Editorial: Johann NUNWEILER – expert achiziţii publice

Eficienţa noului cadru legislativ în materia achiziţiilor publice – pro şi contra

Eficienţa noului cadru legislativ în materia achiziţiilor
publice – pro şi contra Ec. Johann Nunweiler - expert achiziţii publice

P ornind de la premisa că sectorul achiziţiilor publice este un domeniu aflat în permanentă restructurare, se poate aprecia că anul
2016 reprezintă un an al reformelor legislative în materia achiziţiilor publice la nivel naţional. Urmare a adoptării la începutul
anului 2014 a noului pachet legislativ de modificare a Directivelor europene în domeniul achiziţiilor publice, Statele Membre,
inclusiv România, au avut la dispoziţie o perioadă de 24 de luni de la intrarea în vigoare a noilor reglementări pentru implementarea
acestora în legislaţia naţională. În acest context legislativ european, promovarea noului pachet legislativ reprezintă un moment deosebit
de important în definirea reformei legislative naţionale, al cărei scop declarat este acela de a crea cadrul pentru a obţine eficienţă,
eficacitate, economie, în condiţii de integritate şi responsabilitate.
În mod evident, principalii actori în domeniu (autorităţile contractante şi operatorii economici) aşteptau ca anul 2016 să reprezinte un
moment de reviriment al domeniului achiziţiilor publice la nivel naţional. După o perioadă de câteva luni de aplicare a noului cadru
legislativ, se poate constata că la nivel practic, noile abordări legislative nu numai că nu au simplificat regulile şi nici nu au asigurat coerenţa
mult aşteptată în activitatea autorităţilor contractante, ci au reuşit, în anumite cazuri, să creeze adevărate obstacole în activitatea curentă a
acestora, sporind birocraţia, instituind reguli şi termene care, pe alocuri, definesc un regim al achiziţiilor publice mult mai complex şi mai
greoi. În plus, ar trebui amintit că deşi în etapa consultărilor/dezbaterilor publice cu privire la noul pachet legislativ, A.N.A.P. în calitate
de legiuitor, afirmă că după adoptarea celor patru acte normative (legislaţia primară), va urma adoptarea legislaţiei secundare, precum şi
promovarea unei legislaţii terţiare (ghiduri, instrucţiuni etc) până în prezent, această “promisiune” a legiuitorului a rămas neonorată. Se
poate constata că nu au fost emise decât câteva ghiduri şi notificări (- Ghidul privind Strategia de contractare versiunea I, iulie 2016,
Ghidul de utilizare al DUAE pentru autorităţi contractante, Ghidul de utilizare al DUAE pentru operatori economici, Notificarea cu
privire la modalitatea de transmitere a solicitărilor de clarificări prin intermediul SEAP, Notificare privind utilizarea DUAE în
procedurile de atribuire a contractelor de achiziţie publică/sectoriale, Notificarea nr. 240 referitoare la Ghidul de utilizare al DUAE
(operatori economici), Notificarea nr.237 referitoare la Ghidul de utilizare al DUAE (autorităţi contractante)) total insuficiente însă,
raportat la ansamblul noilor concepte introduse de pachetul legislativ.
Aşa cum se va detalia în cele ce urmează, intrarea în vigoare a noilor prevederi legislative în materia achiziţiilor publice nu a avut, în
totalitate, efectul scontat, practicienii din cadrul autorităţilor contractante constatând că se confruntă cu un regim mult mai complex al
anumitor concepte introduse, cu termene şi etape procedurale introduse în mod artificial, care nu numai că nu au simplificat procedurile
de atribuire, ci au generat o sporire a birocraţiei şi o alocare nejustificată de resurse umane şi tehnice pentru atingerea obiectivelor.
Achiziţiile directe reprezintă, de departe, exemplul cel mai elocvent în ceea ce priveşte sporirea complexităţii regulilor aplicabile, practic
transformarea acestei modalităţi de achiziţie într-o procedură ce presupune un grad de dificultate crescută. Astfel, impunerea de către
legiuitor ca această modalitate de achiziţie să se realizeze exclusiv prin intermediul catalogului electronic creat în Sistemul Electronic al
Achiziţiilor Publice nu va aduce beneficiile scontate, respectiv transparenţa şi creşterea eficienţei cheltuirii banului public, atâta vreme cât
catalogul electronic din S.E.A.P. are foarte multe deficienţe, constând, în principal, în: - inexistenţa înregistrării în acest catalog a unui
număr semnificativ de operatori economici; - existenţa în acest catalog a unui număr extrem de mare de oferte neactualizate; -
imposibilitatea identificării cu precizie a produselor/serviciilor/lucrărilor necesare autorităţii contractante, datorată, pe de o parte,
faptului că o nevoie specifică a autorităţii contractante nu poate fi încadrată, de cele mai multe ori, într-un tipar generic definit printr-un
cod CPV, iar pe de altă parte, faptului că ofertele existente în catalogul electronic nu sunt particularizate pe necesităţile fiecărei autorităţi
contractante în parte.
O altă modificare legislativă care poate genera o serie de probleme, din punct de vedere practic, este introducerea notificării prealabile ca
o etapă obligatorie în procedură de soluţionare a contestaţiilor, sub sancţiunea respingerii contestaţiei ca inadmisibilă. Spre deosebire de
vechea reglementare, prin notificarea prealabilă, partea care se consideră vătămată solicită autorităţii contractante reexaminarea unui act
al acesteia, în sensul revocării sau modificării acestuia, înainte de a se adresa Consiliului sau instanţei de judecată competente. Măsurile de
remediere adoptate de autoritatea contractantă ca urmare a primirii unei notificări prealabile pot fi însă contestate fără îndeplinirea
procedurii de notificare prealabilă. Notificarea prealabilă se formulează în termen de 10 zile sau 5 zile, în funcţie de valoarea estimată a
contractului. Autoritatea contractantă este obligată să transmită un răspuns prin care comunică dacă urmează sau nu să adopte măsuri de
remediere în termen de 3 zile. Dacă autoritatea contractantă decide să adopte măsuri de remediere, acestea trebuie implementate în
următoarele 7 zile. Formularea unei notificări prealabile în termenul legal are ca efect suspendarea dreptului de încheiere a contractului,
sub sancţiunea nulităţii absolute a contractului. În mod evident, introducerea caracterului obligatoriu al acestei notificări poate fi
interpretată ca o introducere a unei etape suplimentare în derularea unei proceduri de atribuire, al cărei efect este prelungirea duratei
acesteia. Astfel, eventualele efecte pozitive ale acestei notificări, constând în remedierea anumitor deficienţe ale documentaţiei de
atribuire fără a mai fi necesară depunerea contestaţiei, pot fi puse în plan secund de dezavantajul prelungirii perioadei de derulare a
procedurii. Ar fi interesant de urmărit, din punct de vedere statistic, câte astfel de notificări prealabile au condus în mod efectiv la
adoptarea unor măsuri de remediere de către autorităţile contractante, împiedicând astfel depunerea contestaţiilor, pentru a putea
aprecia efectul pozitiv al unei asemenea modificări legislative.
Există şi aspecte pozitive care vor reuşi, în mod cert, să flexibilizeze sistemul achiziţiilor publice şi vor permite o utilizare eficientă a
fondurilor publice. În acest sens, merită a fi enunţate o serie de reglementări introduse prin noul pachet legislativ, între care: - facilitarea
participării operatorilor economici la procedurile de atribuire, prin introducerea Documentului unic de achiziţie European (DUAE) în
scopul demonstrării îndeplinirii cerinţelor minime de calificare; - stabilirea unor termene mai scurte pentru derularea procedurilor de
atribuire (ex: licitaţia deschisă); - extinderea aplicabilităţii procedurilor de negociere competitivă şi de dialog competitiv; - serviciile
sociale prevăzute în Anexa 2 a Legii nr. 98/2016 beneficiază de praguri mai ridicate şi de un regim mai flexibil; - încurajarea împărţirii
contractelor pe loturi, fiind instituită obligaţia autorităţii contractante de a justifica o eventuală decizie de a nu împărţi contractul pe
loturi; - utilizarea criteriilor de atribuire costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate preţ şi cel mai bun raport calitate cost, în detrimentul
criteriului preţul cel mai scăzut.

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 1


Interviu
4 11
Mihai FENTZEL
Agenţia Naţională de
Integritate
Actualitatea legislativă
6
Modificări cu impact asupra
legislaţiei achiziţiilor publice
7
Modificările reglementărilor
financiar-fiscale cu accent
pe darea în plată
9 16
Opinii europene pentru
sporirea transparenţei, de
întărire a luptei împotriva
evaziunii fiscale şi cooperare
europeanăevaziunii fiscale şi
cooperare europeană
Opinia Specialistului 61/14, Orizzonte Salute vs
Azienda
Av. Vlad CERCEL
Obiective europene
Ţuca Zbârcea & Asociaţii
31
12
Av. Iuliana NEGOIŢĂ,
Finanţarea valorii totale a
proiectelor proprii
Zamfirescu Racoti & Partners
33
Reglementări pe piaţa
Analiză
certificatelor verzi
HR & Educaţie
14
Cărui act normativ din noul
pachet legislativ se supune o 35
societate al cărei acționar Marca socială care atestă
unic este statul român? statutul de întreprindere
socială
Criteriul de atribuire în 36
procedura simplificată Viziune unitară asupra formării
profesionale conform
Strategiei europene
19
Scurte consideraţii privind
Management
procesul de atribuire a
contractelor de achiziţie
publică prin mijloace
39
Organizarea şi gestionarea
electronice
cazierului fiscal
Supliment legislativ
21 40
Managementul mobilităţii
Hotărârea nr. 394/2016 pentru interne
aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Intervenţii economice
prevederilor referitoare la
atribuirea contractului
sectorial/acordului-cadru
Analiză
40
Noile Norme metodologice
de aplicare a unor prevederi
25
Din jurisprudenţa CJUE C -
privind guvernanţa
corporativă a întreprinderilor
publice, au intrat în vigoare
Mihai FENTZEL, Şef Serviciu în cadrul Direcţiei Generale
Inspecţia de Integritate - Agenţia Naţională de Integritate
 Consiliul ştiinţific
ec. dr. Laura Elena MARINAŞ
Prof. univ. dr. Mihail Petrică MARCOCI
Consilier de contestaţii dr. Florentina DRĂGAN
Consultant juridic, Bogdan DUMITRACHE
Consultant juridic, Silvia BĂRBULESCU
Expert consultant, Gelu CAZAN
Expert achiziţii publice, Eduard BADEA

15
Cărui act normativ din
av.Călin ALEXE
av. Christian BOGARU
ec. Ecaterina Milica DOBROTĂ
ec. Sergiu SAVA
noul pachet legislativ ec. Johann NUNWEILER
se supune o societate ec. Iulian ŞTEFAN
al cărei acționar unic
este statul român? Redactor Şef
Carmen Şerbănoiu
Director editorial
Lucica POPA
Secretar redacţie
Olivia LIHU
Grafică
Anca VASILOIU
Editor

19
Scurte consideraţii
EAGroup, str. Biserica Amzei nr.29,
Bucureşti, Sector 1
ISSN 1843-5432

privind procesul de
atribuire a
contractelor de
achiziţie publică prin
mijloace electronice Termeni şi condiţii:
Revista de Achiziţii Publice este editată lunar de către EAGroup, punct de lucru:
Biserica Amzei, nr. 29, Bucureşti, Sector 1.
Dreptul de copyright este deţinut de EAGroup. Nici un material din această publicaţie
nu poate fi reprodus parţial, integral sau modificat fără acordul expres exprimat de către
EAGroup ori de titularul acestui drept. Toate drepturile sunt rezervate EAGroup. Cei ce
reproduc sau modifică materialele vor suporta consecinţele conform legilor României
şi Tratatelor Internaţionale cu privire la drepturile de autor.

25
Din jurisprudenţa
CJUE C - 61/14,
Orizzonte Salute vs
Azienda
“Agenţia este o instituţie o-
rientată spre rezultate, atât
în contextul componentei
de prevenţie, cât şi de iden-
tificare şi combatere, utili-
zând instrumente moderne
de dezvoltare a acţiunilor
specifice şi de diseminare a
documentelor şi a informa-
ţiilor la toate nivelurile”
Reporter: PREVENT, sistem informatic integrat
de prevenire a conflictelor de interese în achizi-
ţiile publice, a fost creat ca un mecanism eficient
de verificare ex-ante a conflictelor de interese în
procesul de atribuire a contractelor de achiziţii
publice. Cum decurg relaţiile interinstituţionale
în consolidarea acestui sistem? Care sunt
instituţiile activ implicate în acest proces?
Mihai FENTZEL: Implementarea acestui Sistem a
venit ca urmare a recomandării Comisiei Europene
prin raportul MCV de a acţiona în vederea asigurării
protecţiei împotriva conflictelor de interese in
administrarea fondurilor publice, de vreme ce în
România, precum în multe alte ţări, licitaţiile publice
sunt predispuse la corupţie datorită obiceiului de a
atribui contractele publice companiilor deţinute de
către membrii de familie ai factorilor de decizie din
cadrul autorităţilor contractante, precum şi a tuturor
persoanelor implicate în procedura de achiziţie
publică.
Instituţiile activ implicate în acest proces sunt Agenţia
Naţională de Integritate, Direcţia pentru Evidenţa
Persoanelor şi Adminis-trarea Bazelor de Date din
cadrul Ministerului Afacerilor Interne, Oficiul
Naţional al Registrului Comerţului şi Agenţia pentru
Agenda Digitală a României care permite inter-
conectarea Sistemului Prevenţie la Sistemul Electronic
de Achiziţii Publice.
De asemenea, sunt parte în procesul de atribuire a
contractelor de achiziţii publice, autorităţile contrac-
tante şi operatorii economici.
Toate instituţiile au participat active la consolidarea
sistemului Prevent, punând la dispoziţie bazele de date
gestionate de către acestea.
4 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
Mihai FENTZEL
Direcţia Generală Inspecţia de Integritate
Agenţia Naţională de Integritate
Reporter: Cunoaştem faptul că Legea privind
Sistemul Prevent nu a fost aprobată în Parlament.
Care sunt efectele negative asupra procesului de
prevenţie din cadrul procedurilor de achiziţie
public?
Mihai FENTZEL: Legea privind Sistemul Prevent a
fost aprobată în Parlament în data de 26 septembrie
2016, în prezent fiind trimisă spre promulgare la
Preşedintele României.
Dacă nu ar fi fost adoptată o lege privind Sistemul
Prevent, s-ar fi atribuit în continuare contracte publice
prin încălcarea regimului juridic al conflictelor de
interese, neexistând un mecanism care să identifice şi
să prevină ex-ante o serie de nereguli în desfăşurarea
procedurilor de achiziţie publică.
Reporter: Având în vedere Strategia ANI 2016-
2020 ca şi instrument de lucru al instituţiei, vă
rugăm detaliaţi obiectivele pe orizontul de timp
definit de conducere, care vizează atât partea
internă, cât şi partea externă a instituţiei.
Mihai FENTZEL: Agenţia este o instituţie orientată
spre rezultate, atât în contextul componentei de
prevenţie, cât şi de identificare şi combatere, utilizând
instrumente moderne de dezvoltare a acţiunilor
specifice şi de diseminare a documentelor şi a
informaţiilor la toate nivelurile.
Experienţa Agenţiei în asigurarea unui climat de

integritate în ceea ce priveşte exercitarea funcţiilor
publice este considerată bună practică la nivel
european şi internaţional.
Obiectivele şi măsurile Strategiei ANI sunt structurate
pe cinci arii de intervenţie, respectiv: prevenţie şi
conştientizare, evaluare şi sancţionare, consolidare
administrativă a agenţiei, transparenţă şi cooperare.
Un prim obiectiv al ANI constă în dinamizarea activi-
tăţilor de prevenţie şi de conştientizare, care presu-
pune prevenirea conflictului de interese în achiziţiile
publice, prevenirea corupţiei şi a incidentelor de
integritate în rândul membrilor Parlamentului,
prevenirea corupţiei şi a incidentelor de integritate în
rândul judecătorilor şi procurorilor, asigurarea respec-
tării normelor în materie de integritate în organizarea
proceselor electorale, prevenirea corupţiei şi a inci-
dentelor de integritate în rândul funcţionarilor publici,
prevenirea corupţiei şi a incidentelor de integritate în
rândul aleşilor locali şi îmbunătăţirea activităţilor de
prevenţie şi conştientizare la toate nivelurile.
Un alt obiectiv al Agenţiei ar fi identificarea şi sancţio-
narea incompatibilităţilor, a conflictelor de interese, a
averilor nejustificate precum şi asigurarea respectării
regimului juridic al depunerii Declaraţiilor de avere şi
de interese, constând în îmbunătăţirea activităţii de
evaluare a incidentelor de integritate şi în monitori-
zarea eficientă a parcursului cazurilor finalizate de ANI
care ajung pe rolul instanţelor de judecată.
Un obiectiv important este Consolidarea administra-
tivă a Agenţiei Naţionale de Integritate realizat prin
consolidarea internă a activităţilor administrative ale
ANI, eficientizarea politicii de resurse umane şi
eficientizarea politicii de comunicare.
Asigurarea transparenţei este un obiectiv important,
aceasta realizându-se prin asigurarea transparenţei în
ceea ce priveşte declaraţiile de avere şi de interese şi
actualizarea paginii de Internet a ANI.
În ceea ce priveşte latura externă a activităţii ANI, este
de reţinut cooperarea acesteia cu entităţile guverna-
mentale şi non-guvernamentale, atât la nivel naţional,
cât şi la nivel internaţional.
Report: În practică, care sunt cele mai des întâl-
nite situaţii de încălcare a regimului juridic al
incompatibilităţilor şi conflictelor de interese în
domeniul achiziţiilor publice?
Mihai FENTZEL: Cele mai des întâlnite situaţii de
încălcare a regimului juridic al incompatibilităţilor şi
conflictelor de interese în domeniul achiziţiilor publi-
ce se regăsesc în administraţia publică centrală şi locală.
Spre exemplificare, Agenţia Naţională de Integritate a
efectuat un studiu pe 6 luni, în perioada septembrie
2011 - februarie 2012, când pragurile valorice la achi-
ziţiile publice erau de 15.000 Euro la produse şi ser-
vicii, respectiv 30.000 Euro la lucrări.
Au fost analizate un număr de 89 entităţi (41 consilii
judeţene, 41 consilii locale - municipii reşedinţă de
judeţ, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi 6
consilii de sectoare ale Municipiului Bucureşti).
În urma evaluărilor efectuate au fost identificaţi un
număr de 78 aleşi locali care au încălcat regimul juridic
al incompatibilităţilor şi conflictelor de interese, în
sensul că au încheiat, emis sau aprobat un număr de
654 facturi pentru achiziţii directe şi 443 contracte
încheiate între UAT-urile din care aceştia făceau parte
şi societaţi comerciale unde fie aceştia, fie rude ale
acestora, deţineau calitatea de ascociat sau adminis-
trator, valoarea totală a acestora fiind de 38.000.000 lei,
echivalentul a 8.510.000 euro.
În cazul celor 78 de consilieri, s-au constatat 9 con-
flicte administrative, 33 conflicte de natură penală, 75
situaţii de incompatibilitate, 16 falsuri în declaraţii şi o
faptă de corupţie.
Ar fi interesant de ştiut, dacă s-ar adăuga şi restul
unităţilor administrativ-teritoriale de la nivelul întregii
ţări, în număr de 2907 (2685 comune şi 222 oraşe), care
ar fi rezultatul unui studiu efectuat în prezent,
conform noii legislaţii din domeniul achiziţiilor publi-
ce, care prevede pragul de 600.129 lei, pentru con-
tractele de achiziţie publică/acordurile-cadru de pro-
duse şi de servicii şi pragul de 3.334.050 lei, pentru
contractele de achiziţie publică/acordurile-
cadru de servicii care au ca obiect
servicii sociale şi alte servicii
specifice.
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 5
Modificări cu impact asupra legislaţiei
achiziţiilor publice Specialişti analiză legislativă
Revista de Achiziţii Publice

E xecutivul a adoptat de cu-

rând Ordonanţa de urgenţă
nr.58/2016, care modifică
şi completează unele acte
normative cu impact asupra dome-
niului achiziţiilor publice, în con-
textul îndeplinirii condiţionalităţi-
lor ex-ante ce îi revin României în
calitate de stat membru al Uniunii
Europene.
Este vorba despre modificări aduse
Legii346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării întreprin-
derilor mici şi mijlocii, Legii 51/
2006 a serviciilor comunitare de uti-
lităţi publice şi Legii 101/2006 a ser-
viciului de salubrizare a localităţilor.
Ordonanţa de urgenţă abrogă, din
Legea 346/2004 privind stimularea
înfiinţării şi dezvoltării întreprinde-
rilor mici şi mijlocii, prevederea
prin care IMM-urile beneficiau de
reduceri cu 50% pentru criteriile
legate de cifra de afaceri, de garanţia
pentru participare şi de garanţia de
bună execuţie, cerute în achiziţiile
publice de bunuri, servicii şi lucrări.
Astfel, prin eliminarea acestor faci-
lităţi considerate de către Comisia
Europeană ca fiind măsuri care
creează o discriminare pozitivă faţă
de operatorii economici care nu au
acest statut, IMM-urile vor partici-
pa în aceleaşi condiţii ca şi ceilalţi
operatori economici la procedurile
de atribuire a contractelor de achizi-
ţii publice şi a contractelor de con-
cesiune de lucrări şi servicii. Măsura
modificării legislative a fost decisă
de Guvern având în vedere că în ca-
zul declanşării de către Comisia Eu-
ropeană împotriva României a pro-
cedurii de infringement în baza
celor semnalate în acest dosar, este
posibil ca auditul Comisie să aplice
corecţii financiare în toate proiecte-
le cu finanţare nerambursabilă în
care s-au derulat proceduri de atri-
buire a contractelor de achiziţie pu-
blică în care IMM-urile din Ro-
mânia au beneficiat de facilităţile
menţionate.
De menţionat este faptul că noul ca-
dru legal în domeniul achiziţiilor
publice, adoptat pe parcursul aces-
tui an, conţine o serie de prevederi
care promovează accesul IMM-uri-
lor la această piaţă, cum ar fi faptul
că împărţirea pe loturi a contrac-
tului de achiziţie publică devine re-
gulă, autorităţile contractante având
obligaţia de a justifica decizia de a
nu recurge la atribuirea contractului
pe loturi. De asemenea, introduce-
rea unui mecanism care să permită
plăţi directe către subcontractanţi -
facilitează, indirect, accesul IMM-
urilor la piaţa achiziţiilor publice,
având în vedere că, în multe situaţii,
subcontractanţii sunt IMM-uri.
Una din modificări se referă şi la
măsurile de natura ajutorului de
stat, vis a vis de atribuirea serviciilor
de utilităţi publice, care nu pot fi
acordate decât după avizarea aces-
tora de către Consiliul Concurenţei
în condiţiile legii.
Totodată, actul normativ vizează
modificarea şi abrogarea unor dis-
poziţii din Legea nr 51/2006 a ser-
viciilor comunitare de utilităţi pu-
blice, introdu-se în cursul anului
2012, astfel încât prevederile acestei
legi să fie corelate cu noile legi pri-
vind achiziţiile publice, adoptate de
Parlament în cursul acestui an. Se
clarifică faptul că un contract de de-
legare a gestiunii serviciilor de utili-
tăţi publice poate fi contract de con-
cesiune de servicii sau contract de
achiziţie publică. De asemenea, se
reglementează gestiunea directă în
sensul conformării cu reglementă-
rile din Directiva 2014/24/UE
privind achiziţiile publice. În acest
sens se menţionează că gestiunea
directă se realizează atât prin inter-
mediul operatorilor de drept pu-
blic, cât şi a operatorilor de drept
privat, eliminându-se referirea doar
la operatorii de drept public. Simi-
lar, se elimină distincţia dintre ope-
ratorii economici de drept public
sau privat la acordarea accesului la
atribuirea contractelor de delegare.
În ceea ce priveşte faptul că partici-
parea operatorilor la procedurile
pentru delegarea gestiunii servicii-
lor de utilităţi publice este permisă
numai pe baza licenţei emise sau
recunoscute, după caz, de autori-
tăţile de reglementare competente,
această condiţionare este eliminată.
Contractele în curs de executare şi
procedurile de atribuire în curs de
desfăşurare la data intrării în vigoa-

6 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

re a prezentei ordonanţe de urgenţă
care s-au încheiat sau iniţiat cu res-
pectarea dispoziţiilor legale în ma-
teria achiziţiilor publice şi conce-
siunilor de lucrări şi de servicii se
definitivează pe baza prevederilor
legale în vigoare la data iniţierii
acestora, cu excepţia obligării ofer-
tanţilor de a prezenta licenţa Auto-
rităţii Naţionale de Reglementare
pentru Serviciile Comunitare de
Modificările reglementărilor financiar-
fiscale cu accent pe darea în plată
vând în vedere necesitatea
A acordării unui tratament fis-
cal favorabil aplicabil venitu-
rilor din salarii şi asimilate sa-
lariilor obţinute de către persoanele
fizice care activează în domeniul cer-
cetării-dezvoltării, în scopul atragerii,
menţinerii şi dezvoltării în România a
resursei umane înalt calificate pentru
desfăşurarea activităţii de cercetare-
dezvoltare aplicativă şi/sau de dez-
voltare tehnologică, precum şi pentru
consolidarea sistemului de cercetare-
dezvoltare în vederea creşterii com-
petitivităţii economiei româneşti, re-
feritor şi la persoanele fizice care au
dreptul de a li se stinge datoriile izvo-
râte din contractele de credit cu tot cu
accesorii, conform Legii dării în pla-
tă, recent aprobată, Guvernul Româ-
niei a emis Ordonanaţa de urgenţă
nr.32/2016, cu privire la completarea
Legii nr. 227/2015 privind Codul fis-
cal şi reglementarea unor măsuri
financiar-fiscale
Astfel, ţinând seama de faptul că nea-
doptarea în regim de urgenţă a măsu-
rilor de reglementare prevăzute în
prezentul act normativ ar conduce la
insuficienta stimulare a domeniului
cercetării-dezvoltării, menţinerea
cotei standard de TVA de 20% pen-
tru livrarea celor mai importante pro-
duse utilizate pentru producţia agri-
colă şi pentru prestările de servicii
specifice de tipul celor utilizate în
sectorul agricol, cu implicaţii privind
nivelul de accesibilitate la bunurile/
serviciile utilizate în sectorul agricol,
menţinerea unei sarcini fiscale în ca-
zul transferului dreptului de proprie-
Utilităţi Publice. De asemenea, pre-
vederile referitoare la durata con-
tractelor de delegare de gestiune se
corelează cu prevederile Legii 98/
2016 privind achiziţiile publice, Le-
gii 99/2016 privind achiziţiile sec-
toriale şi legii 100/2016 privind
concesiunile de lucrări şi concesiu-
nile de servicii. În acest sens se
abrogă din Legea 101/2006 a servi-
ciului de salubrizare a localităţilor
tate imobiliară prin dare în plată,
periclitarea asigurării informării
autorităţilor statului cu date privind
situaţia economică şi socială a Româ-
niei (inflaţie, rata şomajului, consu-
mul populaţiei de bunuri şi servicii,
etc.), ca urmare a regulilor dificile de
înregistrare şi impozitare a venitu-
rilor obţinute de persoanele fizice din
activitatea de colectare a datelor
statistice şi nu în ultimul rând blo-
carea activităţii de achiziţii de bunu-
ri/servicii de la persoanele fizice ca
urmare a plafoanelor de plăţi în nu-
merar, complet[rile fac referire la:
persoanele fizice, pentru veniturile
realizate din salarii şi asimilate sala-
riilor prevăzute la art. 76 alin. (1)-(3),
“Definirea veniturilor din salarii şi
asimilate salariilor” din Legea nr. 227
/2015 ca urmare a desfăşurării activi-
tăţii de cercetare-dezvoltare aplicati-
vă şi/sau de dezvoltare tehnologică,
în condiţiile stabilite prin ordin co-
mun al ministrului educaţiei naţiona-
le şi cercetării ştiinţifice, al ministrului
economiei, comerţului şi relaţiilor cu
mediul de afaceri, al ministrului fi-
nanţelor publice, al ministrului mun-
cii, familiei, protecţiei sociale şi per-
soanelor vârstnice şi al ministrului
agriculturii şi dezvoltării rurale.
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
prevederile referitoare la durata
contractelor de delegare a gestiunii.
Prin operarea acestor modificări le-
gislative, se respectă prevederile
Acordului de parteneriat încheiat
între Guvernul României şi Comi-
sia Europeană la data de 6 august
2014 în ceea ce priveşte dezvoltarea
şi implementarea Strategiei Naţio-
nale de achiziţii publice.
Sursa: biroul de presa ANAP
Specialişti analiză legislativă
Revista de Achiziţii Publice
La articolul referitor la Definirea ve-
nitului din transferul proprietăţilor
imobiliare din patrimoniul personal,
art 111 alineatul (2), după litera d) se
introduce o nouă literă, litera e), cu
următorul cuprins:
"e) în cazul transferului dreptului de
proprietate imobiliară din patrimo-
niul personal, în condiţiile prevede-
rilor Legii nr. 77/2016 privind darea
în plată a unor bunuri imobile în ve-
derea stingerii obligaţiilor asumate
prin credite, pentru o singură opera-
ţiune de dare în plată", care se aplică
atât debitorului, cât şi codebitorilor,
coplătitorilor, garanţilor personali
sau ipotecari ai debitorului, în cazul
în care prin operaţiunea de dare în
plată se transferă dreptul de proprie-
tate imobiliară din patrimoniul per-
sonal al acestora.
Persoanele fizice beneficiază de pre-
vederile de mai sus, o singură dată,
pentru prima operaţiune de dare în
plată, astfel cum rezultă din Registrul
naţional notarial de evidenţă a actelor
de dare în plată indiferent de calitatea
pe care acestea o au într-o altă opera-
ţiune de dare în plată efectuată în
condiţiile prevederilor Legii nr. 77/
2016.
În cazul în care darea în plată se face
prin notarul public, persoanele fizice
solicită acestuia un certificat eliberat
de CNARNN care să ateste faptul că
nu s-a mai înregistrat niciun alt act de
dare în plată potrivit Legii nr. 77/
2016, până la data autentificării actu-
7

lui de dare în plată de către acesta.
Notarii publici care autentifică acte
de dare în plată au obligaţia să le
transmită la RNNEADP în aceeaşi
zi, în vederea înregistrării lor, cu
evidenţierea distinctă a persoanelor
fizice care au calitatea de parte în
actul de dare în plată. În cazul în care
darea în plată pentru care persoanele
fizice, solicită aplicarea prevederilor
alin. (2) lit. e) se face pe cale jude-
cătorească, acestea au obligaţia trans-
miterii unui exemplar al hotărârii
judecătoreşti definitive la CNARNN,
în termen de 30 de zile de la data
comunicării hotărârii, în vederea
înregistrării acesteia în RNNEADP.
În situaţia prevăzută mai sus, pentru a
beneficia de prevederile alin. (2) lit.
e), persoanele fizice prevăzute la alin.
(2^1) au obligaţia depunerii unei
cereri la organul fiscal competent, în
termen de 90 de zile de la data comu-
nicării hotărârii judecătoreşti, sub
sancţiunea decăderii, la care să ane-
xeze certificatul eliberat de CNA
RNN, din care să rezulte faptul că
hotărârea judecătorească definitivă s-
a înregistrat în RNNEADP şi nu s-a
mai înregistrat niciun alt act de dare în
plată potrivit Legii nr. 77/2016, până
la data înregistrării hotărârii judecă-
toreşti. Certificatul se obţine de la
CNARNN - Infonot de persoana
fizică, direct sau prin intermediul
unui notar public. Cererea prevăzută
va cuprinde cel puţin informaţii pri-
vind: datele de identificare ale contri-
buabilului, calitatea de parte în cadrul
unei hotărâri judecătoreşti obţinute
în conformitate cu prevederile Legii
nr.77/2016, numărul şi data hotărârii
judecătoreşti definitive, adresa la care
este situat bunul imobil înstrăinat
care face obiectul transferului drep-
tului de proprietate ca urmare a actu-
lui de dare în plată."
La articolul 114 Definirea veniturilor
8 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
din alte surse refritor la primele de
asigurări suportate de o persoană fi-
zică independentă sau de orice altă
entitate, în cadrul unei activităţi pen-
tru o persoană fizică în legătură cu
care suportatorul nu are o relaţie ge-
neratoare de venituri din salarii şi
asimilate salariilor, potrivit cap. III -
Venituri din salarii şi asimilate sala-
riilor, se mai adaugă şi veniturile, cu
excepţia celor obţinute ca urmare a
unor contracte încheiate în baza Legii
nr.53/2003 - Codul muncii, republi-
cată, cu modificările şi completările
ulterioare, sau în baza raporturilor de
serviciu încheiate în baza Legii nr.
188/1999 privind Statutul funcţiona-
rilor publici, republicată, cu modifi-
cările şi completările ulterioare, obţi-
nute de către operatorii statistici din
activitatea de colectare a datelor de la
populaţie şi de la persoanele juridice
cuprinse în cercetările statistice efec-
tuate în vederea producerii de statis-
tici oficiale"
Astfel, persoanele fizice care până la
data intrării în vigoare a prezentei or-
donanţe de urgenţă au efectuat darea
în plată în condiţiile arătate mai sus,
beneficiază de prevederile specifice
din Codul fiscal, cu modificările şi
completările ulterioare, completată
prin prezenta ordonanţă de urgenţă,
o singură dată, pentru prima opera-
ţiune de dare în plată efectuată după
intrarea în vigoare a prezentei ordo-
nanţe de urgenţă.
În situaţia prevăzută la dreptul de a
cere instanţei să constate stingerea
datoriilor izvorate din contractele de
credit aparţine şi consumatorului
care a fost supus unei executări silite a
imobilului ipotecat indiferent de titu-
larul creanţei, de stadiul în care se află
ori de forma executării silite care se
continuă contra debitorului pentru a
beneficia de prevederile art. 111 alin.
(2) lit. e) din Legea nr. 227/2015
privind Codul fiscal, cu modificările
şi completările ulterioare, completată
prin prezenta ordonanţă de urgenţă,
contribuabilul depune o cerere înso-
ţită de certificatul eliberat de CNA
RNN la organul fiscal competent ca-
re procedează astfel:
a) în cazul în care decizia de impunere
nu a fost emisă sau nu a fost comu-
nicată până la data depunerii cererii,
decizia de impunere nu se mai emite
sau, după caz, nu se mai comunică;
b) în cazul în care decizia de impune-
re a fost emisă şi comunicată contri-
buabilului, impozitul şi accesoriile
aferente acestora, neachitate până la
data intrării în vigoare a prezentei or-
donanţe de urgenţă, se anulează, prin
emiterea unei decizii de anulare a
obligaţiilor fiscale care se comunică
contribuabilului.
Sub sancţiunea decăderii, cererea se
depune la organul fiscal competent în
termen de cel mult 90 de zile de la
data comunicării hotărârii judecăto-
reşti definitive. Organul fiscal nu în-
cepe sau suspendă executarea silită a
impozitului pe venitul din transferul
dreptului de proprietate imobiliară
din patrimoniul personal atunci când
contribuabilul a notificat organul fis-
cal cu privire la dreptul de a cere
instanţei să constate stingerea dato-
riilor izvorate din contractele de cre-
dit aparţine şi consumatorului care a
fost supus unei executări silite a imo-
bilului ipotecat indiferent de titularul
creanţei, de stadiul în care se află ori
de forma executării silite care se con-
tinuă contra debitorului.
Obligaţiile fiscale reprezentând im-
pozit pe venitul din transferul drep-
tului de proprietate imobiliară din
patrimoniul personal datorate la data
intrării în vigoare a prezentei ordo-
nanţe de urgenţă şi stinse, prin orice
modalitate, în perioada cuprinsă între
data intrării în vigoare a prezentei
ordonanţe de urgenţă şi data pronun-
ţării hotărârii judecătoreşti definitive
potrivit dispoziţiilor aratate mai sus,
ale art. 8 alin. (5) din Legea nr. 77/
2016 se restituie la cererea contribua-
bilului adresată organului fiscal com-
petent.

Opinii europene pentru sporirea transparenţei,

de întărire a luptei împotriva evaziunii fiscale şi
cooperare europeană
amera Deputaţilor a luat în sisteme financiare alternative şi care mondial.

C considerare Opinia nr. 4c-19/

1094, adoptată de Comisia
pentru afaceri europene, în
şedinţa din 27 septembrie 2016. În
M. Of. nr. 794 din 10 octombrie
2016, a fost publicată Hotărârea
Camerei Deputaţilor nr.97/2016 pri-
vind adoptarea opiniei referitoare la
Comunicarea Comisiei către Parla-
mentul European şi Consiliu -
Comunicare privind măsuri supli-
mentare de sporire a transparenţei şi
de întărire a luptei împotriva evaziu-
nii fiscale şi a evitării obligaţiilor
fiscale. Opinia adoptată de Comisia
pentru afaceri europene, prezintă ca
şi conţinut:
Ÿ Ia act că propunerea stabileşte o
serie de măsuri pentru îmbunătăţirea
combaterii finanţării terorismului şi
pentru asigurarea unei transparenţe
mai mari a tranzacţiilor financiare.
Ÿ Constată că îmbunătăţirea actua-
lului cadru preventiv este motivată de
nevoia de a ţine pasul cu noile ten-
dinţe ale tehnologiei utilizate de
rămân în afara domeniului de aplicare
a dreptului UE sau care sunt exone-
rate de la aplicarea acestuia.
Ÿ Consideră planificarea fiscală
agresivă o problemă transfrontalieră
care necesită o soluţionare adecvată
atât la nivelul Uniunii, cât şi la nivel
Ÿ Admite că multe dintre măsurile
viitoare avute în vedere pentru era-
dicarea fraudei fiscale ar trebui să
limiteze activităţile de natura celor
care sprijină corupţia, spălarea bani-
lor şi evaziunea fiscală, însă consideră
că există încă lacune, atât în cadrul
fiscal al Uniunii Europene, cât şi în
cel internaţional, care trebuie depă-
şite pentru a se putea preveni abuzu-
rile fiscale transfrontaliere şi activită-
ţile financiare ilicite.
Ÿ Subscrie la iniţiativa Comisiei Eu-
ropene de adoptare, pentru prima
dată, a unei liste cu ţările terţe care
prezintă grad ridicat de risc şi ale că-
ror regimuri de combatere a spălării
banilor şi a finanţării terorismului
prezintă deficienţe strategice.
Ÿ Admite că permiterea administra-
ţiilor fiscale de a primi informaţii
consolidate privind beneficiarii reali
va spori capacitatea respectivelor au-
torităţi de a viza evaziunea fiscală şi
evitarea obligaţiilor fiscale, dar crede
că sunt necesare măsuri suplimentare

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 9

 Preşedintele Klaus Iohannis a semnat luni 17 octombrie 2016, decretul de promulgare a Legii flash informativ-legislativ
privind instituirea unui mecanism de prevenire în timp real a conflictelor de interese în achiziţiile
publice.
Sistemul informatic Prevent a fost dezvoltat de Agenţia Naţională de Integritate între anii 2013 şi 2015, şi analizează în timp
real toate procedurile de achiziţie publică din România. Potrivit noii reglementări, obiectivul acesteia constă în asigurarea unui
mecanism eficient de verificare ex-ante a conflictului de interese în procesul de atribuire a contractelor de achiziţii publice
finanţate din fonduri comunitare prin implementarea şi operationalizarea unui sistem informatic integrat în cadrul Agenţiei
Naţionale de Integritate, pentru prevenirea şi identificarea situaţiilor care determină un conflict de interese. Legea mai face
referire şi la necesitatea eficientizării şi rentabilizarea activităţii pentru ANI cât şi pentru beneficiarii serviciilor publice
desfăşurate de ANI, prin reducerea costurilor în urma generalizării furnizării de servicii procedurale, de comunicare şi de
informare online.
Automatizarea procedurilor specifice activităţilor de prevenire a conflictelor de interese privind achiziţiile publice derulate
este un important aspect şi astfel se pun la dispoziţia beneficiarilor servicii prin mijloace electronice. Persoanele fizice şi/ sau
juridice vor avea posibilitatea să efectueze online majoritatea procedurilor de completare a formularelor de integritate de la
depunerea electronică a cererilor de achiziţie publică până la emiterea deciziilor finale de atribuire a contractelor de achiziţie.

lui de modificare a Directivei 2011/ rea banilor, corupţia, finanţarea tero-

care să poată garanta că transparenţa
operaţiunilor devine aplicabilă ime-
diat la nivel transfrontalier.
Ÿ Ia act că, în urma dezvăluirii în
mass-media a rolului intermediarilor
în planificarea fiscală agresivă, Comi-
sia Europeană încearcă să identifice
cea mai bună modalitate de a spori
supravegherea facilitatorilor şi a pro-
motorilor evaziunii fiscale şi de a apli-
ca măsuri eficace împotriva acestora.
Ÿ Îşi exprimă susţinerea în principiu
pentru obiectivul Comisiei Europene
de protejare a avertizorilor împotriva
represaliilor şi evaluarea, în paralel, a
oportunităţii luării unor măsuri supli-
mentare, în acest sens, la nivelul
Uniunii.
Ÿ Crede că măsurile propuse în co-
municare pot aduce o contribuţie
semnificativă la prevenirea mecanis-
melor ilicite, permiţând, prin acţiuni
ferme, menţinerea poziţiei bunei gu-
vernanţe fiscale mondiale a Uniunii.
Hotărârea Camerei Deputatilor nr.98
privind adoptarea opiniei referitoare
la Propunerea de directivă a Consiliu-
16/UE în ceea ce priveşte accesul
autorităţilor fiscale la informaţii
privind combaterea spălării banilor
COM (2016) 452, a intrat în vigoare
la 10.10.2016.
Ÿ Luând în considerare Opinia nr.
4c-19/1095, adoptată de Comisia
pentru afaceri europene, în şedinţa
din 27 septembrie 2016, Camera De-
putaţilor:
Ÿ Ia act că propunerea de directivă
urmăreşte posibilitatea ca autorităţi-
lor fiscale să le fie permis accesul la
informaţiile privind combaterea spă-
lării banilor, în vederea îndeplinirii
sarcinilor de monitorizare a aplicării
corespunzătoare de către instituţiile
financiare a măsurilor cuprinse în Di-
rectiva privind cooperarea adminis-
trativă.
Ÿ Constată că au fost înregistrate
progrese semnificative în sporirea
transparenţei fiscale şi în consolida-
rea cooperării între administraţiile
fiscale din întreaga Uniune, însă con-
sideră că este nevoie în continuare de
îmbunătăţiri în ce priveşte punerea în
aplicare a standardelor internaţionale
de transparenţă şi în ceea ce priveşte
disponibilitatea informaţiilor referi-
toare la beneficiarii reali şi schimbul
internaţional de astfel de informaţii.
Ÿ Observă că accesul administraţii-
lor fiscale de pe teritoriul Uniunii la
informaţii privind combaterea spălă-
rii banilor diferă într-o măsură con-
siderabilă; prin urmare, modificările
propuse sunt importante, în primul
rând pentru a îmbunătăţi identificar-
ea activităţilor infracţionale ca spăla-
rismului.
Ÿ Consideră că acordarea accesului
la informaţii privind combaterea spă-
lării banilor depinde de organizarea
internă a fiecărui stat membru şi nu
implică obligaţii administrative din
partea părţilor implicate extern.
Ÿ Admite că informaţiile obţinute
de către administraţiile fiscale în cur-
sul îndeplinirii îndatoririlor lor ar
intra în domeniul de aplicare a secre-
tului profesional, dar subliniază că
măsurile propuse în prezentul act
sunt necesare pentru funcţionarea
adecvată a sistemelor de impozitare şi
a supravegherii îndeplinirii corespun-
zătoare a obligaţiilor de către toţi
actorii implicaţi.
Ÿ Susţine intervenţia Comisiei Eu-
ropene, în sensul modificării celei de
a patra directivă în domeniul comba-
terii spălării banilor, prin introduce-
rea dispoziţiei care permite accesul
autorităţilor fiscale la informaţii spe-
cifice privind combaterea spălării ba-
nilor, dar se întreabă dacă textul pro-
pus mai este necesar, în condiţiile
prevederilor explicite din propunerea
de modificare a Directivei 2015/849
- COM (2016) 450.

10 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

Cum apreciaţi la nivel de practică, noul cadru de reglementare în
domeniul achiziţiilor publice şi care credeţi că sunt modificările
care pot pune probleme majore în activitatea autorităţilor contrac-
tante?
În calitate de participanţi la o parte importantă a procesului de adoptare a
actelor normative naţionale, trebuie subliniat, înainte de toate, faptul că
legislaţia naţională în materia achiziţiilor publice, recent intrată în vigoare,
transpune cadrul european adoptat la începutul anului 2014. Astfel, pe
lângă preluarea unor concepte, noţiuni şi reglementări consacrate în
materia achiziţiilor publice, actele normative naţionale introduc o serie de
noutăţi a căror implementare corespunzătoare ar aduce beneficii
semnificative în acest domeniu.
Printre reglementările cu privire la care autorităţile contractante joacă un
rol important în procesul de implementare, se numără următoarele:
·Etapa de planificare a unei achiziţii beneficiază de o reglementare mai
detaliată. Ca element de noutate, autorităţile contractante vor trebui să
realizeze, pe lângă documentaţia de atribuire, o strategie de contractare Av. Vlad CERCEL
pentru fiecare achiziţie, cu excepţia achiziţiilor directe. Strategia de Partener Ţuca Zbârcea & Asociaţii
contractare va trebui să cuprindă o serie de elemente reglementate expres de
dispoziţiile legale, dintre care unele sunt supuse evaluării ex-ante din partea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii
Publice, cum ar fi justificările privind alegerea unei proceduri de atribuire diferite de cele utilizate în mod obişnuit
sau privind decizia de a nu utiliza împărţirea pe loturi;
· De asemenea, în etapa de planificare a unei achiziţii, autorităţile publice pot utiliza consultarea pieţei în cazul
achiziţiilor de produse/servicii/lucrări cu grad ridicat de complexitate tehnică, financiară sau contractuală ori din
domenii cu un rapid progres tehnologic. Consultarea pieţei poate aduce beneficii reale autorităţilor contractante
în ceea ce priveşte structurarea în mod corespunzător a unei achiziţii, însă în egală măsură, această noutate la nivel
legislativ nu trebuie implementată într-o manieră pur formală;
· În cadrul procesului de evaluare a ofertelor, dispoziţiile noilor acte normative permit înlocuirea unui
subcontractant declarat care se află într-o situaţie de excludere, o singură dată, precum şi a unui terţ susţinător, în
acest ultim caz cu condiţia suplimentară ca înlocuirea să nu aducă atingere principiului tratamentului egal. Aceste
posibilităţi, precum şi condiţiile asociate exercitării acestora ar putea crea unele dificultăţi de apreciere de către
autorităţile contractante în procesul de evaluare a ofertelor;
·Situaţiile de excludere
ficient al dovezilor, ra-
din procedura de atri-
17 – 20 NOIEMBRIE 2016, SINAIA, HOTEL RINA SINAIA portat la gama largă şi
buire beneficiază de o
diversă a motivelor de
reglementare mai ex-
excludere, ar putea crea
tinsă. De asemenea,
dificultăţi de apreciere
este reglementată nea-
din partea autorităţilor
plicarea în concret a
contractante;
unora dintre cazurile de
excludere dacă opera- ·Dispoziţiile noilor acte
torul economic par- normative introduc me-
ticipant prezintă dovezi EXPERT PREVENIRE ŞI canisme de plată directă
suficiente pentru a-şi COMBATERE A CORUPŢIEI către subcontractanţi
pentru a se evita situaţiile
demonstra în concret priorităţi identificate, soluţii, acţiuni şi măsuri
credibilitatea în raport privind prevenirea şi combaterea corupţiei întâlnite în practică în
cu motivele de exclu- care plata primită de
Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs: contractantul principal
dere. Caracterul su- Anca VASILOIU 0753.025.987
0314.28.37.35, 021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: office@expertaktiv.ro nu se reflecta în plăţi

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 11

corespunzătoare către subcontrac- normative. Deşi conceptele de
tanţi, cu efecte negative în ceea ce modificare substanţială/nesubstanţială
priveşte implementarea proiectelor. puteau fi aplicate şi înainte de in-
Dat fiind că subcontractantul nu are, trarea în vigoare a noilor acte nor-
în general, un raport juridic cu auto- mative, fiind derivate din jurispru-
ritatea contractantă, dispoziţiile legale denţa Curţii Europene de Justiţie,
stabilesc un mecanism tripartit de reglementarea expresă a diverse-
confirmare a prestaţiilor, care trebuie lor situaţii în care contractele de
implementat de autoritatea contrac- achiziţie publică pot fi modificate
tantă, contractantul principal şi sub- fără parcurgerea unei noi proce-
contractant; duri de atribuire poate da naştere
·Modificarea contractelor de achiziţie unor dificultăţi de apreciere pri-
publică beneficiază de o regle-mentare vind încadrarea sau nu a unor ca-
expresă în cuprinsul noilor acte zuri concrete de modificare în
aceste situaţii;
· Nu în ultimul rând, în materia concesiunilor/parteneriatului public-privat, dispoziţiile noilor acte normative
introduc conceptul de contract pe termen lung, autorităţile contractante urmând să evalueze, în primul rând, dacă se
justifică încheierea unui singur contract pe termen lung sau nu, şi în caz afirmativ, să stabilească, în funcţie de
gradul de transfer al riscului de operare, dacă, în cazul concret, contractul este un contract de concesiune, situaţie
în care se aplică dispoziţiile legale privind concesiunile, sau un contract de achiziţie publică (parteneriat public-
privat), situaţie în care se aplică dispoziţiile legale privind achiziţiile publice.

Cum apreciaţi la nivel de practică, noul cadru de reglementare

în domeniul achiziţiilor publice şi care credeţi că sunt modi-
ficările care pot pune probleme majore în activitatea autori-
tăţilor contractante?
Noutatea cadrului de reglementare în domeniul achiziţiilor publice şi
concesiunilor trebuie privită prin prisma celor patru acte normative
separate, pentru fiecare dintre domeniile achiziţii publice, achiziţii
sectoriale, concesiuni, remedii şi căi de atac, în comparaţie cu legislaţia
anterioară concentrată, în principal, într-un singur act normativ,
modificat în nenumărate rânduri, ridicând serioase probleme de
interpretare şi aplicare. Considerăm că noul pachet de legi reprezintă o
reflectare corectă şi fidelă normelor imperative ale Directivelor
Europene în materie, fără a pierde totuşi din vedere faptul că unele
dintre reglementări au necesitat adaptare la specificul legislaţiei
naţionale. De asemenea, credem că probleme majore nu există, ci doar
unele dificultăţi de interpretare şi aplicare care în timp vor fi clarificate
prin aportul ANAP. Am putea spune că o problemă majoră a fost
scurta perioadă de timp în care SEAP nu a funcţionat.
Actorii relevanţi în acest domeniu nu sunt în mod necesar „luaţi pe
Av. Iuliana NEGOIŢĂ, Senior Associate nepregătite” de noua legislaţie în principal dacă avem în vedere că
în cadrul Zamfirescu Racoti & Partners aceste legi codifică şi jurisprudenţa extinsă a Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene în anumite privinţe. Aşadar, unele dintre soluţiile juridice
abordate erau deja cunoscute practicienilor, dar şi autorităţilor contractante.
Din practica noastră recentă, am observat că unele autorităţi au încă dificultăţi de aplicare sau diferenţe de
abordare a DUAE. Cu titlu de exemplu, acestea solicită uneori documentele justificative ca dovadă a informaţiilor
cuprinse în DUAE de la bun început, iar nu doar atunci când şi dacă este necesar pentru a asigura desfăşurarea
corespunzătoare a procedurii atribuire.

12 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

O altă „misiune” dificilă este cea legată de stabilirea criteriul unic de atribuire – oferta cea mai avantajoasă din punct
de vedere economic, şi mai ales a sub-criteriilor cel mai bun raport calitate-preţ şi cel mai bun raport calitate-cost.
Calcularea costurilor pe ciclul de viaţă sau aprecierea asupra calităţii, inclusiv a avantajelor tehnice, caracteristicilor
estetice şi funcţionale ale unui anumit produs sunt greu de pus în practică de autorităţile obişnuite până nu demult
să aplice exclusiv preţul cel mai scăzut ca şi criteriu de atribuire.
Plăţile directe către subcontractanţi reprezintă o instituţie inexistentă în legislaţia anterioară asupra căreia planează
încă nelămuriri despre cum o să funcţioneze în practică.
Unele confuzii apar în legătură cu modul de reglementare a cerinţelor de calificare, în special cerinţa experienţei
similare, raportat la existenţa unor eventuali subcontractanţi sau a unor terţi susţinători. Este relevant în acest sens
că unul dintre materiale de informare elaborate de ANAP menţionează că atunci când autoritatea contractantă
solicită ofertantului/candidatului documente referitoare la capacitatea tehnică şi profesională a subcon-
tractantului propus în raport cu partea din contract pe care o realizează, subcontractantul devine, de fapt şi de
drept, şi terţ susţinător prin luarea în considerare a capacităţii tehnice şi profesionale - deci inclusiv a experienţei
similare. Cel mai probabil, ANAP a avut în vedere cauza C-324/14 Partner Apelski Dariusz împotriva Zarząd
Oczyszczania Miasta în care Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a reţinut că este recunoscut „dreptul oricărui
operator economic de a menţiona, pentru un contract determinat, capacităţile altor entităţi, indiferent de natura relaţiilor dintre acesta
şi respectivele entităţi, cu condiţia să se dovedească autorităţii contractante că candidatul sau ofertantul va dispune efectiv de mijloacele
respectivelor entităţi care sunt necesare pentru executarea acestui contract”. Totuşi, distincţia dintre terţul susţinător şi
subcontractant ar trebui să fie suficient de clară dacă avem în vedere faptul că fără acel terţ ofertantul nu are şansa
de a participa la procedura de atribuire, în timp ce subcontractarea se realizează la momentul executării con-
tractului.
În egală măsură, cazurile de modificare a contractului de achiziţie publică sau a acordului-cadru, fără organizarea
unei proceduri de atribuire, pot ridica unele probleme în practică, fiind necesară reglementarea prin chiar
documentaţia de atribuire a unor clauze de revizuire clare, precise şi fără echivoc, care să includă clauze de
revizuire a preţului sau orice alte opţiuni.
Remarcăm în acest context nevoia autorităţilor contractante de legislaţie terţiară sau ghiduri elaborate de ANAP,
organizarea unor cursuri de instruire dedicate departamentelor de achiziţii, accesul la documentaţii standardizate,
în general de îndrumare în aplicarea noii legislaţii.

Detalii privind participarea se solicită la coordonatorul de curs: Anca VASILOIU 0753.025.987

0314.28.37.35, 021.311.71.01, 0234.313.320, e-mail: office@expertaktiv.ro

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 13

Cărui act normativ din noul pachet legislativ se
supune o societate al cărei acționar unic este
statul român?
I ntenţionez prin prezentul articol
să vă supun atenţiei o situaţie pe
care am întâlnit-o recent în prac-
tică şi care, din punctul meu de
vedere, este una interesantă deoarece
are potenţialul de a fi destul de des
întâlnită în practică în perioada urmă-
toare, iar lucrurile nu par îndeajuns de
clare din punctul de vedere al noii le-
gislaţii ce reglementează materia a-
chiziţiilor publice, neexistând la acest
moment, în contrapondere, o prac-
tică şi/sau doctrină care să lămu-
rească sau să ofere o linie directoare
pentru o asemenea situaţie.
Aşadar, avem următoarea situaţie
premisă:
ü o societate al cărei acţionar unic
este Statul Român şi al cărei domeniu
de activitate este unul de interes na-
ţional (pentru o nuanţare mai mare,
dar cu titlu de exemplu, voi menţiona
că aceasta administrează anumite bu-
nuri date în concesiune de Statul
Român aferente transporturilor pe
apă) participă cu un proiect în cadrul
unei cereri de proiecte organizată de
Uniunea Europeană, obţinând finan-
ţarea solicitată;
üîn vederea implementării cu succes
a proiectului său, societatea va trebui
să atribuie diverse contracte de lu-
crări/servicii/bunuri unor terţe enti-
tăţi, obligaţie impusă inclusiv prin
contractul de finanţare încheiat cu
14 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
Uniunea Europeană;
ü potrivit celor stabilite de Uniunea
Europeană în documentaţia aferentă
cererii sale de oferte (dar şi prin con-
tractul de finanţare), atribuirea con-
tractelor anterior menţionate se va
face conform procedurilor naţionale
aplicabile.
Astfel, se pune acum problema ce act
normativ va aplica şi urma societatea
în discuţie pentru atribuirea unor
asemenea contracte: Legea nr. 98/ Av. Daniel Stiger
2016 privind achiziţiile publice („Le-
gea nr. 98/2016”) sau Legea nr. entităţi dintre cele prevăzute la alin. (1) lit.
99/2016 privind achiziţiile sectoriale a) sau de către alte organisme de drept public
(„Legea nr. 99/2016”)? ori se află în subordinea, sub autoritatea sau
în coordonarea ori controlul unei entităţi
Din punctul meu de vedere, în speţa dintre cele prevăzute la alin. (1) lit. a) sau
de faţă par a fi incidente doar dispo-
ale unui alt organism de drept public ori mai
ziţiile Legii nr. 99/2016 (şi, deci, doar mult de jumătate din membrii consiliului de
procedurile reglementate de aceasta)
administraţie/ organului de conducere sau
deoarece, la o privire comparativă de supraveghere sunt numiţi de către o
asupra textelor celor două acte nor-
entitate dintre cele prevăzute la alin. (1) lit.
mative antecitate, reies următoarele: a) ori de către un alt organism de drept
1. Legea nr. 98/2016 prevede la Art. 4
public.”,or societatea, în mod evident,
alin. (1) că au calitatea de „autoritate nu poate fi încadrată în niciuna din
contractantă”:
definiţiile de mai sus, astfel cum sunt
a. autorităţile şi instituţiile publice acestea reglementate în mod expres
centrale sau locale, precum şi structu-
de Legea nr. 98/2016.
rile din componenţa acestora care au 3. Studiind şi definiţiile din cuprinsul
delegată calitatea de ordonator de
Legii nr. 99/2016, se desprind urmă-
credite şi care au stabilite competenţe toarele:
în domeniul achiziţiilor publice;
i) potrivit art. 4 din Legea nr. 99/2016
b. organismele de drept public; dispune că au calitatea de „entitate con-
c. asocierile care cuprind cel puţin o
tractantă” în sensul acestei legi „orice
autoritate contractantă dintre cele
prevăzute la lit. a) sau b).
2.De asemenea, alin. (2) al aceluiaşi
Art. 4 din Legea nr. 98/2016 defi-
neşte „organismele de drept public” ca
fiind „orice entităţi, altele decât cele pre-
văzute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de
forma de constituire sau organizare, înde-
plinesc în mod cumulativ (subl. ns.) urmă-
toarele condiţii:
a) sunt înfiinţate pentru a satisface nevoi de
interes general, fără caracter comercial sau
industrial;
b) au personalitate juridică;
c) sunt finanţate, în majoritate, de către
entitate care desfăşoară una dintre activi-
tăţile relevante prevăzute la art. 5-11 şi care
se încadrează în una dintre următoarele
categorii:
a. entităţi contractante în sensul art. 3 alin.
(1) lit. e) [detaliate la paragraful ii) de
mai jos - nn.];
b. întreprinderile publice în sensul art. 3
alin. (1) lit. bb) [detaliate la paragraful
iii) de mai jos - nn.];
c. oricare subiect de drept, altul decât cele
prevăzute la lit. a) şi b) care funcţionează în
baza unor drepturi exclusive sau speciale,
astfel cum sunt definite la art. 3 alin. (1) lit.
t), acordate de o entitate competentă;1
d. oricare asociere, inclusiv temporară, for-
mată de una sau mai multe entităţi prevă-
zute la lit. a)-c)”.
ii)„entităţile contractante” sunt, potrivit
Art. 3 alin. (1) lit. e):
scris; doar dispoziţiilor acesteia, urmând să
a.entităţile şi instituţiile publice cen- aplice exclusiv procedurile de achi-
trale sau locale, precum şi structurile b. deţin controlul majorităţii voturi-
lor asociate acţiunilor emise de între- ziţie sectorială pentru toate acele
din componenţa acestora care au de- contracte pe care urmează să le
legată calitatea de ordonator de cre- prindere;
c.pot numi în componenţa consiliului atribuie în considerarea proiectului
dite şi care au stabilite competenţe în său.
domeniul achiziţiilor publice; de administraţie, a organului de con-
ducere sau de supraveghere mai mult În acelaşi timp, o altă concluzie care
b. organismele de drept public; s-ar putea desprinde din economia
de jumătate din numărul membrilor
c. asocierile care cuprind cel puţin o acestuia. prevederilor legale detaliate anterior
entitate contractantă dintre cele pre- este aceea că o societate care prezintă
văzute la lit. a sau b. 4. De asemenea, un element impor-
tant în economia generală a situaţiei caracteristici similare celor pe care le
iii) conform Art. 3 alin. (1) lit. bb), analizate, este acela că, aşa cum preci- are societatea în discuţie va trebui să
„întreprinderea publică” este persoana zăm mai sus în partea introductivă, folosească exclusiv procedurile de
juridică ce desfăşoară activităţi eco- societatea are ca obiect principal de achiziţie sectorială chiar şi în cazul în
nomice şi asupra căreia se exercită activitate administrarea de bunuri da- care va proceda la achiziţionarea,
direct sau indirect, ca urmare a unor te în concesiune de Statul Român spre exemplu a materialelor de igieni-
drepturi de proprietate, a participaţii- aferente transporturilor pe apă (deci zare a spaţiilor sale.
lor financiare sau a regulilor specifice inclusiv infrastructură portuară), fapt Împingând şi mai departe raţiona-
prevăzute în actul de înfiinţare a de natură a conduce la concluzia că mentul, nu pot să nu mă întreb ce
întreprinderii respective, influenţa aceasta desfăşoară una dintre activi- proceduri va putea/trebui să utilizeze
dominantă a unei entităţi contractan- tăţile relevante reglementate de Le- o societate care nu îndeplineşte
te în sensul Paragrafului ii) lit. a. de gea nr. 99/2016, respectiv pe cea pre- una din condiţiile impuse de
mai sus; prezumţia de exercitare a văzută la art. 9 din acest act normativ Legea nr. 99/2016 (spre exemplu,
influenţei dominante se aplică în ori- - „Porturi şi aeroporturi”2. nu desfăşoară niciuna din activităţile
ce situaţie în care, în raport cu o astfel relevante prevăzute la art. 5-11 din
de persoană, una sau mai multe Aşadar, o primă concluzie pe care o
pot trage din analiza coroborată a acest din urmă act dar are ca acţionar
entităţi contractante în sensul Para- unic Statul Român) şi deci care nu va
grafului ii) lit. a. de mai sus se află, tuturor celor de mai sus este aceea că
societatea ar avea doar calitatea de putea fi considerată entitate contrac-
direct ori indirect, în cel puţin unul tantă în sensul definit de actul nor-
dintre următoarele cazuri: „întreprindere publică” - şi deci de
„entitate contractantă” - în sensul Legii mativ menţionat, cu atât mai mult cu
a. deţin majoritatea capitalului sub- nr. 99/2016 şi, astfel, va fi supusă cât, în mod cert, nu se va încadra în
1
Art. 3 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 99/2016:„ drepturi exclusive sau speciale - drepturi acordate de o entitate competentă prin orice act legislativ sau act
administrativ al cărui efect constă în limitarea exercitării unei activităţi relevante la una sau mai multe entităţi şi care afectează substanţial capacitatea altor
entităţi de a desfăşura o astfel de activitate”.
2
Subsecţiunea 5: Paragraful 5 - Porturi şi aeroporturi, Art. 9 din Legea nr. 99/2016: „În sensul prezentei legi, se consideră activităţi relevante în domeniul
porturi şi aeroporturi acele activităţi care presupun exploatarea unui areal geografic în scopul punerii la dispoziţia transportatorilor aerieni, maritimi sau
fluviali, a aeroporturilor şi a porturilor maritime sau fluviale sau a altor terminale de transport.”

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 15

prevederile Legii 98/2016.
Revenind la concluzia pe care o trag
cu privire la subiectul principal al
acestui articol, precizez că nici nu pot
exclude de plano un alt punct de vede-
re care fie să îl nuanţeze pe cel pre-
zentat aici de mine, fie chiar să îl
contrazică total, în măsura în care, în
mod evident, este susţinut de sufi-
ciente argumente logico-juridice, ast-
fel încât consider că întrebarea ce dă
titlul prezentului articol rămâne, cel
puţin pentru moment, deschisă.

Criteriul de atribuire în procedura

simplificată Florentina DRĂGAN,
Consilier soluţionare contestaţii
nalizând prevederile art. mult ultimii 3 ani, cu indicarea

A 113 alin. (11)1 din Legea nr.

98/2016 care limiteză sta-
bilirea criteriilor de califi-
care şi selecţie, în situaţia iniţierii
procedurii simplificată, doar cu pri-
vire la:
• la motivele de excludere ale o-
fertantului/candidatului regle-
mentate la art. 164-171
• capacitatea de exercitare a acti-
vităţii profesionale prin prezen-
tarea de documente relevante
care să dovedească forma de în-
registrare şi, după caz, de ates-
tare ori apartenenţă din punct de
vedere profesional, iar în cadrul
procedurilor simplificate pentru
atribuirea contractelor de achi-
ziţie publică de servicii se poate
solicita deţinerea unei autorizaţii
speciale sau să fie membri ai
unei anumite organizaţii pentru
a putea presta serviciile în cauză
în statul de origine, dacă este
cazul
•experienţa similară prin pre-
zentarea unor liste de lucrări
realizate în cursul unei perioade
care acoperă cel mult ultimii 5
ani, însoţită de certificate de
bună execuţie pentru lucrările
cele mai importante sau a unor
liste a principalelor livrări de
produse efectuate sau a princi-
palelor servicii prestate în cursul
unei perioade care acoperă cel
valorilor, datelor şi a beneficia-
rilor publici sau privaţi,
coroborat cu faptul că iniţierea
acestei proceduri de atribuire este
obligatorie2 în situaţia în care va-
loarea estimată este sub pragurile
corespunzătoare prevăzute la art. 7
alin. (1) respectiv sub valoarea de:
Ÿ 23.227.215 lei, pentru con-
tractele de achiziţie publică/
acordurile-cadru de lucrări;
Ÿ 600.129 lei, pentru contractele
de achiziţie publică/acordurile-
cadru de produse şi de servicii;
Ÿ 3.334.050 lei, pentru contractele
de achiziţie publică/acordurile-ca-
dru de servicii care au ca obiect şi/sau cerinţe minime impuse, care
servicii sociale şi alte servicii speci- trebuie să fie îndeplinite de către
fice, prevăzute în anexa nr. 2 operatorul economic care doreşte
s-ar putea trage concluzia că orga- să devină parte într-un contract de
nizarea acestei proceduri este în achiziţie publică.
defavoarea autorităţii contractante Voinţa legiuitorului de a limita crite-
şi nu în favoarea sa, deoarece nu are riile de calificare şi selecţie în si-
posibilitatea de a stabili cerinţele de tuaţia iniţierii unei proceduri simpli-
calificare şi selecţie prin a căror apli- ficate nu a fost de a obliga autori-
care să selecteze, din multitudinea tăţile contractante de a organiza
operatorilor economici existenţi pe proceduri în defavoarea lor ci, în cei
piaţă, doar acei operatori economici 10 ani de aplicare a O.U.G. nr. 34/
care ar putea să ducă la îndeplinire 2006, a constatat faptul că autorită-
respectivul contract, «stabiliească ţile contractante impuneau în ca-
grupului operatorilor economici drul procedurii de cerere de oferte,
ţintă », să creioneze profilul minim care s-a dorit a fi o procedură mai
al operatorului economic care ar simplă decât licitaţie deschisă, toate
putea executa în bune condiţii nece- criteriile de calificare şi selecţie
sitatea sa, motivat de faptul că crite- reglementate de ordonanţă, igno-
riile de calificare sunt acele condiţii rând prevederile art. 8 alin. (1) din 3

1
Art. 113 alin. (11) din Legea nr. 98/2016 „Dacă autoritatea contractantă decide să solicite criterii de calificare şi selecţie, aceasta poate solicita doar
cerinţe privind:
a) motive de excludere, în conformitate cu capitolul IV, secţiunea a 6-a, paragraful 2;
b) capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, în conformitate cu art. 173;
c) experienţa similară, în conformitate cu art. 179 lit. a) şi b)”
2
pentru detalii a se vedea F Drăgan - Procedura simplificată vs. cererea de oferte – în Revista de achiziţii publice nr. 105/2015

16 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

 Întarirea disciplinei financiare la nivelul operatorilor la care statul este flash informativ-legislativ
actionar unic sau majoritar
Ţinând cont de obligativitatea asigurării unui tratament egal între acţionarii unei societăţi, precum şi necesitatea luării unor
măsuri care să conducă la optimizarea cheltuielilor societăţilor la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari
unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară si întrucât în prezent cadrul normativ existent permite
aplicarea unui tratament diferenţiat între acţionarii societăţilor, Guvernul Romaniei a emis Ordonanţa de urgenţă nr 53 pentru
modificarea şi completarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor
operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori
indirect o participaţie majoritară.
Astfel, având în vedere necesitatea implementării în regim de urgenţă a unor măsuri care să asigure funcţionalitatea,
solvabilitatea şi lichiditatea societăţilor la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari, astfel încât acestea să
aibă o influenţă pozitivă asupra economiei naţionale şi implicit să reprezinte un vector de redresare economică şi echilibrare a
bugetului de stat,
luând în considerare faptul că aceste situaţii aduc atingere interesului public general şi constituie un motiv de urgenţă deosebită şi
extraordinară, a cărui reglementare nu poate fi amânată, Guvernul României a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă.
“Articol unic.
Articolul 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la
care statul sau unităţile administrativ- teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie
majoritară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 29 august 2013, aprobată cu completări prin Legea
nr. 47/2014, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Alineatul (1) se modifică şi va avea următorul cuprins:
(1) Se interzice operatorilor economici la care statul şi unităţile administrativ-teritoriale deţin direct sau indirect o participaţie
unică sau majoritară să acorde remuneraţii reprezentanţilor în adunările generale ale acţionarilor."
2. După alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (11), cu următorul cuprins:
" (11) În exercitarea calităţii de acţionar la societăţile la care deţin direct sau indirect o participaţie unică sau majoritară, statul şi
unităţile administrativ-teritoriale acordă mandate cu titlu gratuit reprezentanţilor săi în adunările generale ale acţionarilor
acestor societăţi. Aceste mandate se aduc la îndeplinire ca sarcină de serviciu şi pe baza atribuţiilor stabilite conform fişei
postului."

H.G. nr. 925/2006 care impuneau plificate va conduce la încheierea mentaţia de atribuire, pentru ca
în sarcina autorităţilor contractante unor contracte cu operatori econo- doar operatorii economici selectaţi
stabilirea acestora în funcţie de rele- mici a căror capacitate tehnică şi să depună ofertelele tehnice şi fi-
vanţa şi proporţionalitatea acestora profesională nu se poate verifica, nanciare, etapă în care să aibă loc,
în raport cu natura şi complexitatea totuşi legiuitorul oferă posibilitatea dacă autoritate contractantă doreş-
contractului de achiziţie publică ce autorităţilor contractante de a sta- te să fie foarte riguroasă, şi o nego-
urmează să fie atribuit; astfel, în bili iniţial doar criterii de calificare ciere în vederea îmbunătăţirii ofer-
cadrul noului pachet legislativ, a minine dintre cele permise de lege telor iniţiale.
reglementat în mod evident o iar, ulterior, operatorii economici În situaţia în care autoritatea con-
procedură mult mai simplă cu mult care îndeplinesc condiţiile de califi- tractantă va alege iniţierea unei pro-
mai puţine rigori. care să fie selectaţi în baza unor ceduri simplificate într-o singură
Cu toate acestea, trebuie subliniat criterii de selecţie stabilite în docu- etapă iar criteriul de atribuire ales
faptul că legiuitorul a oferit pe de este „preţul cel mai scăzut”, este po-
altă parte şansa autorităţilor con- sibil ca operatorul economic decla-
tractante de a iniţia această proce- rat câştigător să nu poată să îndepli-
dură simplificată într-o etapă sau nească în bune condiţii contractul;
mai multe etape , această ultimă
4
astfel, pentru a preîntâmpina aceste
modalitate de organizare oferind situaţii practice neplăcute, care pot
autorităţii contractante atât posibi- conduce chiar la anularea contrac-
litatea de a selecta candidaţii, cât şi telor, legiuitorul a stabilit că auto-
de a negocia ofertele; astfel, deşi ritate contractantă are dreptul de a
iniţial organizarea procedurii sim- aplica ca şi criteriul de atribuire:
3
Art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 „Autoritatea contractantă nu are dreptul de a restricţiona participarea la procedura de atribuire a
contractului de achiziţie publică prin introducerea unor cerinţe minime de calificare, care:
a) nu prezintă relevanţă în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit;
b) sunt disproporţionate în raport cu natura şi complexitatea contractului de achiziţie publică ce urmează să fie atribuit.”
4
Art. 113 alin. (4) din Legea nr. 98/2016
5
Art. 187 alin. (5) din Legea nr. 98/2016

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 17

Ÿ fie raportul calitate preţ
Ÿ fie raportul calitate cost,
situaţii în care aceasta va trebuie să
îşi stabilească factorii de evaluare
care ar putea fi:
§ calitatea, inclusiv avantajele teh-
nice, caracteristicile estetice şi fun-
cţionale, accesibilitatea, conceptul
de proiectare pentru toţi utilizatorii,
caracteristicile sociale, de mediu şi
inovatoare şi comercializarea şi
condiţiile acesteia;
lectare şi reciclare;
§ costuri determinate de efecte externe
asupra mediului în legătură cu pro-
dusul, serviciul sau lucrarea pe par-
cursul ciclului lor de viaţă , ca de
exemplu:
ü costul emisiilor de gaze cu
efect de seră şi al altor emisii po-
luante
ü alte costuri de atenuare a
efectelor schimbărilor climatice.
În situaţia folosirii acestui criteriul
a fi utilizată pentru calculul din
perspectivă financiară,
ü modalitatea efectivă de reali-
zare a calculului costului pe durata
9
de viaţă în propunerea financiară,
ü condiţii contractuale de moni-
torizare a materializării elementelor
de cost din perspectivă financiară
ü efectele generate prin materiali-
zarea/nematerializarea cuantifică-
rilor monetare a elementelor de
cost în scopul comparării ofertelor 10

§ organizarea, calificarea şi experienţa
personalului desemnat pentru execu-
tarea contractului, în cazul în care
calitatea personalului desemnat
poate să aibă un impact semnifica-
tiv asupra nivelului calitativ de exe-
cutare a contractului;
§ serviciile postvânzare, asistenţa
tehnică şi condiţiile de livrare, cum ar fi
data livrării, procesul de livrare şi
de atribuire, autoritatea contractan-
tă va trebui să precizeze în cadrul
documentaţiei toate informaţiile
necesare pentru calculul financiar al
fiecărui element de cost inclus în
costul pe ciclul de viaţă cum ar fi:
ü condiţiile, mediul şi intensitatea
de utilizare,
ü durata de utilizare anticipată
ü durata de utilizare luată în con-
În situaţia în care calitatea persona-
lului ce va realiza efectiv activităţile
care fac obiectul contractului ce
urmează a fi atribuit prin procedură
simplificată are un impact semnifi-
cativ asupra nivelului de executare şi
a rezultatului acestuia, factorii de
evaluare a ofertelor se pot referi şi la
organizarea, calificarea şi experien-
ţa respectivului personal 11

termenul de livrare sau de finalizare 5

§ procesul specific de producţie,
furnizare sau comercializare a lu-
crărilor, produselor sau serviciilor;
§ un proces specific pentru un alt
stadiu al ciclului de viaţă a lucrărilor,
produselor sau serviciilor 6
siderare pentru aplicarea criteriului
de atribuire şi compararea ofertelor,
ü eforturile financiare ce trebuie
cuantificate pentru fiecare element
de cost,
ü rata de actualizare care urmează
În situaţia iniţierii unei proceduri
simplificare în vederea atribuirii
unor contracte de servicii având ca
obiect prestaţii intelectuale, cum ar
fi cele de consultanţă/asistenţă teh-
nică, elaborare studii, proiectare sau

Ÿ fie costul cel mai scăzut situa-

ţie în care aceasta va trebuie să
stabilească factori de evaluare
luând în considerare rentabilita-
tea, cum ar fi calcularea costu-
rilor pe ciclul de viaţă cum ar fi :
7 8

§ costuri suportate de autoritatea

contractantă sau de alţi utilizatori ca
de exemplu:
ü costuri legate de achiziţie,
ü costuri de utilizare, precum
consumul de energie şi de alte re-
surse,
ü costuri de întreţinere,
ü costuri de la sfârşitul ciclului
de viaţă, precum costurile de co-

6
Art. 188 alin. (2) din Legea nr. 98/2016
7
Art. 187 alin. (7) din Legea nr. 98/2016
8
Art. 191 Legea nr. 98/2016
9
cu condiţia ca valoarea pecuniară a acestora să poată fi determinată şi verificată
10
Art. 33 alin. (3) coroborat cu alin. (4) H.G. nr. 395/2016
11
Art. 32 alin. (3) din H.G. nr. 395/2016. Subliniem faptul că în procedura simplificată organizarea, calificarea şi experienţa personalului desemnat
pentru a efectua activităţile contractului nu poate fi parte a procesului de calificare şi selecţie, astfel nu sunt incidente prevederile art. 32 alin. (4) din H.G.
nr. 395/2016
12
Art. 187 alin. (9) din Legea nr. 98/2016

18 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

supervizare, aferente unor proiecte
de complexitate ridicată, autoritatea
contractantă nu va putea folosi ca şi
criteriu de atribuire „preţul cel mai
scăzut” ci unul din criteriile de atri-
12
buire „cel mai bun raport calitate-
preţ” sau „cel mai bun raport calita-
te-cost”, iar ponderea alocată facto-
rului de evaluare preţ nu poate fi
mai mare de 40% . 13
În concluzie, la iniţierea unei proce-
duri simplificate, autoritatea con-
tractantă va trebui să aleagă cu mare
atenţie dacă va iniţia procedura într-
o etapă sau mai multe, situaţie care
implică, pe lângă stabilirea crite-
riilor de calificare şi a celor de se-
lecţie, şi care va fi criteriul de atri-
buire ales prin stabilirea unor fac-
tori de evaluare care au legătură
directă cu natura şi obiectul con-
tractului de achiziţie publică ce
urmează să fie atribuit şi care re-
flectă un avantaj pe care autoritatea
contractantă îl poate obţine prin
utilizarea lor.

Scurte consideraţii privind procesul de atribuire a

contractelor de achiziţie publică prin mijloace
electronice av. Andra NEAGA
oul pachet legislativ din do- sonae şi care dovedeşte faptul că un 2. Sistemul e-CERTIS

N meniul achiziţiilor publice

deschide calea pentru digi-
talizarea achiziţiilor publice
şi în România. Astfel, utilizarea in-
ofertant este eligibil şi îndeplineşte
toate criteriile de calificare şi selecţie
pentru a putea accede la procedurile
de achiziţii publice într-un termen cât
E-Certis reprezintă acel sistem elec-
tronic implementat şi administrat de
Comisia Europeană şi care cuprinde
informaţii privind certificatele şi alte
strumentelor electronice va determi- mai redus. documente justificative necesare au-
na o simplificare majoră a procesului Acest formular standardizat furni- torităţilor contractante în cadrul pro-
de atribuire a contractelor de achiziţii zează totodată informaţii de interes şi cedurilor de atribuire.
publice, o transparenţă a cheltuielilor cu privire la entităţile pe ale căror Documentele şi certificatele vor pu-
publice şi o îmbunătăţire a procedu- capacitate se bazează operatorul eco- tea fi acceste într-un termen scurt
rilor de a accede cât mai rapid la atri- nomic (terţ subcontractant), fără de prin intermediul sistemului e-Certis
buirea contractelor de achiziţii publi- care autoritatea contractantă nu ar şi vor permite analiza capacităţii ofer-
ce electronice (e-procurement). putea finaliza procedura de atribuire tanţilor de a duce la bună îndeplinire
Un prim contact cu procedura achi- a achiziţiilor publice. contractul de achiziţie publică (art. 45
ziţiilor publice electronice îl regăsim Utilizarea DUAE are rolul de a sim- din Directiva 2004/18/CE). Se va
în Legea nr.98/2016 privind achiziţii- plifica atât documentele depuse de putea verifica dacă ofertanţii dispun
le publice. candidaţi/ofertanţi la procedura de de suficiente resurse pentru a garanta
1. Documentul unic pentru achi- atribuire a achiziţiilor publice, cât şi buna execuţie a contractului în con-
ziţii publice europene (DUAE) de a reduce perioada de evaluare a diţii conforme cu legislaţia în vigoare,
Acest document a fost adoptat de ofertelor prin centralizarea la nivel dacă ofertanţii sunt vinovaţi de anu-
Comisia Europeană şi publicat în electronic a tuturor informaţiilor re- mite abateri profesionale sau de fapte
Jurnalul Oficial al UE în data de 6 levante în procedura de atribuire. penale, precum şi solvabilitatea ofer-
ianuarie 2016 pentru a simplifica do-
cumentaţia depusă de ofertanţi la
procedurile de achiziţii publice şi tot-
odată pentru a reduce sarcinile admi-
nistrative pentru societăţile care par-
ticipă la procedura de atribuire a con-
tractelor de achiziţii publice.
Documentul unic pentru achiziţii pu-
blice europene (DUAE) / European
Single Procurement Document
(ESPD) este un formular standard,
care constă într-o declaraţie pe pro-
prie răspundere a operatorilor eco-
nomici, menit să înlocuiască vechile
formulare şi certificate eliberate de
autorităţile publice sau de terţe per-
13
Art. 32 alin. (1) coroborat cu alin. (6) din H.G. nr. 395/2016

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 19

tanţilor şi faptul că aceştia respectă
legea ş.a.
Aşadar, sistemul e-Certis este un sis-
tem de referinţă foarte practic, menit
să ajute participanţii la procedurile de
achiziţii publice să identifice docu-
mentele şi certificatele necesare în
procedura de atribuire, respectiv:
- autorităţile contractante, care au
obligaţia de a stabili documentaţia
necesară pentru a putea participa la
procedura de atribuire şi care trebuie
solicitată companiilor,
- companiile europene, care vor avea
toate informaţiile relevante compri-
mate într-un singur loc şi disponibile
online. Acestea pot să identifice, într-
un termen relativ scurt, informaţiile
pe care trebuie să le furnizeze autori-
tăţilor contractante, precum şi să
identifice documentele echivalente
care pot fi acceptate.
Utilitatea acestui sistem are rolul de a
simplifica procedura de atribuire a
contractelor de achiziţii publice atât
pentru cei care se află la prima parti-
cipare, iar procedurile de achiziţii pu-
blice sunt o noutate, pentru cei care
participă la licitaţii transfrontaliere şi
care ar putea întâlni dificultăţi în ceea
ce priveşte furnizarea certificatelor şi
documentelor care sunt eliberate în-
tr-un format diferit faţă de cel din ţara
de origine a ofertantului, precum şi
pentru autorităţile contractante care
au obligaţia de a verifica toate docu-
mentele şi certificatele primite din
mai multe ţări şi de a constata dacă
acestea îndeplinesc cerinţele legale
privitoare la conţinut şi la autoritatea
emitentă.
Deşi, Legea nr.98/2016 privind achi-
ziţiile publice a fost publicată în Mo-
nitorul Oficial al României nr. 390,
partea I, din data de 23 mai 2016,
menţiunile referitoare la utilizarea de
către autorităţile contractante a siste-
mului e-Certis vor intra în vigoare
începând cu data de 18 octombrie
2018.
3. Sistemul electronic de achiziţii
publice (SEAP)
Sistemul electronic de achiziţii publi-
ce (SEAP) reprezintă acel sistem
informatic de utilitate publică, care
este accesibil prin internet la o adresa
dedicată şi utilizat în scopul aplicării
20 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
prin mijloace electronice a proceduri-
lor de atribuire, precum şi în scopul
publicării anunţului la nivel naţional.
Acest sistem reprezintă de fapt o
platformă care are ca scop desfăşura-
rea licitaţiei publice electronice, a
procedurilor aferente acestei licitaţii,
precum şi a dispozitiile privind lici-
taţia electronică reglementată de Le-
gea nr.98/2016 privind achiziţiile pu-
blice.
SEAP a luat fiinţă pentru a asigura
respectarea unuia dintre cele şase
principii care stau la baza atribuirii
contractelor de achiziţii publice şi
care reprezintă pilonii sistemului de
achiziţii publice din Uniunea Euro-
peană, respectiv principiul transpa-
renţei licitaţiei publice, precum şi a
tuturor informaţiilor necesare şi utile
în vederea participării la licitaţia pu-
blică electronică.
Instituţia care reglementează cadrul
legal privind SEAP este Autoritatea
Naţională pentru Achiziţiilor Publice
(ANAP), o instituţie de stat care este
subordonată Ministerului Finanţelor
Publice.
În Romania a fost creat site-ul
www.e-licitatie.ro (site-ul oficial al
SEAP), în scopul facilitării accesului
la acest sistem electronic de achiziţii
publice, autorităţilor contractante,cât
şi ofertanţilor de pe piaţa de bunuri şi
servicii.
4. Licitaţia electronică
Licitaţia electronică reprezintă acel
proces repetitiv desfăşurat prin mij-
loace electronice, după o evaluare ini-
ţială completă a ofertelor, în cadrul
căruia ofertanţii au posibilitatea de a
reduce preţurile prezentate şi/sau de
a îmbunătăţi alte valori ale unor ele-
mente ale ofertei, care permite clasi-
ficarea ofertelor prin metode auto-
mate de evaluare.
Pentru a putea participa la procedura
licitaţiei electronice, este necesar ca
operatorul economic interesat să aibă
deschis un cont pe platforma electro-
nică SEAP. În acest sens, operatorul
economic trebuie să fie înscris în a-
chiziţie şi poate beneficia de partici-
pări gratuite disponibile, într-un
cuantum stabilit de Operatorul Siste-
mului.
Licitaţia electronică reprezintă etapa
finală a procedurii de atribuire a con-
tractelor de achiziţii publice şi se poa-
te organiza dacă sunt respectate anu-
mite condiţii cu privire la numărul de
runde ale licitaţiei electronice, ele-
mentele ofertei, precum şi calendarul
de desfăşurare a rundelor licitaţiei.
În situaţia în care operatorul econo-
mic acceptă toate condiţiile impuse
de autoritatea contractantă, are obli-
gaţia de a transmite prin intermediul
platformei electronice SEAP oferta
sa fermă pentru prestarea serviciilor,
executarea lucrărilor sau furnizarea
produselor, iar autoritatea contrac-
tantă va transmite prin intermediul
aceleiaşi platforme, dacă acceptă/re-
fuză oferta fermă, într-un termen
care nu poate depăşi 5 zile de la data la
care a fost transmisă oferta de către
operatorul economic.
Această procedură a licitaţiei electro-
nice poate fi anulată în următoarele
situaţii:
- ofertele transmise de operatorul
economic sunt inacceptabile, necon-
forme sau necorespunzătoare;
- existenţa unor abateri grave a regle-
mentărilor legale care fac imposibilă
încheierea contractului de achiziţie
publică;
- un nivel necorespunzător al con-
curenţei ş.a.
Aceste mecanisme electronice intro-
duse prin adoptarea Legii nr. 98/
2016 privind achiziţiile publice au ro-
lul de a simplifica procedura de atri-
buire a contractelor de achiziţii publi-
ce, de a reduce considerabil perioada
de depunere a documentelor şi certi-
ficatelor de către operatorii econo-
mici, precum şi de a centraliza la nivel
electronic toate informaţiile relevan-
te în procedura de atribuire a con-
tractelor de achiziţii publice.
Continuare din numărul 108
Hotărârea nr. 394/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de
aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractului sectorial/
acordului-cadru din Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale
ART. 115 (1) Acordul-cadru trebuie să pre-
vadă, pentru contractele subsecvente care
urmează să fie atribuite, elementele/
condiţiile considerate esenţiale, care se
referă la:
a) obligaţiile pe care operatorul/operatorii
economic/economici şi le-a/le-au asumat
prin propunerea tehnică prezentată în cur-
sul procedurii de atribuire, în special în
ceea ce priveşte caracteristicile tehnice -
funcţionale şi de performanţă - ale pro-
duselor care urmează să fie furnizate,
descrierea serviciilor care urmează să fie
prestate şi nivelul calitativ al acestora,
descrierea lucrărilor care urmează să fie
executate şi nivelul calitativ al acestora,
duratele/termenele de livrare, de prestare
sau de execuţie începând din momentul
încheierii contractului, garanţiile acordate,
orice alte elemente care au fost luate în
considerare în procesul de analiză şi
evaluare a propunerilor tehnice;
b) preţul/tariful unitar sau preţurile/tari-
fele unitare, alte angajamente financiare
sau comerciale, pe care operatorul/opera-
torii economic/economici le-a/le-au pre-
văzut în propunerea financiară;
c) condiţii specifice, coeficienţi de ajustare
şi formule de ajustare a preţurilor, după
caz;
d) orice alte elemente/clauze pe care enti-
tatea contractantă le consideră necesare.
(2) În cazul în care acordul-cadru este
încheiat cu mai mulţi operatori economici,
iar contractele subsecvente urmează să fie
atribuite prin reluarea competiţiei, acordul-
cadru trebuie să prevadă:
a) elementele/condiţiile care rămân ne-
schimbabile pe întreaga durată a respec-
tivului acord;
b) numărul maxim de operatori economici
cu care se încheie acordul-cadru, conform
celor precizate în cadrul anunţului de parti-
cipare;
c) elementele/condiţiile care vor face obie-
ctul reluării competiţiei pentru atribuirea
contractelor subsecvente.
ART. 116 (1) În condiţiile art. 128 alin. (2)
din Lege, în cazul în care acordul-cadru
este încheiat cu mai mulţi operatori
economici, iar contractele subsecvente
urmează să fie atribuite prin reluarea
competiţiei, entita-tea contractantă are
obligaţia, ori de câte ori decide achiziţio-
narea produselor/ serviciilor/lucrărilor
care fac obiectul acordului respectiv, să
transmită concomitent o invitaţie de parti-
cipare la reofertare către toţi operatorii
economici semnatari ai acordului-cadru.
(2) Invitaţia la reofertare trebuie să conţină
cel puţin următoarele informaţii:
a) cu privire la cantităţile şi elementele
specifice care vor face obiectul contrac-
tului ce urmează să fie atribuit;
b) cu privire la elementele/condiţiile care
fac obiectul reluării competiţiei şi criteriul
de atribuire/factorii de evaluare care ur-
mează să fie aplicaţi pentru stabilirea
operatorului economic căruia îi va fi atri-
buit contractul, astfel cum s-a prevăzut în
documentaţia de atribuire elaborată pentru
încheierea acordului-cadru;
c) cu privire la modul în care se depune/
transmite noua ofertă şi data-limită până la
care operatorii economici au dreptul de a
depune/transmite noua ofertă.
(3) Elementele care pot face obiectul reo-
fertării se pot referi la preţ, termene de
livrare/prestare/execuţie, caracteristici
tehnice, nivel calitativ şi de performanţă, în
măsura în care au fost prevăzute în fişa de
date a achiziţiei.
(4) Data-limită până la care operatorii
economici au dreptul să depună/transmită
noua ofertă se stabileşte de entitatea con-
tractantă care are, în acest sens, obligaţia de
a ţine cont de aspecte precum complexi-
tatea obiectului viitorului contract şi asigu-
rarea unei perioade rezonabile pentru ela-
borarea noii oferte şi transmiterea acesteia;
entitatea contractantă poate să consulte
operatorii economici cu privire la posi-
bilitatea acestora de a elabora noile oferte
într-o perioadă cât mai scurtă de timp.
(5) Operatorii economici au dreptul ca în
procesul de reofertare să modifice elemen-
tele/condiţiile care fac obiectul reluării
competiţiei numai în sensul îmbunătăţirii
acestora şi fără să afecteze elementele/
condiţiile stabilite.
(6) În cazul în care a fost prevăzută posi-
bilitatea de ajustare a preţului, îmbunătă-
ţirea acestui element se raportează la valoa-
rea actualizată care se obţine în urma apli-
cării coeficienţilor de ajustare.
(7) În cazul în care, în urma reofertării,
entitatea contractantă nu obţine îmbună-
tăţiri ale elementelor/condiţiilor care fac
obiectul reluării competiţiei, aceasta are
obligaţia de a atribui contractul ofertantu-
lui clasat pe primul loc în cadrul procedurii
aplicate pentru încheierea acordului-cadru,
prin luarea în considerare a condiţiilor şi
elementelor prevăzute în oferta iniţială a
acestuia actualizată.
ART. 117 (1) În cazul în care operatorul
economic căruia entitatea contractantă îi
transmite o solicitare pentru încheierea
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
unui contract subsecvent nu are capacita-
tea de a răspunde acestei solicitări deoarece
cantitatea care face obiectul contractului
depăşeşte cantitatea estimată, entitatea
contractantă are dreptul de a iniţia o nouă
procedură de atribuire pentru achiziţiona-
rea diferenţei care nu poate fi acoperită de
respectivul operator economic, numai în
cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu ope-
ratorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi
operatori economici, nici aceştia, la rândul
lor, nu au capacitatea de a acoperi diferenţa
respectivă.
(2) În cazul în care operatorul economic
căruia entitatea contractantă îi transmite o
solicitare pentru încheierea unui contract
subsecvent nu are capacitatea de a răspun-
de acestei solicitări din propria sa culpă,
entitatea contractantă are dreptul de a iniţia
o nouă procedură de atribuire pentru achi-
ziţionarea întregii cantităţi necesare, numai
în cazul în care:
a) acordul-cadru este încheiat doar cu ope-
ratorul economic respectiv; sau
b) deşi acordul-cadru este încheiat şi cu alţi
operatori economici, nici aceştia, la rândul
lor, nu au capacitatea de a răspunde solici-
tării respective.
(3) Operatorul economic în culpă va suferi
consecinţele prevăzute în acordul-cadru
pentru neîndeplinirea obligaţiilor în
sarcina sa.
Paragraful 2
Sistemul dinamic de achiziţii
ART. 118 (1) Entitatea contractantă are
dreptul de a utiliza un sistem dinamic de
achiziţii prin intermediul SEAP, pentru
achiziţii de uz curent, ale căror caracteris-
tici general disponibile pe piaţă satisfac
necesităţile entităţii contractante.
(2) Entitatea contractantă nu are dreptul de
a utiliza în mod abuziv sau impropriu
sistemul dinamic de achiziţii.
ART. 119 (1) Toate comunicările în cadrul
unui sistem dinamic de achiziţii se reali-
zează exclusiv prin mijloace electronice.
(2) Dispoziţiile art. 59 nu sunt aplicabile în
cazul sistemului dinamic de achiziţii.
Paragraful 3
Licitaţia electronică
ART. 120 Categoriile de contracte pentru a
căror atribuire nu poate fi utilizată licitaţia
electronică sunt prevăzute în anexa care
face parte integrantă din prezentele norme
metodologice.
ART. 121 Entitatea contractantă nu are
dreptul de a utiliza în mod abuziv sau im-
21
propriu licitaţia electronică astfel încât:
a) să împiedice, să restrângă sau să distor-
sioneze concurenţa;
b) să modifice obiectul contractului secto-
rial/acordului-cadru, astfel cum a fost
acesta prevăzut în anunţul de participare şi
în documentaţia de atribuire.
ART. 122 (1) În cazul în care licitaţia
electronică reprezintă etapa finală a unei
proceduri de atribuire care a fost aplicată
prin utilizarea integrală a mijloacelor elec-
tronice, aceasta poate fi iniţiată de entitatea
contractantă numai după transmiterea de
către SEAP a clasamentului ofertanţilor ale
căror oferte au fost considerate admisibile.
(2) În cazul în care licitaţia electronică
reprezintă etapa finală a unei proceduri de
atribuire care a fost aplicată prin utilizarea
parţială a mijloacelor electronice sau la
reluarea competiţiei dintre operatorii
economici care au semnat un acord-cadru,
aceasta poate fi iniţiată numai după intro-
ducerea de către entitatea contractantă în
SEAP a informaţiilor solicitate în mod
automat de sistemul informatic.
ART. 123 Licitaţia electronică se poate
organiza nu-mai în măsura în care
facilităţile tehnice disponibile în cadrul
SEAP permit aplicarea algoritmului de
calcul stabilit de entitatea contractantă.
ART. 124 Entitatea contractantă are
obligaţia de a introduce în SEAP infor-
maţii cu privire la numărul de runde ale
licitaţiei electronice pe care le organizează,
calendarul de desfăşurare a acestora,
precum şi elementele ofertei care urmează
să facă obiectul procesului repetitiv de
ofertare.
ART. 125 (1) Durata unei runde de licitaţie
electronică se stabileşte în zile şi este de
minimum o zi, iar între runde trebuie să
existe intervale stabilite în zile, a căror
durată minimă este de o zi.
(2) Dacă pe parcursul unei runde de
licitaţie electronică nu se mai introduc
preţuri şi/sau valori noi ale elementelor
care fac obiectul procesului repetitiv de
ofertare, entitatea contractantă are dreptul
de a decide cu privire la finalizarea licitaţiei
electronice fără a mai organiza rundele
următoare.
ART. 126 La licitaţia electronică au dreptul
să participe doar operatorii economici
înregistraţi în SEAP şi cărora le-au fost
transmise invitaţii de participare la această
fază de către entitatea contractantă.
ART. 127 (1) În orice moment pe parcursul
desfăşurării licitaţiei electronice, sistemul
informatic pune la dispoziţia participan-
ţilor la procesul repetitiv de ofertare infor-
maţii necesare acestora pentru a-şi deter-
mina poziţia pe care o ocupă în clasament.
(2) Sistemul informatic pune la dispoziţia
participanţilor la procesul repetitiv de
ofertare informaţii referitoare la preţuri
22 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
sau valori noi prezentate în cadrul licitaţiei
electronice, precum şi numărul participan-
ţilor la licitaţia electronică respectivă, în
situaţia în care entitatea contractantă a
prevăzut la iniţierea acestei faze posibili-
tatea comunicării acestor informaţii.
(3) Pe parcursul licitaţiilor electronice,
sistemul informatic nu va dezvălui identi-
tatea ofertanţilor participanţi.
(4) Ofertele depuse în cadrul licitaţiei
electronice de către ofertanţii participanţi
nu pot decât să îmbunătăţească ofertele
depuse anterior organizării acestei faze.
ART. 128 (1) La momentul finalizării
licitaţiei electronice, sistemul informatic va
pune la dispoziţia entităţii contractante
clasamentul rezultat ca urmare a derulării
acestei faze, determinat prin luarea în
considerare a ofertelor finale introduse de
ofertanţii participanţi şi pe baza criteriului
de atribuire specificat în fişa de date a
achiziţiei.
(2) Cu privire la preţul final rezultat în urma
licitaţiei electronice nu se mai pot cere
clarificări decât cu privire la justificarea
preţului neobişnuit de scăzut ofertat, fără a
se permite însă modificarea acestuia.
(3) În cazul în care ofertantul declarat
admis şi înregistrat în SEAP nu modifică în
cadrul fazei de licitaţie electronică ele-
mentele ofertei care fac obiectul procesului
repetitiv, la stabilirea clasamentului final
este luată în considerare oferta depusă de
către acesta anterior desfăşurării acestei
faze, introdusă în prealabil în SEAP.
SECŢIUNEA a 8-a
Oferta şi documentele însoţitoare
ART. 129 (1) Ofertantul elaborează oferta
în conformitate cu prevederile documen-
taţiei de atribuire şi indică motivat în
cuprinsul acesteia care informaţii din
propunerea tehnică şi/sau din propunerea
financiară sunt confidenţiale, clasificate
sau sunt protejate de un drept de
proprietate intelectuală, în baza legislaţiei
aplicabile.
(2) Operatorul economic depune oferta,
DUAE, documentele de calificare,
răspunsurile la solicitările de clarificări
numai prin mijloace electronice atunci
când participă la o procedură de atribuire
care se desfăşoară prin intermediul SEAP.
(3) Documentele prevăzute la alin. (2) se
semnează cu semnătură electronică extin-
să, bazată pe un certificat calificat, eliberat
de un furnizor de servicii de certificare
acreditat, reprezentând documente origi-
nale.
(4) Prin excepţie de la prevederile alin. (2),
entitatea contractantă are dreptul să soli-
cite în original orice document cu regim
special a cărei valabilitate este condiţionată
de prezentarea în această formă.
ART. 130 (1) Oferta are caracter obliga-
toriu, din punctul de vedere al conţinutului,
pe toată perioada de valabilitate stabilită de
către entitatea contractantă şi asumată de
ofertant.
(2) Perioada de valabilitate a ofertelor, pre-
văzută în anunţul/invitaţia de participare şi
în documentaţia de atribuire, trebuie să fie
stabilită astfel încât să cuprindă toate
etapele până la momentul încheierii
contractului/acordului-cadru.
(3) Atunci când stabileşte perioada de vala-
bilitate a ofertelor, entitatea contractantă
va lua în considerare estimările privind
perioada necesară pentru analiza şi evalua-
rea ofertelor, perioada necesară pentru
verificările legate de aceste activităţi, pre-
cum şi perioada legală prevăzută pentru
rezolvarea eventualelor contestaţii.
Entitatea contractantă are obligaţia de a
solicita prelungirea valabilităţii ofertelor,
precum şi, după caz, a garanţiei de parti-
cipare, în situaţii excepţionale care impun o
astfel de prelungire.
ART. 131 Riscurile transmiterii ofertei, in-
clusiv forţa majoră sau cazul fortuit, cad în
sarcina operatorului economic care trans-
mite respectiva ofertă.
SECŢIUNEA a 9-a
Comisia de evaluare şi modul de lucru al
acesteia
ART. 132 (1) Entitatea contractantă are
obligaţia de a desemna, pentru atribuirea
contractelor sectoriale/acordurilor-cadru,
persoane cu competenţe relevante respon-
sabile pentru evaluarea ofertelor şi, după
caz, a solicitărilor de participare, care se
constituie într-o comisie de evaluare.
(2) În sensul prevederilor alin. (1), din
cadrul comisiei de evaluare pot face parte
membri aparţinând compartimentelor
entităţii contractante, în cazul în care
beneficiarul final al contractului/acordu-
lui-cadru este o altă entitate contractantă.
(3) În cazul în care evaluarea solicitărilor de
participare/ofertelor necesită o expertiză
aprofundată în domeniul achiziţiilor secto-
riale ori de natură tehnică, financiară,
juridică şi/sau privind aspectele contrac-
tuale specifice, entitatea contractantă poate
desemna, pe lângă comisia de evaluare,
specialişti externi numiţi experţi cooptaţi,
care desfăşoară activităţi independente sau
care sunt puşi la dispoziţie de către furni-
zorii de servicii auxiliare achiziţiei.
(4) Nominalizarea persoanelor care consti-
tuie comisia de evaluare se poate realiza
atât pentru atribuirea fiecărui contract/
acord-cadru în parte, cât şi pentru atribui-
rea mai multor contracte/acorduri-cadru,
acest din urmă caz aplicându-se când con-
tractele respective sunt de complexitate
redusă.
(5) În cazul procedurilor cu mai multe
etape, nominalizarea persoanelor care con-
stituie comisia de evaluare se poate realiza
atât pentru fiecare etapă în parte, cât şi
pentru toate etapele.
(6) Entitatea contractantă va numi o per-
soană responsabilă cu aplicarea procedurii
de atribuire din cadrul compartimentului
intern specializat în domeniul achiziţiilor
sectoriale.
(7) Preşedintele comisiei de evaluare poate
fi limitat numai la aspectele de organizare şi
reprezentare, în acest din urmă caz nea-
vând drept de vot.
(8) Persoanele care constituie comisia de
evaluare nu trebuie să fie în relaţii de subor-
donare ierarhică unele faţă de altele, în mă-
sura în care structura organizatorică a
entităţii contractante permite acest lucru.
(9) Entitatea contractantă are dreptul de a
nominaliza membri de rezervă pentru
membrii comisiei de evaluare.
(10) Entitatea contractantă are dreptul de a
înlocui un membru al comisiei de evaluare
cu un membru de rezervă numai dacă
persoana care urmează să fie înlocuită nu
are posibilitatea, din motive obiective, de a-
şi îndeplini atribuţiile care rezultă din
calitatea de membru al comisiei de eva-
luare.
(11) După producerea înlocuirii prevăzute
la alin. (10), calitatea de membru al comisiei
de evaluare este preluată de către membrul
de rezervă, care îşi va exercita atribuţiile
aferente până la finalizarea procedurii de
atribuire.
ART. 133 (1) Comisia de evaluare are
următoare atribuţii:
a) deschiderea ofertelor şi, după caz, a altor
documente care însoţesc oferta;
b) verificarea îndeplinirii criteriilor de
calificare de către ofertanţi/candidaţi;
c) realizarea selecţiei candidaţilor, dacă este
cazul;
d) desfăşurarea dialogului cu operatorii
economici, în cazul aplicării procedurii de
dialog competitiv;
e) desfăşurarea negocierilor cu operatorii
economici, în cazul aplicării procedurilor
de negociere;
f) verificarea conformităţii propunerilor
tehnice ale ofertanţilor cu prevederile
caietului de sarcini;
g) evaluarea propunerilor tehnice ale
ofertanţilor în conformitate cu criteriile de
atribuire, dacă este cazul;
h) verificarea propunerilor financiare
prezentate de ofertanţi, inclusiv verificarea
conformităţii cu propunerile tehnice,
verificarea aritmetică, verificarea încadrării
în fondurile care pot fi disponibilizate
pentru îndeplinirea contractului sectorial
respectiv, precum şi, dacă este cazul,
verificarea încadrării acestora în situaţia
prevăzută la art. 222 din Lege;
I) elaborarea solicitărilor de clarificări
şi/sau completări necesare în vederea eva-
luării solicitărilor de participare şi/sau
ofertelor;
j) stabilirea ofertelor inacceptabile şi/sau
neconforme şi a motivelor care stau la baza
încadrării acestora în fiecare dintre aceste
categorii;
k) stabilirea ofertelor admisibile;
l) aplicarea criteriului de atribuire şi a
factorilor de evaluare, astfel cum a fost
prevăzut în fişa de date a achiziţiei;
m) stabilirea ofertei/ofertelor câştigătoare
sau, după caz, formularea propunerii de
anulare a procedurii;
n) elaborarea proceselor-verbale aferente
fiecărei şedinţe, a rapoartelor intermediare
aferente fiecărei etape în cazul proce-
durilor cu mai multe etape şi a raportului
procedurii de atribuire.
(2) Rapoartele intermediare şi raportul
procedurii de atribuire se înaintează de
către preşedintele comisiei de evaluare
conducătorului entităţii contractante spre
aprobare.
(3) În cazul în care nu aprobă raportul pro-
cedurii, conducătorul entităţii contractante
va motiva în scris decizia sa şi poate, după
caz:
a) returna raportul, o singură dată, comisiei
de evaluare spre corectare sau reevaluare
parţială;
b) solicita o reevaluare completă, caz în
care o nouă comisie de evaluare va fi
numită.
ART. 134 (1) Experţii cooptaţi prevăzuţi la
art. 132 alin. (3) pot fi desemnaţi încă de la
începutul procesului de evaluare sau pe
parcursul acestui proces, în funcţie de
problemele care ar putea impune expertiza
acestora, scop în care în cadrul deciziei de
desemnare a experţilor cooptaţi se
precizează atribuţiile şi responsabilităţile
specifice deţinute pe parcursul procesului
de evaluare.
(2) Propunerea privind cooptarea exper-
ţilor externi, respectiv necesitatea parti-
cipării acestora la procesul de evaluare se
justifică la un nivel obiectiv şi rezonabil,
prin raportarea la atribuţiile şi respon-
sabilităţile ce sunt deţinute/exercitate de
către aceştia în aplicarea prevederilor alin.
(1).
(3) Experţii cooptaţi nu au drept de vot în
cadrul comisiei de evaluare, însă în
îndeplinirea atribuţiilor ce le revin potrivit
legii şi mandatului primit în baza deciziei de
desemnare, precum şi a competenţelor
personale, aceştia procedează la întocmirea
unor rapoarte de specialitate asupra cărora
îşi exprimă punctul de vedere, pe baza
propriei expertize pe care o deţin.
(4) În sensul prevederilor alin. (3), expertul
cooptat este responsabil din punct de
vedere profesional pentru acurateţea şi
realitatea informaţiilor consemnate în
cadrul raportului de specialitate.
(5) Raportul de specialitate prevăzut la alin.
(3) este destinat să faciliteze comisiei de
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
evaluare adoptarea deciziilor în cadrul
procesului de analiză a solicitărilor de
participare/ofertelor şi de stabilire a
ofertei/ofertelor câştigătoare.
(6) Membrii comisiei de evaluare care nu
sunt de acord cu raportul de specialitate al
expertului cooptat prevăzut la alin. (3) au
obligaţia de a-şi prezenta punctul de vedere
în scris, elaborând în acest sens o notă
individuală care devine anexă la raportul
procedurii de atribuire. În cadrul acestei
note se justifică în mod documentat
punctul de vedere al respectivilor membri,
la un nivel similar cu exigenţele ce derivă
din aplicarea prevederilor alin. (5).
(7) Raportul de specialitate se ataşează la
raportul procedurii de atribuire şi devine
parte a dosarului achiziţiei sectoriale.
ART. 135
(1) Pe parcursul desfăşurării procesului de
evaluare, membrii comisiei de evaluare şi
experţii cooptaţi au obligaţia de a păstra
confidenţialitatea asupra conţinutului
ofertelor/solicitărilor de participare,
precum şi asupra oricăror altor informaţii
prezentate de către candidaţi/ofertanţi în
procedura de atribuire.
(2) Încălcarea angajamentelor referitoare la
confidenţialitate se sancţionează conform
legii.
(3) Cu excepţia şedinţei de deschidere a
ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare
au dreptul de a participa numai membrii
acesteia şi, după caz, experţii cooptaţi şi
persoane împuternicite de către ANAP.
(4) Membrii comisiei de evaluare şi experţii
externi cooptaţi au obligaţia de a respecta
regulile de evitare a conflictului de interese
prevăzute la art. 71 - 77 din Lege.
ART. 136 (1) Comisia de evaluare şi exper-
ţii cooptaţi au obligaţia de a semna pe
propria răspundere o declaraţie de
confidenţialitate şi imparţialitate prin care
se angajează să respecte prevederile art.
135 şi prin care confirmă că nu se află într-
o situaţie care implică existenţa unui con-
flict de interese.
(2) Declaraţia prevăzută la alin. (1) trebuie
semnată de membrii comisiei de evaluare
înainte de preluarea atribuţiilor specifice,
după data şi ora-limită pentru depunerea
solicitărilor de participare/ofertelor, şi
conţine următoarele date de identificare:
numele şi prenumele; data şi locul naşterii;
domiciliul actual; codul numeric personal.
(3) În cazul în care unul dintre membrii
desemnaţi în comisia de evaluare sau unul
dintre experţii cooptaţi constată că se află
într-o situaţie de conflict de interese, atunci
acesta are obligaţia de a solicita de îndată
înlocuirea sa din componenţa comisiei
respective cu o altă persoană.
(4) Situaţiile privind conflictul de interese
pot fi sesizate entităţii contractante şi de
către terţi.
23
(5) În cazul în care sunt sesizate astfel de
situaţii, entitatea contractantă are obligaţia
de a verifica cele semnalate şi, dacă este
cazul, de a adopta măsurile necesare pentru
evitarea/remedierea oricăror aspecte care
pot determina apariţia unui conflict de
interese.
ART. 137 (1) Modul de lucru al comisiei de
evaluare este stabilit de comun acord între
membrii acesteia, urmând a se avea în
vedere calendarul estimativ de aplicare a
procedurii de atribuire şi perioada solicitată
pentru valabilitatea ofertelor.
(2) Membrii comisiei de evaluare au
dreptul de a analiza şi evalua documentele
depuse de ofertanţi/candidaţi individual
şi/sau în şedinţe comune.
(3) Deciziile comisiei de evaluare se iau cu
votul a cel puţin 2/3 dintre membrii săi cu
drept de vot.
(4) Fiecare decizie a comisiei de evaluare
este fundamentată prin identificarea ele-
mentelor concrete ale solicitării de partici-
pare/ofertelor în raport cu cerinţele defi-
nite prin documentele achiziţiei şi preve-
derile legale.
(5) În cazul procesului de selecţie a candi-
daţilor sau stabilirii ofertei câştigătoare pe
bază de punctaj, votul membrilor comisiei
de evaluare se reflectă prin punctajul indi-
vidual acordat fiecărei solicitări de partici-
pare/oferte în parte.
(6) În cazul în care există divergenţe de
păreri între membrii comisiei de evaluare
sau când există o diferenţă considerabilă
între punctajele acordate de aceştia, preşe-
dintele comisiei de evaluare va solicita
reanalizarea punctelor de divergenţă, în
scopul finalizării în timp util a etapei de
evaluare a ofertelor şi de stabilire a ofertei
câştigătoare.
(7) Procesul de reanalizare a punctelor de
divergenţă se consemnează într-un proces-
verbal, justificându-se opiniile contrare.
(8) În cazul în care, în situaţia prevăzută la
alin. (6), comisia de evaluare nu ajunge la
un acord, decizia finală se adoptă cu votul
majorităţii membrilor săi.
(9) Membrii comisiei de evaluare care nu
sunt de acord cu decizia adoptată potrivit
dispoziţiilor alin. (8) au obligaţia de a-şi
prezenta punctul de vedere în scris, ela-
borând în acest sens o notă individuală care
devine anexă la raportul procedurii de
atribuire în condiţii similare celor stabilite
prin dispoziţiile art. 134 alin. (6).
SECŢIUNEA a 10-a
Procesul de verificare şi evaluare
ART. 138 (1) În cazul în care, în cadrul
documentaţiei de atribuire, a fost
prevăzută obligaţia îndeplinirii unor criterii
de calificare şi selecţie formulate în baza
criteriilor prevăzute la cap. V secţiunea a 6-
a paragraful 2 din Lege, comisia de evaluare
are obligaţia verificării modului de
24 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
îndeplinire a acestora de către fiecare
ofertant/candidat în parte prin analizarea
conţinutului DUAE.
(2) Comisia de evaluare are obligaţia
solicitării documentelor doveditoare
privind îndeplinirea criteriilor de calificare
ofertantului clasat pe primul loc în urma
aplicării criteriului de atribuire.
(3) În condiţiile art. 228 alin. (4) din Lege,
eventualele neconcordanţe cu privire la
îndeplinirea condiţiilor de formă a
garanţiei de participare, inclusiv cele
privind cuantumul şi valabilitatea, se vor
clarifica de către comisia de evaluare cu
ofertanţii în maximum 3 zile lucrătoare de
la data-limită de depunere a ofertelor.
ART. 139 (1) Comisia de evaluare are
obligaţia de a analiza şi de a verifica fiecare
ofertă atât din punctul de vedere al elemen-
telor tehnice propuse, cât şi din punctul de
vedere al aspectelor financiare pe care le
implică.
(2) Propunerea tehnică trebuie să
corespundă cerinţelor minime prevăzute
în caietul de sarcini sau în documentul
descriptiv.
(3) Propunerea financiară trebuie să se
încadreze în fondurile care pot fi disponi-
bilizate pentru îndeplinirea contractului
sectorial respectiv, precum şi să nu se afle în
situaţia prevăzută la art. 222 din Lege, în
caz contrar oferta sa va fi considerată
inacceptabilă.
ART. 140 (1) Comisia de evaluare va stabili
termenul-limită în funcţie de volumul şi
complexitatea clarificărilor şi completări-
lor formale sau de confirmare necesare
pentru evaluarea fiecărei solicitări de par-
ticipare/oferte. Termenul astfel stabilit va
fi, de regulă, de minimum trei zile lucră-
toare.
(2) Comisia de evaluare va stabili termenul-
limită la nivel de zile lucrătoare şi în funcţie
de volumul şi complexitatea clarificărilor şi
completărilor formale sau de confirmare
necesare pentru evaluarea fiecărei solicitări
de participare/oferte.
(3) Comunicarea transmisă în sensul alin.
(1) către candidat/ofertant trebuie să fie
clară şi să definească în mod explicit şi sufi-
cient de detaliat în ce constă solicitarea
comisiei de evaluare.
(4) În cazul în care comisia de evaluare
solicită unui candidat/ofertant, în condi-
ţiile art. 221 din Lege, clarificări şi, după
caz, completări ale documentelor prezen-
tate de acesta în cadrul ofertei sau solicitării
de participare, iar candidatul/ofertantul nu
transmite în termenul precizat de comisia
de evaluare clarificările/completările soli-
citate sau clarificările/completările tran-
smise nu sunt concludente, oferta sa va fi
considerată inacceptabilă.
(5) În cazul în care ofertantul modifică prin
răspunsurile pe care le prezintă comisiei de
evaluare potrivit dispoziţiilor alin. (1)
conţinutul propunerii tehnice sau propu-
nerii financiare, oferta sa va fi considerată
neconformă.
(6) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (5),
oferta nu va fi considerată neconformă în
măsura în care modificări operate de ofer-
tant în legătură cu propunerea sa tehnică se
încadrează în una din categoriile de mai jos:
a) pot fi încadrate în categoria viciilor de
formă; sau
b) reprezintă corectări ale unor abateri teh-
nice minore, iar o eventuală modificare a
preţului total al ofertei, indusă de aceste
corectări, nu ar fi condus la modificarea
clasamentului ofertanţilor participanţi la
procedura de atribuire.
(7) Sunt considerate abateri tehnice minore
acele omisiuni/abateri din propunerea
tehnică care pot fi completate/corectate
într-un mod care nu conduce la depunerea
unei noi oferte.
(8) O modificare a propunerii tehnice nu
poate fi considerată o abatere tehnică mi-
noră a ofertei iniţiale în următoarele situa-
ţii:
a) cuantificarea teoretică în valoare mone-
tară a respectivei abateri/omisiuni depă-
şeşte 1% din preţul total al ofertei;
b) cuantificarea teoretică în valoare mone-
tară a respectivei abateri/omisiuni con-
duce la eludarea aplicării acelor prevederi
ale legii care instituie obligaţii ale entităţii
contractante în raport cu anumite praguri
valorice;
c) în urma corectării respectivei abateri/
omisiuni se constată că s-ar schimba clasa-
mentul ofertanţilor;
d) modificarea ar presupune o diminuare
calitativă în comparaţie cu oferta iniţială;
e) modificarea vizează o parte din ofertă
pentru care documentaţia de atribuire a
exclus în mod clar posibilitatea ca ofer-
tanţii să se abată de la cerinţele exacte ale
respectivei documentaţii, iar oferta iniţială
nu a fost în conformitate cu aceste cerinţe.
(9) Prin excepţie de la dispoziţiile alin. (5),
oferta nu va fi considerată neconformă în
măsura în care modificările operate de
ofertant în legătură cu propunerea sa
financiară reprezintă erori aritmetice,
respectiv aspecte care pot fi clarificate cu
ajutorul principiilor prevăzute la art. 2 alin.
(2) din Lege, elementele propunerii
financiare urmând a fi corectate, implicit
alături de preţul total al ofertei, prin refa-
cerea calculelor aferente, pe baza datelor/
informaţiilor care sunt cunoscute de către
toţi participanţii, deoarece sunt prevăzute
în legislaţia aplicabilă, documentaţia de
atribuire şi/sau în alte documente prezen-
tate de ofertant.
(10) În cazul în care ofertantul nu este de
acord cu îndreptarea erorilor aritmetice,
oferta sa va fi considerată neconformă.
Din jurisprudenţa CJUE C - 61/14,
Orizzonte Salute vs Azienda
azul a avut ca obiect o cerere
C de pronunţare a unei hotărâri
preliminare de către Tribuna-
lul Regional Administrativ
din Trento în ceea ce priveşte inter-
pretare a articolului 1 din Directiva
665/89/ CEE (Directiva de remedii).
Această cerere a fost formulată în ca-
drul unui litigiu între Orizzonte Salu-
te - Studio Infermieristico Associato,
pe de o parte, şi Societatea publică de
servicii prestate persoanelor San
Valentino din oraşul Levico Terme,
(„Azienda”), precum şi Ministerul
Justiţiei, Ministerul Economiei şi
Finanţelor, Preşedinţia Consiliului de
Miniştri şi Secretarul General al Tri-
bunalului Regional Administrativ din
Trento, pe de altă parte, în legătură cu
prelungirea unui contract de achiziţii
publice de servicii de asistenţă medi-
cală precum şi în legătură cu taxele
judiciare care trebuie plătite pentru
introducerea căilor de atac jurisdic-
ţionale administrative în domeniul
achiziţiilor publice.
Este relevant în speţa dată să punc-
tăm prevederile legislaţiei italiene cu
privire la taxele percepute pentru căi-
le de atac:
Articolul 13 alineatul 1 din Decretul
Preşedintelui Republicii nr. 115 din
30 mai 2002 stabileşte un regim de
timbrare a actelor judiciare constituit
dintr-o taxă unificată, calculată în
funcţie de valoarea litigiului.
Spre deosebire de ceea ce este prevă-
zut pentru procedurile civile, artico-
lul 13 alineatul 6 bis din Decret stabi-
leşte cuantumul taxei unificate inde-
pendent de valoarea litigiului pentru
procedurile administrative. Astfel, în
cazul unor căi de atac introduse la
tribunalele administrative regionale şi
la Consiglio di Stato (Consiliul de
Stat), cuantumul taxei unificate este,
ca regulă generală, de 650 euro. Pen-
tru materii speciale, sunt stabilite
cuantumuri diferite, care pot fi redu-
se sau majorate.
În domeniul achiziţiilor publice, taxa
unificată este de:
- 2 000 de euro atunci când valoarea
contractului este mai mică sau egală
cu 200 000 euro;
- 4 000 de euro pentru litigiile a căror
valoare este cuprinsă între 200 000 şi
1 000 000 de euro şi
- 6 000 de euro pentru cele cu o va-
loare mai mare de 1 000 000 de euro.
Mai mult, pentru procedurile de apel
în domeniul atribuirii contractelor de
achiziţii publice, aceste cuantumuri
sunt majorate cu 50 %.
Atunci când recursul, chiar şi inci-
dent, este respins în totalitate sau
declarat ca fiind inadmisibil sau ca
neputând fi luat în considerare, par-
tea care l-a formulat este ţinută să plă-
tească o sumă suplimentară, cu titlu
de taxă unificată, având un cuantum
identic cu cel plătit pentru aceleaşi
recurs, principal sau incident.
Rezultă din decizia de trimitere că, în
temeiul reglementării aplicabile, taxa
unificată este plătită nu numai la
depunerea cererii de sesizare a instan-
ţei, ci şi pentru o cale de atac inci-
dentă şi pentru motivele suplimen-
tare prin care se formulează cereri
noi.
Litigiul principal şi întrebarea
preliminară
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
Gheorghe CAZAN
Orizzonte Salute este o asociaţie care
prestează servicii de asistenţă medi-
cală pentru entităţi publice şi private.
Prin acţiunea formulată, extinsă în
mai multe rânduri prin motive supli-
mentare, ea contestă în faţa instanţei
de trimitere atribuirile succesive ale
gestionării serviciului de asistenţă
medicală efectuate de Azienda în fa-
voarea Associazione infermieristica
D & F Care, precum şi alte decizii
adoptate de Azienda.
Gestionarea acestui serviciu a fost
atribuită mai întâi prin prelungirea
contractului încheiat cu Associazione
Infermieristica D & F Care pentru o
perioadă anterioară şi apoi în cadrul
unei cereri de ofertă prin care erau
invitate să depună oferte numai anu-
mite asociaţii acreditate asociaţia pro-
fesională a asistentelor medicale, a
personalului medical auxiliar şi a asis-
tentelor pentru copii, din care Ori-
zzonte Salute nu făcea parte.
Orizzonte Salute a plătit, cu titlu de
taxe judiciare, o taxă unificată având
un cuantum de 650 de euro, care co-
respunde cu costul introducerii unei
căi de atac ordinare în materie de
contencios administrativ.
Prin decizia din 5 iunie 2013, Secre-
tarul General al Tribunalului Regio-
nal Administrativ din Trento a soli-
citat Orizzonte Salute să completeze
plata efectuată anterior, în măsura în
care, ca urmare a motivelor sale supli-
mentare, litigiul ţinea acum de dome-
niul achiziţiilor publice, în vederea
achitării taxei unificate pentru acest
tip de litigii, care, aşadar, avea o valoa-
re de 2 000 de euro.
Printr-o nouă cale de atac, introdusă
la 2 iulie 2013, Orizzonte Salute a
atacat această decizie, invocând încăl-
carea articolului 13 alineatul 6 bis din
Decret şi, în plus, neconstituţio-
nalitatea acestei dispoziţii.
În considerarea acestei căi de atac,
administraţiile statale au intentat o
acţiune în justiţie invocând excepţia
de necompetenţă a instanţei adminis-
25
trative de trimitere, întrucât taxa uni-
ficată ar constitui o prestaţie fiscală a
cărei contestare ar intra în compe-
tenţa instanţei fiscale. Ele au contes-
tat şi temeinicia respectivei căi de
atac.
Admiţând în acelaşi timp că taxa
unificată are caracterul unui impozit,
instanţa de trimitere arată că, în cauza
pendinte în faţa sa, este vorba despre
un act emis de Secretarul General
care are natura unei decizii adminis-
trative. Astfel, în opinia sa, decizia din
5 iunie 2013 trebuie să fie supusă
controlului instanţei administrative.

50.869 de licitaţii monitorizate în 2016. Creştere cu 23% a numărului de

licitaţii publice în 2016 Ec. Sergiu SAVA

C onform unui studiu făcut de Licitatia.ro în anul

2016 a crescut considerabil (cu 23%) numărul
licitaţiilor publice faţă de anul trecut. Dacă anul
trecut (2015) până la data de 28.09.2015 Licitatia.ro
monitoriza 41.159 de licitaţii, în acest an (2016) tot în
aceeaşi perioadă am monitorizate 50.869 de licitaţii
publice din România.
Creşterea economică din 2016 sa resimţit şi în domeniul
achiziţiilor publice.
Creşterea cea mai mare a fost la licitaţiile din domeniul
IT&C (+1.232 licitaţii), Servicii şi echipamente
tipografice, imprimate, publicaţii, cărţi (+1.163 licitaţii),
în domeniul achiziţii auto (+1.096 de licitaţii).
Licitaţiile ce ţin de investiţii în infrastructură pe unele
domenii precum: Licitaţii lucrări Construcţii şi reparaţii
au scăzut cu (-31 de licitaţii) iar pe lucrări de construcţii
drumuri şi poduri au scăzut cu (-346 de licitaţii).
Din acest punct de vedere putem declara anul 2016 mai
degrabă un an al consumului şi în domeniul public decât
un an a investiţiilor în infrastructură.
Licitatia.ro - Tabel.1 Comparaţie număr licitaţii
2016 faţă de anul 2015 (primele 9luni)

Auto 1527 2623 + 1096

Construcţii şi reparaţii 3412 3381 - 31
Construcţii drumuri şi poduri 2063 1717 - 346
Produse alimentare 1433 1970 + 537
Licitaţii mobilier 806 907 + 101
Pază şi protecţie 337 475 + 138
Servicii de curăţenie 331 585 + 254
Servicii şi echipamente tipografice, 721 1884 + 1163
imprimate, publicaţii, cărţi
Lucrări electrice 1323 1887 + 564
IT&C 3435 4667 + 1232
Licitaţia cu cea mai mare valoare estimată, adică valoare estimată la o licitaţie monitorizată de site-ul
825.016.110 RON+ TVA, monitorizată de site-ul nostru pe anul 2016.
licitatia.ro în anul 2015 a fost organizată de către Zi de zi am monitorizat presa scrisă, Monitorul Oficial,
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri am verificat mii de pagini web, pentru a oferi cel mai bun
Naţionale din România. serviciu de monitorizare licitaţii publice din România.
În anul 2016, până la data de 28 septembrie site-ul Licitatia.ro - este lider pe piaţa monitorizării licitaţiilor
LICITATIA.RO a monitorizat licitaţia organizată de publice din România. Zilnic monitorizăm licitaţiile
către OMV Petrom SA pentru furnizarea de material publice din peste 500 de surse, precum: SEAP, MO,
tubular pentru Industria Petrolieră, iar valoarea estimată BRM, PRESA, Licitaţii cu Fonduri Europene, site-uri
pentru această licitaţie a fost între 299,961,389 şi private şi trimitem alerte pe e-mail cu licitaţiile atent
1.760.599.707 RON, fără TVA, fiind cea mai mare selectate.

26 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

În plus, instanţa menţionată amin-
teşte că, pentru procedurile adminis-
trative, contrar a ceea ce se prevede
pentru procedurile civile, cuantumul
taxei judiciare nu este legat de valoa-
rea litigiului, iar pentru materii spe-
ciale de drept administrativ sunt
stabilite cuantumuri specifice.
Instanţa de trimitere arată că, în do-
meniul procedurilor de atribuire a
contractelor de achiziţii publice, taxa
unificată care trebuie plătită este mult
mai importantă decât cuantumurile
care trebuie plătite pentru litigiile ad-
ministrative supuse procedurii ordi-
nare.
Ea consideră că taxarea căilor de atac
în faţa instanţei administrative, mai
ales în materie de atribuire a contrac-
telor de achiziţii publice, este de
natură să descurajeze întreprinderile
să continue acţiunea lor jurisdicţio-
nală şi, prin urmare, pune probleme
de conformitate cu criteriile şi cu
principiile ordinii juridice a Uniunii.
Ea prezumă că beneficiul întreprin-
derii se ridică în general la aproxi-
mativ 10 % din valoarea contractului
şi apreciază că plata anticipată a unei
taxe unificate care depăşeşte cuantu-
mul unui astfel de beneficiu poate
pune justiţiabilii în situaţia de a re-
nunţa la anumite mecanisme proce-
durale.
Astfel, potrivit instanţei de trimitere,
reglementarea naţională în discuţie în
litigiul principal limitează dreptul la
acţiune în justiţie, restrânge efec-
tivitatea controlului jurisdicţional,
discriminează operatorii cu o capaci-
tate financiară redusă în raport cu
operatorii care dispun de o capacitate
financiară importantă şi îi defavo-
rizează în raport cu cei care, în cadrul
activităţilor lor, sesizează instanţele
civile şi comerciale. Ea consideră că
valoarea costului suportat de stat
pentru funcţionarea instanţei admi-
nistrative în materie de achiziţii publi-
ce nu este substanţial diferit, distinct
sau mai ridicat decât cel referitor la
procedurile legate de alte tipuri de
contencios.
Instanţa de trimitere face referire la
doctrina potrivit căreia legiuitorul
naţional a intenţionat cu siguranţă să
reducă numărul de cauze restante pe
rolul instanţelor şi să faciliteze atât
realizarea de lucrări publice, cât şi
achiziţiile publice de bunuri şi
servicii. Ea adaugă în această privinţă
că, începând cu anul 2012, conten-
ciosul în materie de achiziţii publice a
scăzut semnificativ.
Instanţa de trimitere precizează că
valoarea contractului de achiziţii pu-
blice, calculată în mod global, este
mai mare decât pragul prevăzut de
Directiva 18/2004/CE. Ea conside-
ră, în consecinţă, că principiile efecti-
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
vităţii, celerităţii, nediscriminării şi
accesibilităţii, care sunt cuprinse în
articolul 1 din Directiva 665/89/
CEE, sunt aplicabile în litigiul prin-
cipal. Potrivit acestei abordări, regle-
mentarea naţională în cauză încalcă
principiile menţionate, precum şi
dreptul la o cale de atac eficientă, rea-
firmat la articolul 47 din Carta drep-
turilor fundamentale a Uniunii Euro-
pene.
În aceste condiţii, Tribunalul Regio-
nal Administrativ din Trento a decis
să suspende judecarea cauzei şi să
adreseze Curţii de Justiţie a Uniunii
Europene următoarea întrebare pre-
liminară:
„Principiile stabilite de Directiva 665
/89/CEE […] se opun unei regle-
mentări naţionale […] care a stabilit
valori ridicate ale taxei unificate pen-
tru accesul la justiţie în materie de
contencios administrativ în ceea ce
priveşte contractele de achiziţie pu-
blică?”
Cu privire la întrebarea prelimina-
ră
Prin intermediul întrebării formulate,
instanţa de trimitere solicită, în esen-
ţă, să se stabilească dacă articolul 1
din Directiva 665/89/CEE, precum
şi principiile echivalenţei şi efectivită-
ţii trebuie interpretate în sensul că se
opun unei reglementări naţionale
precum cea în discuţie în litigiul prin-
cipal, care impune, la introducerea
căilor de atac în procedurile jurisdic-
ţionale administrative în materie de
achiziţii publice, achitarea unor taxe
judiciare mai mari decât în alte ma-
terii.
Articolul 1 alineatele (1) şi (3) din
Directiva 665/89/CEE impune
27
statelor membre să adopte măsurile
necesare pentru a garanta existenţa
unor căi de atac efective şi cât se poa-
te de rapide împotriva deciziilor auto-
rităţilor contractante incompatibile
cu dreptul Uniunii şi care să asigure o
largă accesibilitate a căilor de atac ori-
cărei persoane care are sau care a avut
vreun interes în obţinerea unui anu-
mit contract şi care a fost prejudiciată
sau riscă să fie prejudiciată printr-o
presupusă încălcare.
Această directivă lasă statelor mem-
bre o putere discreţionară în alegerea
garanţiilor procedurale pe care le pre-
vede şi a cerinţelor de formă aferente
acestora (a se vedea Hotărârea Com-
binatie Spijker Infrabouw-De Jonge
Konstruktie şi alţii, C-568/08,
paragraful 57).
Directiva 665/89/CEE nu cuprinde
nicio dispoziţie care să se refere în
mod specific la taxele judiciare care
trebuie plătite de justiţiabili atunci
când introduc, conform articolului 2
alineatul (1) litera (b) din directiva
menţionată, o acţiune în anulare îm-
potriva unei decizii pretins nelegale
care priveşte o procedură de atribuire
a contractelor de achiziţii publice.
Potrivit unei jurisprudenţe constante,
în lipsa unei reglementări a Uniunii în
materie, revine fiecărui stat membru,
în temeiul principiului autonomiei
procedurale a statelor membre, atri-
buţia de a stabili modalităţile proce-
durii administrative şi pe cele ale pro-
28 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
cedurii jurisdicţionale destinate să
asigure protecţia drepturilor confe-
rite justiţiabililor de dreptul Uniunii.
Aceste modalităţi procedurale nu tre-
buie să fie însă mai puţin favorabile
decât cele aplicabile unor acţiuni si-
milare prevăzute pentru protecţia
drepturilor întemeiate pe ordinea ju-
ridică internă (principiul echivalenţei)
şi nu trebuie să facă practic imposi-
bilă sau excesiv de dificilă exercitarea
drepturilor conferite de ordinea juri-
dică a Uniunii (principiul efectivită-
ţii).
În plus, întrucât astfel de taxe judi-
ciare constituie modalităţi procedu-
rale ale căilor de atac în justiţie menite
să asigure protecţia drepturilor con-
ferite de dreptul Uniunii candidaţilor
şi ofertanţilor lezaţi de decizii ale au-
torităţilor contractante, acestea nu
trebuie să aducă atingere efectului util
al Directivei 665/89/CEE.
În ceea ce priveşte principiul efectivi-
tăţii, Curtea a statuat deja că acesta
implică o cerinţă de protecţie juris-
dicţională, consacrată la articolul 47
din Cartă, pe care instanţa naţională
este obligată să o respecte. Astfel,
articolul 1 din Directiva 665/89/-
CEE trebuie interpretat în mod ne-
cesar în lumina drepturilor funda-
mentale care sunt înscrise în Cartă, în
special dreptul la o cale de atac efi-
cientă în faţa unei instanţe judecăto-
reşti.
În consecinţă, trebuie să se verifice
dacă o reglementare precum cea în
discuţie în litigiul principal poate fi
considerată conformă cu principiile
echivalenţei şi efectivităţii, precum şi
cu principiul efectului util al Direc-
tivei 665/89/CEE.
Cele două aspecte ale acestei verifi-
cări privesc, pe de o parte, cuantu-
murile taxei unificate care trebuie
plătită pentru introducerea unei căi
de atac în procedurile jurisdicţionale
administrative în materie de achiziţii
publice şi, pe de altă parte, cazurile de
cumul al acestor taxe plătite în cadrul
aceleiaşi proceduri jurisdicţionale
administrative în materie de achiziţii
publice.
Cu privire la taxa unificată care
trebuie plătită pentru introduce-
rea unei căi de atac în procedurile
jurisdicţionale administrative în
materie de achiziţii publice.
De la bun început se reaminteşte că,
în temeiul articolului 1 alineatul (1)
din Directiva 665/89/CEE, aceasta
se aplică în cazul contractelor men-
ţionate în Directiva 18/2004/CE, cu
excepţia cazurilor în care contractele
respective sunt excluse în conformi-
tate cu articolele 10-18 din această
directivă.
Or, potrivit articolului 7, cuprins în
capitolul II din Directiva 18/2004/
CE, intitulat „Domeniul de aplicare”,
aceasta nu are în vedere decât achi-
ziţiile publice a căror valoare estima-
tă, fără taxa pe valoarea adăugată, este
egală cu sau mai mare decât pragurile
prevăzute de această dispoziţie.
În consecinţă, contractele de achiziţii
publice de servicii atribuite de alte
autorităţi contractante decât autorită-
ţile guvernamentale centrale a căror
valoare este mai mică de 193 000 de
euro nu sunt vizate de Directiva 18/
2004/CE şi, pe cale de consecinţă, nu
sunt vizate nici de Directiva 665/
89/CEE.
În ceea ce priveşte principiul efectivi-
tăţii, trebuie amintit că regimul taxe-
lor judiciare în discuţie în litigiul prin-
cipal cuprinde trei cuantumuri fixe
ale taxei unificate, de 2 000, de 4 000
şi de 6 000 de euro, pentru cele trei
categorii de achiziţii publice, şi anu-
me cele cu o valoare mai mică sau
egală cu 200 000 euro, cele a căror
valoare se situează între 200 000 şi 1
000 000 de euro şi cele cu o valoare
care depăşeşte 1 000 000 de euro. Re-
iese din dosarul prezentat Curţii că
sistemul cuantumurilor fixe ale taxei
unificate este proporţional cu valoa-
rea achiziţiilor publice care intră în
cele trei categorii diferite şi are, în
ansamblu, un caracter degresiv.
În fapt, taxa unificată care trebuie
plătită, exprimată în procente ale
valorilor „limită” ale celor trei cate-
gorii de contracte de achiziţii publice,
variază de la 1,0 % la 1,036 % din va-
loarea contractului dacă aceasta se
situează între 193 000 şi 200 000 de
euro, de la 0,4 % la 2,0 % dacă această
valoare se situează între 200 000 şi 1
000 000 de euro şi corespunde cu 0,6
% sau mai puţin din valoarea con-
tractului dacă această valoare depă-
şeşte 1 000 000 de euro.
Or, taxele judiciare care trebuie
plătite pentru introducerea unei
căi de atac în procedurile admi-
nistrative în materie de achiziţii
publice care nu depăşesc 2 % din
valoarea contractului în cauză nu
sunt de natură să facă practic
imposibilă sau excesiv de dificilă
exercitarea drepturilor conferite
de ordinea juridică a Uniunii în
materie de achiziţii publice.
Referitor la aplicarea taxei unificate
italiene în detrimentul operatorilor
economici cu o capacitate financiară
redusă, trebuie arătat, pe de o parte, la
fel cum precizează şi Comisia, că
această taxă este impusă nediferen-
ţiat, în ceea ce priveşte forma şi cuan-
tumul ei, tuturor justiţiabililor care
doresc să formuleze o cale de atac
împotriva unei decizii adoptate de
autorităţile contractante.
Este necesar să se constate că un ast-
fel de sistem nu creează o discrimina-
re între operatorii care îşi desfăşoară
activitatea în acelaşi sector de activi-
tate.
Pe de altă parte, reiese din dispoziţiile
directivelor Uniunii în domeniul a-
chiziţiilor publice, precum articolul
47 din Directiva 18/2004/CE, că
participarea unei întreprinderi la o
procedură de achiziţii publice presu-
pune o capacitate economică şi finan-
ciară adecvată.
În sfârşit, deşi reclamantul are obli-
gaţia de a avansa taxa unificată la
introducerea căii de atac judiciare îm-
potriva unei decizii în materie de
achiziţii publice, partea care cade în
pretenţii este ţinută, în principiu, să
ramburseze taxele judiciare avansate
de partea care obţine câştig de cauză.
În ceea ce priveşte principiul echi-
valenţei, împrejurarea potrivit căreia,
în domeniul procedurilor de atribuire
a contractelor de achiziţii publice,
taxa unificată care trebuie plătită este
mai importantă decât, pe de o parte,
cuantumurile care trebuie plătite pen-
tru litigiile administrative supuse pr-
ocedurii ordinare şi, pe de altă parte,
taxele judiciare percepute în pro-
cedurile civile, nu poate, în sine, să
demonstreze încălcarea respectivului
principiu.
Astfel, principiul echivalenţei im-
plică un tratament egal al căilor de
atac întemeiate pe încălcarea
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
dreptului naţional şi al celor, simi-
lare, întemeiate pe încălcarea
dreptului Uniunii, iar nu echiva-
lenţa normelor procedurale naţio-
nale aplicabile unor contencioa-
se de natură diferită, precum con-
tenciosul civil, pe de o parte, şi
contenciosul administrativ, de pe
altă parte, sau unor contencioase
care ţin de două ramuri de drept
diferite.
În speţă, niciun element invocat în
faţa Curţii nu poate să susţină argu-
mentul potrivit căruia sistemul taxei
unificate italiene s-ar aplica în mod
diferit căilor de atac întemeiate pe
drepturile conferite justiţiabililor de
dreptul Uniunii referitor la achiziţiile
publice şi celor întemeiate pe încăl-
carea dreptului intern având acelaşi
obiect.
Trebuie să se conchidă că taxele judi-
ciare care trebuie plătite la introdu-
cerea unei căi de atac în procedurile
jurisdicţionale administrative în ma-
terie de achiziţii publice, precum taxa
unificată în discuţie în litigiul prin-
cipal, nu aduc atingere efectului util al
Directivei 665/89/CEE şi nici prin-
cipiilor echivalenţei şi efectivităţii.
Cu privire la cumulul taxelor unificate
plătite în cadrul aceleiaşi proceduri jurisdic-
ţionale administrative în materie de achi-
ziţii publice
Potrivit reglementării naţionale, taxa
unificată trebuie plătită nu numai la
depunerea cererii de sesizare a instan-
ţei, introdusă împotriva unei decizii
adoptate de o autoritate contractantă
în materie de atribuire a contractelor
de achiziţii publice, dar acelaşi cuan-
tum trebuie achitat şi pentru căile de
atac incidente şi pentru motivele su-
plimentare prin care se formulează
29
cereri noi pe parcursul judecăţii.
Perceperea unor taxe judiciare multi-
ple şi cumulative în cadrul aceleiaşi
proceduri jurisdicţionale administra-
tive nu este contrară, în principiu,
articolului 1 din Directiva 665/89/
CEE coroborat cu articolul 47 din
Cartă şi nici principiilor echivalenţei
şi efectivităţii.
Astfel, o asemenea percepere contri-
buie, în principiu, la buna funcţionare
a sistemului jurisdicţional, în măsura
în care constituie o sursă de finanţare
a activităţii judiciare a statelor mem-
bre şi descurajează introducerea unor
cereri care sunt în mod vădit nefon-
date sau prin care nu se urmăreşte
decât întârzierea procedurii.
Aceste obiective nu pot justifica o
aplicare multiplă a taxelor judiciare
precum cele în discuţie în litigiul
principal decât atunci când obiectele
căilor de atac sau ale motivelor supli-
mentare sunt efectiv distincte şi con-
stituie o extindere importantă a
obiectului litigiului deja pendinte.
În schimb, dacă aceste condiţii nu
sunt îndeplinite, o obligaţie de plată
adiţională a unor asemenea taxe judi-
ciare ca urmare a formulării unor ast-
fel de căi de atac sau motive este
contrară accesibilităţii căilor de atac,
garantată de Directiva 665/89/CEE,
şi principiului efectivităţii.
30 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
Atunci când o persoană introduce
mai multe căi de atac jurisdicţionale
sau prezintă mai multe motive supli-
mentare în cadrul aceleiaşi proceduri
jurisdicţionale, simpla împrejurare că
obiectivul final al acestei persoane
este obţinerea unui anumit contract
nu înseamnă în mod necesar o iden-
titate de obiect a acţiunilor sau a
motivelor sale.
În caz de contestare de către o parte
interesată, revine instanţei naţionale
sarcina de a examina obiectele căilor
de atac formulate de un justiţiabil sau
ale motivelor invocate de acesta în
cadrul aceleiaşi proceduri. Dacă
instanţa naţională constată că res-
pectivele obiecte nu sunt efectiv dis-
tincte sau nu constituie o extindere
importantă a obiectului litigiului deja
pendinte, ea este ţinută să scutească
acest justiţiabil de obligaţia de plată a
taxelor judiciare cumulative.
Având în vedere cele de mai sus,
Curtea a decis următoarele:
1) Articolul 1 din Directiva 89/
665/ CEE a Consiliului din 21
decembrie 1989 privind coordo-
narea actelor cu putere de lege şi a
actelor administrative referitoare
la aplicarea procedurilor privind
căile de atac în ceea ce priveşte
atribuirea contractelor de achiziţii
publice de bunuri şi de lucrări,
astfel cum a fost modificată prin
Directiva 2007/66/CE a Parla-
mentului European şi a Consiliu-
lui din 11 decembrie 2007, precum
şi principiile echivalenţei şi efecti-
vităţii trebuie interpretate în sen-
sul că nu se opun unei reglemen-
tări naţionale care impune achita-
rea unor taxe judiciare, precum
taxa unificată în discuţie în litigiul
principal, la introducerea în faţa
instanţelor administrative a unei
căi de atac în materie de achiziţii
publice.
2) Articolul 1 din Directiva 89/665,
astfel cum a fost modificată prin
Directiva 2007/66, precum şi
principiile echivalenţei şi efecti-
vităţii nu se opun perceperii unor
taxe judiciare multiple de la un
justiţiabil care introduce mai mul-
te căi de atac jurisdicţionale care
se raportează la aceeaşi atribuire a
contractului de achiziţii publice şi
nici obligării justiţiabilului la
plata unor taxe judiciare adiţiona-
le pentru a putea invoca motive
suplimentare care privesc aceeaşi
atribuire a contractului de achizi-
ţii publice în cadrul unei proce-
duri jurisdicţionale în curs. Cu
toate acestea, în caz de contestare
de către o parte interesată, revine
instanţei naţionale sarcina de a
examina obiectele căilor de atac
formulate de un justiţiabil sau ale
motivelor invocate de acesta în ca-
drul aceleiaşi proceduri. Dacă in-
stanţa naţională constată că res-
pectivele obiecte nu sunt efectiv
distincte sau nu constituie o ex-
tindere importantă a obiectului
litigiului deja pendinte, ea este ţi-
nută să scutească acest justiţiabil
de obligaţia de plată a taxelor ju-
diciare cumulative.
Finanţarea valorii totale a proiectelor proprii
O
rdinul nr.340/607/190, mi-
nistrul dezvoltării regionale
şi administraţiei publice, al
ministrului finanţelor pu-
blice şi al ministrului fondurilor euro-
pene pentru aprobarea Normelor
metodologice de aplicare a Ordonan-
ţei Guvernului nr. 29/2015 privind
gestionarea şi utilizarea fondurilor
externe nerambursabile şi a cofinan-
ţării publice naţionale, pentru obiec-
tivul „Cooperare teritorială europea-
nă”, în perioada 2014-2020, a fost
aprobat de curând.
În acest sens, sumele necesare finan-
ţării valorii totale a proiectelor proprii
pentru programele finanţate din
Fondul European de Dezvoltare Re-
gională (FEDR) şi Instrumentul pen-
tru Preaderare (IPA II), prevăzute la
art. 4 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa
Guvernului nr. 29/2015 privind ges-
tionarea şi utilizarea fondurilor ex-
terne nerambursabile şi a cofinanţării
publice naţionale, pentru obiectivul
"Cooperare teritorială europeană", în
perioada 2014-2020, se cuprind în
bugetele beneficiarilor lideri/benefi-
ciarilor parteneri şi se aprobă pentru
anul bugetar curent cu ocazia apro-
bării anuale a legii bugetului de stat şi
a legii bugetului asigurărilor sociale
de stat sau cu ocazia legilor de rectifi-
care.
Sumele necesare asigurării cofinanţă-
rii publice, finanţării altor cheltuieli
decât cele eligibile, precum şi cele afe-
rente continuării proiectelor până la
rambursarea tranşei finale de către
Autoritatea de management pentru
programele finanţate din Instrumen-
tul european de vecinătate (ENI),
prevăzute la art. 4 alin. (3) din Ordo-
nanţă, se cuprind în bugetele bene-
ficiarilor lideri/beneficiarilor parte-
neri care sunt finanţaţi integral de la
bugetul de stat, din bugetul asigură-
rilor sociale de stat sau din bugetele
fondurilor speciale şi în bugetele be-
neficiarilor de asistenţă tehnică,
prevăzuţi la art. 2 alin. (2) lit. o) din
Ordonanţă, repartizate pe ani, după
caz, pe toată perioada de implemen-
tare a proiectelor, şi se aprobă pentru
anul bugetar curent cu ocazia apro-
bării anuale a legii bugetului de stat şi
a legii bugetului asigurărilor sociale
de stat sau cu ocazia legilor de rectifi-
care.
În vederea cuprinderii în buget a su-
melor menţionate mai sus, beneficia-
rii de proiecte prevăzuţi la art. 9 alin.
(1) din Ordonanţă au obligaţia să
completeze fişa de fundamentare a
proiectului propus la finanţare/
finanţat din fonduri europene, con-
form unui formular specific. Fişa de
fundamentare a proiectului este ela-
borată de departamentul/structura
responsabil/responsabilă cu propu-
nerea de finanţare/implementare a
proiectului şi va fi semnată de condu-
cătorul acestuia/acesteia.
Ordonatorii principali de credite,
precum şi beneficiarii de asistenţă au
obligaţia să asigure integral şi cu prio-
ritate atât sumele necesare imple-
mentării proiectelor proprii propuse
la finanţare/finanţate în cadrul pro-
gramelor de cooperare, cât şi pe cele
necesare implementării proiectelor ai
căror beneficiari lideri/beneficiari
parteneri sunt instituţii publice finan-
ţate integral din bugetul acestora.
Pentru programele finanţate din
FEDR şi IPA II, prevăzute la art. 4
alin. (1) şi (2) din Ordonanţă, după
autorizarea/certificarea cheltuielilor
prezentate în cererile de rambursare
transmise de beneficiarii parteneri şi
consolidate la nivelul beneficiarului
lider, autorităţile de management vi-
rează beneficiarilor lideri sumele, în
euro, reprezentând rambursarea
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
Revista de Achiziţii Publice
cheltuielilor efectuate, corespunză-
toare finanţării din fonduri externe
nerambursabile, conform contracte-
lor/deciziilor de finanţare.
Beneficiarii lideri realizează reparti-
zarea sumelor rambursate în funcţie
de contribuţia fiecărui beneficiar
partener la cheltuielile eligibile reali-
zate şi virează acestora, cu celeritate,
sumele respective în euro.
În cazul liderilor de proiect/parte-
nerilor, alţii decât cei prevăzuţi la art.
9 alin. (1) lit. a) din Ordonanţă, se
aplică următoarele prevederi privind
cofinanţarea acordată de la bugetul
de stat:
- se poate acorda sprijin financiar de
la bugetul de stat şi, în consecinţă, se
poate semna contract de cofinanţare
numai cu un beneficiar lider/be-
neficiar partener care face dovada, la
momentul semnării contractului de
cofinanţare, că şi-a îndeplinit obliga-
ţiile cu privire la plata contribuţiilor la
bugetul de stat, bugetul asigurărilor
sociale de stat, bugetele fondurilor
speciale, bugetele locale sau cu privi-
re la plata taxelor în conformitate cu
prevederile legislaţiei româneşti şi co-
munitare aplicabile; rambursarea co-
finanţării acordate de la bugetul de
stat se efectuează pentru programele
la care Ministerul Dezvoltării Regio-
nale şi Administraţiei Publice înde-
plineşte rol de Autoritate de manage-
ment, în funcţie de contribuţia pro-
prie la proiect şi de fondurile externe
nerambursabile primite de către be-
neficiarul lider/beneficiarul partener
din România pe baza documentului
care atestă suma autorizată la plată de
Autoritatea de management, din fon-
duri externe nerambursabile;
- pentru programele la care Ministe-
rul Dezvoltării Regionale şi Admi-
nistraţiei Publice îndeplineşte rol de
Autoritate naţională, rambursarea
cofinanţării acordate de la bugetul de
stat se efectuează conform prevede-
rilor contractelor de cofinanţare
semnate cu fiecare beneficiar lider/
beneficiar partener din România. Be-
31
neficiarul lider/Beneficiarul parte-
ner din România va solicita semnarea
contractului de cofinanţare în ter-
men de 18 luni de la semnarea con-
tractului de finanţare.
Cofinanţarea de la bugetul de stat se
acordă beneficiarilor lideri/benefi-
ciarilor parteneri din România pe ba-
za unui contract de cofinanţare în vi-
goare, încheiat între aceştia şi auto-
rităţile de management/Autoritatea
naţională ulterior semnării unui con-
tract de grant din care să rezulte că
beneficiarii lideri/beneficiarii par-
teneri din România beneficiază de fi-
nanţare din fonduri externe neram-
bursabile ENI. Beneficiarul lider/
Beneficiarul partener din România
va transmite la Autoritatea de mana-
gement/Autoritatea naţională, în ter-
men de maximum 18 luni de la data
emiterii documentului de autorizare
a plăţii finale, solicitarea de încheiere
a unui contract de cofinanţare.
Pentru programele finanţate din
ENI la care Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Administraţiei Publice
îndeplineşte rol de Autoritate de ma-
nagement, cuantumul cofinanţării
publice asigurate de la bugetul de stat
acordate beneficiarilor lideri/bene-
ficiarilor parteneri din România se
calculează după autorizarea cererii de
plată finală şi stabilirea sumei repre-
zentând cheltuielile totale autorizate
în cadrul proiectului respectiv, după
cum urmează:
- în cazul în care suma reprezentând
cheltuielile totale autorizate este ega-
lă cu suma prevăzută în bugetul con-
tractului de finanţare, se calculează
valoarea cofinanţării publice asigura-
te de la bugetul de stat ca fiind egală
Reglementări pe piaţa certificatelor verzi
ocietatea "Operatorul Pieţei de
S Energie Electrică şi de Gaze
Naturale OPCOM" - S.A. ac-
tualizează Convenţia de partici-
pare la piaţa de certificate verzi, avi-
zată prin Avizul nr. 8/2016, Procedu-
ra pentru înregistrarea, retragerea,
suspendarea şi revocarea participan-
ţilor la/de la piaţa de certificate verzi.
Prezenta metodologie reglementată
de Ordinul nr. 41 pentru aprobarea
Metodologiei de stabilire a cotelor
32 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
cu maximum 8% din fondurile ex-
terne nerambursabile de care benefi-
ciază respectivii beneficiari lideri/
beneficiari parteneri, dar nu mai mult
de 72% din contribuţia financiară
eligibilă pe care o asigură în proiect
conform contractului de finanţare;
- în cazul în care suma reprezentând
cheltuielile totale autorizate este mai
mică decât suma prevăzută în buge-
tul contractului de finanţare, se dimi-
nuează proporţional fondurile exter-
ne nerambursabile şi contribuţia fi-
nanciară pe care beneficiarii lideri/
beneficiarii parteneri respectivi o asi-
gură în proiect, după care se calcu-
lează valoarea cofinanţării publice
asigurate de la bugetul de stat.
Autorităţile de management/Auto-
rităţile naţionale au obligaţia de a sta-
bili prin contractele de finanţare/co-
finanţare termenii şi condiţiile pri-
vind derularea operaţiunilor finan-
ciare, inclusiv:
- procentul şi condiţiile de acordare a
plăţilor în avans;
- termenul maxim de efectuare a plă-
ţilor aferente plăţilor în avans/ram-
bursării cheltuielilor eligibile;
- documentele justificative aferente
plăţilor în avans/rambursării cheltu-
ielilor eligibile;
- sancţiunile aplicabile, după caz, în
cazul nerespectării condiţiilor con-
tractuale;
- modalitatea de recuperare a sume-
lor acordate necuvenit;
- condiţiile şi termenul la care sunt
dezangajate fondurile
În vederea parcurgerii fazelor de an-
gajare, lichidare, ordonanţare şi plată
a cheltuielilor efectuate în cadrul pro-
gramelor de cooperare teritorială eu-
anuale obligatorii de energie electrică
produsă din surse regenerabile de
energie care beneficiază de sistemul
de promovare prin certificate verzi şi
a celor de achiziţie de certificate ver-
zi, a intrat în vigoare la 22.09.2016,
privind stabilirea cotelor anuale obli-
gatorii de energie electrică produsă
din surse regenerabile de energie care
beneficiază de sistemul de promova-
re prin certificate verzi şi a celor de
achiziţie de certificate verzi, stabi-
ropeană, autorităţile de manage-
ment/autorităţile naţionale emit pro-
ceduri proprii, conform regulamen-
telor, programelor şi legislaţiei naţio-
nale în vigoare.
În vederea derulării operaţiunilor fi-
nanciare determinate de gestionarea
fondurilor externe nerambursabile
reglementate prin Ordonanţă se des-
chid conturi bancare, în lei şi euro, în
sistemul Trezoreriei Statului/ institu-
ţiilor financiar bancare. Ministerul
Dezvoltării Regionale şi Administra-
ţiei Publice efectuează plata sumelor
reprezentând cofinanţare aprobată
în bugetul MDRAP, cuvenită benefi-
ciarilor lideri/beneficiarilor partene-
ri/beneficiarilor de asistenţă tehnică,
din conturile de cheltuieli bugetare
corespunzătoare deschise pe numele
acestuia la Trezo-reria Statului.
Evidenţa contabilă a sumelor prove-
nite din derularea unor proiecte fi-
nanţate în conformitate cu prevede-
rile Ordonanţei Guvernului nr. 29/
2015 se va ţine distinct pentru fiecare
fond şi program, folosind conturi
analitice distincte. Operaţiunile înre-
gistrate în sistemul contabil al Minis-
terului Dezvoltării Regionale şi Ad-
ministraţiei Publice, conform pre-
zentului capitol, se preiau în situaţiile
financiare ale ordonatorului de cre-
dite în conformitate cu reglemen-
tările în vigoare în domeniul conta-
bilităţii.
Prezentele norme reglementează flu-
xurile aferente fondurilor externe ne-
rambursabile şi cofinanţării publice
în monedă naţională şi euro pentru
proiectele derulate în cadrul progra-
melor obiectivului “Cooperare teri-
torială europeană”.
Revista de Achiziţii Publice
leşte:
• modul de calcul al cotei anuale obli-
gatorii de energie electrică produsă
din surse regenerabile de energie care
beneficiază de sistemul de promova-
re prin certificate verzi;
• modul de calcul al cotei anuale obli-
gatorii de achiziţie de certificate
verzi;
• modul de calcul al numărului de cer-
tificate verzi aferente neîndeplinirii
cotei anuale estimate de certificate
verzi, pentru fiecare trimestru de
analiză de către operatorii economici
cu obligaţie de achiziţie de certificate
verzi;
• modul de calcul al numărului de
certificate verzi aferente neîndepli-
nirii cotei obligatorii de achiziţie de
certificate verzi pentru anul de ana-
liză de către operatorii economici cu
obligaţie de achiziţie de certificate
verzi;
• modul de calcul al sumei de bani
pentru neîndeplinirea cotei anuale
estimate de achiziţie de certificate
verzi, aferentă fiecărui trimestru;
• modul de calcul al sumei de bani
aferente neîndeplinirii cotei anuale
obligatorii de achiziţie de certificate
verzi.
Prezenta metodologie se aplică:
• operatorilor economici care au obli-
gaţia de achiziţie de certificate verzi,
în vederea îndeplinirii cotei obliga-
torii anuale de certificate verzi;
• producătorilor de energie electrică
din surse regenerabile, care au calita-
tea de deţinători de certificate verzi;
• consumatorilor industriali electro-
intensivi, operatorului de transport şi
de sistem;
•operatorului pieţei de certificate
verzi.
ANRE verifică gradul de realizare a
obiectivului naţional privind ponde-
rea energiei produse din surse rege-
nerabile în consumul final brut de
energie, din ultimul Raport de pro-
gres al României elaborat de ministe-
rul de resort.
Impactul mediu al certificatelor verzi
(CV) estimat în factura consumato-
rului final de energie electrică în luna
iunie a anului t-1 pentru anul t-1 se
calculează ca fiind produsul dintre
cota estimată de achiziţie de CV pen-
tru anul t-1 stabilită de ANRE şi pre-
ţul mediu estimat al CV în anul t-1 pe
piaţa centralizată de CV, având în ve-
dere raportul dintre cererea şi oferta
de CV estimat pentru anul t-1.
La determinarea cantităţii de ESRE,
adică energie electrică produsă din
surse regenerabile de energie, expri-
mată în MWh, estimată a se produce
în anul t nu se ia în considerare ener-
gia electrică produsă în centralele
hidroelectrice cu puteri instalate mai
mari de 10 MW. Pentru grupurile/
centralele electrice ce urmează să fie
puse în funcţiune în anul t, la estima-
rea energiei electrice produse de aces-
tea se va ţine seama şi de momentul
punerii în funcţiune a grupurilor/
centralelor electrice respective.
Pentru o estimare cât mai corectă a
cantităţii de ESRE ce urmează să se
producă în grupurile/centralele
electrice ce urmează să fie puse în
funcţiune în anul t, ANRE va utiliza
informaţiile din autorizaţiile de în-
fiinţare valabile emise de ANRE, cu
punere în funcţiune în anul t şi ţinând
seama de evoluţia punerilor în fun-
cţiune în anul t-1.
Numărul total de CV estimate în anul
t-1 a fi emise pentru anul t, numarul
de certificate verzi emise, NCVemise,
t, se determină ca sumă dintre numă-
rul total de CV estimate a fi emise
pentru centralele existente, numărul
total de CV estimate a fi emise pentru
centralele electrice noi cu punere în
funcţiune pe parcursul anului t dacă t
< 2017 şi numărul CV recuperate în
anul t.
Consumul final estimat a fi exceptat
de energie electrică pentru anul t se
determină având în vedere acordurile
de exceptare emise în anii anteriori,
inclusiv modificări ale acestora, pre-
cum şi cele noi avute în vedere a fi
emise în cursul anului t. Acordurile
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
de exceptare avute în vedere a fi emi-
se pe parcursul anului t se consideră
având la bază următoarele:
• începând cu 1 ianuarie a anului t se
ia în calcul jumătate din consumul
final exceptat de energie electrică es-
timat pentru anul t;
• începând cu 1 iulie a anului t se ia în
calcul şi cealaltă jumătate din consu-
mul final exceptat de energie electrică
estimat pentru anul t.
În luna decembrie a anului t-1,
ANRE stabileşte prin ordin şi
publică pe site-ul propriu, pentru
anul t, cota obligatorie estimată de
achiziţie de CV, numărul de CV esti-
mate a fi emise pe baza informaţiilor
privind energia electrică estimată a se
produce din surse regenerabile de
energie pentru anul următor şi con-
sumul final de energie electrică esti-
mat pentru anul următor.
Cota obligatorie de achiziţie de CV
estimată în anul t-1 pentru anul t va fi
modificată în cursul anului t, dacă se
constată o abatere mai mare de 10%
faţă de cota menţionată şi va produce
efecte începând cu trimestrul urmă-
tor celui în care a fost modificată.
Stabilirea îndeplinirii cotei obligatorii
estimate de achiziţie de CV pentru
anul de analiză t se realizează de către
ANRE pentru trimestrele I-IV din
anul respectiv t.
Numărul de CV deţinute de un ope-
rator economic cu obligaţie de achizi-
ţie de CV în contul propriu de furni-
zor din RCV în ultima zi lucrătoare a
lunii următoare trimestrului de anali-
ză şi care este considerat la stabilirea
gradului de îndeplinire a cotei anuale
obligatorii estimate de achiziţie de
certificate verzi, aferentă trimestrului
de analiză n, numărul de certificate
verzi este constituit din:
• CV înregistrate în RCV numai cu
starea "valabile" şi "expirate", fără
atributul "blocate" sau "blocate tem-
porar";
• CV rezervate pentru trimestrul de
analiză, în cazul în care producătorul
de E-SRE are şi obligaţie de achiziţie
de CV.
Până cel târziu în a 17-a zi lucrătoare a
lunii următoare trimestrului de ana-
liză n, ANRE publică pe site-ul pro-
33
priu şi transmite la OPCV lista opera-
torilor economici cu obligaţie de
achiziţie de CV pentru trimestrul de
analiză n şi numărul de CV necesare
pentru îndeplinirea cotei obligatorii
estimate de achiziţie de CV pentru
anul de analiză t.
Până cel târziu în a 6-a zi lucrătoare
din cea de-a doua lună a trimestrului
n+1 pentru trimestrul n, ANRE
stabileşte şi publică pe site-ul propriu
lista cu operatorii economici care nu
au îndeplinit cota obligatorie estima-
tă de achiziţie de CV aferentă trimes-
trului de analiză n şi numărul de CV
neachiziţionate de aceştia.
Eventualele contestaţii cu privire la
conţinutul listei prevăzute la alin. (1)
se primesc în termen de 3 zile lucră-
toare de la data publicării acesteia pe
site-ul ANRE. Contestaţiile transmi-
se după această dată nu sunt luate în
considerare.
După expirarea termenului pentru
depunerea contestaţiilor până la data
de 15 din cea de-a doua lună a trimes-
trului n+1 pentru trimestrul n,
ANRE stabileşte prin decizie lista
operatorilor economici care nu au în-
deplinit cota obligatorie estimată de
achiziţie de CV aferentă trimestrului
de analiză n, inclusiv numărul de CV
pe care aceştia nu le-au achiziţionat.
În termen de 15 zile lucrătoare de la
data emiterii deciziei se întocmesc
documentele pentru aplicarea amen-
zii prevăzute de lege.
În situaţia în care, ulterior stabilirii
prin decizie a listei cu operatorii
economici care nu au îndeplinit cota
obligatorie estimată de achiziţie de
CV aferentă trimestrului de analiză n
şi a numărului de CV neachiziţionate
de aceştia, se constată o eroare deter-
minată de raportare eronată a opera-
torilor economici cu obligaţie de a-
chiziţie de CV sau de ANRE, se pro-
cedează după cum urmează:
• în cazul în care eroarea de raportare
conduce la modificarea deciziei, prin
reducerea numărului de CV neachizi-
ţionate, în sensul scăderii cantităţii de
energie electrică raportate iniţial pen-
tru trimestrul de analiză n, este co-
municată ANRE până cel târziu la
data întocmirii documentelor pentru
aplicarea amenzii prevăzute de Lege
34 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
şi se face dovada asupra numărului de
certificate verzi deţinut în contul de
furnizor la data emiterii deciziei, iar
cantitatea de energie electrică efectiv
facturată/autofurnizată în trimestrul
de analiză n corespunde raportării
corectate, ANRE corectează cantita-
tea de energie electrică respectivă şi
procedează la modificarea deciziei şi
înştiinţarea OPCV asupra numărului
de CV corectat în vederea actualizării
corespunzătoare a RCV;
• în cazul în care eroarea de raportare
conduce la modificarea deciziei, în
sensul creşterii numărului de CV nea-
chiziţionate, este comunicată ANRE
până cel târziu la data întocmirii do-
cumentelor pentru aplicarea amenzii
prevăzute de lege şi se face dovada că
la data emiterii deciziei cantitatea de
energie electrică efectiv facturată/
autofurnizată în trimestrul de analiză
n corespunde raportării corectate,
ANRE corectează cantitatea de ener-
gie electrică respectivă şi procedează
la modificarea deciziei şi înştiinţarea
OPCV asupra numărului de CV co-
rectat în vederea actualizării cores-
punzătoare a RCV;
• în cazul în care eroarea este deter-
minată de ANRE, aceasta se corec-
tează la momentul identificării, cu
modificarea corespunzătoare a deci-
ziei, dacă este cazul, şi cu înştiinţarea
OPCV asupra numărului de CV
corectat în vederea actualizării cores-
punzătoare a RCV.
În cazul în care eroarea de raportare
nu conduce la modificarea deciziei,
ANRE procedează la corectarea
situaţiei şi înştiinţarea OPCV asupra
numărului de CV corectat în vederea
actualizării corespunzătoare a RCV,
indiferent de momentul identificării
acesteia.
Stabilirea gradului de realizare a cotei
anuale obligatorii estimate de achizi-
ţie de CV aferente trimestrului de
analiză n de către operatorii econo-
mici cu obligaţie de achiziţie de CV se
realizează pe baza informaţiilor tran-
smise de către aceştia şi de către
OPCV la ANRE.
Până cel târziu pe data de 15
februarie a anului t+1 următor celui
de analiză t, ANRE determină, pe
baza realizărilor, cantitatea de E-SRE
produsă şi livrată în reţeaua electrică
şi/sau la consumatori în anul de
analiză t (ESREt) şi care a beneficiat
de sistemul de promovare prin CV.
În vederea stabilirii consumului final
exceptat de energie electrică estimat
în anul t - 1 pentru anul t, ANRE
solicită Ministerului Economiei, Co-
merţului şi Relaţiilor cu Mediul de
Afaceri, în calitate de autoritate de
implementare a schemei de ajutor
privind exceptarea consumatorilor
industriali electro - intensivi, să co-
munice în cursul lunii noiembrie a
anului t - 1 cantitatea de energie elec-
trică exceptată estimată pentru anul t.
Dacă până la data de 10 decembrie a
anului în curs nu a fost publicată în
Monitorul Oficial al României, Par-
tea I, hotărârea Guvernului referi-
toare la cota de E-SRE care benefi-
ciază de sistemul de promovare prin
certificate verzi pentru anul următor,
atunci ANRE publică pe site-ul
propriu cota estimată de achiziţie de
certificate verzi pentru anul următor
la nivelul celei estimate pentru anul în
curs.
Marca socială care atestă statutul
de întreprindere socială Specialişti HR din cadrul
Revista de Achiziţii Publice
ormele metodologice, re-
N glementează modul de apli-
care a prevederilor Legii nr.
219/2015 privind econo-
mia socială. În aplicarea prevederilor
Legii nr. 219/2015, apartenenţa la
grupul vulnerabil se dovedeşte prin
documente eliberate de autorităţi
sau, după caz, alte categorii de per-
soane juridice cu competenţe în do-
meniu, astfel:
a) pentru persoanele care se află în
sistemul de protecţie a copilului sau
provin din acest sistem, hotărârea co-
misiei pentru protecţia copilului sau,
după caz, hotărârea instanţei prin
care a fost dispusă măsura de pro-
tecţie specială, conform prevederilor
Legii nr. 272/2004;
b) pentru persoanele din familiile
beneficiare de ajutorul social potrivit
prevederilor Legii nr. 416/2001 pri-
vind venitul minim garantat, copia
deciziei pentru plată a directorului
executiv al agenţiei judeţene pentru
plăţi şi inspecţie socială, respectiv a
municipiului Bucureşti sau talonul de
plată;
c) pentru persoanele care fac parte
din familii beneficiare de alocaţie
pentru susţinerea familiei potrivit
prevederilor Legii nr. 277/2010 pri-
vind alocaţia pentru susţinerea fa-
miliei, copia deciziei pentru plată;
d) pentru persoanele solicitante de
azil sau beneficiare ale protecţiei in-
ternaţionale definite conform Legii
nr. 122/2006 privind azilul în Ro-
mânia, cu modificările şi completă-
rile ulterioare, documentul temporar
de identitate sau permisul de şedere
valabile, potrivit legii;
e) pentru persoanele fără adăpost,
adeverinţă eliberată de primăria din
cadrul unităţii administrativ-terito-
riale în care trăiesc, prin care se certi-
fică faptul că nu au domiciliu în acea
unitate administrativ-teritorială şi
nici în altă unitate administrativ-
teritorială de pe teritoriul României
conform informaţiilor obţinute de la
structura judeţeană de administrare a
bazelor de date de evidenţă a persoa-
nelor, respectiv a municipiului Bucu-
reşti;
f) pentru orice altă persoană aflată în
situaţie de risc de a-şi pierde capaci-
tatea de satisfacere a nevoilor zilnice
de trai, ancheta socială efectuată, de
serviciul public de asistenţă socială în
a cărui rază teritorială se află domi-
ciliul sau reşedinţa persoanei respec-
tive, la solicitarea întreprinderii
sociale.
Apartenenţa la grupul vulnerabil se
verifică anual la solicitarea întreprin-
derii sociale de inserţie.
Pot solicita marca socială întreprin-
derile sociale care respectă condiţiile
prevăzute de lege, în situaţia în care,
permanent, cel puţin 30% din perso-
nalul angajat cu contract individual
de muncă aparţine grupului vulnera-
bil şi timpul de lucru cumulat al aces-
tor angajaţi, stabilit prin contractul
individual de muncă, reprezintă cel
puţin 30% din totalul timpului de
lucru cumulat al tuturor angajaţilor,
stabilit prin contractele individuale
de muncă.
În vederea obţinerii mărcii sociale
care atestă statutul de întreprindere
socială de inserţie, întreprinderile so-
ciale care au obţinut atestatul depun
sau transmit prin poştă, cu confir-
mare de primire, la agenţiile de ocu-
pare în a căror rază teritorială îşi au
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
sediul, următoarele documente: cere-
re pentru acordarea mărcii sociale,
situaţia privind personalul angajat cu
contract individual de muncă, con-
tractele individuale de muncă ale per-
soanelor aparţinând grupului vulne-
rabil, documente care atestă aparte-
nenţa la grupul vulnerabil.
Acordarea mărcii sociale pentru soli-
citanţii aratati mai sus, este condiţio-
nată de obţinerea atestatului con-
form legii şi normelor.
Pe baza documentelor depuse sau
transmise prin poştă cu confirmare
de primire, agenţia de ocupare, prin
compartimentul pentru economie
socială, evaluează îndeplinirea con-
diţiilor prevăzute de lege şi a cerin-
ţelor prevăzute de prezentele norme
şi soluţionează cererea în termen de
30 de zile calendaristice de la data
înregistrării documentaţiei complete.
În vederea eliberării certificatului şi a
deciziei de acordare a mărcii sociale,
agenţia de ocupare înştiinţează în
scris întreprinderea socială în termen
de 3 zile lucrătoare de la data emiterii
deciziei. Aceste documente se elibe-
rează personal reprezentantului legal
al întreprinderii sociale sau altei per-
soane împuternicite în acest scop.
Marca socială se consideră acordată
de la data emiterii certificatului si
poate fi suspendata doar de către
agenţiile de ocupare şi se anulează de
35
la data expirării valabilităţii atesta-
tului.
Planul judeţean de inserţie sociopro-
fesională este documentul de plani-
Viziune unitară asupra formării profesionale
conform Strategiei europene Revista
Specialişti formare
de Achiziţii Publice
trategia privind formarea pro-
S fesională pentru administraţia
publică 2016-2020, a fost armo-
nizată cu Directivele europene
şi adoptată prin Hotărârea Guvernu-
lui nr.650/2016. Aceasta, asigură un
cadru unitar de abordare pentru mă-
surile de îmbunătăţire a calităţii pro-
cesului de formare profesională pen-
tru administraţia publică, inclusiv în
ceea ce priveşte dezvoltarea cadrelor
de competenţe pentru diferitele cate-
gorii de funcţii din administraţia pu-
blică.
Elaborarea Strategiei este prevăzută
în Planul de acţiuni pentru îndepli-
nirea condiţionalităţii ex-ante privind
existenţa unui cadru strategic de poli-
tică pentru consolidarea eficienţei
administrative a statelor membre, in-
clusiv reforma administraţiei publice,
la domeniul resurse umane. Proiectul
Strategiei privind formarea profesio-
nală pentru administraţia publică
2016-2020 promovează şi detaliază
perspectiva şi obiectivele Strategiei
pentru consolidarea administraţiei
publice 2014-2020 (SCAP), precum
şi pe cele ale proiectului Strategiei pri-
vind dezvoltarea funcţiei publice
2016-2020 cu privire la formarea
profesională.
36 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
ficare elaborat de agenţiile de ocu-
pare, prin compartimentele pentru
economie socială, pe o perioadă de 3
ani, prin consultarea întreprinderilor
Astfel, elaborarea şi implementarea
Strategiei privind formarea profesio-
nală pentru administraţia publică
2016-2020 reprezintă un proces ne-
cesar pentru punerea în aplicare a
prevederilor SCAP cu privire la for-
marea profesională a resurselor uma-
ne din administraţia publică.Strategia
privind formarea profesională pen-
tru administraţia publică 2016-2020
are în vedere următoarele categorii de
persoane:
• funcţionarii publici - ocupanţi ai
funcţiilor publice generale, aflate în
gestiunea ANFP, precum şi ocupanţi
ai funcţiilor publice specifice, regle-
mentate sau nu prin statute speciale şi
care se află în gestiunea autorităţilor
de reglementare/ gestiune sectorială;
• personalul contractual - funcţionari
încadraţi cu contract de muncă pe
perioadă nedeterminată sau determi-
nată, inclusiv personalul de la cabi-
netele demnitarilor şi persoanele în-
cadrate pe baza unor contracte asi-
milate contractelor individuale de
muncă, de tipul administratorului
public;
• demnitarii din administraţia publică
centrală şi aleşii locali, precum şi asi-
milaţii acestora. Totodată, Strategia
se adresează instituţiilor şi autorită-
sociale de inserţie certificate şi a ser-
viciilor publice de asistenţă socială de
la nivel local şi judeţean.
ţilor publice care încadrează catego-
riile de personal enumerate mai sus,
dar şi persoanelor care sunt interesate
de o viitoare carieră în cadrul admi-
nistraţiei publice.
Entităţile responsabile în prezent de
definirea şi implementarea politicilor
şi regulilor în materie de formare
pentru administraţia publică sunt:
• instituţii cu competenţe generale de
reglementare, cum ar fi: Ministerul
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV),
Ministerul Educaţiei Naţionale şi
Cercetării Ştiinţifice (MENCŞ),
Ministerul Dezvoltării Regionale şi
Administraţiei Publice (MDRAP)/
Agenţia Naţională a Funcţionarilor
Publici (ANFP), ministerele de linie
şi autorităţile de reglementare care
gestionează statute speciale/funcţii
specifice, Secretariatul General al
Guvernului (SGG) - pentru înalţii
funcţionari publici, etc;
• instituţii cu competenţe specifice de
reglementare, monitorizare şi/sau
control - Autoritatea Naţională pen-
tru Calificări (ANC), Agenţia Ro-
mână de Asigurare a Calităţii în Învă-
ţământul Superior (ARACIS), ANFP,
ministerele de linie şi autorităţile de
reglementare care gestionează for-
marea sectorială pe categorii de fun-
cţii, autorităţile locale (conform limi-
telor competenţelor teritoriale), co-
misiile judeţene de autorizare (consti-
tuite în baza Ordonanţa Guvernului
nr.129/2000 privind formarea profe-
sională a adulţilor, republicată);
• furnizorii publici de formare - insti-
tuţiile de formare organizate şi care
funcţionează pe lângă/în subordi-
nea/în coordonarea ministerelor de
linie şi altor autorităţi de reglemen-
tare, inclusiv de la nivel teritorial, in-
stituţii de învăţământ acreditate;
• furnizorii privaţi de formare, acre-
ditaţi sau autorizaţi în condiţiile legii -
instituţii de învăţământ acreditate şi
furnizori de formare continuă auto-
rizaţi, precum şi, prin asimilare,
centrele autorizate de evaluare a
competenţelor obţinute pe alte căi
decât cele formale;
• alţi furnizori de formare - entităţi
care organizează şi derulează activi-
tăţi de formare în regim propriu, fără
ca acest tip de activităţi să fi făcut
obiectul unei proceduri de autorizare
prealabilă.
În perioada 2001 - 2009, Institutul
Naţional de Administraţie (INA), or-
ganizat în subordinea Ministerului
Administraţiei şi Internelor, a avut un
rol important în pregătirea pro-
fesională pentru funcţionarii publici
şi personalul contractual din admi-
nistraţia publică centrală şi locală.
Ulterior, odată cu intrarea în vigoare
a Legii nr. 251/2006 pentru modifi-
carea şi completarea Legii nr. 188/
1999 privind Statutul funcţionarilor
publici, cu modificările ulterioare,
INA a pierdut parţial avantajul com-
petitiv dobândit prin efectul legii, de-
venind un furnizor de programe de
perfecţionare pentru administraţie
egal cu ceilalţi furnizori, dar păstrând
exclusivitatea pentru organizarea
programelor de formare specializată
destinate înalţilor funcţionari publici,
funcţionarilor publici de conducere
sau a celor destinate viitorilor mana-
geri publici.
Importanţa deosebită pe care institu-
ţiile UE, în special Comisia Euro-
peană, o acordă instituţile implicate,
îmbunătăţirii calităţii procesului de
formare profesională şi în acest sens,
Comisia recomandă implementarea
unui sistem de management al calită-
ţii pentru furnizorii de formare. De
asemenea, Strategia pentru consoli-
darea administraţiei publice 2014-
2020, SCAP prevede dezvoltarea
unor instrumente de control al calită-
ţii şi a unor mecanisme de colaborare
permanentă între instituţii cu diferite
competenţe, precum şi o mai bună
orientare a proceselor de standardi-
zare pe domeniul formării, dezvol-
tării şi recunoaşterii de competenţe în
administraţia publică spre îndeplini-
rea cerinţelor specifice privind asigu-
rarea calităţii.
România va beneficia astfel de un sis-
tem de formare pentru administraţia
publică coerent, integrat în sistemul
naţional de educaţie şi formare pro-
fesională, orientat spre investiţii efi-
ciente, transparente, şi responsabile
în dezvoltarea de competenţe şi valo-
rificarea potenţialului persoanelor
vizate şi capabil să contribuie activ şi
sustenabil la creşterea competitivită-
ţii naţionale şi la atingerea obiective-
lor de dezvoltare durabilă a Româ-
niei. La finalul anului 2020, România
va avea capacitatea de a asigura, prin
intermediul unui sistem stabil, co-
erent şi unitar, formarea adecvată şi
de calitate a resurselor umane care
urmează să fie încadrate sau care sunt
încadrate în administraţia publică, în
concordanţă cu nevoile de compe-
tenţe existente la nivelul administra-
ţiei publice, nevoi evaluate şi actuali-
zate periodic.

Legea nr.172/2016 pentru completarea art. 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de flash informativ - legislativ
pensii publice, va intra in vigoare de la 12.11.2016
Art. I. Articolul 158 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, se completează după cum urmează:
1. După alineatul (3) se introduc două noi alineate, alineatele (31) şi (32), cu următorul cuprins:
"(31) Dovada vechimii în muncă în grupa I şi/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de
muncă întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă.
(32) În situaţia în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I şi/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de
muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverinţe eliberate
de către angajatori sau deţinătorii legali de arhive."
2. După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)-(7), cu următorul cuprins:
"(5) Prin documente verificabile se înţelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de
muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/activităţilor/categoriilor profesionale în
grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de
modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secţia/atelierul/locul de
muncă, precum şi orice alte documente justificative.
(6) În situaţia în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activităţii în grupele I şi/sau a II-a de muncă, angajatorii sau
orice alţi deţinători legali de arhive sunt obligaţi să pună la dispoziţia Casei Naţionale de Pensii Publice şi/sau a caselor teritoriale de
pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001 pe baza cărora s-au eliberat
adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I şi/sau a II-a de muncă, în vederea verificării respectării legislaţiei în
domeniu.
(7) În situaţia în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (6), se constată încălcări ale legislaţiei privind încadrarea în grupe
superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverinţelor, perioadele respective sunt
valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiţii normale de muncă."
Art. II.Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 37

 ACADEMIA DE IARNĂ în domeniul
ACHIZIŢIILOR PUBLICE
15 – 18 DECEMBRIE 2016, SINAIA, HOTEL RINA SINAIA
PROBLEME PRACTICE ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A
NOILOR REGLEMENTĂRI PRIVIND ACHIZIŢIILE PUBLICE
TRAINERI:
Specialişti din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP);
Specialişti din cadrul Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC);
Eduard BADEA, expert/specialist în achiziţii publice;
Gelu CAZAN, consultant în achiziţii publice.

ANALIZĂ ŞI DEZBATERI, privind:

Normele metodologice de aplicare a noii legislaţii privind achiziţiile publice;
Schimbarea adusă de strategia de contractare, pe etape: pregătirea procesului de achiziţie şi derularea
procedurii; serviciile auxiliare achiziţiei şi recurgerea la expertiza externă;
• Detalierea regulilor de calcul a valorii estimate a achiziţiei; Detalierea modalităţilor de consultare a pieţei;
fişa de date şi documentele suport (documentul unic european, DEAU); obligaţii privind încărcarea
documentaţiei de atribuire în SEAP;
• Explicitarea criteriilor de atribuire „calitate-preţ” şi „costul cel mai scăzut”; obligativitate şi tehnici uzuale
de calcul;
• Procedurile desfăşurate integral prin mijloace electronice (on-line) devin regulă pentru toate tipurile de
proceduri. Procedura simplificată iniţiată prin publicarea în SEAP a unui anunţ de participare simplificat,
însoţit de documentaţia de atribuire aferentă: perioade şi date limită pentru oferte;
• O nouă abordare ce trebuie urmată de autorităţile contractante în procesul de evaluare a ofertelor;
defalcarea procesului pe faze finalizate cu rezultate intermediare ce sunt comunicate ofertanţilor;
documentarea deciziilor comisiei de evaluare pentru asigurarea trasabilităţii acestora în orice moment.
• Eliminarea rigidităţii “preţului neobişnuit de scăzut”; identificarea de către comisia de evaluare a
elementelor de preţ ce diferă cu mult de preţurile pieţei.

CERTIFICARE: La sfârşitul sesiunii în urma evaluării, se acordă CERTIFICAT DE PERFECŢIONARE pentru ocupaţia EXPERT
ACHIZIŢII PUBLICE, Cod COR 214946 însoţit de supliment descriptiv în care sunt înscrise competenţele dobândite.
Certificatele sunt eliberate în conformitate cu prevederile O.G. 129/2000 republicată. Pentru obţinerea certificatului,
participanţii trebuie să facă dovada absolvirii de studii superioare. La cerere, prin completarea formularului de înscriere, se
eliberează suplimentul europass, în conformitate cu Ordinul comun MMFPS/ MECTS, nr. 4469/12 iunie 2012 şi a Deciziei PE
şi CE nr. 2241/2004/CE din 2004, în care vor fi înscrise şi competenţele dobândite în legătură cu parcurgerea lucrărilor
ÎNSCRIERE Confirmarea participării dumneavoastră se face prin completarea formularului de înscriere transmis la e-mail:
office@expertaktiv.ro, office@revista-achizitii.ro sau fax: 031/428.37.35, 0234/313.320 până la data de 08 dec. 2016
Coordonator eveniment: Olivia LIHU 0753.025.983, Director eveniment: Carmen ŞERBĂNOIU: 0753.025.982

PARTENERI:

38 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016

Organizarea şi gestionarea cazierului fiscal
O
rdinul preşedintelui Agen-
ţiei Naţionale de Adminis-
trare Fiscală nr. 2.594/2015
privind stabilirea organelor
fiscale competente pentru organi-
zarea şi gestionarea cazierului fiscal,
procedura de înscriere, scoatere şi
rectificare a informaţiilor în/din ca-
zierul fiscal, solicitare şi eliberare a
certificatului de cazier fiscal, modelul
şi conţinutul formularisticii necesare,
precum şi nivelul de acces corespun-
zător la informaţiile din cazierul fis-
cal, a fost modificat şi completat prin
Ordinul nr. 2070/2016 şi a intrat în
vigoare la 12.09.2016.
În acest sens, organele fiscale compe-
tente pentru gestionarea cazierului
fiscal sunt Direcţia generală de admi-
nistrare a marilor contribuabili, ad-
ministraţiile pentru contribuabilii
mijlocii, administraţiile judeţene ale
finanţelor publice, serviciile fiscale
municipale, administraţiile sectoare-
lor municipiului Bucureşti ale finan-
ţelor publice, precum şi Administra-
ţia fiscală pentru contribuabili nere-
zidenţi şi Administraţia fiscală pentru
contribuabili mijlocii din cadrul Di-
recţiei Generale Regionale a Finanţe-
lor Publice Bucureşti, pentru contri-
buabilii care sunt înregistraţi ca plăti-
tori de impozite şi taxe în evidenţele
lor fiscal.
Compartimentele juridice din cadrul
Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală şi al unităţilor sale subordo-
nate vor comunica în timp util orga-
nelor cu atribuţii de constatare a
faptelor şi de aplicare a sancţiunilor,
soluţiile pronunţate în dosarele prin
care s-au soluţionat definitiv de către
instanţele de judecată plângerile îm-
potriva proceselor-verbale/actelor
de control, în baza Ordonanţei Gu-
vernului nr. 2/2001 privind regimul
juridic al contravenţiilor, aprobată cu
modificări şi completări prin Legea
nr.180/2002, cu modificările şi
completările ulterioare.
O nouă modificare se referă la actele
prin care s-au constatat şi sancţionat
contravenţii, care potrivit legii, se în-
scriu în cazierul fiscal al contribuabi-
lilor, şi vor fi întocmite de către orga-
nele constatatoare din afara agenţiei
si vor fi transmise, în copie, organului
fiscal competent în a cărui rază teri-
torială îşi are domiciliul fiscal contri-
buabilul sancţionat, în termen de 5
zile de la data la care aceste acte au
rămas definitive
Compartimentul juridic analizează
documentaţia primită şi, în cazul în
care constată că fişa de înscriere a
fost întocmită corect, o restituie
compartimentului de specialitate, în
termen de cel mult două zile lucră-
toare, în vederea înscrierii acesteia în
cazierul fiscal al contribuabilului. În
situaţia în care compartimentul juri-
dic constată că fişa de înscriere nu a
fost întocmită corect, acesta înştiin-
ţează compartimentul de speciali-
tate, în vederea remedierii deficien-
ţelor constatate.
Lista contribuabililor pentru care s-
au emis decizii de declarare a inactivi-
tăţii fiscale, cu excepţia inactivităţii
fiscale declarate ca urmare a înscrierii
inactivităţii temporare la registrul
comerţului, se centralizează la nivelul
administraţiei judeţene a finanţelor
publice, pentru toate unităţile fiscale
din judeţul respectiv.
Direcţia generală de administrare a
marilor contribuabili, administraţiile
judeţene ale finanţelor publice, admi-
nistraţiile pentru contribuabilii mij-
locii, administraţiile sectoarelor mu-
nicipiului Bucureşti, precum şi Ad-
ministraţia fiscală pentru contribua-
bili nerezidenţi şi Administraţia fis-
cală pentru contribuabili mijlocii din
cadrul Direcţiei Generale Regionale
a Finanţelor Publice Bucureşti
transmit Direcţiei generale de tehno-
logia informaţiei listele cuprinzând
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice
Revista de Achiziţii Publice
contribuabilii declaraţi inactivi fiscal,
cu excepţia inactivităţii temporare în-
scrise la registrul comerţului, motivul
pentru care a intervenit starea de
inactivitate, precum şi perioada în
care au intervenit situaţiile de decla-
rare a stării de inactivitate.
Dispoziţii speciale privind scoaterea
din evidenţa cazierului fiscal a infor-
maţiilor privind faptele sancţionate
contravenţional de către organele
constatatoare din afara agenţiei
1. Informaţiile privind faptele san-
cţionate contravenţional de către or-
ganele constatatoare din afara agen-
ţiei se scot din evidenţa cazierului
fiscal la cererea contribuabilului, în
condiţiile art. 6 alin. (1)lit. e) din
Ordonanţa Guvernului nr. 39/2015,
aprobată cu modificări prin Legea nr.
327/2015, într-o perioadă de o lună
de la data înscrierii informaţiilor în
cazierul fiscal, cu condiţia achitării
cuantumului amenzilor contraven-
ţionale.
2. În situaţia în care cuantumul
amenzilor nu a fost achitat în această
perioadă, scoaterea din evidenţă se
realizează în termen de 3 zile lucră-
toare de la data achitării amenzilor, la
cererea contribuabilului.
3. La cererea de scoatere din evidenţa
cazierului fiscal a informaţiilor pri-
vind faptele prevăzute la pct. 1, for-
mulată după împlinirea termenului
de o lună prevăzut de lege, contri-
buabilul trebuie să depună dovada
achitării amenzii contravenţionale.
4. După verificarea documentelor
depuse de către contribuabil, com-
partimentul de specialitate comple-
tează formularul 501 «Fişa de actua-
lizare a înscrierilor în cazierul fiscal»,
dispoziţiile secţiunii A pct. 8 fiind
39
aplicabile în mod corespunzător.
5. În situaţia în care cuantumul
amenzilor nu a fost achitat în termen
de 5 ani de la data înscrierii în cazierul
fiscal a informaţiilor privind faptele
Managementul mobilităţii interne
O rdonanţa de urgenţă nr. 60
din 28 septembrie 2016 pen-
tru modificarea şi completa-
rea Legii nr.76/2002 privind sistemul
asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, va intra în
vigoare la data de 03 decembrie 2016.
Având în vedere deficitul de forţă de
muncă din anumite regiuni reclamat de
reprezentanţii mediului de afaceri, aso-
ciat cu tendinţa acestora de a-şi reloca
activitatea în alte state, s-a impus luarea
de urgenţă a unor măsuri de stimulare a
mobilităţii interne a lucrătorilor; având
în vedere cadrul de performanţă pen-
tru perioada de programare 2014-
2020, conform căruia în anul 2018 sta-
tul român va dezangaja sumele ne-
consumate până la această dată, şi co-
roborat cu faptul că în perioada 2014-
2016 nu au fost angajate sume pentru
finanţarea măsurilor de stimulare a
ocupării forţei de muncă, în scopul
atingerii ţintelor asumate de România
prin Acordul de parteneriat 2014 şi
Programul operaţional Capital uman,
în această perioadă, au fost angajate
sume pentru finanţarea măsurilor de
stimulare a ocupării forţei de muncă.În
acest sens, Legea nr.76/2002 privind
sistemul asigurărilor pentru şomaj şi
stimularea ocupării forţei de muncă, cu
modificările şi completările ulterioare,
se modifică şi se completează.
Informarea şi consilierea profesională
constituie un ansamblu de servicii
acordate în mod gratuit persoanelor în
căutarea unui loc de muncă, care au ca
scop:
Ÿ furnizarea de informaţii privind
piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor;
Ÿ profilarea şi încadrarea în nivelul de
ocupabilitate: uşor ocupabil, mediu
ocupabil, greu ocupabil şi foarte greu
ocupabil;
Ÿ dezvoltarea abilităţii şi încrederii în
sine a persoanelor în căutarea unui loc
de muncă, în vederea luării de către
acestea a deciziei privind propria ca-
rieră;
Ÿ instruirea în metode şi tehnici de
40 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
sancţionate contravenţional, com-
partimentul de specialitate comple-
tează formularul «Fişa de actualizare
a înscrierilor în cazierul fiscal», pen-
tru scoaterea din evidenţa cazierului
căutare a unui loc de muncă;
Ÿ îndrumarea pe parcursul procesului
de integrare socioprofesională la noul
loc de muncă.
Aceste servicii, se realizează în cadrul
agenţiilor pentru ocuparea forţei de
muncă, dar se pot realiza şi de furnizori
de servicii din sectorul public sau
privat acreditaţi. Persoanele cărora le-a
fost stabilit nivelul de ocupabilitate
greu şi foarte greu ca urmare a
profilării pot beneficia de serviciile de
indrumare după încadrarea în muncă
pe o perioadă de maximum 3 luni, cu
acordul angajatorului.
Şomerii înregistraţi la agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă care nu
beneficiază de indemnizaţie de şomaj,
în situaţia în care se angajează cu
normă întreagă, pentru o perioadă mai
mare de 3 luni, ulterior datei înregis-
trării la agenţiile pentru ocuparea forţei
de muncă, beneficiază de o primă de
activare în valoare de 500 lei, neim-
pozabilă. Nu beneficiază de acest
ajutor persoanele care se încadrează la
angajatori cu care au fost în raporturi
de muncă sau de serviciu în ultimele 12
luni. Persoanele care beneficiază de
prima de activare au dreptul la menţi-
nerea acesteia şi în situaţia în care, în
perioada de 3 luni de la angajare, le
încetează raportul de muncă sau de
serviciu la primul angajator şi se înca-
drează, în termen de 30 de zile, la un alt
angajator, în aceleaşi condiţii.
Persoanele înregistrate ca şomeri la
agenţiile pentru ocuparea forţei de
muncă şi care se încadrează în muncă,
potrivit legii, într-o localitate situată la
o distanţă mai mare de 15 km de locali-
fiscal a informaţiilor privind faptele
sancţionate contravenţional, dispo-
ziţiile secţiunii A pct. 8 din actul nor-
mative, fiind aplicabile în mod cores-
punzător.
Revista de Achiziţii Publice
tatea în care îşi au domiciliul sau reşe-
dinţa, pot beneficia de o primă de înca-
drare, neimpozabilă. Cuantumul pri-
mei se calculează la 0,5 lei/km, dar nu
mai mult de 55 lei/zi, proporţional cu
numărul de zile în care persoanele în
cauză desfăşoară efectiv activitatea la
angajatorul la care se realizează înca-
drarea în muncă.
O altă modificare se referă la persoa-
nele înregistrate ca şomeri la agenţiile
pentru ocuparea forţei de muncă care
se încadrează în muncă, potrivit legii,
într-o altă localitate situată la o distanţă
mai mare de 50 km faţă de localitatea în
care îşi au domiciliul sau reşedinţa şi, ca
urmare a acestui fapt, îşi schimbă
domiciliul ori îşi stabilesc reşedinţa în
localitatea respectivă sau în localităţile
învecinate acesteia pot beneficia de o
primă de instalare, neimpozabilă, desti-
nată stimulării încadrării în muncă,
asigurării cheltuielilor pentru locuire în
noul domiciliu sau noua reşedinţă, şi/
sau pentru reîntregirea familiei, după
caz. Prima de instalare se acordă în
cuantum diferenţiat, astfel:
Ÿ 12.500 lei pentru persoanele în-
registrate ca şomeri la agenţiile pentru
ocuparea forţei de muncă şi care se
încadrează în muncă, potrivit legii, într-
o altă localitate şi, ca urmare a acestui
fapt, îşi schimbă domiciliul sau îşi
stabilesc reşedinţa;
Ÿ 15.500 lei pentru persoanele prevă-
zute la lit. a), care îşi schimbă domiciliul
sau îşi stabilesc reşedinţa, în situaţia în
care sunt însoţite de membrii familiei
în sensul Legii nr. 287/2009 privind
Codul civil, republicată, cu modifică-
rile ulterioare, iar în cazul familiei mo-
noparentale, în situaţia în care sunt
însoţite de copilul sau copiii aflaţi în
întreţinere.
Prima de încadrare şi prima de insta-
lare, se numesc prime de mobilitate, nu
se cumulează. Primele de mobilitate se
acordă persoanelor care au domiciliul
sau reşedinţa ori îşi stabilesc noul do-
miciliu sau noua reşedinţă în zonele
prevăzute în Planul naţional de mobili-
tate care se aprobă şi se actualizează
prin hotărâre a Guvernului, la propu-
nerea MMFPS şi Persoanelor Vârstni-
ce. Beneficiază de primele de mobili-
tate persoanele care se încadrează în
muncă, cu normă întreagă, pentru o
perioadă de cel puţin 12 luni. Nu
beneficiază de primele de mobilitate:
Ÿ persoanele care au mai beneficiat
de o primă de încadrare sau de o primă
de instalare în ultimele 36 de luni pre-
mergătoare solicitării primei de mobi-
litate;
Ÿ persoanele care se încadrează la an-
gajatori cu care au fost în raporturi de
muncă sau de serviciu în ultimii 2 ani;
Ÿ persoanele care se încadrează la an-
gajatori la care calitatea de administra-
tor/asociat este deţinută de una sau
mai multe persoane fizice ori juridice
care au calitatea de administrator/ aso-
ciat şi la alţi angajatori cu care persoa-
nele au fost în raporturi de muncă sau
de serviciu în ultimii 2 ani;
Ÿ persoanele pentru care plata in-
demnizaţiei de şomaj a fost suspendată luni. Sumele prevăzute se acordă anga- ment, dizolvare, lichidare ori adminis-
iar ulterior, ca urmare a schimbării du- jatorilor care beneficiază conform pre- trare specială, care au activităţile sus-
ratei contractului individual de muncă, vederilor legale de aceste sume şi în pendate sau restricţii asupra acestora.
plata indemnizaţiei de şomaj încetează; situaţia în care, în perioada de acordare Angajatorii care încadrează în muncă,
Ÿ absolvenţii licenţiaţi ai facultăţilor a sumelor sau în perioada în care există pe perioadă nedeterminată, şomeri în
de medicină, medicină dentară şi far- obligaţia legală de menţinere a rapor- vârstă de peste 45 de ani, şomeri care
macie care, la data solicitării dreptului, turilor de muncă, absolvenţii institu- sunt părinţi unici susţinători ai fami-
au promovat concursul naţional de ţiilor de învăţământ din rândul persoa- liilor monoparentale, şomeri de lungă
rezidenţiat pe locuri sau pe posturi în nelor cu handicap nu mai au statut de durată sau tineri primesc lunar, pe o
condiţiile legii; persoană cu handicap. Nu beneficiază perioadă de 12 luni, pentru fiecare
Ÿ absolvenţii instituţiilor de învăţă- de prevederile precedente: persoană angajată din aceste categorii,
mânt faţă de care angajatorii au obli- Ÿ angajatorii care au obligaţia, potri- o sumă în cuantum de 900 lei, cu obli-
gaţia, potrivit legii, de a-i încadra în vit legii, de a încadra în muncă absol- gaţia menţinerii raporturilor de muncă
muncă. venţi ai instituţiilor de învăţământ; sau de serviciu cel puţin 18 luni. De
Persoanele care beneficiază de primele Ÿ angajatorii care în ultimii 2 ani au aceste facilităţi beneficiază şi angaja-
de mobilitate au dreptul la menţinerea fost în raporturi de muncă cu absol- torii care, în raport cu numărul de
acestora şi în cazul în care, în perioada venţii instituţiilor de învăţământ; angajaţi, şi-au îndeplinit obligaţia, po-
de 12 luni de la angajare, le încetează Ÿ angajatorii la care calitatea de admi- trivit legii, de a încadra în muncă per-
raportul de muncă sau de serviciu la nistrator/asociat este deţinută de una soane cu handicap, precum şi angaja-
angajatorul la care s-au încadrat în sau mai multe persoane fizice sau juri- torii care nu au această obligaţie legală,
muncă şi se încadrează în termen de 30 dice care au calitatea de adminis- dacă încadrează în muncă pe durată
de zile la un alt angajator, în aceleaşi trator/asociat la alţi angajatori care au nedeterminată persoane cu handicap şi
condiţii. O altă completare se referă la beneficiat de cel puţin una dintre facili- le menţin raporturile de muncă sau de
faptul ca angajatorii care încadrează în tăţile prevăzute la alin. (1) şi (2), pre- serviciu cel puţin 18 luni.
muncă, pe durată nedeterminată, ab- cum şi la art. 85, pentru persoanele în Persoanele care solicită acordarea pri-
solvenţi ai unor instituţii de învăţământ situaţia cărora raporturile de muncă cu melor de mobilitate, cu modificările şi
primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, angajatorul care a beneficiat de facili- completările ulterioare, înainte de data
pentru fiecare absolvent încadrat, o tăţi au încetat prin demisie, conform intrării în vigoare a prezentei ordonan-
sumă în cuantum de 900 lei. prevederilor legale, în ultimii 2 ani; ţe de urgenţă beneficiază de drepturile
Angajatorii care încadrează în muncă Ÿ angajatorii care la data solicitării prevăzute de lege, în cuantumul şi con-
pe durată nedeterminată absolvenţi din acordării măsurii de stimulare a ocu- diţiile prevăzute de dispoziţiile legale în
rândul persoanelor cu handicap pri- pării forţei de muncă se află în situaţia vigoare până la data intrării în vigoare a
mesc lunar, pentru fiecare absolvent, de insolvenţă, în procedură de executa- prezentei ordonanţe de urgenţă.
sumele alocate pe o perioadă de 18 re silită, reorganizare judiciară, fali-

Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 41

Noile Norme metodologice de aplicare a unor
prevederi privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice, au intrat în vigoare
H otărârea Guvernului Ro-
mâniei nr.722 pentru aproba-
rea Normelor metodologice
de aplicare a unor prevederi
din Ordonanţa de urgenţă a Guver-
nului nr. 109/ 2011 privind guvernanţa
corporativă a întreprinderilor publice,
a intrat în vigoare la 12.10.2016, în
conformitate cu prevederile art. 108
din Constituţia României, republicată.
În anexa nr 1 sunt stabilite Normele
metodologice pentru stabilirea criterii-
lor de selecţie, de întocmire a listei
scurte de până la 5 candidaţi pentru fie-
care post, a clasamentului acestora, a
procedurii privind numirile finale, pre-
cum şi a altor măsuri necesare imple-
mentării prevederilor Ordonanţei de
urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 pri-
vind guvernanţa corporativă a între-
prinderilor publice.
Procedura de selecţie în cazul societăţi-
lor se efectuează cu scopul de a asigura
transparentizarea şi profesionalizarea
consiliilor de administraţie, potrivit
standardelor de guvernanţă corpora-
tivă a întreprinderilor publice, astfel
cum au fost dezvoltate în Principiile de
guvernanţă corporativă ale Organiza-
ţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare
Economică.
Declanşarea procedurii de selecţie a
membrilor consiliului începe:
• în cazul regiilor autonome, la data la
care autoritatea publică tutelară emite
actul administrativ prin care hotărăşte
iniţierea procedurii de selecţie a mem-
brilor consiliului;
• în cazul societăţilor la care statul sau o
unitate administrativ-teritorială este
acţionar unic, la data la care autoritatea
publică tutelară emite actul administra-
tiv în acest sens;
• în cazul societăţilor la care statul sau o
unitate administrativ-teritorială deţine
capital majoritar sau deţine controlul,
la data hotărârii adunării generale a
acţionarilor, convocată la cererea acţio-
narului-stat sau unitate administrativ-
teritorială, prin care se aprobă declan-
şarea procedurii de selecţie a noilor
membri ai consiliului.
În vederea desemnării membrilor con-
42 Revista de Achiziții Publice Octombrie 2016
siliului la regiile autonome, procedura
de selecţie este iniţiată de conducătorul
autorităţii publice tutelare, care decide
şi cu privire la contractarea serviciilor
unui expert independent, în condiţiile
legii. Conducătorul autorităţii publice
tutelare informează de îndată Ministe-
rul Finanţelor Publice despre decizia
luată în acest sens.
În vederea desemnării membrilor con-
siliului la societăţi, adunarea generală a
acţionarilor, convocată la cererea acţio-
narului-stat sau unitate administrativ-
teritorială, hotărăşte declanşarea pro-
cedurii de selecţie a membrilor consi-
liului. În hotărâre se menţionează şi
dacă acţionarul-stat sau unitate admi-
nistrativ-teritorială organizează o pro-
cedură de selecţie, pentru a propune
candidaţi de membri ai consiliului. În
cazul în care autoritatea publică tute-
lară propune candidaţi pentru funcţia
de administrator, autoritatea publică
tutelară decide modalitatea prin care se
realizează procedura de selecţie, res-
pectiv dacă se realizează de către co-
misia de selecţie, în baza unei proceduri
interne, de către comisia de selecţie
asistată de un expert independent sau
de către un expert independent. În
cazul în care consiliul propune candi-
daţi pentru funcţia de administrator,
consiliul va demara procedura de se-
lecţie după data hotărârii adunării
generale a acţionarilor de aprobare a
declanşării procedurii de selecţie de că-
tre consiliu, în mod similar.
La regiile autonome, autoritatea publi-
că tutelară elaborează componenta ini-
ţială a planului de selecţie, în consultare
cu consiliul şi cu Ministerul Finanţelor
Revista de Achiziţii Publice
Publice, în termen de maximum 10 zile
de la data luării deciziei de către auto-
ritatea publică tutelară. La societăţi,
dacă selecţia este efectuată de comite-
tul de nominalizare şi remunerare,
acesta se consultă cu acţionarii în
vederea elaborării componentei iniţiale
a planului de selecţie, care trebuie fina-
lizată în termen de maximum 10 zile de
la data declanşării procedurii de se-
lecţie. În acest scop comitetul de nomi-
nalizare şi remunerare va transmite
autorităţii publice tutelare şi va publica
pe pagina proprie de internet a socie-
tăţii, în vederea consultării acţionarilor,
proiectul componentei iniţiale a planu-
lui de selecţie în termen de 5 zile de la
data declanşării procedurii de selecţie
pentru formularea de propuneri în ve-
derea definitivării acestora.
La societăţi, dacă selecţia se efectuează
de către autoritatea publică tutelară,
aceasta se consultă cu comitetul de no-
minalizare şi remunerare şi cu acţio-
narii în vederea elaborării componentei
iniţiale a planului de selecţie, care tre-
buie finalizată în termen de maximum
10 zile de la data declanşării procedurii
de selecţie. În acest scop autoritatea
publică tutelară va publica pe pagina
proprie de internet, în termen de 5 zile
de la data declanşării procedurii de
selecţie, proiectul componentei iniţiale
a planului de selecţie, pentru formula-
rea de propuneri în vederea definitivă-
rii acestora.
Planul de selecţie trebuie să fie elaborat
cu claritate pentru a putea determina
toate aspectele-cheie ale procedurii de
selecţie, în concordanţă cu ordonanţa
de urgenţă şi cu prezentele norme.
Expertul independent contractat asistă
şi colaborează cu comisia de selecţie
constituită la nivelul autorităţii publice
tutelare sau cu comitetul de nominali-
zare şi remunerare din cadrul consiliu-
lui de administraţie în toate activităţile
necesare procedurii de selecţie. În
cazul în care se decide contractarea ser-
viciilor unui expert independent, plata
acestuia se efectuează de contractant.
Termenii de referinţă pentru expertul
independent sunt propuşi pe baza
componentei iniţiale a planului de
selecţie:
• pentru regiile autonome, de către au-
toritatea publică tutelară cu consulta-
rea consiliului regiei autonome;
• pentru societăţi, de către autoritatea
publică tutelară sau comitetul de nomi-
nalizare şi remunerare, după caz.
Termenii de referinţă se aprobă de
către conducătorul autorităţii publice
tutelare sau, după caz, de consiliu.
Autoritatea publică tutelară sau, după
caz, consiliul poate solicita expertului
independent o opinie consultativă asu-
pra profilului consiliului regiei auto-
nome sau societăţii. Autoritatea publi-
că tutelară decide dacă structura de
guvernanţă corporativă sau, după caz,
consiliul, în cazul regiilor autonome,
conduce şi coordonează toate activită-
ţile ce ţin de monitorizarea caracterului
adecvat al structurii consiliului şi în
toate aspectele ce ţin de procedura de
reînnoire a mandatului şi selecţie, în
concordanţă cu prevederile ordonanţei
de urgenţă şi ale prezentelor norme.
Selecţia expertului independent spe-
cializat în recrutarea resurselor umane
se realizează în conformitate cu preve-
derile legale în vigoare şi cu luarea în
considerare a criteriilor mai jos enume-
rate, dar fără a se limita la acestea:
• portofoliul de clienţi în ultimii 3 ani
pentru selecţia administratorilor sau
directorilor la întreprinderi publice sau
private;
• valoarea totală a contractelor de re-
crutare în ultimii 3 ani pentru activita-
tea de selecţie a administratorilor şi
directorilor;
• componenţa echipei de proiect cu
referire la numărul de experţi ce poate
fi alocat proiectului şi expertiza aces-
tora în proceduri de recrutare de ad-
ministratori;
• gradul de expertiză a expertului inde-
pendent persoană juridică în privinţa
recrutării de administratori/directori
în sectorul de activitate al întreprinderii
publice;
• managementul de proiect şi capaci-
tăţile de coordonare ale expertului;
• experienţă în dezvoltarea profilului
pentru consiliu, bazată pe integrare
personalizată a nevoilor de strategii de
afaceri, organizaţionale, de conducere
şi guvernanţă;
• procentul de candidaţi recomandaţi şi
ulterior selectaţi, care îşi păstrează
această calitate pentru mai mult de un selectaţi în lista scurtă şi face propuneri
an în ultimii 3 ani. în vederea numirii pentru poziţia de
Pentru desemnarea reprezentantului membri în consiliu, pe baza raportului
Ministerului Finanţelor Publice, se în- privind numirile finale întocmit în
fiinţează o comisie de selecţie prin or- acest scop;
din al ministrului finanţelor publice. • se consultă îndeaproape cu comitetul
Preşedintele comisiei trebuie să îşi des- de nominalizare şi remunerare din ca-
făşoare activitatea în cadrul autorităţii drul consiliului, cu expertul indepen-
publice tutelare, cerinţă ce nu este obli- dent, cu alte organisme implicate în
gatorie pentru ceilalţi membri ai comi- procedura de selecţie, după caz;
siei. • orice alte atribuţii stabilite prin actul
Comisia de selecţie are următoarele administrativ de înfiinţare.
atribuţii: La regiile autonome, autoritatea publi-
• în cazul în care nu au fost contractate că tutelară, prin comisia de selecţie sau,
serviciile unui expert independent, de- după caz prin expertul independent, cu
rulează întreaga procedură de selecţie consultarea consiliului, elaborează
şi propune candidaţii selectaţi în lista componenta integrală a planului de se-
scurtă în vederea numirii pentru po- lecţie, prin stabilirea activităţilor, res-
ziţia de membri în consiliu, pe baza ra- ponsabilităţilor, termenelor şi elemen-
portului privind numirile finale întoc- telor aferente perioadei cuprinse între
mit în acest scop; data declanşării procedurii de selecţie şi
• în cazul în care au fost contractate data prezentării raportului final în ve-
serviciile unui expert independent, rea- derea numirii candidaţilor.
lizează evaluarea finală a candidaţilor Continuare în numărul 110
Hotărârea Guvernului nr.683/2016 privind desemnarea
flash informativ - legislativ
infrastructurilor critice europene şi pentru modificarea
Hotărârii Guvernului nr. 301/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii
nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
În prezent, evaluările de risc pentru obiectivele desemnate ca ICN/ICE se realizează în conformi-
tate cu prevederile anexei 3 din OUG nr. 98/2010 şi se regăsesc în planurile de securitate ale
proprietarilor/operatorilor/administratorilor de ICN/ICE elaborate de ofiţerii de legătură
pentru securitatea ICN/ICE desemnaţi în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) din OUG nr.
98/2010. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin HG nr. 301/2012, instituie obligaţia
evaluatorilor de risc la securitate fizică de a realiza analize de risc inclusiv pentru obiectivele
desem-nate ca ICN/ICE. O astfel de obligaţie este însă nerealizabilă, în condiţiile în care
evaluatorii ar trebui să deţină autorizaţii de acces şi, implicit, să aibă acces la documente clasificate
în clasa „secret de stat”, nivel minim „secret”. În contextul în care pentru obiectivele desemnate ca
ICN/ICE există reglementări specifice prin care se instituie obligativitatea „efectuării analizelor
de risc pe baza scenariilor de ameninţări majore, pe puncte vulnerabile ale fiecărui element şi pe
impactul poten-ţial” şi având în vedere obligativitatea respectării legislaţiei în domeniul protecţiei
informaţiilor clasificate şi a celei în domeniul protecţiei infrastructurilor critice (care presupun
limitarea accesului la datele şi informaţiile privind ICN/ICE şi asigurarea respectării fără excepţie
a principiului „nece-sităţii de a cunoaşte”), se impune, inclusiv în considerarea prevederilor art. 16
din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative,
republicată, cu modifi-cările şi completările ulterioare, o delimitare clară a celor două reglementări.
În temeiul art.108 din Constituţia României, republicată, şi al art. 10 alin. (6) din OUG nr. 98/2010
privind identificarea, desemnarea şi protecţia infrastructurilor critice, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 18/2011, cu modificările ulterioare, Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
“Art. 1. Se desemnează ca infrastructuri critice europene obiectivele prevăzute în anexa nr. 1*) la
prezenta hotărâre. *) Anexa nr. 1 nu se publică, fiind clasificată potrivit legii.
Art. 2. Anexa nr. 1 se comunică instituţiei interesate conform repartiţiei prevăzute în anexa nr. 2.
Art. 3. Anexele nr. 1 şi 2 fac parte integrantă din prezenta hotărâre.
Art. 4. Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, aprobate prin HG nr. 301/2012, publicată în MO,
Partea I, nr. 335 din 17 mai 2012, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică după cum
urmează:
1. La articolul 68 alineatul (1), litera a) va avea următorul cuprins: a) unităţi de interes strategic;".
2. În anexa nr. 1, la articolul 8, partea introductivă va avea următorul cuprins: Cerinţele minime
pentru unităţile de interes strategic sunt următoarele:".
În contextul în care pentru obiectivele desemnate ca ICN/ICE există reglementări specifice prin
care se instituie obligativitatea „efectuării analizelor de risc pe baza scenariilor de ameninţări
majore, pe puncte vulnerabile ale fiecărui element şi pe impactul potenţial” şi având în vedere
obligativitatea respectării legislaţiei în domeniul protecţiei informaţiilor clasificate şi a celei în
domeniul protecţiei infrastructurilor critice (care presupun limitarea accesului la datele şi
informaţiile privind ICN/ICE şi asigurarea respectării fără excepţie a principiului „necesităţii de a
cunoaşte”), se impune, inclusiv în considerarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 24/2000 privind
normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare, o delimitare clară a celor două reglementări.
Octombrie 2016 Revista de Achiziții Publice 43
S.C./Instituţia_______________________________________________________________________________
Adresa: ___________________________________________________________________________________
Loc.___________________________Jud/Sector _________________ Cod poştal_________________________
Tel.: ________________________ Fax:________________________email:______________________________

DORIM SĂ COMANDĂM NR. ABONAMENT/E LA REVISTA DE ACHIZIŢII PUBLICE

Abonamente Revista de Achiziţii Publice 2016

6 luni - 210 cu TVA inclus
12 luni - 360 cu TVA inclus

Ÿabonament 6 luni include 2 publicaţii pe hârtie + 4 publicaţii online)*

Ÿabonament 12 luni include 4 publicaţii pe hârtie + 8 publicaţii online)**

Vă rugăm să completaţi spaţiile de mai jos pentru emiterea facturii proforme:

Nr. Ord. Registrul Comerţului_______________________________ CUI ______________________________
Cont IBAN____________________________________ Banca____________________________________

Avem rugămintea de a completa acest talon şi să-l trimiteţi pe fax la nr: 0234/313.320, 031/428.37.35 sau email:
office@revista-achizitii.ro.