini este realizatorul care
merge cel mai~e. pini acum. inestetic. neo-realistă
:,• :;,_ departe, incit o traversează pentru a se regăsi dincolo
Derutant la vremea lui. in zorii anilor "60. cind era. obliga·
toriu, comparat cu LJI llr8de şi Noplh Celllrlel, d•tructura-
mente artistice şi omenettl adt de diferite cum sine· Mir·
cea Verolu fi Sergiu Nlcolaescu. cu care plctorlp a ştiut
s1 gaseasa chela comunlclrll fructuoase, supunlndu-se
l~tellgent, cu grasle. panonalltiSll fleclruiâ. dar lmpu-
nondu-Jl cu energie punctul de vedere artistic. noblese& 0
JI generozliatee. Pini incr„tit incit un ~lzor orgolios
ca Sergiu Nlcolaetcu, în finalul aprecterllor ale despre
supirlrl prlelnulte. Un final care, dupi spusele redacto-
rului, din llpd de spaţiu n„ mal Intrat ln film. E picat.
Pentru ci Jl KUStl mlrturlslre suprlnzltoare ar fi rti-
prezientat un omagiu adus distinsei doamne. O lnloculm
cu un fragment din seri_,.. ce 1„ r- adreatl de sce-
fi YfHU N Yi exprim loali bucuria pe care -
--.1
narlaul ~l.mulul Fr8llOOle Vllan, Pierre Badei, regizor
la lelev1;r1unea franceza: .lulllti Hoit-la
O.O.V-. Ml Yilut ,_t ·copia ln culort a ftlmulut
la
••act - ca -
mod perfect eplrltulul „. . . . . .
nut-o adlnlrlnd costu...... d u - t r i . Este
lllNt. ~ _,..net 1n
scM.lulul
o relleclere wte fi eutentlci a epocii. Vi multa-«:
„...
mult " pe -lnd, aper.• Iar Philippe Lefebre de ta
TFI aprecia: .,Lucrul efecluat de domnia ea eet• .,,_
,_., de „.
101ut ..-.:abll. Aemscilllll1l1 -..z111 • cu-
de ............ -tor costume lllC
ca - ' domeniu ai conatllule unul clntre cele m.i
Importante ,..,....... ftlmulul CrN!il egale cu ...
celor mal mari ~w.
• Una din , plăsmuirile · felliniene
Alice- llANOIU aflată intre vis şi realitate,
interpretată de Anita Ekberg
in la dolce VIUi
Mirc11 Vtrliu a celallerat c11 llicllrita
Hort1nsia
Geortnc• la 9 fii... (llltimlll, celltÎHlt ca • llt re- ~~J:'J~nf!11::t~.1c~iÎ:~~I ct,. ~
~zor). Aln r~~ ~itna • e,ncitrill r&lizorllllli
„ cadnil -
llii .....
iltlrw11 acorat ii acest• Ttlewizia-
„.
COllllllllll III Ela huit.
• delchidee larg porţile f11nlalmelor lelllni__ 0."*111
spectacotului, precum bmpano. Gelsomina. din LJI llrade.
se 111tr11g. cloYnli -ln personllje de muzeu, ln timp ce apeo-
i.colul ••latentei ac.pe,_A totul, mistifică rolurile $1 klenti·
~.~ ~.=.::;.:.,.c; ::::.cn::-de~~!~iJ!:C
lnregistrat pe bandli. nu de cel din grădin ă; ca.nova dan·
•.Tratem. ln vremea ec.a. cu- lvMluc un film c.e avee sa - • cu o păpufi etc.), Cinci erau ertifti. fi• el cei mal ama-
M numeMCâ Ollloolo de pod. lvaiuc mi„ ljlUI : . Exllti o rlll circari, personajele lui Felllnl -au nume de vis; emin-
doamnA. cant et putea I - o buni echlp.i cu dumneei• 1n
sectorul C09lume"', A'8 n...m cunoecut. Am airnllt ln per·
leae. din nou. pe Z&mf*!O $1 Gelsomlna. Astăzi. cinci visele
ne slnt prelucr... şi. ln cele din urm ă. conflscete de
_ , . dOlmnel Georgescu ln pri!nul rlnd o sursă de - i JI•
umani fi ulterior o sursă de lfln~ ertiatlca. Oe fiecare
IH!ta clnd obc>Mam. - fi oboeelile mele se vAd ln aceste
==·nlnlr-o
:': .,:~~..,:~: :'=n~:a
epoci a atotputerniciei im11glnii, parado-
(VOce9 lunll).
••· tocmai dreptul la vis Ya li cel ..,ihllat Luna legati lede-
fine. ~ (<Npj care cariera m• .„
.Yalurl"' Clint„ DIMolo de pod, lrilN ogllnâ...,..... fi. ln
şi lnchelat, nii-•!III. ,
am m11 făcut film. dar..•) - ln YalurHe acestea de obolelllâ fi
leŞ, demitizată. tr..,sformată tn obiect de consum de cAtre o /
teleYiziune văzut A ca un animal tentacul•. ce .itceva yrea IA
dezgust lati de ceea ce „ lntlmpl1 la noi, ea (nu fllu dlCA e
bine ai spun .ei· fi nu ,,dinU", dii' pentru ci îmi - foarte
spune? Calatorla fellinlană. lnceputâ 1n zorile cetoue li•
barocului, se • flr'8•1e ln noapte, sub Mmnul astrului sel•
apropiati am ai-< spun .e•'"I era unul dintre IC8i oameni nar, dewnlt neputincios, ridiculizat IA capătul aventurii, aln-
care mă -lineau. ŞI po• fi llCele subiecte pentru care =r~ ~~::.:~j: :;,,':,~I ;.o'~:,U!:I
ştiam aigut ci YOi - ajutorul fi contrlbulla el llr!iatică.
m-eu apropiat de •1. incredin!at fiind ci Ya putea , _ ceea
ce. clupe cum bine film. de atunci. de cinci nu mai lucreazâ,
ln ultimii ani. n„ mal fâcut nimeni. Aceste filme au , _
puncte de referinlă ln lllllUlrle de cost..- de lllm.
proiect al său, cel din urmă cu 18 ani. cinci rNIWI AM*-'d
(verb cu ·-onanfi ciudatli. ln dialectul ~ --....a
.... ţ1 aminti"). lml apunea atunci Fellini, pe atourlle de la
Cineclttll: •.. Slntem bombll'datl nu cu lmag I, ci cu fonne
Ce-aş mal YIN Iii spun (fi - tot din nostlllgle fi tristeţe. ~-pier~·=. :::::~h:!.~. 'Rl:~"°"!1::;1 Rin."~==
de fapt) nte ca aaiat la ••rever• din viaţa profeelonalii a
de
noastră a ne adl!IJlll oricArel modiflcArl, lntf..~ări chiar
„
unul om <*• (fi I• ,..,1n I• C.llltifle el um-1 acum clliva
ani, lnvinglnclu-fi vni.. - o ~le nemaipomenita. 111-
11ndu-ne pe toţi laţi, daca trebuia să ţinem o zi lunga de fli·
mare. R9gratul el tristeţea - Yin fi din faptul ci odlli cu
el e1taa1rolelor (... ) tncerc. c:ilre flnalul aceatui'ilîm
-.I) o moera • Imaginilor, ecrenul Ya rimlne alb.
auzi numai cuvintele. aş - • nllYOie Clll• de o anumită lu-
C-. ,
„-
mint ln Mii. ln acest lei vreau ai atlmeac senuli• că _ , .
retragerM doamnei George1Q.1 din Yl•lll profelionalâ • M
dovedeşte a li fost un peqonaj nepereche. A avut poata o
premoniţie. A renun11t (poate Cllill' 1 obosit) atunci clnd
nu·el mai put• exerclhl plenar ta..,tul lntr-un timp din ce
amintirilor,
Ceea ce nu
pr.,..
tura cumplită, fantastici. • nepulln!ll de a da un contur
.„ nu numii ~ele. ci fi publicul"'.
petrecut ln - - - - . se lntlmpla in - -
ln ce mai drilmult de llnanc:ill'I. filate tot tn lume, nu numai Ull: multe peregrinări prin spatii vaste, aYlnd drept singuri
călâlz i freamătul lnconjuritor, compll~ sunetelor. Din
I• noi. Cred ci daci cineva ar fi putut - tot ltlta talent,
fi ribdll'e cu Iii trebuie unui nou, ml • impune un racord cu LI llrM& Zampano se
=
ambille pentru produ-
film, mai alei ln ~lui COltUnlUlul - ~iu. printr• umanlz1. delcoperee pllnsul clnd - ai lifte. prin -
primele afectat de gNUtilil• producţiei - . er li fost normat unei necunoec:ute, moartea Gelaomlnel. - - •unii, singuri
neingradili. ne Y• reconcllla. Olt8, clndY1. fi cu lmaginlle,
~. 1:'! ;18:e ~cAde-::.:~. n.. mai ne v• redelc:operl ..cAr•• plerduti"?
• ........WUICU
 Mircea Săucan

INSOLITUL,
DIMENSIUNE
A CULTURII
aci , . _ u l Mircea Slucan ar fi lipsit dn•

,
D matogrlfului romlnesc, am fi foit draci cu dl·
menslunea care f -
Insolitul. Apar1s1e 11119~
lui orlcirel culturi:
fi .-eorlci, &ri
. flllaSle evldentl şi &ri descendenp, Imposibil
de claslflcat. de lnreglmenat. aproape de lnac-
cepcabll fi cu toate acesta viral necesari, opera sa ln•
lltl c....a efectul unul reper dar fi al unei permanente
dezof"lendrl penuu specracor.
Cicl ce slnt proale lui Urmuz sau chiar Mltelu Cara-
giale. ori poeziile Iul Barbu, miniaturii• muzicale ale lui
Cornel Cuar. sau semnele coloristice ale lui Mire• Io-
nescu declt accidente clarlflclnd mat bine tocmai prin
neeşr.epcat fi Insolit ... renull Operele lnsolitulut fac efect
~ copac Singular ln clmpte. de Inorog lndlnit pe clrare
de munte, starea de bine a r911r11 ln real dupl frecven-
tarea Imposibilului. N.u llpllt nlclodad fanatkll acestor
trtlrl de excepsle fi operele lor fl·H gblt lntocdeauna
locul ln Istoriile artelor respective. ·
· Este orgoliul artei filmului romlnesc ci ii are pe Mir·
cea Slucan şi tocodad orgoliul clnematogrlfulul redo-
di~ s:':si~,: dedF='!° r:.~n f~:i~u~~,:~.:i::~:
dl!11 vocasla sa Intelectuali, sl redea Iubitorilor de trllre
anlstk:i, opera originali fi lnedld cruti de Mircea Său­
can - operi lflatl pini acum sub lacltele cenzurii. Sa re"
dea. deci, prin Insolitul acestei crUlll o dimensiune n«•
ari culturll fllmulul romlnesc.
A,a cum spuneam la Conferlnp de presl ce a precedat
.Medalionul Slucan", aceud opert • dovada el multi
creatori al fllmulul romlMK au suferit - unii chiar au
fost sacrlflcasl pentru crezul lor ln· arra cl-tograflci.
O _ _.... suferlnp profunda rezultatl din ciocnirea
cotldlani cu nelnsele!lerea. cu marginalizarea, cu nedrep-
tatea flagrand, a Indurat ani lntregl Mircea Siucan. Fap-
tul d prin opeta sa cr-rul a putut st-.i afle astlZI un
alt destin fn lumea artei. el lucnui, ca regizor, fllme
pentru producltorll francai, n!' face declt li ne reemln-
c.ICI cu amiridune el nimeni n• foit profec ln pra
· 1u1•••
Dar opera lui Siucan, opeta unul lmpitlmlt al expre1kll
pur fllmke rimlne tOCUJI ln pstrlmonlul· artei.fi culturii
romane. O recunoattere publici, din nefericire rardlvl,
ln c-1 al clolspremcelea reprezlnd JI o r-ltulre a .ar-
Clstulul eltre sine lnsufl, dar J1 eltre noi, cel care akl, la
el -a. li Iubim Insolitul.
.._ ŞTIOPUL

e
• O .renumită ~emimondenă a secolului
trecut, contesa de Lansfeld devine eroina
filmului lui Max Ophuls, Lola Mont•,
(CU Martine carol)
lată filmul unui cineast , greu de caracterizat:
"un profund care pare superficial"; cum U considera- Truffaut.
Lola Montes n-a fost mai puţin greu de desluşit.
De aceea ~rită să fie revăzut
Max Ophuls
INTROSPECTIV
ole ...,,_, - • cîntec de lebadă al lui Ma-
din „&na in care fosta curtezană este redusă la condilia
unui manechin, şi scenele de vlali trăită în trecut cu pa-
siune de aventuriera amorului) demonstrează cu virtuozi·
tata Imagistică ideea de căpetenie • creliel lui Clphuls :
cea a perisabililălil dragostei. LOia. ca destin. este o ple-
doarie pentru fericirea pe care o dâ doer satislactia cli-
pei, Ier povest„ ei devine, .atlel, o medil•tie asupra iu-
birii văzute ca spectacol al vieţii. Aparatul de filmat pă­
trunde discret, der inainuant, în decor şi recu.zilii, în inii·
mitatea trăirilor şi a sentimentelor - fie autentice, fie „.
tillciale - cu o dezinvoltură care se acordează la uşurâ­
tat„ femeii robite dorinlei. Dar, dacă şi aici, ca în alte
filme ale 1911izorului, apare ca un mesager obiectiv al
acestuia -povestitorul în persoana prezentatorului de circ
/i':er~~no;lC:e~~'l:~sr:'~~l~;a~~~::': :

L ximilian Clphiils, ambitioaa şi extr8Vagant6

capodopera filmica. pune in disculie într-un
mod IUi ......., însuşi conceptul de ......,..
"' a.-, ciclul categorial în care
inclusâ. Dar. cum discuii•
rul cronicii, să •-im le autor.
„ „• fost
i8'i din chena-
Aparent baroc, stilul lui Clphiils este în fapt o întrepa-
Lola Montlls ~nterpretată de Martin• Carol) a . t1nut sa
dezvăluie privitorului doar ce a vrut •• din propria sa
existentă. Oe unde. senzati!I lunecoaaă de relativitate a
adevărului, oriei! de minutios şi concret pare el aurprins
în detaliile exterioare ale r„lului.
Truffaut I considera pe Ophuls ..atll de sublil. incit
trundenl a expresioniamului german cu Impresionismul poate păree greoi, atil de profund incit poate părea · su·
francez. materializindu-se printr-un rafinament formal de perflcial, atl de,pur incit poate plir„ deocheat", iar Ul·
cea mai bunâ sorginte filmica. Peliculele lui, intot~n• tinov ii eticheta drept ,,cel mal introspectiv dintre ci·
clădite pe o canava narativă, comunică, totuşi, printr-un neeşti ".
limbaj de graliollsă aublilitete, în care ftuiditlllea monta- Sefglu SELIAN
jului induce ambiguitatee diseursului cinematografic.
Aşa este l.ollt MonNL Turnindu·I in 1~ Ophuia n-•

:;i:1in~!,l! ':.':~': ~g:,:i::~·„ ~=~
vor sa augereze Infidelitatea scenl!'iulul fala de adevarul
Istoric) biografi' Mariei Dolores Porriz y Montez, con-
tesa de Lanafeld, una dintre cele mal renumite demimon-
dene ale veacului trecut, amanta a regelui Ludwig de Ba-
varia şi care a sfirşit intr--un circ. jucindu... şi, intr-un
spectacol faatuos. propria viai&. Costillitor; cu decoruri
somptuoase, filmul e resimii! de producători ca un eoec
comercial ş1 '!-!ost mutilet de aceştia. A fost propus din
nou pubbculu1 '" 1957, dupa ce-1 fusese dlstrua montejul
originer de o indicibila tinete. etiminindu-se retrospecli·
ile, chlpurHe, lneccesibile spectetorului. Dar tocmei •cel
montaj aaocietiv (intre tablourile rizibile, cu tot I.atul lor.
Pe numele său real M811iml/lian · Opperlhelmer, ragizo·
rul r~icat ti. cinematograful francez. alături de Jean
Renoir. ca unul dintre maeştrii sili (s-a năseut mă la
S-.bruclt la 6 mei 1~ a decfldlll la Hamburg. 26
martie 1957; studii ti. literllluril şi artă la Frankfurt şi
· Stuttgart). a lucrat mei Tntn in Germania ca r8(1izor dii
teatru, operă şi operetă, Iar .din 1930 a făcui cinema 1n
Franţa unde se exilase .din prlelna antiaemillamului ·na-
zist. După primul său succee, cu Uebllel, d11Vine un ci-
neast .itinllf•nr· poposind pe r1nd in «•lia. Olanda.
SU.A. şi din nou in Franţa.
21
 Film pus la dispoziţie prin amabilitatea . Bibliotecii Franceze din Bucureşti
· rrtmuro, ceva triat şi chiar amenin\ator. Er6ul
asculta ..Brazir' ta radio. se phctiseşte şi

BRAZIL schimba postul, da din nou peste ..Brazil" şi

zimbeşte satislacut.
Oupa 60 de ani, temele lui Lang sini mereu
actuale. llraz~ se petrece intr-un oraş al •iito-

.Po itica~ fkUon rului, paraginii, suprapopulat, mizerabil, im-

bicsit. prin care se lirase cei conduşi, in timp
ce in palate somptuoa5e se lafaie in lux con-
ducalorii.-1• fel ca in 8lada ......_ (1982. Ri-
<!!81 Scottl seu Soflenl ~ (1973. Richard
gi'ie-OOfl schprton , unesc·- pămiu- · Aeischerl. Oraşul. oamenii. societatea sini
•
Z
lui cu C81UI. Şosete suspendate conduse de un sistem totalitar. atotputwnic
Localuri de lux. Confort. Opu- . .,.. infailibil, ca in Onpllll de • t ,,.... de
1en1a Tehnica futurista omnipre- Lynn W9genko, 1lobocop şi Total AaC8ll ile
zenta. Aşa traiesc Stapinii. Paul vemoeven. PowslH _...,.. de vo1-
Subterane sordide. lntuneric. 1cer Sclllondorff. Orice inpotrivire e latala.
Mizerie. Munca abrutizanta im. Sistemul represi'I. asigurat de un Minister al
bulzeala. saracie. Aşa traiesc Sclavii. lnlorma~ilor de sorginte lcafkiarla, e perfect ·
Intre cele cloua lumi - doua personaje fe- · pus la punct. tentacular şi birocratic. Progre-
minine: Maria cea buna. muncitoare. ~impia sul nu suprima YiDlenţa. ci o perfeclioneaza .
şi pacifista. şi Maria cea rea. femeia-robot. Lozinci demagogice troneaza pe ziduri : .,Bu-
creata de un S&Yant dement. Aceste imagini nastaRla - am atins-o cu totii". ,.Suspiciunea
vizionare au vazut lumina ecr„ufui pentru alimenteaza incr-e•"· ..Ajutali MCI să ·•ă

.....
Melropolls de
prima data la 10 ianuarie 1927. la prerniefa
rnmului ..........,.... Autorul era Fritz Lang.
_cineast german, reprezentan1 .de seama al ex-
presionismului r„ 1990 s-a sarbalorit cente-
ajute". .
Finalul apocaliptic cu teroriŞtii salvatori. cu
Ministerul tnlormaţiilor in ftacari Şi dosarele
irnpra$1iate de vini, se •a dovedi a fi o amara
nan.1J naşterii lui). llltrapollil s ... vrut a fi un ~uzie. Oriunde şi oricind. Ministerul lnlorm•
sc-.:e-fiction ca forma şi un political-fiction tiilor nu poate fi distrus; orice ..- intirnpla.
Gilliam ca fond. tentaculele lui v6r ramiile adinc infiple in so-
priveşte spre tanseaza filmul „...
Anglia, 1965 Aegtzorul Terry Gilliam
cu Jonathan Pryce. Ro-
cietate şi va continua nestingherit sa manipu-
leze. sa supravegheze. aa conduca. Lina

Fritz Lang
bert Oe Niro şi ltim Greist. Tern.-este gra•a pilste alta. Brad se ~e a fi o halucî- •"
şi Orwell
liam. care are la
alta factura.·
•1v
şi neliniştitoare. surprinzind {Placut !I la Gil-
pelicule de o cu totul
natie. o fabula brutala şi sinistra tipica pentru
~~~r~~,i=~n:.; ~':;'~~
llrad e o opera ciudata. situata ta graniţa din Brazil poate incepe aslazi.
prin viziunea dintre science-fiction şi politicaHiction. Ca
story. filmul se aseamana foarte bine cu
sa.tbălă . 22.06.1991. Privt>Sc la TV epi-
sodul dm .,,.... " ~. seriat pe care ii
lui Kafka .1984". celebrul roman al lui Orwell. Oife-
renta majora e ca scriitorul britanic şi„ di-
apreciez enorm pentru umorul suculent. sub-
t~ şi inepuizabil de care dau dovada scene-
reclionat sinistra proletie ~plicit impOtriva riştii lui. Oe$i sintern departe de ..Miau .
• Tot.I Rec.u comunismului. in timp ce lliad are o trimi-
tere muH mai tar11a. Totul se petrece intr-un
Babyr' al lui Kojak. serialul pare facut dintr-o
fericita complicitate a autor~r cu _.:tatorii.
,,. Paul Verhoeven sistem totalitar viitor, fara sa conteze daca e care işi dau mina pentru un ..Hai sa ne jucam
.de 4reap1& sau .de ~inga. .oe - · mferMl- de-a serialul poliţistr ·. Ei bine. dupa ce ""'
""8 ar fi minime. Lin prieten a citit undeYa ca scris textul despre - de Terry Gilliarn.
acţiunea s-ar petrece intr-o Anglia ce ar fi am urmarit episodul in care negativul. un
fost cucerita de nazişti in ·40. FWmul nu con- Moş Craciun impostor. se c:Mama„. Twry
ţine nici o refwire explicita la o asemenea lo- Brazil. Umor lara frontienl. nu? ~
calizare. dar unele -..ante par a sustine
aceasta ipoteza: poliţiştii poarta uniforme stil
Wllhrmacllt. primului ministru i se vorbeşte
cu ..Herr"'. şefii au nume IJ8n Kurtzmann. in
-timp ce toata tehnica. deşi a 8YOluat spect• • intre 1972 şi 1982 • regizat, interpretat
culos ca funclionalitate. a ramas inteP911ita la sau şupervizet 7 filma din aria comllfliilor
nivalul anilor ·40 ca aspect. Aparatura e per- lraznile lllOnlr ..,._, mpraunii cu Graham
feclionata şi sofiSticata. dar are ceva infrico- Chepman, John C,._. Tery Jonas Ji (nu-
şalor. pare rodul aceleiaşi minli bolnave care mai un episod) Oudwt Moore; ii 1977 a fii-
a zarnislit ZJtlul (1982. "- Parker). Totul e
vechi•. uri. butucarlOS meschin. facut din sa-
r.cie şi mizerie.
J t *"*'·
cut o corrHHlie hors--ie numită abscons
ii fine. ii 1981 a condus fMlte-
zi• f-•ticii ................. cu s..i Con-
Tlllul llrad nu are nici o legatura cu acţiu­ ""'Y Ji John Cleese. pa muzica de George
nea. cu personajele. cu tema. ..Brazil"' e un ·Harriaon. Mai mult. dupii llrlld, Gilliam a re-
cintec ~. singura muzica a filmu-
lui. Iniţial - şi antrenant . ..Brazil" deYine
acum. cintat in oele mai stranii interpretari şi
A......,.
ecr-............
rerril 1a sti!UI, du ant•i<x. otlata cu tewi•

pe noasrra.
llil dllws. acum şi

SCurt metrajele documentare au fost rin- .„ tuii .. puţina istorie mi se para necesara. cu lnsti1utului Sup8,1or de Cinema a contrifuil.
Mica dul lor binevenite in tentati•a patrunderii. spe-,
cificutui egip!Mn; DtlMlllll capllor de Ma-
soud Masoud (pe terna din titlul . ....... 9L
• I mai muh cu cit majoritatea regizorilo<
egipleni prezenţi in selectie fac parte din
.fondul principal"' de creatori al unei cinema-
desigur. in - e masura. la denottarea şi
consolidarea unui ..front artistic"' important.
ate cerui rezultate cinematografice nu s-au
mare paletă ~ de Ot. Aly El Gllazouty (inspirat din
v1ata comunita~lor beduine din sudul Sonaiu-
iui) ~ ..... dMlllr de A-d ~
tografii de tradilie care multa vreme s-a con-
l u - cu intreg cinematograful arab. V01
trece repede peste prima prOiectie c:inemato-
tasat aşteptate. egiptenii oblinind de-a lungul
anilor , , _ distinclii şi apreci81i inter-
naţionale. la mari festivaluri cinematografice
(-re perenitate• unor traditii). O grafica de la cafeneaua Z8\lan1· din Alexar1- (printre care şi un . Urs de aur„ la Berlin).
a_ filmului _ . . . . 119 wlll( de Magdi B Emari (un film
,:.!st'"f::}::)'~T= =~!!
di'ia (îh 1896, cu un fdm L~re), peste fap -
~~ =~n;'~?~~;!.;e~c~u~n:,:
Printre personalitaţile cinematografului egip-
tean de ieri şi de azi se numara Youssef Cii•
=.~:.::""ci:::· !:"ori; '::'ii T~
egiptean Shadi Abdel-Salam (O fabula ·cu un ţaran -
hai sa-i zicem aşa - .istei ca. un prCMlfb'l
5e1ec1ia de filrqe egiptene nu s-a rezumat la
3. pentru a preciu faptul ca producţia egop-
-a - sa se dezvolte rapid mai •Ies
dupa anul 1927. cinci marea actriţa AzWI
centa seleclie
cam.
bucureşteana . Sa exemplifi-
filme recente. ci • fost - cet pu,lin în intentie Amir crea filmul Ula, considerat .primul fUm Hussein Karnal. acium la 60 de an~ este
Confirmări
şi surprize
=
- un ..c:ompendiu" repr-tativ de crea~i
;:.~~~~:, e:=~:::.:t ~°'!:5.:
zatorilor stind şi filme mai WIChi.
o ........_ d•ind. de pilda. din 1974. iar
a.-- -
-
naţional egiptean" (fiind vorba despre un film

::::en..:c:: ;n~, ·:~::a;

mue parte pe strazile din Cairo), dupa care
- aa se realizeze -4>1'im• mare comedie
unul dintr• cei mai reprez811tativi autori de
comedii muzicale. el delinind şi un insolit (şi
.,legendar") record de popularitate. filmul sau
T.... - . -'et - · ln 110M linind af1Ş11t. la
inceputut anilor "70. 43 de saptamini conse-
T...., oei --.a din 197Q naţionala". filmul IOllt IOllt 8ef in 1929 ş1 cutive. Pa parcursul a peste trei decenii ..,
· .. , . de Mohammed Karim care inaugu<a. -inde filmografia lui Kemal El Cheikh. prin-
Pentru că avem .de-a face cu o retrospec- in 1930. un ..realism populist egip-.". c:u- tre operete sale reprezentative numarlndu-se
t1va (fireşte. foarte succinta, ţinind seama de reni artistic: care nu şi:a·pierdut actualitatea
masiva producţie cinematografica a Egiptu- pina în zilele nciastre. lnl1intarea. in 1959, • "OMlll - .... ._......
CNpll9CUI. planlul ....... --
............ ZAMt
Ali ·Abdul
Kllalelc repnizinta grupul JIOUlui cinema·
(ale carui inceputuri ~ de prin· anul
1972). iar ~tel Salem. prin filmele sale. se
alatura cineaşlilor egipteni care au ştiut sa ia
in - * - -· al fiind uneori şi inter-
. ::..~ - şi por- de ..Mickey Rooney
Am avut deci confirmari (indeosebi de spe-
cific. dar şi privitoare ta genurile cinemato-
grafice prioritarei şi surprize {marturisesc.
mai ales placute). Oe pilda. -~· unui ton
de -itale realista care ne-a risipii anu-
mite preJUdecali. acumulate in limp. privi-
toare la ~iloc:venta gestului in cinemato-
graf.ia egipteana. Am desciht o preocupare
constanta şi benefica a cineaştilor de a , _
pe ecran. in ci mai mare consonanţa cu ree-
lil--. dimensiunile c:olidianului. Nu msist
contemporaM de „ noi (de „
asupni unor similitudini de situaţii cu r8lllitâli
şoferii ... taxi
care nu oficiala. la -aport. deci pe valuta

Uţilor "). similitudini care „

pina ta oele .... ,...,.__ tiaori ale ""'"'•i-
conferit viziona-
rilor un interes suplimentar şi care confifma '
iicllrea inleleapta conform c:arei• Ju,_ e
- cum este ~ ca dinsa sîntem noi"' ...
c...~

22

PEGGY SUE SE MARITA
••
Film american, de Francis Ford Coppola :
cu Kathleer1 Turner, Nicolas Cage, Barry Mil-
19~.
lncă de la titlu. ne vine greu să credem că
avem de-a Iace cu un film de Francis Cop-
pola. ce ar urma să fie citat pe aceeaşi I/s tă
• Burt Reynolds, Kathleen Turner
~t...~=~~ir:='::
canţă petrecută
.de cineast departe de lumea
dezlăn!uită ori invizibil inlăn!uită a prodUClii-
lor sale anterioare. E un salt la antipozi - de
la un cinematograf al luciditălii incisive. la
unul al tandreţei şi reveriei, de la marile me-
canisme akt cruzimii sociate. la delicatete re-
sorturi ale iubirii. Ceea ce-l va li tantal pe
Coppola i n acest contra-experiment nu par
însă să fi fost virtualităţile sentimentalismului
familial şi adolescentin, din schema melo-
dramatică a story-ului (Peggy Sue e o cva-
dragenară în divorţ, rămasă singură cu doi
copii, c\ifllre care, spre simplificare_ din capul
locului, regizorul arată doar unul). li va li ciş ­
tigat mai degrabă o ipoteză scenaristică nei n-
e · cercată pină acum şi de care un cineast de
• pe continentul Lumii Noi nu se poate priva
decit cu riscul de a nu se mai recunoaşte pe
sine ca american: fascinatia imatinarului. Nu
prin plonjarea in fantastic, precum un Spiel-
berg, ci pe o cale mai modestă , coborlnd .
surprinzător pentru un autor de aceeaşi talie
cu precedentul in postura de învăţăcel .
Peggy Sue e atit de tulburată la o agapă co-
legială (25 de ani de la absolvirea liceului),
incit l911ină de emoţie, suferă o uşoară
traumă şi se întoarce ln vis la anii adole9cen-
1ei. Este prilejul unei călătorii în timp: eroina
redevenită elevă îşi păstrează judecata matu-
ritălii ş i reia astfel firul experien!elor in~iale ,
incercînd să le parcurgă altfel.
Schema are însă ciştig de cauză, reţeta
moJBlizatoare precumpăne1Jte, mai puternică
fiind decit inventivitatea scenaristică . Revela-
ţia călătoriei în timp e minimă: în ~inele es-
<=8ee~uf~=.'~~ =:~ul ":inv:itep~~
poz~ii) descoperă nu atlt şanse pierdute. cit '
un plus de calităţi ale nu prea fermecătorului
Charlie (Nicolas C&ge). E băiatul din cvarte-
tul de cintăreţi ai prom<Jliei, ales partener de
vi&lă de pe băncile şcolii. ajuna să se rateze
ca interpret în filmuleţe de reclamă şi la care
visătoarea se întoarce, totuşi , la revenirea din
vis. SceneJe din anii '60 au farmec autoirohic.
un fior emoţionat fin cenzurat (vizita în vis la
casa bunicilor), cu a"°lirea violenlelor de
orice soi şi ablinerea de la efecte şocante
Sensul acestei acolade în filmografia lui Cop-
pola poate li acela al unei încercări post-mo-
derniste.
că schemele cele mai transparente şi morala spectaculoasă . şi „mai la zi" fiindcă remake
c omună nu creează deloc autorilor complexe înseamnă în cinema mai mutt decit a reface.
snoabe şi nici spectatorilor senzaţia de deja î nseamnă altfel ş i chiar altceva. Cascada de
vu. Cu atit mai pu\in produc un atare efect gaguri alinţie punctul culminant la „prima.
sta rurile actoric911ti frecvent solicitate. lat-o· transmitere 1n direcf' a unei exec~ii pe scau-
pe Kathleen Turner - cvadragenara în divorţ nul electric - de unde metamorfozarea ro-
:;'.81~p~i~i~~~Jl~i~~~n~:~~~t~:O
din filmul lui Coppola, aici în chip de repor-
teră de televiziune, la rindu-i divorţată şi
care, asemenea suratei din filmul comentat Turner - mai în apele ei ca reporteră frene-
mai sus, se va întoarce la SOiui părăsit. Visul tică, decît mimind reverii mek>dramatice -
lui Christie (acesta este numele reporterei) distribuitorii de la O.R.C.D.F. culeg încă o
nu se naşte din .leşin , ca al lui Peggy Sue, ci dată roadele unei constan!e în relaţiile cu
din vacan1a solitară într-o cochetă statiune companiile străine . Gralie lor ne-am putut
'=--„ .„... :.........
. ,:. :.,
turistică, unde escapada nu e un coleg de li- completa unele spaţii goele din geografia c1-
~eu ignorat în adoleoc8"'ă. ci un june labri- nelilă: alături de filmografia unei Jessica
:ant de articole sportive, priceput să con- Lange. văzută în suita de pelicule ce-au ur-
jucă o vedetă rapidă pe apele cristaline ale mat lui Klng Kong din anii 70, încă o -tă
~:::n~:~;;,~~~ ~":!..:':!1 i~:'.:t::e,,:i,::~:
de prim rang ne devine astfel familia ră .
- - ..... bun
lese încet şi sigur cînd Christie, acompaniată
de viitorul ~. ae intoarce în studiourile tele- OSPATAA ŞEF-. fNTINDE-0!
• - poMe ntlne lllenlla viziunii spre a-şi lichida afacerile. dar în loc
o-
să plece ln voiajul ·de nuntă se recontami -
neaZă de morbul meseriei şi de fostul parte-
ner de vi8'â - ingeniosul reporter-şei al
companiei (Burt Reynolds). Rocada visată nu
••
Film ceh, de Laa1s1av Smoljek. cu: Josef
Abraham, Libuse Salravkov, Zdenek Sverak.
reuş911te nici pentru ee şi regretele o in- Eliska Balzerova, Dagmar Petrasovfl.
şi Christopher Reeve, vedetele comediei Interviu pe scaunul electric
cearcă tot atit de ~in ca pe Peggy Sue. fi-
Nu vom face specul&lii pe seama impreju-
INTERVIU indcă in noua mitologie transoceanică , ba r· rarii că şi al treilea fllm.
de cu totul altă pro-
balul-artist pare sâ fie pteferat. în cele din ve nienlă. dintr-un grupaj întocmit ad-hoc, în-
PE SCAI INII u ELECTRIC · ·urma, celui versat în ştiinţe~ exacte. cepe ca şi primul cu o agapă colegială la ani-
--...-----.-.------- r!tă~o~c~ :C.-::1a~~~ ;:;::..i,~~~ versarea absolvirii liceului şi apoi se lan-
sează . asemenea precedentelor, pe panta
Film am.ric•n. de 7ed Kotc,,.,,: cu: Kaf- screen-play mai consistent, pornind de la o unei imagerii sui generis. Mai interesante sint
hleen Tumer, Bun Reynolds. Christopher piesă de teatru ecranizată anterior de mai î nsă diferenţele specifice în tratarea acestui
R-. multe ori. printre a~ii de Howard Hawks ş i pattem. Pentru anti-eroul acestui film ceh,
Sintem in buna companie a filmului ameri- Billy Wikler. Mutarea &Cliunii din lumea tea- avatarurile vieţii sale chinuite par mai imagi-
can mediu, a cărui perlormanlă imbatabilă e Irului în cea a televiziunii face versiunea mai native deci ! reveriile de care se lasă cuprinşi
visători i occidentali. Visul său fusese să de-
vină romancier. dar ajunsese doar librar. So-
sit la agapă într-o rigidă linută de gală , cos-
~~~Pt"~~rn:;. f;"~:'· a:u~a~:, '~~ ; ~ ~~
1 0
vestiul involuntar în serios şi incepe să co-
li nde restaurantele cerind consumatorilor
achitarea notelor de plată . E un . delincvent
pozitiv", cum i se spune la un moment dai.
Bizare)e sale aventuri ne poartă către un fan-
'-" ;Jer•a Manue1a Harabor u c:~u v<l~· ~ u e' tast ivit din 9ărăcie, umilitate şi i ncă ceva. ce
.f ine de umorul unui SCt!dat Svejk din neferi-
Jason Patrie .:".:!.de a~ : ... ~ ~ ~ ... J .... ·" cita oaste a celor lăsaţi la vatră pe frontul
Pasarea spm postbelic de Est.
Fără vervă strălucitoare. nedetaşat de
Oupa ce se 1ntuneca 1ub1!0 t ••
drama reală a acestei comedii de situaţii , fil-
mul lui Ladislav Smoljek are efectele amorti-
zate în penumbra penibilă a existenlei perso-
Echipa redactionala. Adina Darian - redactor-şef, Mircea Alexandres cu - najului. Filmului nu-i lipseşte însă un suflu
redactor·şefaa1unct Bogdan Bur1le'3nu Irina Coroiu Dana Duma interior. cu o irepresibilă inventivitate in tern
Alice Mano1u Joana Stat1e Doina Stanescu Victor Stroe şi promiscuu. Ad~ionarea ilicită a notelor de
plată nu e singura trişerie a falsului chelner.
Dotindu-se cu o vioară de copil, el se dă şi
drept violonist de local (din nou prezumP1ia
Tlp#UI eucutM la Regie AuloMMi a llnprim.lllOr bărbatului-artist) , iar absolvirea sa morală
llllprlmerla „CORESI" a-.,11 vine din destinatia sumelor oblinute: plata
nedezmin!ită a pensiilor alimentare pentru
Plata ....... IJMN IV. 1, llucur9fl - 41917. ~pi• lei 17 multiplele sale progenituri şi plăcerea unei
petreceri de Crăciun, ln puritatea decorului
Cltllarll cin ............. • po1.-.. prin: ..RD•ş 7 d""· hibernal, împreună cu cei pe care-i făcuse să
vadă lumina unei lumi ingrate.
Păcat că traducerea ad-litteram a titlului
MCIDrul bport I l'IJ•I ll'8'i P.O. llOll 12-201, T.._ 1037S Pnatl original poate descuraja spectatorii virtuali ai
unui film prin care şcoala cehă de cinema
. _ , . . . - C.... Gmflt9I nr. 14-91 promite să-<;i descopere un nou suiş . Finalul
este antologic, cu imaginea consumatorilor
Anor:amer:1e1e se po· face p .... a~· .... s;,: =:: i=J P - Casa P· "'"::. _ :·~ ·~ • · ~"" din restaurante dispuşi să plăteaocă oricit
tor , Bucure~t1 cor:! Q.!- ~_,...,,/ :31~~ ic.)....., - ,=! a Sectoru Ul ~ Bucure~· oricui, apoi cursa burlesci a întregii armate â
C-..J mer' __,.- . . . a '\j'.J,_, C rp• 1 J' 0' 1 ..,.,.::i••e ~,,.... ".:' 2 e :)0S 1 a .::i pe ~~z::i -l chelnerilor din celebra staţiune Karlovy Vary,
·a og, , j~ ~ ~·--, 1 ;:i:;z · i. ~ "• .... ..---.. • ~· e;: ,..-: 1 _.. _ _! •
i n urmărirea „delincventului pozitiv"'.
ef(!C'ua' 1 pr r • 'arîe'"'' V........ SAVA
2J
 o
o

. j

s
n
p
a
t
r ---
•
I
c