Sunteți pe pagina 1din 8

PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

CAPITOLUL I

NOȚIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND CICLURILE

TERMODINAMICE INVERSATE

1.1.Scurt istoric privind producerea frigului

Efectele frigului asupra omului si asupra produselor alimentare a fost constatat din cele mai
vechi timpuri.Înca din antichitate,în zonele cu clima caldă,s-au utilizat zăpada si gheața din
munti pentru ‘’condiționarea aerului’’ si pentru păstrarea alimentelor.
Aplicațiile frigului,ca metodă de conservare,dateză din timpuri imemorabile.Eficiența frigului
din acest punct de vedere a fost demonstrată prin descoperirea în zonele frigului veșnic,a unor
corpuri de animale(mamuți) perfect conservate pe durata a mii de ani.
În secolul XVIII se cunoșteau deja circa 10-15 amestecuri pentru scăderea temperaturii. Ca
exemplu clorura de calciu (CaCl2) amestecată cu zăpadă permite scăderea temperaturii până la –
32,8°C.
Fară a intra în detalii, este util de arătat principalele etape în evoluția frigului artificial, în cele
peste 2 secole cât au trecut de la începuturile lui. Acestea pot fi sintetizate astfel:

- Prima mașina frigorifica poate fi considerata mașina cu absorbție cu functionare


periodică,realizată de fizicianul Faraday(1791-1867),care urmărea,nu producerea frigului
artificial,ci lichefierea amoniacului pur.
-Mașina frigorifică cu absorbție cu funcționare continuă a fost promovată însa de catre fizicianul
francez Carre in anul 1860,iar prima instalație frigorifică din lume – o instlație frigorifică cu
utilizarea absorbției – a fost realizată in anul 1861 la Sidney(Australia),de catre francezii Mort și
Nicolle.Intre timp însă,cercetările privind producerea de vacuum(W.Cullen-Scotia) au dus la
descoperirea proceselor frigorifice cu comprimarea vaporilor(de eter) de către Perkins(în anul
1934-SUA),cu comprimarea aerului de catre Glorie(in anul 1844-Anglia),perfecționate apoi de
către Carre-Franta,Linde-Germania și alții in intervalul 1864-1867.
1
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

1.2.Domeniile de utilizare ale frigului artificial

Frigul artificial joacă un rol important în dezvoltarea numeroaselor ramuri ale economiei,in
apariția unor ramuri ale tehnicii precum și în îmbunatatirea condițiilor de trai ale populației.

Fenomenele și procesele de frig se examineaza sub doua aspecte,determinate de tehnici și


tehnologii diferite:tehnica frigului la nivel zis ‘’industrial’’ caracterizată prin temperaturii
scăzând sub temperatura mediului ambient si tehnica frigului ‘’adânc’’ denumită criogenie
caracterizată prin temperaturi foarte scazute (sub temperatura de lichifiere a gazelor naturale).
Criogenia are aplicații în tehnica nucleară ,în separarea tritiului şi deuteriului din mediul de
răcire al reactorului nuclear, în separarea oxigenului necesar în siderurgie şi a gazelor rare.
Procesele criogenice sunt folosite pentru eliminarea gazelor toxice din mediu şi în trasportul prin
lichefiere a gazelor.

Pe masura dezvoltarii generale a știintei și tehnicii s-a înregistrat o dezvoltare chiar foarte rapidă
a tehnicii frigului, dezvoltare cerută în toate domeniile de activitate ale omului.Se remarca,în
special,utilizarea frigului in:

A.Industria chimică - acesteia îi corespund cele mai mari debite de frig, la parametrii
riguros constanţi, pentru:

-evacuarea căldurilor de amestec şi de reacţie;

- separarea unor săruri din soluţii lichide;

-lichefierea unor gaze etc.;

2
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

B. Industria alimentară, care necesită temperaturi scăzute:

- în reţeaua comercială;

-în depozite de produse alimentare;

-în procese tehnologice;

C. Industria extractivă, unde frigul se utilizează pentru îngheţarea solului în vederea executării
unor galerii;

D. Industria constructoare de maşini, pentru tratamente termice, asamblări prin fretaj,


prelucrări pretenţioase prin aşchiere etc.;

E.Construcţii, în vederea îngheţării solului, răcirii componentelor betonului înainte de turnare,


etc.

F.Laboratoare de cercetări, pentru studiul comportării unor materiale sau utilaje în condiţii de
temperatură scăzută.

G.Medicina si industria farmaceutica,reprezintă de asemenea un consumator important de


frig,necesar la fabricarea medicamentelor și la vindecarea anumitor afecțiuni.

1.3.Ciclurile frigorifice

Obținerea efectului frigorific presupune parcurgerea de către agentul de lucru a unei


succesiuni de procese care reprezintă un ciclu frigorific.Deoarece procesele sau evolutiile
reale sunt,in general ireversibile,rezultă ca și ciclurile respective sunt ireversibile.

3
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

Transportul căldurii de la sursa rece la sursa caldă, se realizează cu consumul minim posibil
de energie, printr-un ciclu Carnot inversat reversibil, denumit și ciclu frigorific ideal, care se
va realiza în domeniul de vapori umezi, aşa cum se observă în figura de mai jos.

Fig.1.3.1.Ciclu Carnot inversat reversibil(diagrama T-S)

4
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

Fig.1.3.2.Ciclul Carnot inversat reversibil(diagrama p-V)

Mărimi caracteristice ale ciclului:

 căldura preluată de la sursa rece(la Tr=constant,pr=constant):


q0=i1-i4=Tr(s1-s4) [J/Kg]

 căldura cedată mediului ambiant(la Ta=constant,pa=constant):


q=i3-i2=Ta(s3-s2)<0 [J/Kg]

 lucrul mecanic de destindere, furnizat adiabatic de detentor este:

lda = h3-h4 [kJkg-1 ]

 lucrul mecanic de comprimare, consumat adiabatic de compresor, în valoare absolută este:


lca=h2-h1 [kJkg-1]

5
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

 lucrul mecanic consumat în acest ciclu:


l=q+q0=( i3-i2)+( i1-i4)= Ta(s4-s1)+ Tr(s1-s4)=(Tr-Ta) (s1-s4) < 0

Procesul de lucru ,se desfăşoară între temperatura de vaporizare T0 (sau Tv), teoretic egală
cu temperatura sursei reci Tr, temperatura de condensare Tk, teoretic egală cu temperatura
sursei calde Ta, a mediului ambiant şi cele două adiabate reversibile (s = constant),și poate fi:
de comprimare, respectiv de destindere, sensul de parcurgere al ciclului fiind antiorar.
Agentul frigorific preia căldură în vaporizatorul instalaţiei, prin procesul izobar-izoterm 4-1.
Vaporii obţinuţi sunt comprimaţi adiabatic reversibil de compresor, prin procesul 1-2. După
ce este refulat de compresor, agentul de lucru ajunge în condensator, unde cedează căldură în
procesul de asemenea izobar-izoterm 2-3. Lichidul rezultat se destinde în detentor, procesul
de lucru 3-4 din acest aparat fiind tot adiabatic reversibil şi în continuare ciclul se repetă.

1.4.Clasificarea instalațiilor frigorifice

Instalațiile frigorifice se pot clasifica după:

 Principiul de funcționare
 Tipul ciclului
 Periodicitate

a.După principiul de funcționare:

 Instalațiile cu comprimare care utilizează proprietățile elastic ale gazelor și


vaporilor,ce se manifestă prin creșterea temperaturilor în timpul comprimării și
scăderea acesteia în destindere.Aceste instalații pot fi cu gaze sau cu vapori.Spre
deosebire de instalația frigorifică cu gaze,la care starea de agregare a agentului nu se
modifică,la cele cu vapori este necesară condensarea vaporilor comprimați și

6
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

vaporizarea agentului destins.Ca sursă de energie,instalația cu comprimare utilizează


energia electrică sau mecanică.
 Instalațiile cu sorbție al caror principiu de lucru este axat pe realizarea succesivă a
reacțiilor termochimice de sorbție a agentului de lucru catre un sorbant,după care
urmează desorbția agentului din sorbant.Principiile de sorbție si de desorbție joaca în
aceste instalații rolul principiilor de aspirație(destindere) și refulare(comprimare)
executate de compresorul mecanic.Instalațiile de sorbție se clasifică la randul lor în
instalații cu absorbție si adsorbție.La instalatiile cu absorbție procesul de sorbție are
loc la suprafața absorbantului, la frontiera care separa faza lichida de cea de vapori.La
instalațiile cu adsorbție procesul de sorbție are loc la suprafața adsorbantului care se
află,de regulă,în stare solidă.
 Instalațiile cu jet utilizează energia cinetică a unui jet de vapori și gaz.În funcție de
construcția ajutajului și de modul de desfășurare a procesului,aceste instalații se
clasifică în instalații cu ejector și,respectiv turbionare.În primul caz jetul de vapori
care părăsește ajutajul cu viteză ridicată se deplasează pe direcția axială ce creează un
efect de ejecție ce permite menținerea unei presiuni coborâte in vaporizatorul
instalației.Vaporii formați in procesul de vaporizare la temperatură relativ redusă sunt
aspirați și comprimați în ejector,fiind dirijați în condensatorul instalației.Spre
deosebire de aceste instalații,în cele turbionare jetul de gaz părăsește ajutajul dispus
tangential în raport cu axa tubului,creeându-se în acest mod un vârtej.
 Instalațiile termoelectrice permit obținerea frigului prin utilizarea directă a energiei
elecrice.La trecerea curentului electric printr-un ansamblu electric format din două
materiale diferite,se constată apariția unei diferențe de temperatură la cele două lipituri
ale sistemului.Aplicarea pe scară mai largă a acestui efect a devenit posibilă odată cu
dezvoltarea tehnicii semiconductoarelor.
 Instalațiile magnetice permit obținerea efectului frigorific pe seama magnetizării
adiabate axate pe proprietățile corpurilor paramagnetice de a-și mări temperatura la
magnetizare și de a o reduce la demagnetizare.

b.După tipul ciclului

 Instalațiile care funcționează pe baza unui ciclu închis-în aceste instalații agentul de
lucru parcurge diferitele elemente componente ale unui contur închis,proces în care
temperatura sa variază între limetele impuse de cele două surse de căldură.În această
7
PROIECT DE DIPLOMA Instalatii frigorifice cu compresie mecanica de vapori

categorie se incadrează instalația cu comprimare mecanică de vapori ,instalația cu


absorbție,unele instalații cu comprimare mecanica de gaze,precum si instalatiile cu
ejector.
 Instalațiile care funcționează pe baza unui proces deschis- sunt caracterizate prin
faptul că în timpul funcționării agentul este total sau parțial extras din instalație.In
locul agentului evacuat este introdusă o noua cantitate de agent,iar în funcție de
destinația instalației, agentul este evacuat sub formă de produs util sau este eliminat in
mediul înconjurător.

c.După periodicitate

 Instalații cu funcționare continuă,in regim staționar,în care se încadrează cele cu


comprimare mecanică,cu absorbție,precum și cele cu ejector.
 Instalațiile cu funcționare discontinuă,în regim nestaționar,din care fac parte,spre
exemplu,instalația cu absorbție la care un singur aparat joacă atât rolul
condensatorului,cât și pe cel al vaporizatorului.În acest mod instalațiile devin mai
compacte și mai ieftine.