Lesnic Calcule

1.
ÎNTRODUCERE
Instalaţia electrică defineşte un ansamblu de echipamente electrice
interconectate într-un spaţiu dat, formând un singur tot şi având un scop funcţional
bine determinat.
În diversitatea cazurilor concrete, care pot fi luate în considerare, comun este
faptul că orice instalaţie electrică presupune o serie de echipamente electrice,
precum şi interconexiunile dintre acestea, realizate prin diferite tipuri de
conductoare electrice.
Prin echipament electric se înţelege, în general, orice dispozitiv întrebuinţat
pentru producerea, transformarea, distribuţia, transportul sau utilizarea energiei
electrice. Această ultimă destinaţie, reprezentând scopul final al întregului proces
de producere, transport şi distribuţie, defineşte o categorie distinctă de
echipamente, denumite receptoare. Receptoarele electrice sunt dispozitive care
transformă energia electrică în altă formă de energie utilă.
Receptoarele electrice se împart în:
- receptoare de iluminat, cuprinzând corpurile de iluminat prevăzute cu surse
electrice de lumină;
- receptoare de forţă, care pot fi electromecanice (motoare electrice,
electromagneţi, electroventile), electrotermice (cuptoare electrice, agregate de
sudură) sau electrochimice (băi de electroliză).
Tipul receptoarelor electrice are o influenţă majoră asupra alcătuirii întregii
instalaţii din care acestea fac parte, determinând atât tipul şi caracteristicile
restului echipamentelor şi conductele electrice, cât şi tehnologia de execuţie.
În majoritatea cazurilor, receptoarele electrice nu sunt elemente izolate, ele
fiind grupate pe utilaje cu destinaţii tehnologice bine determinate. Ansamblul
utilajelor şi receptoarelor izolate care necesită alimentare cu energie electrică şi
concură la realizarea procesului de producţie dintr-o hală sau întreprindere, face
parte din echipamentul tehnologic al acestora.
Coala
Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

PROIECT DE DIPLOMĂ 7
Când se fac referiri la anumite instalaţii concrete, prin echipamentul electric al
acestora se înţelege totalitatea maşinilor, aparatelor, dispozitivelor şi receptoarelor
electrice ataşate instalaţiei respective (sau utilajului respectiv). În această
accepţiune, esenţial este faptul că suma de aparate, maşini sau alte dispozitive care
intră în compunerea echipamentului, reprezintă un tot unitar, cu o funcţionalitate
bine determinată.
În practică, noţiunile de instalaţie şi echipament sunt strâns corelate. Astfel, un
dispozitiv considerat ca echipament al unei instalaţii, poate avea el însuşi o
instalaţie electrică proprie şi un echipament destul de complex şi divers.
Instalaţiile elctrice se clasifică după diferite criterii, ca: rolul funcţional, poziţia
în raport cu procesul energetic, locul de amplasare, nivelul tensiunii, frecvenţa şi
modul de protecţie.
a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

- de producere a energiei electrice, aferente diferitelor tipuri de centrale
electrice sau unor grupuri electrogene;
- de transport a energiei electrice, incluzând linii electrice (racord, distribuitor,
coloană şi circuit);
- de distribuţie a energiei electrice - staţii electrice, posturi de transformare şi
tablouri de distribuţie;
- de utilizare a energiei electrice, care la rândul lor se diferenţiază în raport cu
tipul receptoarelor, în instalaţii de forţă şi instalaţii de iluminat;
- auxiliare, din care fac parte instalaţiile cu funcţie de menţinere a calităţii
energiei electrice (reducerea efectului deformant, compensarea regimului
dezechilibrat, reglajul tensiunii), de asigurare a unei distribuţii economice a
acesteia (compensarea puterii reactive), pentru protecţia personalului împotriva
electrocutărilor (legarea la pământ, legarea la nul etc.), pentru protecţia clădirilor
şi a bunurilor (instalaţiile de paratrăsnet, de avertizare de incendiu), precum şi
instalaţiile de telecomunicaţii.
Coala

b. După poziţia ocupată în raport cu procesul energetic la care concură se
deosebesc:
- instalaţii de curenţi tari, care cuprind elementele primare implicate în
procesul de producere, transport, distribuţie şi utilizare a energiei electrice;
- instalaţii de curenţi slabi, care deşi nu sunt înseriate în circuitul fluxului
energetic principal, concură la realizarea în condiţii corespunzătoare a proceselor
energetice. Din această categorie fac parte instalaţiile de automatizare, măsură şi
control (AMC), de avertizare de incendii, de telecomunicaţii etc.
În mod asemănător, instalaţiile complexe se compun din circuite primare sau
de forţă şi circuite secundare sau de comandă, cele două părţi diferenţiindu-se
funcţional ca şi instalaţiile de curenţi tari, respectiv slabi.
c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

instalaţii:
- pe utilaj, un caz deosebit reprezentându-l amplasarea pe vehicule;
- în interiorul clădirilor, în diferite categorii de încăperi;
- în exterior, în diferite condiţii de mediu.
d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

- instalaţii de joasă tensiune (JT), a căror tensiune de lucru este sub 1 kV;
- instalaţii de medie tensiune (MT), cu tensiuni de lucru în intervalul 1...20 kV;
- instalaţii de înaltă tensiune (IT), cu tensiuni de lucru între 35...110 kV;
- instalaţii de foarte înaltă tensiune, funcţionând la tensiuni mai mari sau egale
cu 220 kV.
În practică, domeniile de valori corespunzătoare acestor divizări diferă, în
raport cu apartenenţa instalaţiei la o categorie funcţională sau alta. Referindu-se la
nivelul tensiunii, normativele în vigoare diferenţiază instalaţiile în instalaţii sub
1000 V (joasă tensiune) şi peste 1000 V (înaltă tensiune).
Coala

e. După frecvenţa tensiunii, se deosebesc instalaţii:
- de curent continuu;
- de curent alternativ. La rândul lor, acestea pot fi, în raport cu valoarea
frecvenţei: de frecvenţă joasă (0,1...50 Hz), industrială (50 Hz), medie
(100...10000 Hz), sau de înaltă frecvenţă (peste 10000 Hz).
f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

- de tip deschis, faţă de care persoanele sunt protejate numai împotriva
atingerilor accidentale a părţilor aflate sub tensiune;
- de tip închis, la care elementele componente sunt protejate contra atingerilor,
pătrunderii corpurilor străine peste 1 mm, a picăturilor de apă şi a deteriorărilor
mecanice;
- de tip capsulat, la care elementele componente sunt protejate contra
atingerilor, pătrunderii corpurilor străine de orice dimensiuni, a stropilor de apă
din toate direcţiile şi contra deteriorărilor mecanice.
Coala

2.CARACTERISTICA VILEI
Vila este situată în sectorul Botanica al orașului Chișinău pe strada Miorița

10 și face parte din categoria complexelor locative de lux. Clădirea are 2 etaje care
include mai multe grupe :casa mare ,birou ,dormitoare,bucătărie,bibliotecă .
După continuitatea în AEE face parte din categoria III de receptoare ,deci
alimentarea cu AEE se va realiza printr-o linie ,inclusiv se va constui și un PT
destinat alimentarii cu energie electrica a unui cartier care va include mai multe
case de lux.Distanța de la SPC pînă la postul de transformare este de 8 km.
Consumatorii electrci vor fi: instalația de iluminat,frigiderul,mașina de spălat
,cuptorul cu microunde,ventilatorul etc.
Deoarece linia electrică în cablu este foarte scumpă alimentarea postului de
transformare se va realiza printr-o linie aeriană ,în plus dispunem de spațiul
necesar pentru a construi această linie.
Coala

3.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE A
INSATALAȚIEI DE ILUMINAT
Dimensionarea presupune determinarea fluxului necesar unei instalații de iluminat
astfel ca aceasta să realizeze un anumit nivel de iluminare pe planul util. Cele mai
utilizate metode sunt metoda factorului de utilizare și metoda densității de putere.La
calculul iluminatului în blocul locativ am utilizat metoda factorului de utilizare.
 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚] unei instalații de

iluminat se determină cu relația:
𝐸𝑚 ∙𝑆𝑑
𝛷𝑛𝑒𝑐 = 𝑢∙∆
unde:
𝐸𝑚 este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util, [𝑙𝑥];
𝑆𝑑 - aria planului util, [𝑚2 ];

u -factorul de utilizare a instalației de iluminat;
∆ - factorul de depreciere.
Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , 𝐸𝑚 , ∆ ș𝑖 𝑆𝑑 se

pot afla cu ușurință.
Pentru valorile lui u, se folosesc tabele din care acesta se determină în funcție
de următorele caracteristici fotometrice și geometrice:
-tipul corpului de iluminat,care hotărăște tabelul din care se determină valoarea
factorului de utilizare;
-coeficientul de reflexie 𝜌𝑝 și 𝜌𝑡 ,care depind de zugraveala pareților și a

tavanului:
-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local 𝑖 .Acesta se

calculează cu relația :
Coala

𝐿∙𝑙
𝑖=
ℎ(𝐿 + 𝑙)
unde:
L- este lungimea încăperii, 𝑚 ;
l- lățimea încăperii, 𝑚;
h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util, 𝑚.

Pentru a dimensiona o instalație de iluminat prin metoda factorului de utilizare
este necesar să se treacă prin următorele etape:
- se alege nivelul de iluminare necesar pe planul util și înălțimea acestuia
față de pardoseala ℎ𝑢 ;
- se stabilesc coeficienții de reflecție pentru pereți și tavan ;
- se alege tipul corpului de iluminat și înălțimea de amplasare față de tavan.
Corpurile de iluminat vor trebui amplasate astfel ,încît distanta de la corp la
pardoseală să fie mai mare de 2,5 m(fac excepție numai corpurole de iluminat din
locuințe și corpurile fixate pe pereți;
- se determină valoarea factorului de utilizare u ,utilizînd datele din
cataloagele corpurilor de iluminat;
- se afla fluxul luminos necesar;
- se determină numărul N de corpuri ce trebuie să compună instalația dacă se
alege lampa cu care se echpeaza corpul (se alege 𝛷𝑙 – fluxul luminos al
lampii alese):
𝛷𝑛𝑒𝑐
𝑁= 𝑛∙𝛷𝑙
unde:
Coala

n- nr.de lampi cu care se echipează corpul de iluminat iar N – nr. de corpuri
care se alege pentru a forma instalația.
Se poate proceda și invers, determinînd fluxul lămpii (deci puterea lămpii) ce
trebuie montată într-unul din corpuri ,cu relația:
𝛷𝑛𝑒𝑐
𝛷𝑙 = 𝑛∙𝑁
Calculul instalației de iluminat pentru casa mare prin metoda factorului de
utilizare
Iluminarea medie admisa Emed=200 [lx] ,[1,tab.4.5,pag.110]
Dimensiunile incaperii:
L=8,8 [m];
l=3,4[m];
H=2,5[m];
- calculul suprafaței încăperii
𝑆𝑑 = 𝐿 ∗ 𝑙 = 8,8 ∙ 3,4 = 29,92[𝑚2 ]
- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];
- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

iluminarea
ℎ = 𝐻 − ℎ𝑢 − ℎ𝑠 = 2,5 − 0 − 0,15 = 2,35[𝑚]

unde:
H- înălțimea totală a încăperii, 𝑚 ;
ℎ𝑠- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan, 𝑚;

ℎ𝑢 -este înălţimea planului util în m, faţă de pardoseală, 𝑚.
-Indicele incaperii se calculeaza cu relatia:
Coala

𝐿∙𝑙 8,8 ∙ 3,4
𝑖= = = 1,08
ℎ(𝐿 + 𝑙) 2,35(8,8 + 3,4)
coeficient de reflexie pentru tavan ρt=0.3 [1,tab.5.1,pag.126]
coeficient de reflexie pentru pereti ρp=0.1 [1,tab.5.1,pag.126]
factorul de utilizare u=0,38[1,tab.5.18,pag.143]
factorul de depreciere ∆ =1,5[2,tab.5.24,pag.362]
- Calculul fluxului necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚]
𝐸𝑚 ∙ 𝑆𝑑 200 ∙ 29,92
𝛷𝑛𝑒𝑐 = = = 10498[𝑙𝑚]
𝑢∙∆ 0,38 ∙ 1,5
pentru corpul de iluminat ales HL 676L-12-6 avem 𝑃𝑐 =12*6 [𝑤],
𝛷𝑙 = 600[𝑙𝑚], 𝑃𝑐 -puterea corpului de iluminat
- numarul de corpuri de iluminat necesare
𝛷𝑛𝑒𝑐 10498
𝑁= = = 1,45
𝑛∙𝛷𝑙 12∙600
- numarul de corpuri de iluminat alese 𝑁=3
Coala

Calculul fotometric al instalației de iluminat se realizează analogic şi
rezultatele calculelor sunt prezentate în tabelul 3.1.
Tabelul 3.1 Date iniţiale
Nr. pe 𝐸𝑚 𝐿 𝑙 H ℎ𝑠 ℎ𝑢 ρt ρp ∆ u
plan [m] [m] [m] [m] [m]
[lx]
Casa mare 200 8,7 3,8 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,38
Bucatarie 200 5,2 2,8 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,39
Antreu 150 3,2 2 2,5 0,15 0 0,3 0,1 1,5 0,37
Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat
Nr.pe 𝑆𝑑 ℎ 𝑖 Tip n 𝛷𝑙 𝑁
𝛷𝑛𝑒𝑐
plan [m] corp de
[𝑚2 ] [lm]
[lm]
iluminat
Casa mare 33,06 2,35 1,08 14360 HL 12 600 3
676L-12-
6
Bucatrie 14,56 2,35 1,04 5430 ЛПО 2 2800 2
3019-3-45
Antreu 6,4 2,35 0,92 2115 ЛСП 2 2560 1
3902А-2-
36
[3,Produse]
Coala

Tabelul 3.3. Puterile instalate al corpurilor de iluminat din
apartamente,subsol,casascării.
Nr.și 𝑝𝑖𝑙 Nr. Nr. Nr.

denumirea [w] Felinarelor Felinarelor Felinarelor
încăperii de tavan cu becuri de perete
cu led fluorescente cu becuri
fluorescente
Etajul 1 1890 7 6 3
Etajul 2 1836 14 4 1
Unde:
𝑝𝑖𝑙 -puterea instalata a corpurilor de iluminat;
N-nr. Corpurilor de iluminat.
Deci rezultă că
𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 3726 [𝑤]
Coala

4.DETERMINAREA SARCINILOR ELECTRICE PENTRU
CIRCUITUL DE FORȚĂ
Dimensionarea circuitului de forță și prize constă în determinarea tipului secțiunii
cablului .Pentru realizarea acestui calcul am utilizat metoda coeficientului de cerere.
Etapele de dimensionare a cablurilor :
- determinarea sarcinii tranzitate pe porţiuni de reţea: Sc , tronson 0-i ;
- determinarea valorii curentului.
Pentru reteua trifazată
𝑘𝑐 ∙𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
√3∙𝑈𝑛 ∙𝑐𝑜𝑠𝜑
unde:
𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua trfazata =0,9
[4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua monofazata =0,5
[4,p.16,tab.1.6.;p.22,tab.1.10.]
𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]
Pentru rețeua monofazată
𝑘𝑐 ∙ 𝑃𝑖
𝐼𝑐 =
𝑈𝑛 ∙ 𝑐𝑜𝑠𝜑
Exemplu de calcul pentru rețeaua trifazată
Coala

0,7∙29,13
𝐼𝑐 = = 32,7 [A]
√3∙0,4∙0,9
Exemplu de calcul pentru rețeaua monofazată
0,5∙12,23
𝐼𝑐 = = 30,8 [A]
0,22∙0,9
Tabel 4.1.Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 1

Denumirea grupei 𝑃𝑖 [kw]
Gr.1-prize bucătărie 6
Gr.2-mașina de spăltat 2,5
Gr.4-ventilator 3
Gr.5-iluminatul 0,8
12,23
Tabel 4.2. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 2

Gr.3-prize dormitor,salon 6
Gr.5-Iluminatul 1,2
7,2
Tabel 4.3. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 3

Gr.3-prize dormitor 8
Gr.5-Iluminat 1,7
9,7
Coala

𝑃𝑖.𝑡𝑜𝑡 = 29,13 [𝑘𝑤]
Tabel 4.5.Rezultatele calculului circuitului de forță și prize
Sarcina Tipul şi
Ic Fst. Iadm
Tronsonul tranzitată secţ.
[A] [mm2] [A]
[kw] cablului
PT- Dulap 29,13 32,7 16 AAШВ 90
ГРЩ 4x16
Dulap 12,23 30,8 6 AВВГ 46
ГРЩ- 3x6
Dulap
ЩРВ 1
Dulap 7,2 18,1 4 ВВГ 26
ГРЩ- 3x4
Dulap
ЩРВ 2
Dulap 9,7 23,7 4 ВВГ 26
ГРЩ- 3x4
Dulap
ЩРВ 3
Dulap 6 15,1 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.1 3x2,5
Dulap 2,5 6,3 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.2 3x2,5
Dulap 6 15,1 2,5 ВВГ 20
ЩРВ2-Gr.3 3x2,5
Dulap 3 7,5 2,5 ВВГ 20
ЩРВ1-Gr.4 3x2,5
Coala

Dulap 0,8 3,1 1,5 ВВГ 14
ЩРВ1-Gr.5 3x1,5
[5,p.369,tab.П.1-9;6,p.369]
Coala

5.DIMENSIONAREA POSTULUI DE TRANSFORMARE
Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului
SISTEM
ID-10 kV
TR
ID- 0,4 kV
Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei
Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 ≥ 𝑆𝑖𝑛𝑠𝑡 =
𝑐𝑜𝑠𝜑
Se dă:
𝑃𝑖𝑛𝑠𝑡 = 29,13𝑘𝑤
ÎT/MT=10/0,4 kv
Categoria-III
29,13
𝑆𝑖𝑛𝑠𝑡 = = 32,36 (𝑘𝑉𝐴)
0,9
Coala

Datele transformatoarului
Tipul Un , kV pierderile, kW
Usc% Isc%
ÎT MT m.g. s.c.
ТM - 100/10 10,5 0,4 0,5 4,5 4,5 0,7
[7, pag.615, tab.П2.5]
𝑆 32,36
𝐾î = 𝑆 𝑖𝑛𝑠𝑡 = = 0,32
𝑛𝑜𝑚.𝑡 100
Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:
𝑆𝑛𝑜𝑚.𝑡 100
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 144(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4
La 10 kV:
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5,7(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10
5.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv
LEA-10kV:Alimentarea se va realiza printr-o linie

I max  5,7 A.
Dupa curentul admisibil putem alege conductorul AC 10/1,8 cu 𝐼𝑎𝑑𝑚 = 84𝐴
dar conform conditiilor impuse de NAIE alegem AC 70/11 cu 𝐼𝑎𝑑𝑚 = 265𝐴 ≥
𝐼𝑚𝑎𝑥 = 5,7 𝐴
Coala

6. CALCULUL CURENȚILOR DE SCURTCIRCUIT TRIFAZAT
Curenţii de scurtcircuit produc în instalaţiile electrice următoarele efecte:
- termice, care conduc la încălzirea puternică a conductelor, a contactelor şi a altor
părţi conductoare ale aparatelor, a înfăşurărilor transformatoarelor şi prin aceasta la
distrugerea izolaţiei, la arderea şi eventual sudarea contactelor aparatelor de comutaţie;
- dinamice (mecanice), datorate efectului electrodinamic al curenţilor, care duc la
îndoirea barelor, deteriorarea aparatelor, bobinelor etc.
Pentru verificarea conductelor şi echipamentelor electrice la solicitările curenţilor de
scurtcircuit, este necesar sa se determine curentul de scurtcircuit de şoc iş care produce
efectul dinamic maxim şi curentul de scurtcircuit supratanzitoriu Ip.0 pentru verificarea
capacităţii de rupere a întreruptoarelor şi stabilităţii termice a aparatelor electrice.
Pentru dimensionarea/verificarea echipamentelor electrice este necesar calculul
curenţilor de scurtcircuit în regimul de funcţionare care conduce la solicitări maxime –
scurtcircuit trifazat metalic (prin impedanţă nulă)
Pentru cazul proiectelor de staţii electrice, de regulă, curenţii se calculează pe barele
instalaţiilor electrice, în oricare alte puncte (pe linii electrice etc.) curenţii de scurtcircuit
rezultă mai mici decât cei calculaţi pe bare.
La calculul curenţilor de scurtcircuit poate fi aplicată una din cele două metode
cunoscute: metoda unităţilor relative sau metoda unităţilor absolute. Deoarece schema
iniţială cuprinde mai multe niveluri de tensiune, ceea ce implică dificultăţi pentru
determinarea curenţilor de scurtcircuit, metoda unităţilor relative înlătură problema
diverselor trepte de tensiune ale unei scheme, prin introducerea schemei echivalente de
calcul.
Calculul curenţilor de scurtcircuit trifazat se face în următoarea ordine:
- elaborarea schemei de calcul;
- elaborarea schemei echivalente şi calculul reactanţelor în unităţi relative;
- reducerea schemei echivalente în raport cu punctul de scurtcircuit;
- determinarea valorilor curenţilor de scurtcircuit:
I p.0 (sau I " ) - valoarea eficace a componentei periodice a curentului total de
scurtcircuit la momentul de timp  = 0 (sau curentul supratranzitoriu de s.c.) – pentru
determinarea curentului de şoc, curentului aperiodic de s.c. şi verificarea stabilităţii termice
a echipamentului electric):
E ''
 la aplicarea metodei unităţilor relative: I p.0   Ib ,
x rez
i ş - curentul de şoc (cea mai mare valoare a curentului de scurtcircuit care apare la
momentul t = 0,01 s) – pentru verificarea stabilităţii dinamice:
i ş  2  I p.0  k ş ,
Coala

unde kş este coeficientul de şoc care depinde de constanta de timp Ta:
0 , 01
kş  1  e Ta
.
Valorile Ta şi kş pot fi determinate din [7, pag.150, tab.3.8]
Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Pentru simplificarea calculelor la fiecare treaptă de tensiune se indică tensiunea medie
pătratică în kV.
Pentru dimensionarea echipamentului 10 kV se calculă curentul de scurtcircuit
trifazat în punctul К1, pentru dimensionarea echipamentului 0,4 kV se calculă curentul de
scurtcircuit trifazat în punctul К2.
Pentru calculul curenţilor de scurtcircuit în schema echivalentă se aleg două mărimi
de bază: puterea de bază Sb = 100 MVA şi tensiunea de bază.
Ss = 600 MVA
n=1 ; l= 8 km; Xo=0,4 Ω/km
Snom = 100 kVA

TR Usc= 4,5 %
Coala

Es= 1
K1
2
Um.n=10,5 kV
K2
3
Um.n= 0,42 kV
K1
Sb = 100 MVA
Sb 100
Ib = = = 5,5(kA)
√ 3 ∙ Ub 1,73 ∙ 10,5
K2
Sb U 100 0,4
Ib = ∙ U2 = 1,73∙0,42 ∙ 10 =5,505 (kA)
√3∙Ub 1
100
Xsist = X1 = XTR = = 0,17
600
Sb 100
XLEA = X2 = x0 ∙ L ∙ = 0,4 ∙ 8 ∙ = 1,9
Um.n 2 10,52
Usc ∙ Sb 4,5 ∙ 100
XTR = X3 = = = 45
100 ∙ Snom.t 100 ∙ 0,1
Coala

Transformarea schemei echivalente față punctul de scurtcircuit K1:
Es
X rez1
K1
Xrez1 = X1 + X2 = 0,17 + 1,9 = 2,07

Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,5 = 2,6[kA]
Xrez1 2,07
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,608 ∙ 2,6 = 5,8[𝑘𝐴]
Pentru K2
Xrez2 = Xrez1 + X3 = 2,07 + 45 = 47,07
Es 1
Ip.0 = ∙ Ib = ∙ 5,505 = 0,86[kA]
Xrez2 47,07
iș = √2 ∙ 𝐾ș ∙ Ip.o = 1,41 ∙ 1,8 ∙ 0,86 = 2,1[𝑘𝐴]
Rezultatele calculului curenţilor de sc

Punctul de sc Ip.o, kA iş, kA
Barele 10 kV 2,6 5,8
Barele 0,4 kV 0,86 2,1
Coala

7.ALEGEREA ŞI VERIFICAREA APARATELOR
ELECTRICE
Aparatul electric dintr-o instalaţie electrică trebuie ales astfel încît să satisfacă
următoarele condiţii :
- Parametrii nominali ai echipamentului să corespundă parametrilor locului în
care se instalează;
- Să reziste supratensiunilor şi curenţilor de scurtcircuit ce pot să apară în
regimurile de avarie.
Verificarea aparatelor electrice la solicitări mecanice şi termice în cazul
curenţilor de scurtcircuit se face prin compararea mărimelor de calcul cu cele de
încărcare.
La etapa de proiectare a schemei electrice de alimentare a unui consumator

industrial aparate electrice se vor alege în baza următoarelor condiţii :
- după tensiunea instalaţiei : UinstUnom

- după curentul de lucru : Il  Inom
- după capacitatea de rupere : Isc  Inom.rup.
- după stabilitatea electrodinamică: iş  ilim.din.
- după stabilitatea termică : Bsc  I2term.* tterm.
La alegerea unui sau a altui aparat electric aceste condiţii pot fi mai puţine sau
mai multe în funcţie de destinaţia şi locul de instalare. De exemplu: întrerupătoarele
se aleg după toate condiţiile, iar separatoarele nu se verifică la capacitatea de
deconectare.
Tipul aparatelor de comutaţie şi protecţie cu parametrii de calcul şi nominali
din catalog se reprezintă în tabele.
Coala

7.1.Alegerea aparatelor electrice din cadrul PT
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea 10 kV.
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 5,7(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 10
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 2 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 2,62 (0,3 + 0,02) = 2,2[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]
Ip.0 = 2,6[kA]
iș = 5,8[𝑘𝐴]
Tabelul 7.1.1. Separator

Tipul: РЛНД-10-200 У1
Parametrii de calcul
Parametrii nominali
Uins= 10 [kV] Unom= 10 [kV]
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 200 [A]
iş = 5,8 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 2,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 300 [𝑘𝐴2 ∙s]
[ 7,p.627,tab п.4 ]
Tabela 7.1.2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ПКТ 102-10-40-20Y3
Parametrii nominali
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 40 [A]
Ip.0=2,6 [kA] Inom.rup.= 20 [kA]
[4, pag.255, tab.5.4]
Coala

Tabela 7.1.3. Descarcator
Tipul: PBO-3-Y1
Parametrii nominali
Il= 5,7 [A]; Imax= 5,7 [A] Inom= 63 [A]
iş = 5,8 [kA] ilim.dim.= 38 [kA]
Bsc= 2,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2termtterm= 400 [𝑘𝐴2 ∙s]
[8, pag.364, tab.5.20]
Alegerea aparatelor electrice la tensiunea de 0,4 kV.
𝐼𝑛𝑜𝑟𝑚 = 𝐼𝑚𝑎𝑥 = = = 144(𝐴)
√3 ∙ 𝑈𝑛𝑜𝑚 1,73 ∙ 0,4
2
Bsс= 𝐼𝑝.𝑜 (𝑡𝑑𝑒𝑐 + 𝑇𝑎 ) = 0,862 ∙ (0,3 + 0,02) = 0,2[𝑘𝐴2 ∙ 𝑠]
Ip.0 = 0,86[kA]
iș = 2,1[𝑘𝐴]
Tabela 7.1.4. Întrerupător automat
Tipul: ВА88-3P- 250 А

Parametrii nominali
Uins= 0,4 [kV] Unom= 0,4 [kV]
Il= 144 [A] Imax= 144 [A] Inom= 250 [A]
Ip.o= 0,86 [kA] Inom.rup.= 35 [kA]
[3,produse]
Coala

Tabelul 7.1.5. Transformatorul de curent
Tipul: ТШ-066
Parametrii nominali
Il= 144 [A] Imax= 144 [A] Inom1= 250, Inom2= 5 [A]
iş =2,1 [kA] ilim.din.= 15 [kA]
Bsc= 0,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term  tterm.= 80 [𝑘𝐴2 ∙s]
r2=3 [Ω] r2.adm=6 [Ω]
[ 9,catalog ]
𝑆𝑎𝑝.
𝑟2 = 𝑟𝑎𝑝. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = +𝑟𝑐𝑜𝑛𝑑. + 𝑟𝑐𝑜𝑛𝑡. = 0,6 + 2,3 + 0,1 = 3[Ω]
𝐼2 2
7.2.Alegerea aparatelor electrice de protectie si comutatie din cadrul tablourilor

de distribuție
Dulapul de distribuție principal
Tabela 7.2.1. Întrerupător automat .
Parametrii nominali
Il= 32,7[A] Imax= 32,7 [A] Inom= 63 [A]
[3,produse]
Tabelul 7.2.2. Siguranţa fuzibilă

Tipul: ППНИ 33-50A
Parametrii nominali
Il= 32,7[A] Imax= 32,7 [A] Inom= 50A [A]
[3,produse]
Coala

Tabelul 7.2.3. Întrerupător -separator
Tipul: BР32-100А
Parametrii nominali
Il= 32,7[A] Imax= 32,7 [A] Inom= 100 [A]
iş =2,1 [kA] ilim.dim.= 25 [kA]
Bsc= 0,2 [𝑘𝐴2 ∙s] I2term.  tterm.= 60 [𝑘𝐴2 ∙s]
[10,catalog]
Dulapul ЩPB
Tabela 7.2.4. Întrerupător automat.
Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 30,8[A] Imax= 30,8 [A] Inom= 32 [A]
[3,produse]
Tabela 7.2.5. Întrerupător automat diferențial Gr.,2,4,5. (УЗО)
Tipul: ВД1-63 - 2P-16 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 7,5 [A] Inom= 16 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Tabela 7.2.5. Întrerupător automat diferențial (УЗО) Gr.1,3
Tipul: ВД1-63 - 2P-25 А-30m A

Parametrii nominali
Uins= 220 [V] Unom= 220 [V]
Il= 15,1 [A] Inom= 25 [A] Inom.dif.= 30 [mA]
[3,produse]
Coala

unde: Inom.dif.-curentul nominal–diferențial de rupere
7.3.Alegerea aparatelor electrice de racord în rețea
Denumirea aparatului Tipul Inom [A]

Priză PC-10-3-ГБ 16
Întrerupător unitar BCk-10-1-ГБ 10
Întrerupător dublu BCk-10-2-ГБ 10
[3,produse]
7.4.Alegerea aparatelor pentru măsurarea energiei electrice
Tabela 7.4.1.Contor trifazat de energie activă
Tipul: СЭА3- 5-55А
Parametrii nominali
Uins= 380 [V] Unom= 380 [V]
Il= 5 [A] Inom= 5 [A] Imax.= 55 [A]
[11,catalog]
7.5.ALEGEREA TABLOURILOR DE DISTRIBUȚIE
Denumirea tabloului Tipul Inom [A]

Dulap de distributie ГРЩ-100 100
principal
Dulap de distributie ЩРB-Пм-9 63
secundar
[13,produse]
Coala

9.CALCULUL ECONOMIC
9.1.Determinarea costului echipamentului
Tabel 9.1.Costul echipamentului
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul unei Suma,lei
echipamentului de masură unități ,lei
Transformator TM- Bucati 1 55000 55000

100/10
Intrerupator BCk-10-1- Bucati 18 13 234
unitar ГБ
Intrerupator BCk-10-2- Bucati 10 16 160
dublu ГБ
Contor trifazat СЭА3- 5- Bucati 1 1150 1150
55А
Dulap de ГРЩ-100 Bucati 1 4000 4000
distributie
principal
Dulap de ЩРB-Пм- Bucati 3 107 321
distributie 9
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 5 180 900
automat 2P-16 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВД1-63 - Bucati 3 220 220
automat 4P-25 А-
diferențial 30m A
Întrerupător ВА47-1P- Bucati 3 40 120
automat 32 А
Întrerupător ВА88-3P- Bucati 1 4000 400
automat 250 А
Transformator ТШ-066 Bucati 3 650 1950
de curent
Separator РЛНД-10- Bucati 1 3500 3500
100 У1
Descarcator PBO-3-Y1 Bucati 3 500 1500
Priza PC-10-3- Bucati 45 12 540
ГБ
Total 69875
Coala

9.1.1.Calculul cheltuielilor de transport
Cheltuielile suportate de întreprindere pentru transportul echipamentului din
strainatate se calculeaza în marime de 8 % din marimea investiției :
69875 ∙ 8
𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = = 5590, 𝑙𝑒𝑖
100
9.1.2.Calculul cheltuielilor de montare
Calculam mărimea cheltuielilor de montare (CHmontare ) ,în marime de 10% din costul
echipamentului:
69875 ∙ 10
𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 = = 6987, 𝑙𝑒𝑖
100
9.1.3Determinăm mărimea investiției totale
Determinăm mărimea investiției totale (It. ) –utilizînd următoarea relație:
𝐼𝑡. = 𝐼 + 𝐶𝐻.𝑚𝑜𝑛𝑡𝑎𝑟𝑒 +𝐶𝐻.𝑡𝑟𝑎𝑛𝑠𝑝 = 69875 + 5590 + 6987 = 82452, 𝑙𝑒𝑖
9.2.Calculăm cheltuielile directe

Reprezintă totalitatea cheltuielilor suportate de întreprindere pentru procurarea
materiei prime ,cheltuieli pentru energia electrică utilizata ca forță motrică sau pentru
iluminat ,material auxiliare.
Denumirea Tipul Unitatea Cantitatea Prețul Suma,lei

materialelor de unei
masură unități,
lei
I.Cheltuieli
materiale
,inclusiv:
Coductor AC -70 m 26000 13 338000
Cablu AAШв m 200 250 50000
4x16
Cablu ABBГ m 30 50 1500
3x6
Cablu ВВГ m 85 33 2805
3x4
Cablu BBГ m 1100 13 14300
3x2,5
Cablu BBГ m 400 8 3200
3x1,5
II.Cheltuieli
pentru energie
electric,inclusiv
III.Amortizare 11645
Coala

Total 421450
Pentru a determina amortizarea este nevoie de următoarele date:

- Valoarea mijloacelor fixe utilizate (I)
- Termenul de funcționare prevăzut în pașaportul documentului (Tr.funcțional )
- Formula
𝐼
𝐴=
𝑇𝑟.𝑓𝑢𝑛𝑐ț𝑖𝑜𝑛𝑎𝑙
69875
𝐴= = 11645, 𝑙𝑒𝑖
6
9.3.Calculul cheltuielilor pentru retribuții
Se include cheltuielile pentru pentru salarii de baza ,salarii
suplimentare,primele,respectiv contribuțiile pentru asigurări sociale.
Tabel 9.3.1.Calculul salariului de bază
Nr.de Funcția Nr.de Manopera, Tariful Salariul Salariul
ord. executată persoane ore-om mediu,lei/oră tarifar,lei de
baza,lei
1 Inginer 1 176 50 8800 8800
2 Montor 4 176 30 5280 21120
Total 5 - - - 29920
Tabel 9.3.2.Calculul cheltuielilor pentru retribuția muncii

Nr. Funcția Salariul Salariul Salariul Salariul Salariul CAS
ord executată tarifar, premial, lunar, Suplim., total,lei
lei lei lei lei
(10%) (10%) (37%)
1 Inginer 8800 880 9680 968 10648 3939
2 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
3 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
4 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
5 Montor 5280 528 5808 580,8 6388,8 2363
Coala

Total 36203 13395
9.3.3.Calculul cheltuielilor de regie

Constituie 65% din cheltuielile pentru retribuirea muncii :
65
𝐶ℎ𝑟𝑒𝑔𝑖𝑒 = (36203 + 13395) ∗ = 32238,7 , 𝑙𝑒𝑖
100
Tabel 9.4.Costul total al proiectului
Nr.ord. Denumirea articolului Valoarea în lei
1 Cheltuieli directe 421450
2 Cheltuieli pentru salarii 36203
3 Contributii la asigurările sociale (37%) 13395
4 Cheltuieli de regie (65%) 32238
5 Preț de cost 503286
6 TVA (20%) 100657
7 Total cu TVA 603943
8 Cheltuieli pentru echipament 69875
9 Total 673818
Coala

9.RESURSE REGENERABILE DE ENERGIE :CELULELE
FOTOVOLTAICE
Utilizarea panourilor fotovoltaice in producerea de
energie electrica, capteaza tot mai mult interesul
persoanelor fizice, dar mai ales investitorilor in energii
neconventionale.
Progresului tehnologiei a dus la scaderi semnificative ale
preturilor de productie, piata panourilor fotovoltaice fiind intr-o continua dezvoltare.
PANOUL FOTOVOLTAIC
Panoul fotovoltaic este alcatuit dintr-un numar de 36 pana la 72 de celule

fotovoltaice, conectate in serie si paralel montate pe un suport, legate în serie sau
paralel si care transformă radiaţia solară în energie electrică.
Randamentul panourilor fotovoltaice este cuprins între 8-20%, în funcţie de

gradul de absorbţie a radiaţiei solare.
Eficienţa destul de scazută a panourilor fotovoltaice actuale este în principal

datorată faptului că din spectrul solar vizibil doar o mică parte a radiaţiilor luminoase
sunt transformate în electricitate.
Panourile fotovoltaice generează curent continuu, cu parametri variabili,

inadecvaţi încărcării unor acumulatori. Din acest motiv este nevoie de un convertor
care să transforme energia electrică produsă de panurile fotovoltaice în energie
electrică, avand parametri stabilizati.
Celula solara ca element al panoului solar, are propietatea de a converti energia

solara in energie electrica. Conectarea in serie a celulelor solare, are ca rezultat
cresterea tensiunii direct proportional cu numarul celulelor.
Conectare in paralel a sirurilor de celule, urmareste de fapt cresterea curentului
debitat de ansamblul respectiv. La randul lor panourile solare pot fi montate in serie
Coala

si paralel cu scopul de a obtine o tensiune, respectiv curentul necesar aplicatiei pentru
care a fost proiectat.
Mod de conectare serie si paralel panouri fotovoltaice:
TIPURI DE CELULE FOTOVOLTAICE
In general intalnim trei tipuri de celule fotovoltaice si anume:
celule monocristaline celule policristaline celule amorfe
1. Celule fotovoltaice monocristaline - sunt primele forme de celule

fotovoltaice si sunt create dintr-un singur cristal de siliciu. Randamentul acestor
celule fotovoltaice este de pana la 16%
2. Celule fotovoltaice policristaline - au la baza mai multe cristale de siliciu,

orientate diferit. Randamentul acestor celule este de pana la 13%, dar pretul este mult
mai mic decat in cazul celulelor fotovoltaice monocristaline
3. Celule fotovoltaice amorfe - sunt realizate din materiale sintetice peste care
se aplica un strat de siliciu. Randamentul acestora este de pana la 10%, dar au
avantajul ca se comporta foarte bine la lumina difuza si temperaturi ridicate.
Coala

PARAMETRII CELULELOR FOTOVOLTAICE
Principalii parametrii sunt reprezentanti de:
- Tensiunea nominala - Un - (V)

- Puterea electrica a panoului - Pp (W)
- Puterea maxima a panoului - Pmax (W)
- Tensiunea panoului la putere maxima - Vpm (V)
- Tensiunea maxima a sistemului - Umax (V)
- Tensiunea in gol - Uco (V)
- Curentul descurtcircuit - Isc (A)
- Coeficientul de temperatura - CVoc sau CIsc
Toate aceste marimi electrice pe care le gasim in datele tehnice ale oricarui
panou, se dau pentru anumite conditii, numite si conditii standard (STC) si anume:
iradiatia solara 1000 W/m2 si temperatura de 250 C, masa de aer 1.5
ALEGEREA PANOURILOR FOTOVOLTAICE
Panourile fotovoltaice se aleg dupa urmatoarele criterii:
- Necesarul de energie (E) pentru locatia proiectului - KWh/an

- Iradiatia medie anuala (H) pentru locatia proiectului - KWm2/an
- Tipul panoului fotovoltaic. Aici se are in vedere cateva criterii economice: bugetul
alocat proiectului, perioada de amortizare, etc.
Coala

SCHEMA DE PRINCIPIU A UNEI INSTALATII FOTOVOLTAICE
Elementele constructive ale unei instalatii fotovoltaice:
- Panourile fotovoltaice - alcatuiesc generatorul fotovoltaic

- Invertorul
- Bateria de acumulatoare
- Regulatorul de sarcina
- Dispozitivele de protectie
- Tabloul electric
- Cabluri electrice
Coala

10.SĂNĂTATEA ȘI SECURITATEA ÎN MUNCĂ
Accidente datorate curentului electric
Dacă între două puncte ale corpului omenesc se aplică o diferenţă de potenţial, prin
corp trece un curent electric. Această trecere este însoţită de fenomene ale căror
efecte se manifestă prin şocuri electrice, electrocutări şi arsuri.
Electrocutările
Electrocutările reprezintă acţiunea curentului electric asupra sistemului nervos şi
muscular şi pot avea următoarele efecte:
• contracţia muşchilor;
• oprirea respiraţiei ;
• fibrilaţia inimii ;
• pierderea temporară a auzului şi vocii ;
• pierderea cunoştinţei ;
Electrocutările se produc prin:
 atingeri directe, adică atingerea elementelor conductoare ale unei instalaţii
electrice aflate sub tensiune.
 atingeri indirecte, reprezintă atingerea unui element conductor care in mod
normal nu este sub tensiune dar care in mod accidental poate fi pus sub
tensiune.
Tensiunea la care este supus omul în cazul atingerii indirecte se numeşte tensiune de
atingere Ua.
Tensiunea de pas, Upas, este tensiunea la care este supus omul la atingerea a două
puncte de pe sol sau pardoseală (considerate la 0,8m) aflate la potenţiale diferite.
Tensiunea de pas poate să apară în apropierea unor prize de pământ de exploatare sau
de protecţie, prin care trece curentul de exploatare, sau în apropierea unui conductor
aflat sub tensiune şi căzut la pământ.
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere directă un rol important îl au
normele de protecţia muncii, pe baza cărora omul este instruit:
 să nu atingă echipamentele aflate sub tensiune
Coala

 să folosească echipamentul de lucru şi de protecţie
 să organizeze punctul de lucru astfel încât să nu existe pericolul de
electrocutare
Pentru prevenirea accidentelor electrice prin atingere indirectă, se folosesc

diferite instalaţii de protecţie care să acţioneze imediat în caz de defect, limitând
tensiunile de atingere la valori reduse admise de norme şi să deconecteze în timp
echipamentul afectat.
Factorii care determină gravitatea electrocutărilor:
 valoarea curentului prin corpul omenesc;
 calea de închidere a curentului;
 durata acţiunii curentului;
 starea fizică a omului;
 frecvenţa curentului;
 atenţia omului în timpul atingerii.
Un alt factor deosebit de important care determină gravitatea electrocutărilor este
rezistenţa electrică a corpului omenesc în momentul atingerii. Valoarea şi caracterul
rezistenţei electrice a corpului omenesc depind de: ţesutul muscular, aparatul
circulator, organele interne, de sistemul nervos cât şi de procesele biofizice şi
biochimice foarte complicate care au loc în corpul omenesc.
Factorii de care depinde rezistenţa corpului omenesc sunt:
 tensiunea la care este supus corpul
 locul de pe corp cu care omul a atins elementul sub tensiune
 suprafaţa de contact
 umiditatea mediului
 temperatura mediului înconjurător
 durata de acţiune a curentului
Coala

Măsuri de prevenire şi stingere a incendiilor
În timpul exploatării maşinilor electrice, pe lângă pericolul electrocutării

curentul electric poate provoca incendii, datorită încălzirii aparatajului electric în
timpul funcţionării, în timpul scurtcircuitului sau suprasarcinilor. Arsurile electrice
produse prin deranjamentele părţii electrice pot provoca arsuri personalului sau pot
determina aprinderea prafului aglomerat sau a amestecului gazelor din atmosfera
încăperii.
Pentru prevenirea pericolului de aprindere din cauza scânteilor şi a
supraîncălzirii, trebuie luate următoarele măsuri:
- La regimul de funcţionare în plină sarcină, părţile motorului electric nu
trebuie să se încălzească până la o temperatură periculoasă (lagărele nu trebuie să
depăşească temperatura de 80ºC).
- Părţile din clădiri şi părţile din utilaje care sunt expuse acţiunii arcului
electric trebuie să fie neinflamabile.
- Siguranţele, întrerupătoarele şi alte aparate asemănătoare, care în timpul
exploatării pot provoca întreruperea curentului electric, trebuie acoperite cu carcase.
- Părţile reostatelor şi ale celorlalte aparate care se încălzesc în timpul
funcţionării trebuie montate pe socluri izolate termic.
- Utilajul care lucrează în medii de praf sau gaze trebuie să fie acţionat cu
motoare electrice antiexplozive, iar instalaţiile şi aparatajul să fie în execuţie
antiexplozivă.
- Pentru a se putea interveni cu eficacitate în caz de incendiu, se recomandă ca
lângă maşinile-unelte (sau în secţii) să fie amplasate extinctoare cu CO2. Folosirea
apei este interzisă la stingerea incendiilor în instalaţiile electrice, deoarece prezintă
pericol de electrocutare şi determină şi extinderea defecţiunii.
Coala

Cerințe generale de protecția muncii pentru electromontori
1. În calitate de electromontor la repararea şi întreţinerea utilajului electric se admit

muncitori calificaţi în acest domeniu, avînd vîrsta de peste 18 ani, care au trecut
controlul medical, au însuşit instructajul întroductiv general şi la locul de muncă
în domeniul protecţiei muncii, precum şi instrucţiunile de prevenire şi combatere
a incendiilor şi la acordarea primului ajutor medical.
2. Verificarea cunoaşterii normelor, regulilor şi instrucţiunilor de protecţie a muncii
şi de exploatare a instalaţiilor electrice, de către electromontori se efectuază o dată
în 12 luni, cu confirmarea grupei la securitatea electrică (de la I la V).
Electromontorii care au dat dovadă de cunoştinţe nesatisfăcătoare vor fi
reexaminaţi în termen de cel mult 30 zile. Pînă la reexaminarea următoare ei nu
nu sînt admişi la executarea funcţiilor sale.
3. La locul său de muncă se vor îndeplini cu stricteţe şi corectitudine instrucţiunile şi
regulile de protecţie a muncii, cerinţele securităţii tehnice şi a normelor igienico-
sanitare.
4. La locurile de muncă şi pe teritoriul întreprinderii se interzice fumatul,
întrebuinţarea băuturilor alcoolice şi a drogurilor.
5. Se va executa numai acel lucru care corespunde profesiunii date, precum şi
indicaţiile şefului secţiei de producţie (maistrului-şef, maistrului de schimb,
şefului de brigadă) şi inginerului la reparaţia utilajului.
6. Electromontorul la repararea şi întreţinerea utilajului electric este obligat:
1) să studieze, să însuşească practic şi să respecte cerinţele de securitate a muncii,
de igienă a muncii şi de securitate antiincendiară, prevăzute de actele
normative respective de protecţie a muncii;
Coala

2) să execute corect instrucţiunile de exploatare inofensivă a utilajului electric şi a
dispozitivelor utilizate în procesul lucrului;
3) să respecte şi să îndeplinească regulile de disciplină a muncii şi de comportare
pe teritoriul înreprinderii;
4) să se prezinte la serviciu în deplină capacitate de muncă, încît să nu expună
pericolului persoana proprie şi pe cei din jur;
5) să muncească în echipament de muncă şi să utilizeze mijloace de protecţie
individuală şi colectivă, prevăzute de procesul de muncă, de regulile şi
instrucţiunile de protecţie a muncii;
6) să înştiinţeze la timp reprzentanţii adminisrtraţiei despre toate cazurile de
încălcare a actelor normative de protecţie a muncii, care periclitează viaţa sau
sănătatea angajaţilor, precum şi despre avariile şi accidentele care s-au produs.
7. La acest loc de muncă pot acţiona următorii factori periculoşi şi nocivi:
1) acţiunea curentului electric;
2) căderi de la înălţime;
3) mecanisme de acţionare;
4) unelte manuale nereglamentate.
8. Conform normelor stabilite, electromontorului la repararea şi întreţinerea
utilajului electric, i se livrează:
1) costum din bumbac;
2) bocanci din piele;
3) mănuşi dielectrice (de serviciu);
4) ochelari de protecţie (de serviciu).
9. Electricianului i se interzice:
1) a utiliza în procesul muncii scule şi dispozitive auxiliare defectate sau
nereglamentate;
2) a utiliza în procesul muncii mijloace de protejare defectate sau cu termenul de
verificare expirat;
3) a folosi la locurile de muncă surse de foc deschis;
Coala

4) a exexuta careva lucrări în scopuri personale;
5) a lăsa deschise sau neîncuiate uşile panourilor electrice;
6) a lăsa deschise firele electrice, aflate sub tensiune.
10. Pentru încălcarea actelor normative şi legislative de protecţie a muncii, angajaţii
poartă răspundere disciplinară, materială, penală în modul stabilit de lege.
Primul ajutor in caz de electrocutare
In cazul in care electrocutatul este in contact cu parțile aflate sub tensiune, se vor lua
următoarele masuri:
-în primul rand trebuie efectuată scoaterea electocutatului de sub tensiune;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune nu trebuie sa se expună

pericolului, ținand seama si de faptul ca umiditatea face ca pericolul de electrocutare
sa fie si mai mare;
-persoana care scoate electrocutatul de sub tensiune trebuie sa întrerupă

imediat tensiunea,daca aparatul de întrupere sau dispozitivul de acționare este in
apropiere;
-daca nu există nici una din posibilitățile de mai sus, atunci persoana care
scoate electrocutatul de sub tensiune se izoleaza față de părțile aflate sub tensiune
( folosind manuși electroizolante, prăjini electroizolante, platformă sau covor
electroizolant) și îndepartează de electrocutat conductoarele aflate sub tensiune,
avand griă de nu a ajunge în contact direct sau prin intermediul altor elemente cu
părțile aflate sub tensiune.
- se execută respirație artificială atata timp cît este necesar;
- se anunță cel mai apropiat punct sanitar;
Coala

11.CONCLUZII
În acest proiect am proiectat rețeua de alimentare cu energie electrică a unei
vile de lux cu doua etaje .În calitate de date inițiale am avut tensiunea de alimentare ,
suprafața incaperilor ,inclusiv distanța de la sursa de alimentare pînă la PT.Am
calculat instalația de iluminat prin metoda coeficientului de utilizare.Astfel am ales
tipurile de corpuri de iluminat de modele ЛСП,ЛПО ,HL și sursele de lumină ,și
respectiv am determinat puterea instalată de iluminat totală a casei .Am determinat
puterea instalată pentru consumatorii de forță: frigidere,ventilatoare,cuptoare cu
microunde.
Alimentarea vilei se va face în felul următor :din cadrul PT printr-un cablul de
tip AAШв 4x16 se va alimenta dulapul general ГРЩ-100 a casei instalat la etajul 1,
iar prin cablu ABBГ 3x6 si respectiv 3x4 se alimenteaza dulapurile de distribuție
ЩРВ .
.Proiectul dat a fost efectuat în conformitate cu cerințele NAIE ,și va avea un grad de
siguranță înalt.
Coala

BIBLIOGRAFIE
1. Г.M.K.Спрвочная книга для проектирования электрического
освещенияю.Ленинград, 1976.
2. D. Comşa, S. Darie. Proiectarea instalaţiilor electrice industriale. Cimişlia
“TipCim”, 1994.
3. www.Iek.md
4. Кабышев А.В., Обухов С.Г. Расчет и проектирование систем
электроснабжения. Томск.2005.
5. В.А. Боровиков, В.С. Косарев. Электрические сети энергетических
систем. Энергия. Ленинград, 1977.
6. V.Gavril ,L.Ionescu.Instalatii electrice.Bucuresti “M.A.S.T”,2007.
7. Л.Д. Рожкова, В.С. Козулин. Электроснабжение станций и подстанций.
Москва. Энергоатомиздат, 1987.
8. Б.Н. Неклепаев, И.П. Крючков. Электическая часть станций и
подстанций. Москва. Энергоатомиздат, 1989.
9. www.zapadpribor.com
10.www.elprom-st.ru
11.www.signalrp.ru
12.sagemcom.ru
13.www.esnab.su
Coala

Coala


Lesnic Calcule

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lesnic Calcule

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

a. După rolul funcţional, instalaţiile electrice pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

c. În raport cu locul de amplasare, se deosebesc următoarele categorii de

d. După nivelul tensiunii, instalaţiile se clasifică în:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

f. Din punct de vedere al modului de protecţie, instalaţiile pot fi:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Vila este situată în sectorul Botanica al orașului Chișinău pe strada Miorița

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

 Metoda factorului de utilizare.Fluxul necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚] unei instalații de

𝐸𝑚 este iluminarea medie ce trebuie realizată pe planul util, [𝑙𝑥];

𝑆𝑑 - aria planului util, [𝑚2 ];

Pentru o încapere a cărui destinație și geometrie se cunosc , 𝐸𝑚 , ∆ ș𝑖 𝑆𝑑 se

-coeficientul de reflexie 𝜌𝑝 și 𝜌𝑡 ,care depind de zugraveala pareților și a

-geometria încăperii care este apreciata prin indicele local 𝑖 .Acesta se

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

L- este lungimea încăperii, 𝑚 ;

h- distanța de la planul corpului de iluminat pînă la planul util, 𝑚.

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

- calculul suprafaței încăperii

𝑆𝑑 = 𝐿 ∗ 𝑙 = 8,8 ∙ 3,4 = 29,92[𝑚2 ]

- Inaltimea de atarnare hs pentru corpuri de iluminat fluorescente:hs=0.15[m];

- Calculul înălţimii de la aparatul de iluminat la planul util la care este necesară

ℎ = 𝐻 − ℎ𝑢 − ℎ𝑠 = 2,5 − 0 − 0,15 = 2,35[𝑚]

H- înălțimea totală a încăperii, 𝑚 ;

ℎ𝑠- este înălţimea de suspendare a aparatului de iluminat de tavan, 𝑚;

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

- Calculul fluxului necesar 𝛷𝑛𝑒𝑐 [𝑙𝑚]

- numarul de corpuri de iluminat alese 𝑁=3

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabelul 3.2 Rezultatele calculului fotometric al instalației de iluminat

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Nr.și 𝑝𝑖𝑙 Nr. Nr. Nr.

𝑝𝑖𝑙.𝑡𝑜𝑡 = 3726 [𝑤]

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua trfazata =0,9

𝑘𝑐 -coeficientul de cerere pentru rețeaua monofazata =0,5

𝑐𝑜𝑠𝜑 -factorul de putere =0,9 [ 4. p.22,tab.1.10.]

Pentru rețeua monofazată

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Tabel 4.1.Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 1

Tabel 4.2. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 2

Tabel 4.3. Puterea instalată pentru dulapul ЩРВ 3

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Elaborarea schemei staţiei şi alegerea transformatorului

Fig.3 - Schema principială (redusă) a staţiei

Transformatoarele din postul de transformare se aleg după următoarea expresie:

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Curentul transformatorului la tensiune de 0,4 kV:

5.1 Dimensionarea cablului de alimentare 10 kv

LEA-10kV:Alimentarea se va realiza printr-o linie

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Pe schema de calcul se indică parametri nominali a tuturor elementelor schemei.

Snom = 100 kVA

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Mod Coala Nr. Doc. Semnăt. Data

Xrez1 = X1 + X2 = 0,17 + 1,9 = 2,07

Rezultatele calculului curenţilor de sc