Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Regimuri I Norme de Irigare A Culturilo PDF
Regimuri I Norme de Irigare A Culturilo PDF
IRIGARE A CULTURILOR CU
VALOARE ADĂUGATĂ
(culturi legumicole, horticole și viței de vie)
I. NORMELE DE IRIGARE LA PRINCIPALELE CULTURI AGRICOLE
1
Tabelul 1
Exemplul unei probe de apă la irigare cu prezentarea indiciilor de calitate chimică
Nr Parametrii Valori critice Exemplu valori a unei Specificaţii
(LCA) probe de apă
1 SAR >3 9,6 necalitativ
2 Ka <6 3,83 necalitativ
3 Mg/Ca > 1,27 1,29 necalitativ
4 Mineralizarea, g/l >1 0,95 calitativ
5 Mg/Ca+Mg, % > 50 56,25 necalitativ
6 Na/Ca+Mg, % > 70 381,25 necalitativ
7 Na/Ca+Mg+Na, % > 50 79,2 necalitativ
8 Na/Ca >1 8,71 necalitativ
La baza analizelor calităţii apei le irigare sunt utilizate metodele de analiză chimică specificate în
conformitate cu GOST 26449.1-85, care este executat de laboratoarele acreditate şi certificate.
2
Centru investigaţii ecologice al SNA MD CAECP LÎ ape uzate şi terestre, sol
Agenţiei Ecologice Cahul 01 135
MD 3901, or. Cahul, Acr. iniţ. 01.10.2001
şos. Griviţei, 26 16.10.2009-16.10.2013
Zagorscaia Natalia Competenţă tehnică
tel.: (299) 41831, 22950 fax: 4-18-31 şi independenţă
e-mail: labinc@mail.ru SM SR EN ISO/CEI 17025:2006
LÎ ,,Geolab” din cadrul Institutului SNA MD CAECP LÎ apă potabilă şi minerală, produse
de Geologie şi Seismologie al 02 213 alimentare şi materie primă, sol,
Academiei de Ştiinţe a Moldovei Acr. iniţ. 28.11.2008 roci
MD 2028, mun. Chişinău 28.11.2008 – 28.11.2011
str. Academiei, 3 Competenţă tehnică şi
Bogdevici Oleg independenţă
tel:73-96-36, 73-90-27 SM SR EN ISO/CEI
fax:73-97-29 17025:2006
e-mail: bogdevicholeg@yahoo.com
Tabelul 2
Exemplul unei probe de apă la irigare cu prezentarea rezultatelor şi metodelor de analiză
Nr. Indicii determinaţi Conţinutul elementelor chimice Document normativ
mg/l me/l GOST 26449.1-85
1 pH = 8,3 - - Paragraf 4, p.8
2 Ca2+ 28,06 1,4 Paragraf 11, p.25
3 Ma2+ 21,89 1,8 Paragraf 4, p.28
4 Na+ 280,8 12,2 Paragraf 4, p.46
5 Cl- 207,4 5,85 Paragraf 4, p.19
6 SO4- 93,6 1,95 Paragraf 4, p.29
7 HCO3- 170,8 2,8 Paragraf 4, p.13
8 CO3- 144,0 4,8 Paragraf 4, p.13
9 Reziduul fix 859,15 - Paragraf 4, p.3
10 Duritatea - 3,2 Paragraf 4, p.23
11 Suma ionilor 946,55 - -
Utilizatorii de apă pentru irigare vor efectua evaluarea calităţii apei în fiecare an (testarea chimică
şi microbiologică). Probele prelevate vor fi analizate în cadrul laboratoarelor autorizate şi
certificate, verificându-se: contaminarea cu pesticide, fertilizanţi, săruri, metale grele, excremente
ale animalelor, pH. Numai în cazul când rezultatele încercărilor sursei de apă va corespunde tuturor
cerinţelor admise, apa pentru de irigare se va utiliza în circuit. Calitatea apei se va monitoriza
permanent, iar rezultatele încercărilor (microbiologice şi chimice) pentru fiecare an vor fi
înregistrate şi documentate.
Optimizarea aprovizionării cu apă a plantelor pe parcursul întregii perioade de vegetaţie este
posibilă doar prin compensarea oportună a deficitului de apă din stratul activ de sol.
Metoda de udare reprezintă modul de administrare a apei, care necesită distribuirea uniformă a
unui volum de apă de irigaţie într-o perioadă de timp în sol, în zona radiculară şi în fazele
respective de creştere şi dezvoltare a plantelor cultivate. La momentul de faţă cele mai
performante, cu utilizarea raţională a apă de irigaţie, precum şi cu un consum moderat de
energie, sunt metodele de irigare prin aspersiune şi picurare. Respectiv la aceste metode ne vom
3
referi în continuare la descrierea tehnicilor şi echipamentelor utilizate în condiţiile agriculturii
Republicii Moldova.
Norma de irigare –cantitate de apă distribuită pe suprafaţa unui hectar de teren agricol în timpul
unei irigări, se exprimă în m3/ha sau mm. Normele de irigare pentru culturile agricole depinde de
specia plantei şi tehnologia cultivării aplicată, regimul hidrologic natural al anului. Textura
solului, etc. Regimul de administrarea a apei la irigare va consta în relevarea apei în fazele
optime şi critice a creştere şi dezvoltare a plantelor de cultură.
Cantitatea de apă ce se administrează la fiecare irigare, reprezintă norma de irigare. O normă de
irigat se administrează în dependenţă de tehnica de udare şi poate fi realizată în decurs de 2-10
zile.
Se deosebesc următoarele termene de aplicare a irigaţiei:
Irigaţia de aprovizionare se aplică toamna, pentru culturile ce se însămânţează în această
perioadă, în pepiniere şi plantaţiile de producere pomicole de asemenea în zonele unde în
perioada de vegetaţie a anului sa format un deficit considerabil de apă în sol. Udarea de
aprovizionare se aplică la culturile ce se însămânţează primăvara în zonele în care precipitaţiile
de iarnă sunt insuficiente. Udările de aprovizionare se efectuează cu 5-20 zile înainte de semănat
sau plantatul materialului săditor, iar norma de irigare depinde de specia preconizată spre cultive
şi variază între 400-1200 m3/ha. În cazul utilizării irigaţiei prin picurare şi instalarea ei odată cu
plantarea răsadului, pomilor, butaşilor sau viţelor altoite, udarea de aprovizionare se va efectua
cu un volum mai redus, reieşind din rezerva de apă în sol.
Toate plantele legumicole imediat după
răsărire sau plantare au nevoie de apă şi în
acest scop se vor aplica irigaţii pentru
asigurarea înrădăcinării răsadului la
culturile legumicole (cu norme mici de 200-
250 m3/ha) şi/sau a materialului săditor la
plantaţiile horti-viticole. La plantarea
materialului săditor această irigaţie poate fi
exclusă (în cazul aplicării irigaţiilor de
aprovizionare) sau aplicată prin umectarea
bine a stratului de sol din gropile pentru
plantare cu administrarea locală a apei.
Irigarea în perioada de vegetaţie are ca scop
asigurarea nivelului optim de umiditate pe
parcursul vegetaţie în sol, la zona de
amplasare a sistemei radiculare a plantelor de
cultură (culturi legumicole 0-30 cm, horticole
şi viţa de vie 0-70 cm). La estimarea
cerinţelor în umiditate a culturilor horticole
în perioada de vegetaţie se va lua numaidecât
în consideraţie raportul dintre umiditatea
solului şi umiditatea relativă a aerului.
Cerinţele plantelor horticole faţă de umiditatea solului în perioada de vegetaţie diferă foarte mult
de fa o specie la alta şi pot fi grupate în felul următor:
4
- cu cerinţe foarte mari — varza, căpşunul, zmeurul şi coacăzul;
- cu cerinţe mari — castravetele, dovleacul, morcovul, mărul, părul, prunul;
- cu cerinţe moderate — tomatele, ardeiul, vinetele, ceapa, ridichea, mazărea, salata,
cireşul, vişinul, viţa de vie;
- cu cerinţe reduse — sfecla roşie, fasolea, prazul, piersicul şi caisul.
Faţă de umiditatea relativă a aerului, în perioada de vegetaţie, plantele horticole au următoarele
cerinţe:
- ridicată (85—95%) —castravetele, ţelina şi căpşunul;
- moderată (70—85%) — varza, sfecla, morcovul, cartoful, mărul, părul, cireşul, vişinul,
zmeurul, coacăzul şi viţa de vie;
- mai scăzută (55—70%) — tomatele, ardeiul, vinetele, fasolea de grădină, piersicul, caisul;
- coborâtă (45—55%) — harbuzul, zemosul, dovleacul.
Irigarea cu scop special – se va efectua pentru combaterea brumelor şi a îngheţurilor tardive de
primăvară şi timpurii de toamnă, pentru încorporarea îngrăşămintelor simulant cu irigarea sau
răcorirea plantelor.
Vom menţiona la fel că cerinţele diferitelor specii faţă de umiditatea solului şi umiditatea relativă
a aerului va fi raportată la capacitatea de absorbţie a apei de către sistemul radicular al plantei.
Majorarea capacităţii de absorbţie a sistemului radicular al plantei va fi asigurat din start, din
primele faze de vegetaţie, prin aplicarea udărilor de aprovizionare înainte de semănat şi plantat şi
menţinerea plafonului optimal de apă în sol prin irigări de vegetaţie a umidităţii optime a
stratului de sol în zona radiculară.
5
II. IRIGAREA CULTURILOR LEGUMICOLE
Legumele sunt culturile anuale cele mai profitabile, care necesită a fi crescute în condiţii de
irigare. Culturile legumicole tomatele, ardeiul, vinetele, morcovul, sfecla roşie, varza, castraveţii,
ceapa, cartofii sunt crescute în cultura plantaţiilor de câmp începând cu primăvară devreme până
toamna târzie. Aproape 50% din totalul de apă necesară trebuie să fie aprovizionată prin sistemul
de irigare. Normele de udare şi norma de irigare variază în dependenţă de regimul hidrologic şi
tehnica de udare conform tabelului de mai jos.
Tabelul 3
Regimurile de irigare prin aplicarea irigaţiei prin aspersiune la principalele culturi agricole
pe parcursul vegetaţiei în Republica Moldova
(după P. Patron 2002, V. Balan 2001, I. Caraman 2003, N. Perstniov 2000)
Specia Faza de creştere şi dezvoltare Stratul Umiditatea
activ de solului
sol (cm) înainte de
udare, %
Tomate timpurii până la fructificare 50 75
în perioada de fructificare 70 80
Tomate cu perioada de coacere medie toată perioada de vegetaţie 50 70
Tomate semănate direct în câmp până la fructificare 30 70
în perioada de fructificare 50 70
Ardei până la fructificare 30 70
în perioada de fructificare 50 80
Vinete până la fructificare 30 70
Castraveţi toată perioada de vegetaţie 50 80
Varză tardivă până la formarea coceanului 50 80
în perioada formării coceanului 50 70
Ceapă pentru bulbi până la formarea bulbului 30 80
în perioada formării bulbului 50 80
Usturoi toată perioada de vegetaţie 40 80
Morcov semănat vara toată perioada de vegetaţie 50 80
Sfeclă roşie toată perioada de vegetaţie 50 70
Cartofi până la formarea tuberculilor 50 80
în perioada formării tuberculilor 50 75
Porumb zaharat înspicarea, polenizare, formarea boabelor 50 65
Sămânţoase: mărul şi părul 1. după legarea fructelor; 70 70-80
2. creşterea intensă a lăstarilor;
3. diferenţierea mugurilor de rod; 4. 2-3 săptămâni
înainte de recoltare
Sâmburoase: prunul, caisul şi piersicul 1. faza de întărirea a endocarpului; 2. înainte de 70 60-70
coacerea fructelor.
Căpşunul 1. înaintea înfloririi, 30 75-85
Zmeurul şi coacăzul 2. formarea şi creşterea fructului; 40-50 70-80
3. la începutul coacerii fructelor; 4. după cules
Viţa de vie soiuri tehnice şi de masă 1. creşterea intensă a lăstarilor şi frunzelor; 70 70-80
2. legarea florilor;
3. începutul maturării - maturarea bobiţelor.
6
Tomatele se dezvoltă în condiţii când plafonul minimal de umiditate a solului este mai joasă de
70-80% din capacitatea de câmp pentru apă a solului. Tomatele semănate în câmp sunt mai puţin
pretenţioase faţă de umiditatea solului spre deosebire de cele plantate prin răsad. Se vor aplica pe
vegetaţie 7-8 udări cu normele de 300-400 m3/ha la irigare. La irigarea prin picurare normele de
irigare sunt de 22-55 m3/ha, concomitent se poate administra şi îngrăşămintele.
7
Castravetele este o plantă iubitoare de căldură şi umezeală. Umiditatea optimă a solului pentru
creşterea şi fructificarea plantelor este de 80-85% din capacitatea maximă pentru apă a câmpului,
la umiditatea relativă a aerului de 90%.
La utilizarea instalaţiilor de irigare prin aspersiune în perioada de vegetaţie se execută până la
înflorire. Se aplică irigări în cazul când umiditatea solului în stratul de 0-30 cm, scade mai jos de
70% din capacitatea de câmp pentru apă în sol, iar în fazele de înflorire şi fructificare umiditatea
solului în stratul de 0-50 cm nu trebuie să scadă mai jos de 80%.
La cultivarea verzei se va asigura umiditatea solului de 75-80% din capacitatea de câmp pentru apă în
sol, iar numărul de udări va varia în dependenţă de perioada de vegetaţie şi recolta planificată.
Tabelul 4
Normele recomandate de apă la irigarea prin picurare la principalele culturi legumicole pe
parcursul vegetaţiei în Republica Moldova
Cultura Norma de Zile de vegetaţie Cultura Norma de Zile de
irigare m3/ha irigare m3/ha vegetaţie
8
III. IRIGAREA PLANTAŢIILOR POMICOLE ŞI A VIŢEI DE VIE
Pomii fructiferi şi viţa de vie au nevoie de o cantitate de apă mai mare decât alte culturile
agricole, însă datorită dezvoltării sistemului radicular preponderent în stratul de sol pe
profunzimea acesteia sunt mai rezistenţi la perioadele secetoase. La aplicarea irigaţiei la pomii
fructiferi şi viţa de vie pot fi obţinute adaosuri în producţie de 20-40% cu sporirea considerabilă
a calităţii fructelor şi strugurilor. Regimul raţional de irigare se determină în funcţie de condiţiile
hidro-termice ale anului, specie, soi, portaltoi şi recolta scontată.
La sămânţoase (măr şi păr) udările se fac atunci când rezerva de apă în stratul activ de sol se află
la nivelul minim de umiditate de 70-80%, iar la sâmburoase (prun, cais şi piersic) 60-70% din
capacitatea de câmp. Din fenofazele în care pomii necesită irigare pot fi recomandate:
- pentru speciile sămânţoase: după legarea fructelor; creşterea intensă a lăstarilor;
diferenţierea mugurilor de rod şi cu 2-3 săptămâni înainte de recoltare;
- pentru speciile sâmburoase: faza de întărirea a endocarpului şi înainte de coacerea
fructelor. La piersic se va interzice irigarea în timpul înfloritului şi legării fructelor. La fel
nu se recomandă irigarea în termeni mai târziu de 20 zile până la coacerea fructelor.
Normele udării se stabilesc după: însuşirile hidro-fizice ale solului; adâncimea de răspândire a
rădăcinilor de bază a pomilor; metoda şi tehnica folosită la irigare. Se recomandă aplicarea
udărilor în funcţie de tipul de sol şi indicii hidro-fizici ai acestuia.
Pentru solurile cu textură mijlocie şi grea după compoziţia mecanică poate fi recomandată de
preferinţă aplicarea sistemelor de irigaţie prin picurare cu asigurarea unui volum optimal al unei
udări pentru un pom de 30-50 l (la debitul unei picurători de 6-8 l/oră), iar durata dintre două
irigări va fi de 1-6 zile la măr şi 3-8 zile la prun, cais şi piersic. Dacă solul între rânduri în
plantaţiile pomicole este înierbat normele udării se măresc cu 25-40%.
În ciclul anual de irigare a plantaţiilor de măr, prun, cais şi piersic se vor include şi 2 udări de
aprovizionare. Aceste udări sunt obligatorii în toamnele şi primăverile secetoase. Norma de
udare se determină pentru stratul de sol 100-120 cm, prin calcularea rezervei între umiditatea
minimă a stratului udat şi rezerva apei în acest strat până la udare, ţinând cont de specie, soi, sol,
condiţii meteorologice şi recolta planificată.
Cerinţele viţei de vie faţă de umiditate
variază în funcţie de specie, soi, perioada
din ciclul anual şi de faza de vegetaţie. În
dependenţă de fazele de vegetaţie
deosebim necesităţi în umiditate: minime
la fazele de începutul înfloririi şi
maturităţii depline a boabelor, medii în
perioada de formare şi împlere a bobiţelor
şi maxime în fazele de dezmugurire şi
umplerii bobiţelor.
Pentru viţa de vie sunt favorabile
precipitaţiile moderate, care asigură
acumularea apei şi a stratului profund de
sol, din aceste considerente pretabile din
9
metodele de irigare vor fi cele prin aspersiune pe trenuri plane şi cu o mică înclinaţie, iar pe
terenuri cu înclinare medie şi înaltă cea prin picurare. Cel mai favorabil regim de creştere şi
dezvoltare la viţa de vie este asigurat când umiditate solului constituie 70-80% din capacitatea de
câmp pentru apă a solului, iar umiditatea aerului variază între valorile medii de 40-80%.
Consumul mediu de apă a viţei de vie în condiţii de irigare variază semnificativ, fiind determinat
foarte mult de condiţiile climaterice (regimul hidrologic şi temperatura aerului), fazele de
vegetaţie şi productivitatea plantaţiei. Irigările (o irigaţie de aprovizionare şi 3 irigaţii pe
parcursul vegetaţiei) se vor face ţinând cont de repartizarea necesităţii faţă de apă în raport cu
faza de dezvoltare – creştere a viţelor. Se deosebesc următoarele irigări:
1. de aprovizionare care se realizează toamna sau primăvară, înainte de dezmugurire;
2. în perioadele critice de dezvoltare: (i) creşterea intensă a lăstarilor şi aparatului foliar;
(ii) legarea florilor şi formarea bobiţelor; începutul maturării şi până la maturarea
deplină a bobiţelor.
La utilizarea irigaţiei prin picurare normele de irigare vor fi mai mici asigurându-se un debit de
5-12 l/oră pentru o plată. Perioada şi norma de udare se va determina în baza analizei umidităţii
solului şi suma precipitaţiilor.
10