Sunteți pe pagina 1din 28

NECLASIFICAT

CUPRINS
INTRODUCERE ......................................................................................................... 3
1. PROTECȚIA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE ................................................. 5
2. GENERALITĂȚI PRIVIND SISTEMELE DE PROTECȚIE FIZICĂ A
INFORMAȚIILOR .................................................................................................................... 7
2.1. Gratii la ferestre ................................................................................................ 7
2.2. Geamuri antiefracție ......................................................................................... 8
2.3. Încuietori antiefracție........................................................................................ 9
2.4. Sisteme automate de securitate ....................................................................... 10
2.5. Mijloace pentru detectarea observării, ascultării sau interceptării ................. 10
3. SISTEME DE PROTECȚIE FIZICĂ AUTOMATIZATE .................................... 10
3.1. Compunerea sistemelor de protecție fizică automatizate ............................... 10
3.2. Modul de funcționare a componentelor sistemelor de protecție fizică
automatizate ......................................................................................................................... 15
3.2.1. Centrala de detecție și alarmare. ............................................................. 15
3.2.2. Detectorul de mișcare ............................................................................. 16
3.2.3. Detectorul de geam spart ........................................................................ 17
3.2.4. Detectorul de vibrații .............................................................................. 18
3.2.5. Contactele magnetice .............................................................................. 19
3.2.6. Barierele în infraroșu .............................................................................. 19
3.2.7. Comunicatorul telefonic ......................................................................... 20
4. PROIECTAREA UNUI SISTEM AUTOMATIZAT PROPRIU, DE PROTECȚIE
FIZICĂ, BAZAT PE TEHNOLOGIA „LOW COST” ............................................................ 20
4.1. Obiective și resurse......................................................................................... 20
4.1.1 Obiective .................................................................................................. 20
4.1.2 Resurse ..................................................................................................... 21
4.2. Designul sistemului modular automatizat de protecție fizică a informațiilor. 23
4.2.1. Integrarea resurselor în arhitectura sistemului de protecție fizică a
informațiilor. ................................................................................................................... 24
4.2.2. Amplasarea senzorilor de detecție și alarmare ....................................... 24
4.2.3. Modul de funcționare a sistemului de protecție fizică a informațiilor .... 25
5. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE ................................................... 26
Bibliografie ................................................................................................................ 28
NECLASIFICAT
NECLASIFICAT

INTRODUCERE

Informația, într-un sens larg, unanim acceptat este definită ca o știre sau
ca o veste, iar conform DEX prin informație se înțelege:

 faptele și opiniile percepute sau obținute în cursul vieții de zi cu zi


direct de la o altă ființă vie, din mass-media, din baze de date
electronice și din toate tipurile de fenomene observabile din mediul
înconjurător.
 lămurire asupra unei persoane, lucru sau domeniu; totalitatea
materialului de informare și de documentare; izvoare, surse;
 cunoștințe comunicate de alții sau obținute prin investigații proprii
ori cercetări personale; cunoștințe acumulate din lectură, rapoarte
despre evenimente recente sau necunoscute anterior, materiale din
ziare, din periodice sau din buletine de știri; cunoștințe dobândite
prin studiu sau instruire; cunoștințe deduse din observații directe și
experiența proprie.

În cadrul militar informația este domeniul de baza al direcției generale de


informații a apărării, care asigură obținerea, prelucrarea, verificarea, stocarea și
valorificarea informațiilor si datelor referitoare la factorii de risc si amenințările
interne si externe, militare si non-militare, care pot afecta securitatea naționala în
domeniul militar, coordonează aplicarea masurilor contrainformative și
cooperarea atât cu serviciile/structurile departamentale naționale si de informații,
cât si cu cele ale statelor membre ale alianțelor, coalițiilor si organizațiilor
internaționale la care România este parte și asigura securitatea informațiilor
clasificate naționale, NATO si Uniunea Europeana la nivelul Ministerului
Apărării.

3 din 28
NECLASIFICAT

Termenii utilizați în domeniul protecției informațiilor clasificate


sunt definiți astfel:

 informații - orice documente, date, obiecte sau activități, indiferent de


suport, forma, mod de exprimare sau de punere in circulație;
 informații clasificate - informațiile, datele, documentele de interes pentru
securitatea națională, care, datorita nivelurilor de importanta si
consecințelor care s-ar produce ca urmare a dezvăluirii sau diseminării
neautorizate, trebuie sa fie protejate;

Clasele de secretizare sunt: secrete de stat si secrete de serviciu;

 informații secrete de stat - informațiile care privesc securitatea națională,


prin a căror divulgare se pot prejudicia siguranța națională si apărarea tarii;
 informații secrete de serviciu - informațiile a căror divulgare este de natura
sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat;

Nivelurile de secretizare se atribuie informațiilor clasificate din


clasa secrete de stat si sunt:

 strict secret de importanta deosebita - informațiile a căror divulgare


neautorizata este de natura sa producă daune de o gravitate excepțională
securității naționale;
 strict secrete - informațiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa
producă daune grave securității naționale;
 secrete - informațiile a căror divulgare neautorizata este de natura sa
producă daune securității naționale;

Protecție juridica - ansamblul normelor constituționale si al celorlalte


dispoziții legale in vigoare, care reglementează protejarea informațiilor
clasificate;

 protecție prin masuri procedurale - ansamblul reglementarilor prin care

4 din 28
NECLASIFICAT

 emitenții si deținătorii de informații clasificate stabilesc masurile interne de


lucru si de ordine interioara destinate realizării protecției informațiilor;
 protecție fizica - ansamblul activităților de paza, securitate si apărare, prin
masuri si dispozitive de control fizic si prin mijloace tehnice, a informațiilor
clasificate;
 protecția personalului - ansamblul verificărilor si masurilor destinate
persoanelor cu atribuții de serviciu in legătura cu informațiile clasificate,
spre a preveni si înlătura riscurile de securitate pentru protecția
informațiilor clasificate;
 certificate de securitate - documentele care atesta verificarea si acreditarea
persoanei de a deține, de a avea acces si de a lucra cu informații clasificate.

Decizia reprezintă o activitate conștientă de alegere a unei anumite căi de


acțiune din mai multe posibile, bazându-se pe utilizarea unor resurse, aparținând
unei persoane sau grup de persoane care au autoritatea si responsabilitatea acestei
alegeri.

Procesul decizional în domeniul militar se bazează pe informațiile primite


de la sectorul de ”Intelligence”, calitatea deciziei fiind direct proporțională cu
calitatea informației.

1. PROTECȚIA INFORMAȚIILOR CLASIFICATE

Clasificarea informațiilor este activitatea de încadrarea informațiilor într-


un nivel de clasificare pentru a indica nivelul de importantă pentru securitatea
națională și, în consecință, complexitatea măsurilor și procedurilor care se impun
în vederea protecției acestora împotriva dezvăluirii neautorizate.

Principalele obiective ale protecției informațiilor clasificate sunt:

5 din 28
NECLASIFICAT

 protejarea informațiilor clasificate împotriva acțiunilor de spionaj,


compromitere sau acces neautorizat, alterării sau modificării conținutului
acestora, precum și împotriva sabotajelor ori distrugerilor neautorizate;
 realizarea securității sistemelor informatice si de transmitere a informațiilor
clasificate.

Masurile ce decurg din aplicarea legii în domeniul protecției


informațiilor clasificate sunt destinate:

 sa prevină accesul neautorizat la informațiile clasificate;


 sa identifice împrejurările, precum si persoanele care, prin acțiunile lor, pot
pune in pericol securitatea informațiilor clasificate;
 sa garanteze ca informațiile clasificate sunt distribuite exclusiv persoanelor
îndreptățite, potrivit legii, sa le cunoască;
 sa asigure protecția fizica a informațiilor, precum si a personalului necesar
protecției informațiilor clasificate.

Protecția informațiilor clasificate vizează următoarele domenii:

 organizarea și administrarea securității;


 protecția personalului;
 protecția fizică;
 protecția documentelor naționale, NATO, UE și Echivalente clasificate;
 securitatea industrială;
 protecția informațiilor clasificate în sistemele
 informatice și de comunicații.

În această lucrare am ales să dezvolt protecția fizică a informațiilor


clasificate.

6 din 28
NECLASIFICAT

2. GENERALITĂȚI PRIVIND SISTEMELE DE


PROTECȚIE FIZICĂ A INFORMAȚIILOR

Protecția fizică se realizează prin utilizarea de mijloace specifice ce au ca


scop împiedicarea accesului neautorizat la informații clasificate. Mijloacele
utilizate în acest scop se împart în două categorii, mijloace pasive:

 gratii la ferestre;
 geamuri antiefracție;
 încuietori la uși;
 control acces;

si mijloace active:

 pază la intrări;
 sisteme automate de securitate;
 patrule de securitate;
 dispozitive de alarmă;
 mijloace pentru detectarea observării, ascultării sau interceptării.

Aceste măsuri de protecție a informațiilor vor fi dimensionate în raport cu:


nivelul de clasificare al informațiilor, caracteristicile clădirilor si a zonelor de
amplasare, tipul containerelor de securitate în care sunt depozitate informațiile si
nu în ultimul rând cu prevederile Standardelor naționale și ale reglementarilor
specifice Ministerului Apărării Naționale, precum si cu cerințele standardelor
NATO.

2.1. Gratii la ferestre


Sunt utilizate pentru împiedicarea efracției. Sunt ieftine, ușor de montat,
iar costurile de mentenanță sunt minime. Se regăsesc instalate la ferestrele care ar
putea facilita accesul infractorilor către încăperile special destinate depozitării
informațiilor clasificate.

7 din 28
NECLASIFICAT

2.2. Geamuri antiefracție


Locul de dispunere este asemănător gratiilor. Aceste geamuri
(figura 1) sunt compuse din două foi de sticlă de diferite grosimi și o folie
de PVB sau EVA la interior. Avantajul major al acestor geamuri
antiefracție este acela ca chiar daca sunt sparte rămân în tâmplărie, iar
trecerea voluntara sau accidentala prin ele este foarte dificila.

Figura 1. Geam antiefracție

O alternativa mai eficientă din punct de vedere a costurilor este


folia antiefracție (figura 2). Aceasta se aplică peste geamul deja existent,
iar în cazul spargerii, geamul se va crăpa, dar va rămâne în ramă,
constituind o barieră pentru infractor. Folia rezistă în cazul atacului cu
obiecte grele, cum ar fi pietre, cărămizi, sticle incendiare etc.

Figura 2. Folia antiefracție

8 din 28
NECLASIFICAT

2.3. Încuietori antiefracție


Yala mecanică este sistemul clasic de împiedicare a efracției prin forțarea
ușilor. De multe ori, yala originala nu este suficient de puternică pentru a ține la
distanță infractorii, din acest motiv putem opta pentru o yală securizată (figura 3).
Aceasta rezistă loviturilor repetate și perforărilor.

Figura 3. Yală mecanică securizată

Yala electromagnetică (figura 4) are rolul de a deschide o ușă fără a folosi


cheia, prin simpla apăsare de buton (care acționează electric un electromagnet)
sau introducerea cartelei in fanta sau prin fata cititorului de cartele. Sisteme
avansate folosesc o tastatură si un cod PIN pentru deschidere.

Blocarea sistemului electromagnetic se face la nivelul limbii superioare a


broaștei care din exterior nu poate fi acționată manual, de regulă existând un
mâner de ușă (șild) cu buton. Daca exista cilindru in broasca, cu cheia, se poate
acționa limba de sus si se poate intra pe acea ușă.

9 din 28
NECLASIFICAT

Figura 4. Yală electromagnetică

2.4. Sisteme automate de securitate


Aceste sisteme presupun existența unei centrale de detecție și
alarmare, aceasta fiind componenta de bază a unui sistem de alarmă și este
specializată în supravegherea semnalelor de stare venite de la detectori
specializați și în raportarea schimbărilor de stare; acești detectori sunt
conectați la intrările centralei.

2.5. Mijloace pentru detectarea observării, ascultării


sau interceptării
Senzorii special destinați acestor scopuri sunt integrați în centrala
de detecție si alarmare. Detectarea observării se poate realiza cu camere
video sau senzori de mișcare; detectarea ascultării se realizează prin
utilizarea mijloacelor electromagnetice, la fel ca în cazul detectării
interceptării. În funcție de mijloacele folosite de inamic/infractor,
aparatele de bruiaj se pot folosi pentru îngreunarea activităților de
ascultare și interceptare inițiate de inamic/infractor.

3. SISTEME DE PROTECȚIE FIZICĂ


AUTOMATIZATE

3.1. Compunerea sistemelor de protecție fizică


automatizate
In general elementele care necesită protecție sunt în primul rând căile
de acces in obiectiv: ușile si geamurile și în al doilea rând spațiile interioare.

10 din 28
NECLASIFICAT

Bazându-se pe aceste necesități, sistemele de alarmă trebuie să conțină anumite


componente:

• centrala de detecție și alarmare (figura 5), este componenta de baza


a unui sistem de alarmă și este specializată în supravegherea semnalelor de stare
venite de la detectori specializați și in raportarea schimbărilor de stare; acești
detectori sunt conectați la intrările centralei.

Figura 5. Centrala de detecție și alarmare

• detectoare de mișcare (figura 6) se instalează atât in interior cat si in


exterior; exista soluții disponibile pentru orice fel de spatii si condiții de mediu
având in vedere posibilitatea reglării sensibilității de detecție si imunitate la
perturbații electromagnetice.

Figura 6. Detector de mișcare

11 din 28
NECLASIFICAT

• detectoare de geam spart (figura 7) se instalează pentru a ridica


gradul de protecție perimetrala prin detectarea spargerii geamurilor de la
uși sau ferestre; alarma se declanșează la detectarea frecventelor emise prin
spargerea geamului.

Figura 7. Detector de geam spart

• detectoare de vibrații (figura 8) detectează tentativele de


perforare a pereților si a tocurilor de uși si ferestre; marele avantaj este ca
detectează o efracție înainte ca ea sa se producă.

Figura 8. Detector de vibrații

• contacte magnetice (figura 9) sunt folosite pentru protejarea


ușilor și ferestrelor si pot fi instalate în punctele de acces vulnerabile,
asigurând o protecție perimetrală.

12 din 28
NECLASIFICAT

Figura 9. Contacte magnetice

• tastatura (figura 10) permite armarea si dezarmarea întregului sistem


de alarma, pentru comenzi speciale, pentru programarea centralei, pentru afișarea
stării sistemului și pentru citirea istoriei de evenimente.

Figura 10. Tastatura

• bariere în infraroșu (figura 11) sesizează întreruperea unei raze in


domeniul infraroșu emise de către primul element al barierei; se folosesc ca
protecție perimetrala fie pentru protejarea spatiilor exterioare, fie pentru
avertizarea accesului către zone interioare.

13 din 28
NECLASIFICAT

Figura 11. Bariere în infraroșu

• sisteme de avertizare audio și optice (figura 12), destinate


semnalizării prezenței neautorizate în zona de acțiune a sistemului de
securitate.

Figura 12. Sistem de avertizare audio-optic

• elemente de alarmare la distanta (figura 13) (GSM,


comunicator telefonic, interfața de conectare la dispeceratul de
supraveghere);

14 din 28
NECLASIFICAT

Figura 13. Comunicator telefonic

• acumulatori (figura 14) mențin sistemul în funcțiune după căderea


sursei principale de energie electrice în funcție de consumul sistemului și de
capacitatea acumulatorilor.

Figura 14. Acumulatori

3.2. Modul de funcționare a componentelor sistemelor de


protecție fizică automatizate
3.2.1. Centrala de detecție și alarmare.

Centrala reprezintă creierul sistemului interior de securitate. Ea este


alimentată cu energie electrică de la rețea, având ca rezervă acumulatori ce au
rolul să mențină funcțională centrala prin alimentarea cu energie electrica în cazul
în care sursa primară nu mai poate asigura acest lucru.

Componenta principală a centralei este placa de bază (figura 15) pe care


se află microprocesorul. Acesta recepționează semnale de la senzorii conectați la

15 din 28
NECLASIFICAT

placa de bază și în funcție de setul de instrucțiuni cu care a fost programat


decide dacă acționează sau nu sistemele de alarmare audio-optice.

Figura 15. Placa de bază a centralei de detecție și alarmare

Pe lângă placa de bază, în compunerea centralei de detecție și


alarmare se regăsesc și tastatura, comunicatorul telefonic (doar în cazul
utilizării unei linii fixe de telefonie) și acumulatorii.

3.2.2. Detectorul de mișcare

Este un dispozitiv de dimensiuni mici care detectează mișcarea.


Acesta se conectează la centrala de detecție și alarmare. În cazul în care
centrala se află la o distanta mare fată de detector, se pot folosi conexiuni
wireless pentru conectarea acestuia.

Principiul de funcționare a acestui detector este de măsurare a


distanței. El este calibrat să măsoare o anumită distanta, iar când această
distanta se modifica, informația ajunge la microprocesor care acționează
conform instrucțiunilor cu care a fost programat.

Tehnologiile principale de măsurare a distanțelor sunt cele prin


infraroșu și cele ce folosesc ultrasunete. Avantajul principal al senzorilor
în infraroșu (figura 16) este dat de prețul mic de achiziționare.
Dezavantajul acestor senzori este reprezentat de distanțele mici de
măsurare. De asemenea precizia scade considerabil în condiții slabe de
iluminare.

16 din 28
NECLASIFICAT

Figura 16. Senzor de măsurare a distanței în infraroșu

Senzorii ce utilizează ultrasunete (figura 17) au o precizie mai mare decât


cei în infraroșu, pot fi folosiți atât în interior cât și în exterior, iar distanțele
măsurate le depășesc pe cele ale senzorilor în infraroșu. Dezavantajul principal al
acestor senzori este dat de erorile de măsurare apărute în cazul în care în raza
senzorului sunt prezente materiale fonoabsorbante.

Figura 17. Senzor de măsurare a distanței prin ultrasunete

3.2.3. Detectorul de geam spart

Acest detector (figura 18), după cum sugerează și numele, detectează


spargerea geamurilor. Se recomandă amplasarea acestor detectori pe ferestrele
ușor accesibile posibililor intruși.

Componenta principală a detectorului de geam spart este microfonul.


Acesta înregistrează continuu și transmite datele microprocesorului. Când
frecvența și intensitatea sunetelor primite ca semnale de către microprocesor se

17 din 28
NECLASIFICAT

încadrează în anumite șabloane încărcate în memoria microprocesorului,


acesta acționează conform instrucțiunilor cu care a fost programat.

Figura 18. Detectorul de geam spart

3.2.4. Detectorul de vibrații

Detectează tentativele de perforare a pereților si a tocurilor de uși


și ferestre. Componenta principala a detectorului de vibrații este
accelerometrul electronic (figura 19). Acesta detectează accelerațiile
cauzate de vibrații.

Figura 19. Accelerometru electronic

18 din 28
NECLASIFICAT

3.2.5. Contactele magnetice

Sunt adesea folosite la protejarea ușilor și ferestrelor. Când ușa este


închisă contactele magnetice asigura un circuit închis. Dacă sistemul este armat
și ușa se deschide, se întrerupe circuitul și se declanșează alarma (figura 20).

Figura 20. Modul de funcționare a contactelor magnetice

3.2.6. Barierele în infraroșu

Aceste bariere folosesc un emițător în infraroșu, un receptor și un sistem


de oglinzi care direcționează radiația de la emițător la receptor. Modul de
dispunere și funcționare a acestui sistem este reprezentat în figura 21.

Fig. 21. Modul de dispunere și funcționare a barierelor în infraroșu

19 din 28
NECLASIFICAT

3.2.7. Comunicatorul telefonic

Acest dispozitiv alertează proprietarul sau serviciile de urgenta în


situația în care unul sau mai mulți senzori a fost activat. Este necesară
achiziționarea unei cartele SIM sau conectarea comunicatorului (figura
22) la rețeaua de telefonie fixă.

Fig. 22. Comunicator telefonic cu cartelă SIM

4. PROIECTAREA UNUI SISTEM AUTOMATIZAT


PROPRIU, DE PROTECȚIE FIZICĂ, BAZAT PE
TEHNOLOGIA „LOW COST”

4.1. Obiective și resurse


4.1.1 Obiective

În acest capitol mi-am propus să creez un sistem modular


automatizat de protecție fizică a informației, destinat utilizării atât în scop
militar cât și civil.

Sistemul trebuie să fie fiabil, ieftin, ușor de întreținut, să satisfacă


cerințele actuale din domeniul protecției informațiilor și să necesite
cunoștințe minime de operare.

20 din 28
NECLASIFICAT

Necesitatea unui astfel de sistem este dată de importanța războiului


informațional în contextul militar actual.

4.1.2 Resurse

Nr. Tip resurse Denumirea Cantitate Cost


crt. (buc.) (RON)
1 Resurse Hardware Arduino Uno R3 1 35
Senzor HC-SR04 1 10
Senzor DHT 11 1 15
Breadboard 1 8
LED 3 3
Acumulator 1 25
Sirenă 1 26
Cabluri 30 15
2 Resurse Software Arduino - freeware
3 Total 137

4.1.2.1. Centrala de detecție și alarmare

Pentru propriul sistem am ales ca centrală de detecție și alarmare platforma


Arduino Uno R3 (figura 23).

21 din 28
NECLASIFICAT

Figura 23. Platforma Arduino Uno R3

Această platformă este componenta centrală a sistemului, la ea vor fi


conectate componentele de detecție si alarmare.

Componentele principale ale platformei sunt: microprocesorul, jack


de alimentare, pini INPUT/OUTPUT, buton RESET, condensatori, jack
USB.

Elementele auxiliare se conectează la platforma Arduino prin pini


I/O. Sistemele de detecție se conectează la pinii INPUT, iar sistemele de
alarmare se conectează la pinii OUTPUT.

Rolul platformei este de achiziție, interpretare și luare a unei


decizii bazate pe informațiile primite și elaborată după un algoritm
încărcat în memoria platformei.

22 din 28
NECLASIFICAT

4.1.2.2. Senzorul de măsurare a distanței HC-SR04

Acest senzor este destinat măsurării distanței față de un obiect. Spectrul


de măsurare este între 4 – 400 cm. Acesta funcționează pe principiul radarului
primar.

4.1.2.3. Senzorul de măsurare a temperaturii și umidității


DHT-11

După cum sugerează si numele acestui senzor, scopul acestuia este


măsurarea temperaturii si umidității din încăpere. Cu ajutorul acestui senzor este
posibilă alarmarea în caz de incendiu sau inundație.

4.1.2.4. Componente auxiliare

LED-urile sunt destinate verificării funcționării senzorilor și se vor regăsi


în cutia centralei de detecție și alarmare, sirena (figura 24) semnalizează prezența
unui intrus în încăpere, iar acumulatorii oferă o durată de funcționare de până la
20 de ore după ce a fost întreruptă alimentarea cu energie electrică de la rețea.

Figura 24. Sirena

4.2. Designul sistemului modular automatizat de protecție


fizică a informațiilor.
Conceptul de modular vine de la faptul că pe platforma Arduino se poate
adăuga o gamă variată de senzori, procesul fiind unul plug & play.

23 din 28
NECLASIFICAT

4.2.1. Integrarea resurselor în arhitectura sistemului


de protecție fizică a informațiilor.

Integrarea dispozitivelor de detecție și alarmare constă în


elaborarea unui cod de programare necesar operării platformei Arduino.
Prin intermediul acestui cod platforma operează cu datele primite de la
senzori și decide declanșarea sistemului de alarmare.

4.2.2. Amplasarea senzorilor de detecție și alarmare

Centrala de detecție și alarmare, respectiv platforma Arduino,


trebuie să fie amplasată astfel încât sa nu poată fi dezactivată înainte de
punerea în funcțiune a sistemului de alarmare.

Senzorul de măsurare a distanței HC-SR04 trebuie amplasat față


de intrarea în încăpere la o distanță de maxim 350 cm.

Senzorul de măsurare a temperaturii și umidității DHT-11 poate


măsura temperatura în intervalul 0-50°C, iar umiditatea în intervalul 20%-
90%. Se recomandă ca acest senzor să fie amplasat în centrul camerei ce
necesită protecție, alături de microfon.

Sirena reprezintă principalul instrument de alarmare. Intensitatea


maximă a sunetului produs de această sirenă este de 100 dB (același nivel
de zgomot cu al unui claxon auto). Ea se amplasează, de obicei, în
exteriorul clădirilor pentru o cat mai bună audiție.

24 din 28
NECLASIFICAT

Figura 25. Dispunerea sistemului de protecție fizică a informațiilor

4.2.3. Modul de funcționare a sistemului de protecție fizică a


informațiilor

Algoritmul propus de mine se bazează pe informațiile primite de la


senzori, iar schema logica a algoritmului este prezentată în figura 26.

Daca informațiile recepționate nu se încadrează în baremul strict al


algoritmului, atunci va fi declanșat sistemul de alarmare. De exemplu, dacă
distanța măsurată de senzorul HC-SR04 este diferită față de distanța de referință
cu mai mult de 5% va fi alimentată sirena. În cazul senzorului de temperatura am
ales ca dacă valoarea măsurată de acesta depășește 30°C, atunci va fi alimentată
sirena. Pentru senzorul de umiditate am ales 75% ca valoare maximă a umidității
relative; o depășire a acestei valori duce la alimentarea cu energie electrică a
sirenei. Programarea platformei se realizează utilizând programul Arduino.

25 din 28
NECLASIFICAT

DISTANȚĂ VARIAZĂ
NU NU
CONSTANTĂ PESTE 5%

DA DA

TEMPERATURA
DA ALIMENTEAZĂ
DEPĂȘEȘTE 30°C
SIRENA

NU

UMIDITATEA ESTE
NU
INTRE 35% - 75%

DA

Figura 26. Schemă logică propusă

5. CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

Protecția informațiilor clasificate se numără printre prioritățile de


vârf din cadrul sistemului militar. Având în vedere faptul ca orice
informație clasificată sustrasă din mediul militar poate prejudicia
securitatea națională, consider că în toate obiectivele unde se regăsesc
informații clasificate trebuie să existe un sistem automatizat de protecție
fizică a acestora.

Sunt de părere că sistemul automatizat de protecție fizică propus


de mine poate fi ușor integrat în structura actuală din cadrul protecției
informațiilor clasificate.

26 din 28
NECLASIFICAT

Din punct de vedere al avantajelor, acest sistem este:

 fiabil;
 ușor de operat;
 ieftin.

Dezavantajul sistemului îl constituie lipsa integrării într-o rețea, implicit


lipsa comenzii de la distanță . Acest dezavantaj doresc să îl elimin pe viitor prin
elaborarea unei lucrări a cărei obiectiv să fie crearea unui sistem integrat, tip rețea,
de protecție fizică a informațiilor clasificate.

Contribuțiile proprii aduse acestei lucrări sunt:

 designul sistemului automatizat de protecție fizică a informațiilor


clasificate;
 modul de dispunere a resurselor hardware la obiectiv;
 realizarea unui algoritm pentru funcționarea optimă a sistemului.

27 din 28
NECLASIFICAT

Bibliografie

PEARSON, L. Robert, Electronic Security Systems, Londra, Elsevier 2007

*** Legea nr. 182/2002

*** Ordinul nr. M.9 din 6 februarie 2013

https://en.wikipedia.org/wiki/Glass_break_detector

http://ghid-pentru-bibliotecari.arc-software.ro/doku.php?id=conservare-si-
prezervare-in-bibliotecile-publice

http://reliabilityweb.com/index.php/articles/how_is_vibration_measured/

http://simplisafe.com/blog/door-sensor-secrets

http://www.avocatnet.ro/content/forum|displayTopicPage/topicID_463590/Tem
peratura-la-munca.html

http://www.foliibruxsafol.ro/wp-content/uploads/2012/03/straturi.jpg

http://www.robotshop.com/en/compare-infrared-ultrasonic-distance-
sensors.html

https://www.societyofrobots.com/member_tutorials/node/71

http://www.supraveghere24.ro/contacti-magnetici

http://www.safewise.com/home-security-faq/how-do-security-systems-work

http://www.waldeck.ro/folie-antiefractie.html

http://www.yala.ro/antiefractie/yala-electromagnetica-yale-
electromagnetice.html

28 din 28