C.TELEMAN.

CONSTRUCTII METALICE 3 - CURS AN IV CCIA

• Teleman, E. C. (2006)- Steel Structures, basic elements for design , Ed. Soc. Acad. „Matei-Teiu
Botez” Iaşi
• Dalban, C., Juncan, N., Şerbescu, C., Varga, Al., Dima, Şt., (1983), Construcţii metalice, Editura
Didactică şi Pedagogică Bucureşti

C.Teleman. Constructii metalice 3. Curs_1.

• Dalban, C., Chesaru, C., Dima, E., Şerbescu, C. (1997), Construcţii cu structură metalică, E.D.P.
Bucureşti,
• Mateescu,D., Clădiri înalte cu structura din oţel, Ed. Acad. Romane, Bucuresti, 1997
• Axinte, E., (2003), Bazele proiectării elementelor şi structurilor din oţel după EUROCOD, E.S.A
M-T Botez,
• Axinte, E., Roşca, V., Teleman, C. (2010)- Elemente din oţel pentru construcţii, vol. 2, Ed. Soc.
Acad. Matei-Teiu Botez Iaşi
• Axinte, E., Roşca, V., Teleman, C., Melenciuc S.C. (2012), Elemente din oţel pentru construcţii,
vol 3, Editura Societăţii Academice “Matei-Teiu Botez” Iaşi
• SR EN 1993-1-1/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-1: Reguli generale
şi reguli pentru clădiri
• SR EN 1993-1-8/2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor din oţel. Partea 1-8: Proiectarea
îmbinarilor

1
CLADIRI INDUSTRIALE ALCATUITE DIN OTEL

C.Teleman. Constructii metalice 3.

2

Curs_1.
 CLADIRI INDUSTRIALE DIN OTEL
DESTINATE UNOR PROCESE
1. CLASIFICARE TEHNOLOGICE SPECIFICE
CU DESTINATIE UNIVERSALA
(FLEXIBILA)
OTELARII, LAMINOARE, HALE CU PROCES
GREU DE FABRICATIE SI DE PRELUCRARE IN
INDUSTRIA DE MASINI SI UTILAJE, ETC.
DIFERITE ACTIVITATI INDUSTRIALE SI CARE
EVENTUAL POT FI MODIFICATE PE
PERIOADA DE EXPLOATARE A
CONSTRUCTIEI: ATELIERE DE FABRICATIE
DIN INDUSTRIA DE MASINI, AUTOMOBILE, SI
ELEMENTE PREFABRICATE IN CONSTRUCTII
EHIPAMENTE INDUSTRIALE ETC.
FABRICI DIN INDUSTRIA USOARA, DEPOZITE,
ATELIERE DE REPARATII, MAGAZINE DE

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
VANZARI EN GROSS SI DE MTERIALE DE
2. ELEMENTE SPECIFICE DE ALCATUIRE CONSTRUCTII SI ALTELE.

Forme regulate in plan:

- rectangulare,
- alungite, formate din mai multe tronsoane de forma rectangulara.

- Acoperisuri tip terasa (cvasi- plane) cu o panta sau doua pante; Forme in plan:
- Inclinatie foare mica in planulacoperisului, sub 300 separarea blocurilor de cladiri
-cu o deschidere in plan transversal (frecvent), cu doua sau trei deschideri prin rosturi de dilatare-tasare si
- Cel mai fecvent cu un nivel, rar cu doua sau trei cel mai adesea cu retragere seismice. 3
 C.Teleman. Constructii metalice 3.
4

Curs_1.
 Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
5
Hala industriala cu pod rulant de 24 tf – 3 deschideri de 30m; stalpii au sectiuni compuse din laminate
la cald si solidarizati cu zabrelute iar ferma de acoperis este o grinda cu zabrele din sectiuni inchise
tubulare
 Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
6
Hala industriala cu pod rulant de 24 tf – deschidere de 30m; stalpii au sectiuni compuse din laminate
la cald si solidarizati cu zabrelute iar ferma de acoperis este o grinda cu zabrele din sectiuni inchise
tubulare
 Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
Hala de intretinere avioane pentruTrans European Airways'BOEINGS 747; grinzi cu zabrele tubulare 7
pretensionate cu lungime de 74m; suprafata in plan a constructiei este de 11.000m² (1983).
Caile de acces sunt automatizate, avand inaltimea de 25 m, solutia originala fiind de a le suspenda de
grinda cu zabrele spatiala
 Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
Hala de intretinere avioane pentruTrans European Airways'BOEINGS 747; grinzi cu zabrele tubulare 8
pretensionate cu lungime de 74m; suprafata in plan a constructiei este de 11.000m² (1983).
Caile de acces sunt automatizate, avand inaltimea de 25 m, solutia originala fiind de a le suspenda de
grinda cu zabrele spatiala
 Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
Maintenance hall forTrans European Airways'BOEINGS 747; prestressed tubular trusses structures 9
of74m range and a surface area of 11.000m² (1983).
Original solution, globally unique for the portal entrance inside the hall to which the automatic access
doors (25m height) are suspended
 CLADIRI INDUSTRIALE DIN OTEL
Distante intre trosnsoanele cladirilor industriale
Tipul de cladire industriala Limitele tronsonului contravantuit 1) Limitele de lungime ale cladirilor2)

Incalzita 90 m 230 m

Neincalzita si expusa proceselor 75 m 200 m

industriale cu degajare de caldura
Cadre portal sau estacade situate 50 m 130 m
in exteriorul cladirilor

1) Limitele tronsonului contravantuit – distantele maxime dintre capatul cladirii si axa

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
contravantuirilor verticale ale stalpilor din cadrul interior;
2) Limitele de lungime ale cladirilor – lungimea maxima a cladirii intre doua rosturi de dilatare,
tasare (seismice).

10

Amplasarea rosturilor intre tronsoanele contravantuite ale cladirilor industriale

 CLADIRI INDUSTRIALE DIN OTEL

Observatii
 Constructiile din otel au rosturi mai mari decat cele ale cladirilor din beton
armat datorita deformatiilor mari ale de care sunt capabile sectiunile din
otel, absorbite mult mai usor la nivelul conexiunilor precum si din cauza
dezvoltarii tensiunilor cu cicluri de incursiuni in domeniul plastic ce nu
afecteaza rezistenta in exploatarea cladirii si care se petrec pe seama unui
consum important de energie (sisteme disipative);

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
 Stalpii din otel sunt amplasati la distante mari si datorita flexibilitatii, sufera
deformatii lineare importante din variatiile de temperatura;
 In cazul structurilor cu stalpi din beton armat si grinzi de acoperis cu zabrele, din
otel este necesar sa se ia in consideratie o serie de conditii constructive;
 La structurile care sustin cai de rulare si grinzi din otel pentru caile de rulare
distantele dintre rosturile de dilatre sunt limitate la 120 m.
 Inte doua blocuri rigide contravantuite rosturile ntiseismice vor fi de 1…2 m.

11
 CLADIRI INDUSTRIALE DIN OTEL
Sectiunea transversala a cladirilor industriale

 Structura cladirilor industriale se obtine prin alaturarea unui numar de cadre

transversale la distante numite travei. Distanta dintre stalpii unui cadru
transversal pe care se dispune o grinda cadru de acoperis se numeste
deschidere.
 Trama unei cladiri industriale este alcatuita deci din doua cadre trnsversale
alaturate.

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
 Cladirile industriale moderne au dimensiuni in plan de la 10,00 m pana la
aprox. 40,00 m pentru deschideri si de 4,00 m pana la 15,00 m pentru travei.
 Cadrul transversal este sistemul structural principal al cladirii si consta in
stalpi si grinzi de cadru, dimensiunile acestora fiind impuse de necesitatile
proceselor tehologice din interiorul cladirii – dispunerea echipamentelor, a
masinilor si sistemelor variate de ridicare, depozitare si transport pe
verticala si pe orizontala.
• Acoperisul cladirilor industriale poate avea o panta sau doua pante, cu
inclinari minime (3...10%).

12
 STRUCTURA CLADIRILOR INDUSTRIALE

TRANSVERSAL -deschideri
TRAMA CLADIRII
- LONGITUDINAL - travei

ELEMENTELE STALPI

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
STRUCTURALE
GRINZI DE CADRU (CU INIMA PLINA SAU CU
ZABRELE)

LA CLADIRILE ECHIPATE CU POD RULANT CAILE DE RULARE

POT FI PARTE DIN SISTEMUL STRUCTURAL LONGITUDINAL AL CALDIRII

Elementele nestructurale constau in:

-invelitoare de acoperis si pereti exteriori;
-elementele struturale ale acoperisului si peretilor: pane, contravantuiri, alte elemente. 13
 CLADIRI INDUSTRIALE MODERNE

C.Teleman. Constructii metalice 3.

14

Curs_1.
 SOLUTII STRUCTURALE ALE CADRELOR TRANSVERSALE

a b
a)- cadru transveral cu o deschidere si acoperis cu doua
pante (rigla din grinda cu zabrele; b) cadru transversal d
central cu doua pante si cadre laterale cu o panta

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
e

c)-cadru transveral cu trei deschideri echipat cu poduri

rulante; d) cadru transversal cu doua deschideri cu doua
cadre auxiliare laterale; e) –cadru transversal cu mai
multe deschideri

Grinzi cu zabrele cu rol de rigla transversala

15
 SOLUTII STRUCTURALE ALE CADRELOR TRANSVERSALE

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
Cadru transversal la cladiri echipate cu pod rulant
circuland pe grinzi de rulare: 1- carucior

Stalpi din otel la cladiri industriale cu pod rulant:

a) cu sectiuni simple b) cu sectiuni compuse
16
Partea superioara a stalpilor din
otel cu sectiuni diferite la partea
superioara si inferioara
 SOLUTII STRUCTURALE ALE CADRELOR TRANSVERSALE

Diferite tipuri de profile la tabla

cutata de acoperis: a)- ondulata;
b)- cutata simpla; c)- cu cute la
partea inferioara; d) – cu cute la

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
partea superioara; e) – tabla
profilata pentru partea inferioara
a panourilor sandwich
Solutii de grinzi cu zabrele sustinand acoperis greu: a)- suplimentarea numarului de diagonale si montanti;
b)- intarirea sectiunii talpii superioare; c)- momente ncovoietoare la talpa superioara din incarcari directe pe talpi

Invelitoarea acoperisului poate fi dispusa direct pe talpa superioara caz in care barele sunt
solicitate la compresiune si incovoiere; daca acoperisul este greu si traveile asemenea,
rezulta forte interne crescute semnificativ. Se pot adopta urmatoarele solutii:
- Diminuarea lungimii barelor de la talpa superioara prin dispunerea montantilor
intermediari;
- Intarirea sectiunilor barelor de la talpa superioara pentru verificari de rezistenta la
compresiune cu incovoiere si stabilitate. 17

Pentru a evita aceste probleme se utilizeaza solutia de a dispune pane la talpa

superioara a a grinzilor cu zabrele, in nodurile acesteia
SOLUTII STRUCTURALE ALE CADRELOR TRANSVERSALE

Alcatuirea grinzilor cu zabrele la deschideri

mari si acoperisuri grele:
a a) Solutii constructive;
b) Noduri articulate intre grinda cu zabrele si
stalp

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
b

18
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

a b
c Bare comprimate
Bare de contravantuire Contravantuiri solicitate la intindere:
solicitate numai la intindere
Daca barele sunt articulate in j: l f y  lik ; l f z  0,5  lik
l f y  l f z  lik

l f y  l f z  lik

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
-Daca barele nu sunt articulat in j:

-Diagonala i’k’ fiind comprimata flambeaza iesind din lucru.

 Actiunile exterioare survin sub forma incarcarilor orizontale si verticale in planul

cadrului transversal; in ipoteza inexistentei colaborarii intre cadre incarcarile nu se
aplica normal pe planul cadrului.
 Asigurarea rigiditatii de ansamblu a structurii revine elementelor longitudinale de 19
legatura intre cadrele transversale.
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

Sistemul de contravantuiri asigura un caracter spatial si o rigiditate de ansamblu

corespunzatoare, fiind proiectat sa satisfaca urmatoarele cerinte:
 Sa asigure conlucrarea spatiala intre cadrele transversale,
 Sa diminueze deformatiile la nivelul intregii structuri sub solicitari orizontale
transversale,
 Sa asigure stabilitatea structurii pe perioada de executie,
 Sa reduca lungimile de flambaj ale elementelor structurale comprimate si
incovoiate,

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
 Sa preia fortele orizontale din actiuna vantului si franara-demararea podurilor
rulante.

Se contravantuiesc urmatoarele elemente structurale:

 Grinzile cu zabrele de acoperis;
 Luminatoarele (daca este cazul);
 Stalpii;
 Grinzile de pod rulant (daca hala este echipata cu poduri rulante).

20
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

Contravantuirile fermei
Se impart in urmatoarele categorii distincte:
- Contravantuiri logitudinale la talpa inferioara a fermei, pozitia acestora fiind de-a
lungul structurii, fiind dispuse in panourile extreme generate de nodurile de reazem si
cele imediat alaturate, delimitate fiind de bare longitudinale numite distantieri.
Contravantuirile orizontale preiau reactiunile de la partea superioara a stalpilor
intermediari ce sustin peretii laterali. Daca ferma este incastrata de stalp talpa
inferioara a sa este solicitata la compresiune in aceasta zona si deci sensibila la flambaj
asadar, contravantuirile logitudinale se prevad si in al doilea panou. Pozitiile

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
contravantuirilor in cazul structurilor cu mai multe deschideri si prevazute cu poduri
rulante de capacitate mica si medie de ridicare sunt prezentate in figurile de mai jos.

Sisteme de contravantuiri la talpa

inferioara a fermelor:
a) – diagonale dezvoltate intre nodurile
fermei; b)- diagonalele sunt dispuse
partial intre noudrile fermei (sunt prinse 21
de distantieri); 1-contravantuiri
transversale; 2-contravantuiri
longitudinale; 3-diagonale
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

- Contravantuiri logitudinale la talpa superioara a fermei, sunt utilizate la hale cu

inaltimi reduse ale stalpilor si capacitati de ridicare mici; sunt dispuse tot in panourile
extreme, intre nodurile de reazem ale fermei si cele adiacente, fiind prinse de panele de
acoperis. Au functii mai complexe, facand parte din structura acoperisului.
Atunci cand structura acoperisului nu este capabila sa preia in totalitate incarcarile din
vant, contravantuirile logitudinale de la talpa superioara trebuie sa satisfaca urmatoarele
conditii: LT
b  2.5m ; b 
10
1
W  w  LT  H

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
2

 Contravantuirile logitudinale reduc

deformatiile structurii de la nivelul
acoperisului provenite din solicitari
orizontale transversale importante.
 Schema statica a contravantuirilor
longitudinale este o grinda cu zabrele cu
talpi paralele, continua, reazemele
interioare fiind nodurile structurale dintre
stalpii cadrului si ferma. 22
Sistemul de contravantuiri longitudinal in planul
acoperisului: 1- la partea superioara; 2- la talpa
inferioara; 3- stalp intermediar
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

a b

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
Dispuneri diverse a sistemului de contravantuiri la talpa superioara si inferioara a grinzilor cu zabrele: a)
contravantuiri la talpa inferioara la fermele rpinse rigid de stalpii halelor; b) contravantuiri la hale cu poduri
usoare si inaltimi reduse

- Contravantuiri orizontale transversale la talpa inferioara si superioara a fermelor

sunt amplasate perpendicular pe axa longitudinala a atructurii, in traveile de capat si in
traveile alaturate blocurilor de dilatare-tasare, respectiv la distante de 50…60 m in lungul
structurii. Unele dintre pane sunt parte din sistemul de contravantuiri.
Rolul contravantuirilor orizontale transversale este sa asigura stabilitatea laterala a 23
fermelor; deasemenea, aceste contravantuiri preiau reactiunile de la partea superioara a
stalpilor intermediari din frontoanele cladirii.
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI
Calculul eforturilor in barele contravantuirilor transversale orizontale

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
 Sistemul de contravantuire este conceput ca o grinda cu zabrele cu talpi paralele. Se
considera ca zabrelele nu sunt prinse fix intre ele, asadar fortele interne din zabrea
provin din jumatatea solicitarilor din noduri. In talpi si in montanti aceste solicitari se 24
sumeaza.
 Suma P provine din actiunea vantului pe fronton si se distribuie la nodurile de pe talpa
sistemuli de contravantuiri
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI

- contravantuirile verticale ale montantilor marginali si centrali ai fermelor sunt

amplasate in traveile in care sunt dispuse contravantuirile orizontale transversale si
intermediar in lungul halei, la 35 travei pentru a asigura stabilitatea fermelor pe durata
executiei constructiei.
In situatiile in care hala este echipata cu poduri rulante suspendate, aceste contavantuiri se
amplaseaza intre doua ferme deasupra caii de rulare (situata la talpa inferioara a fermei)

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
25
Sistemul de contravantuiri al montantilor: marginali si centrali
 SISTEMUL DE CONTRAVANTUIRI
Contravantuirile stalpilor:
-Contravantuirile verticale sunt amplasate intre stalpii (in ax) de pe directia longitudinala a
cladirii, in traveile de capat si in blocul central rigid al halei. Intrucat la capatele cladirii
trebuie sa se tina seama de dilatara lineara de pe directia longitudinala, contravantuirea va
fi alcatuita dintr-un tirant flexibil, la partea superioara a stalpilor de capat, evitandu-se
fixarea pe directia longitudinala la partea inferioara unde ar induce un moment de rotire in
fundatie. In general, aceste contravantuiri sunt dispuse pe toata inaltimea stalpilor in
traveea centrala, in blocul rigid al halei, iar daca cladirea este mai dezvolata pe lungime
(peste 100 m) la 1/3 din acasta dimensiune.
- Contravantuiri orizontale se dispun atunci cand travile sunt foarte mari , scopul lor fiind in

Curs_1.
C.Teleman. Constructii metalice 3.
principal sa reduca lungimea de flambaj a stalpilor intermediari; ele trasfera o parte din
fortele orizontale din actiuna vantului la cadrele transversale ale halei.
Contravantuirile verticale ale stalpilor au sectiuni mult mai puternice decat cele din planul
acoperisului. Mai jos este prezentata schema si relatiile de determinare a forelor interne in
contravantuirile de la partea inferioara a stalpilor la hale cu pod rulant.

 MA  0 ; W  Fp  hi  V  LT 0

V  W  Fp   W  Fp  tg 26
hi
LT