Definiție dezbatere publică:

În sens larg, desemnează spațiile sau procedurile de deliberare la care participă cetățenii.

Această noțiune este chiar atașată ideii de democrație participativă, care presupune
încurajarea și instituționalizarea spațiilor și procedurilor prin care cetățenii își pot exprima
părerile sau chiar să participe la luarea deciziilor.

Două progrese majore au fost înregistrate în România: legea accesului la informaţiile de

interes public (legea 544/2001) şi cea a transparenţei decizionale în administraţia publică
(legea 52/2003). Fără a intra în detalii, vom repera pe scurt scopul legii 52/2003:

a) să sporească gradul de responsabilitate a administrației publice față de cetățean, ca

beneficiar al deciziei administrative;

b) să implice participarea activă a cetățenilor în procesul de luare a deciziilor

administrative și în procesul de elaborare a actelor normative;

c) să sporească gradul de transparență la nivelul întregii administrații publice.

Pe lângă acestea, Ministerul pentru Consultare Publică și Dialog Civic a fost înființat în
decembrie 2015, în scopul punerii în aplicare a politicilor naționale în domeniul dialogului
civic, consultării publice, transparenței și guvernării deschise.

Provocările tehnice și științifice actuale determină apariția de controverse în ceea ce privește

procedurile clasice ale democrației. Democrația cere întotdeauna mai multă democrație.

Se încearcă din ce în ce mai des implementarea unui plan orizontal în spațiul legislativ, care,
fără să fie egalitar, le asigură o poziție de parteneri cetățenilor. Aceasta se traduce printr-o
participare crescută a profanilor, adică a cetățenilor obișnuiți la procesul legislativ. În același
timp, nu trebuie scăpat din vedere faptul că această tentativă de democratizare se însoțește de
asemenea de o reconsiderare (reexaminare) a mecanismelor democrației reprezentative.

Există mai multe probleme care blochează implicarea cetățenilor în dezbateri publice:

În România, pe site-urile administrațiilor găsim forumuri, numai că lipsa informațiilor

necesare și adaptate, precum și lipsa instrucțiunilor de formulare a opiniei determină un
blocaj. Participanţii îşi exprimă mai mult nemulţumirile, aduc critici generale, dar nu îşi aduc
contribuţia la îmbunătăţirea proiectului de act normativ. Acestea generează:

1) autorităţile publice rămân reticente în a organiza dezbateri publice deoarece nu au încredere

că vor colecta opinii pertinente de la cetăţeni pentru îmbunătăţirea deciziei publice;

2) cetăţenii nu consideră că merită să se implice în procesul decizional deoarece nu cred că

opinia lor contează.

3) sentimentul care domină este că dezbaterea publică vine prea târziu în legătură cu o decizie
deja luată sau nu va avea nici un efect asupra deciziei

1
4) accesul dificil la o largă paletă de informații simplificate care să ajute orice cetățean să
înțeleagă problematica ce urmează a fi dezbătută.

Știm că procesul de adoptare a legilor este un proces foarte complex, dar cetățeanul obișnuit
nu înțelege asta, iar informațiile sunt greu de găsit. Cred că cetățenii trebuie să ajute
Parlamentul să se traducă pe ei înșiși, să transforme chestiunile complexe în ceva mai simplu.
Astfel, cetățenii ar fi mult mai motivați să participe la dezbateri. (explicare Galați)

Problematica care se pune: Cum putem stimula în România o coproducție în domeniul

legislativ? Altfel spus, cum putem asigura o corelare între o participare semnificativă a
cetațenilor la dezbaterile publice și luarea în calcul a opiniilor lor.

Soluția:

Trebuie să dezvoltăm noi mecanisme și proceduri pentru a încuraja participarea societății la

dezbateri. Trebuie asigurate mijloacele necesare pentru a pune în practică acest drept de
participare a cetățenilor la dezbaterile publice.

I. DEZVOLTAREA INSTRUMENTELOR UZUALE DE COMUNICARE

Aventura Urbana, firmă italiană specializată în medierea conflictelor este convinsă că

instrumentele de comunicare uzuale, cum ar fi broșurile și întâlnirile publice nu sunt cele mai
potrivite pentru a facilita dialogul și schimbul de informații. Acesta promovează întâlniri în
grupuri mici, door-to-door , sau " întâlnirile pe casa scării", organizate la locuințele cetățenilor
în cauză. Argument: apropierea cetățenilor de problema în cauză și aderarea la un sistem
comun de valori, trebuie să existe o cultură politică comună și o înțelegere reciprocă. Totuși,
distanța dintre locul de consultare și dimensiunea națională sau globală a deciziilor luate este
un alt factor care limitează luarea în considerare a opiniilor exprimate de cetățeni ( de ex., o
uzină de tratare a deșeurilor nucleare îi vizează și pe clienții internaționali, nu doar pe cei
riverani). sau vezi UE.

Social media este un instrument foarte des invocat pentru a promova difuzarea de informații
către oameni tineri. În Italia, regiunea Toscana a înființat Electronic Town Meeting (
http://www.regione.toscana.it/-/town-meeting-progettuale-sul-paesaggio-2010) pentru a
discuta despre subiecte precum planul regional al deșeurilor sau peisajele din Toscana.
Această formă de participare a crescut prezența tinerilor în aceste dezbateri..

II. DIGITALIZAREA DEMOCRAȚIEI

Dezvoltarea dispozitivelor de participare a publicului la decizia publică - privire către

statele occidentale

În Europa și mai ales în statele din afara Europei, dispozitive de stimulare a paticipării la
decizie au fost introduse. Această tendință e globală (Brazilia, Danemarca, Germania ...)
Aceste modele circulă de la o țară la alta și actorii tind să se profesionalizeze.

2
! Cel mai eficient dispozitiv este e-democracy (democrația pe Internet)

Alte state apelează la inovații democratice mult mai inedite, astfel încât ne putem gândi la
apariția unei democrații tehnice.

Camera Reprezentanților din Brazilia încearcă să implementeze și să promoveze această

viziune.

2) Brazilia

În Brazilia avem portalul e-democracy. Este un site oficial al Camerei Reprezentanților, unde
cetățenii pot împărtăși opinii, idei cu instituția reprezentativă în legătură cu legi care sunt în
curs de discuție, desfășurare. Există de asemenea multe instrumente interactive gen forumuri,
videouri, chat, SmartPos, etc. Astfel de instrumente se numesc Wikilegis (drepturi ale omului
și ale cetățeanului într-o eră digitală, pluralism și diversitate, deschidere, transparență și
colaborare, competiție liberă).

Astfel, cetățenii pot prezenta comentarii și sugestii și versiunea lor de text pt fiecare parte a
proiectului. Pe urmă, legislatorul poate încerca să încorporeze câteva dintre acestea în
proiectul final. În acest caz, cetățenii își prezintă efectiv niște sugestii, iar parlamentarul, după
o analiză în prealabil, preia unele din acestea. Punctul cel mai interesant este că parlamentarul
respectă contribuția fiecăruia în raportul legislativ oficial. Mai precis, cetățenii își găsesc
numele acolo, sunt recunoscuți drept co-autori!

Un alt exemplu tot în Brazilia, Porto Alegre. Aici avem audierile Comisiei (Committee
Hearings) prin intermediul e-democracy. Aici cetățenii pot prezenta idei, informații direct, pot
discuta (chat) cu parlamentarii în timpul audierilor Comisiei! Pot folosi Twitter pt a trimite
acele informații pt a ajuta legislatorii să interpeleze cât mai bine miniștrii sau alte persoane.

3) Franța

În Franța, existau nemulțumiri legate de faptul că cetățenii puteau participa la dezbateri

publice, dar sfera lor de implicare era restrânsă la domenii precum mediul înconjurător și
infrastructura. Această nemulțumire a fost propagată și în alte țări, ajungându-se la concluzia
că domenii de interes major le scăpau cetățenilor în procesul de dezbatere, precum: legea
sănătății, a fiscalității, a administrației teritoriale a Statului. S-a dorit astfel organizarea de
dezbateri pe chestiuni mai extinse și complexe:

- în Danemarca, Consiliul danez al Tehnologiei a organizat o dezbatere privind sistemul de

sănătate, abordând problema delicată a priorităților în domeniul medicinii

- în Germania, criza din 2009 a determinat unele municipalități să implice cetățenii în reflecții
cu privire la reduceri de cheltuieli, pentru a gestiona împreună aceste schimbari. Subiecte cum
ar fi planurile de transport în comun, reducerile de buget sau construirea de moschei - printre
altele - fac obiectul dezbaterilor participative.

- în Canada , Islanda sau Irlanda, jurii de cetățeni selectați în mod aleatoriu au fost rugați să se
exprime și să contribuie la reforma electorală.

3
În Parlamentul francez există un mare proiect care se numește „Le parlement et les citoyens”
din 13 februarie 2013. Orice parlamentar poate lansa o provocare cu privire la o pb politică.

1) Parlamentarul își prezintă proiectul, subiectul, cauza care stă la baza problemei și soluțiile
pe care le propune
2) Propuneri de informații asupra subiectului de către participanți
3) Păreri și expertize
4) Sinteza
5) Dezbaterea între parlamentar și cetățenii care au participat la consultări:
- 3 cetățeni ale căror contribuții au primit cele mai multe calificative „De acord”
- 3 cetățeni trași la sorți pe bază de candidatură
- 2 cetățeni aleși de platformă pentru a echilibra eșantionul inițial
Această dezbatere se desfășoară sub formă de videoconferință, pe o durată de aproximativ
două ore și este difuzată direct pe platformă pentru a permite altor participanți să
reacționeze și să-și adreseze întrebările pe rețelele sociale.
6) În sfârșit : propunerea de lege.
7) Urmărirea procesului de adoptare.

Indivizi, comunități locale, Guvern, companii sunt folosite împreună. Dar s-a solicitat
sprijinul cetățenilor pentru a exercita o presiune asupra celorlalți parlamentari pt a obține
votul pt o anumită lege.

Iată de de ce credem că astfel de insturmente pot avea un viitor foarte bun.

Aceste dispozitive însă prezintă importante avantaje, dar și dezavantaje.

Avantaje:

- această participare schimbă relația cetățenilor cu instituțiile și creează încredere

- implicarea cetățeanului conferă parlamentarului mai multă legitimitate, iar acesta din urmă îi
va susține cauza

- noi idei provenite din realitatea de pe teren, economisindu-se bani și timp pentru autorități

- menținerea unui climat de concurență între parlamentari

- îmbunătățirea performanţei şi imaginii instituţiilor democratice, reducând clientelismul şi

corupţia.

Dezavantaje:

- egalitatea dintre actori, cetățeni nu este decât formală, ea nu este reală. Pentru a
interveni într-o dezbatere, actorii nu au nici aceleași resurse simbolice, nici aceleași
capacități de comunicare, nici același statut social. Presupunând că fiecare poate

4
interveni liber, cuvântul unora va cântări mai mult decât al altora (e și cazul
Franței).

- o dezbatere nu este întotdeauna rațională. Chiar și atunci când discuția este rațională,
există întotdeauna, așa cum afirma Aristotel, o parte a retoricii, preocupată să
întărească impactul argumentului.

- În același timp, pasiunea domină părțile participante care caută cel mai adesea să
convingă decât să descopere colectiv niște soluții. În această perspectivă,
democrația este mai mult un conflict integrator au sens de Simmel (2005) decât o
procedură deliberativă au sens d’Habermas.

- les médias et les réseaux sociaux numériques ont bien un rôle important, celui
de fournir de la matière à converser, mais c'est bien le débat ordinaire entre
citoyens qui est le cœur de l'espace public, sans ces conversations quotidiennes,
l'espace public reste dominé par des logiques instrumentales

- L'espace public est aussi celui de l'engagement physique, ce qui se perçoit en

Suisse à travers le service militaire, mais se lit aussi dans le cas du printemps
arabe avec la place Tahrir. Comme le soulignent J. Ion (2001) et T. Paquot
(2010), être citoyen c'est aussi mettre en jeu son intégrité physique dans des lieux
publics.

- e mai dificilă implementarea unei platforme online de dezbateri publice într-un

stat federal decât într-un stat unitar: de exemplu, Belgia care e stat federal și unde
avem plurilingvism. nu există identitate comună între cetățeni, nici valori identice, +
divergențe între interese politice.

- implică costuri ridicate

Final:

Aceste câteva exemple din străinătate arată abordări interesante pentru dezvoltarea participării
cetățenilor la dezbaterile publice. Caracteristica comună a acestor experiențe este constatarea
pozitivă potrivit căreia cu cât participă mai multe persoane, cu atât mai mult doresc să
participe, și că această participare schimbă relația lor cu instituțiile și creează încredere. Mai
mult, implicarea cetățeanului conferă parlamentarului mai multă legitimitate și-i va susține
cauza. L'exemple de la démocratie Suisse comme l'exemple du référendum

5
européen (Kaelbe, 2007) montrent clairement que c'est la passion pour l'enjeu du
débat qui pousse les citoyens à s'informer et à se mobiliser.

În același timp, în momentul în care există diferențe culturale, lingvistice, asigurarea unei
dezbateri publice eficiente devine dificilă, se creează bariere interne, avem de-a face cu spații
publice sectoriale (Debate Europe 2008, Belgia), dar nu imposibilă, vezi cazul Elveției.

http://www.regione.toscana.it/-/town-meeting-progettuale-sul-paesaggio-
2010

http://www.lesechos.fr/idees-debats/cercle/cercle-101747-developper-la-
participation-des-citoyens-aux-decisions-publiques-1020474.php