TESTUL NR.

10
1. STUDII EPIDEMIOLOGICE CASE-CONTROL – AVANTAJE, DEZAVANTAJE .

Avantajele studiilor caz-control

• Studiile caz-control sunt aplicabile mai ales la bolile rare cu o prevalenţă sub 10%.
• Durata lor de realizare este scurtă comparativ cu studiile de cohortă.
• Costuri scăzute şi cu număr mic de subiecţi.
• Facilitatea executării
• Posibilitatea analizei simultane a mai multor FR
• Repetabilitatea.

Dezavantajele studiilor caz-control

• Nu este posibilă măsurarea directă a RR, pentru că nu se poate stabili incidenţa bolii la expuşi şi
respectiv la nonexpuşi atâta vreme cât loturile sunt constituite din bolnavi şi nu din persoane la
care se aşteaptă apariţia bolii (cazuri noi). RR de la studiile de cohortă se estimează prin măsura
echivalentă odds ratio (OR).
• Documentele medicale consultate pot fi incomplete;
• Persoanele chestionate sau intervievate pot refuza să răspundă la unele întrebări (nonrăspuns) sau
pot să nu-şi amintească date privind posibila expunere în urmă cu mai mulţi ani;
• In cazul persoanelor decedate prin boala studiată şi la care se presupune că evoluţia a fost mai
gravă şi expunerea mai intensă, nu se mai pot obţine date direct prin interviu, rămânând accesibile
doar documentele medicale şi discuţia cu familia;
• Alcătuirea lotului martor este mai dificilă;
• Erorile comise în cursul studiului sunt mai frecvente comparativ cu cohorta

2. INGRIJIRI PRIMARE DE SANATATE- CARACTERISTICILE ACTIVITATII MEDICULUI DE FAMILIE

Caracter general:
- Probleme de sănătate neselectate ale întregii populaţii
- Nu exclude categorii datorită vârstei, sexului, clasei sociale, rasei, religiei şi nici o categorie
de probleme de sănătate.
- Acces facil, nelimitat de bariere geografice, culturale, administrative sau financiare
Continuitatea îngrijirilor:
- Centrată pe persoană
- Îngrijire de sănătate longitudinală, pe perioade substanţiale ale vieţii, nelimitate la un episod
de boală
Caracter comprehensiv:
- Implicând îngrijirea integrată
- Promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor, îngrijirea curativă, de reabilitare şi suport
- Perspectivele fizice, psihologice şi sociale
- Relaţia doctor - pacient din punct de vedere al aspectelor clinic, umanist şi etic
 Activitate coordonată:
- Trimiterea la serviciile de specialitate
- Oferirea informaţiei către pacient
- Coordonarea şi managementul îngrijirii
În colaborare:
- Lucrul în echipe multidisciplinare
- Delegarea îngrijirilor atunci când este indicat
- Exerciţiul coordonării echipei
Orientată pe familie: Se adresează problemelor individuale în contextul:
- Circumstanţelor familiale
- Reţelelor sociale şi culturale
- Condiţiilor de viaţă şi muncă
Orientată pe comunitate:
- Doctorul de familie trebuie să ia în considerare problemele individului, în contextul:
- Necesităţilor de sănătate ale comunităţii
- Altor specialişti şi organizaţii

3. PE BAZA DATELOR CULESE NUMAI DIN CERTIFICATELE MEDICALE CONSTATATOARE ALE

DECESULUI SE POATE CALCULA
a. Probabilitatea de deces prin HTA
b. Mortalitatea specifica la medici
c. Mortalitatea proportionala prin TBC
d. Speranta de viata la nastere
e. Mortalitatea prin cancer la barbati

4. Indicele de 40 de decese prin diabet la 900 diabetici masoara

a. Mortalitatea specifica prin diabet
b. Letalitatea
c. Fatalitatea
d. Mortalitatea bruta
e. Niciunul din cele de mai sus

5. In orasul X avand 50.000 locuitori s-au inregistrat urmatoarele date de morbiditate in anul 2001:
Total cazuri noi de imbolnavire = 12.346
Total cazuri noi de boli aparat respirator = 4.997
Total cazuri noi de boli orodentare = 2.048
Total cazuri noi aparat digestiv = 1.015
Total cazuri noi boli infectioase si parazitare = 720
Total cazuri noi aparat urogenital = 323
Total cazuri noi boli reumatismale = 291
Total cazuri noi boli CV = 234

La 31 decembrie 2001 in evidenta registrelor de boli cronice se afla urmatorul nr de bolnavi :

 Nr.bolnavi cu boli CV= 4.258
Nr. Bolnavi cu boli aparat digestiv = 3.214
Nr. Bolnavi cu b. reumatismale = 2.548
Nr bolnavi cu b. ale ochilor = 556
Nr bolnavi cu DZ = 237
Nr bolnavi cu cancer = 215
Nr bolnavi de TBC = 181
Nr bolnavi de sifilis = 139
Total pers examinate in decembrie 2001 = 19.721
Sa se calculeze urm indici de morbiditate: incidenta generala, incidenta specifica pe cauze,
prevalenta pe cauze la 31 decembrie.

Indicidenta generala= cazuri noi de boala intr un an / populatia 1 iulie x 1000 = 12.346/50.000 x
1000 = 246,9
Incidenta specifica pe cauze= NR. CAZURI NOI PRIN BOALA X/POPULATIA LA 1 IULIE X 100.000
Incidenta specifica boli aparat respirator=4997/50.000*100.000=9994
Incidenta specifica boli oro-dentare=2048/50.000*100.000=4096
Incidenta specifica aparat digestiv=1015/50.000 *100.000=2030
Incidenta specifica boli infectioase si parazitare=720/50.000*100.000=1440
Incidenta specifica aparat uro-genital=323/50.000*100.000=646
Incidenta specifica boli reumatismale=291/50.000*100.000=582
Incidenta specifica boli cardiovasculare=234/50.000*100.000=468

Prevalenta pe cauze= nr cazuri noi + cazuri vechi prin boala X/ nr. Persoane examinate

Prevalenta boli cardio-vasculare = 234 + 4.258/ 19.721*100.000= 22.777,7496

Prevalenta boli aparat digestiv=3214/19.721*100.000=16.297,348

Prevalenta boli reumatismale=2548/19.721 *100.000=12.920,2373

Prevalenta boli ale ochilor=556/19.721*100.000=2.819,32965
Prevalenta diabet zaharat=237/19.721*100.000=1.201,76462
Prevalenta cancer=215/19.721* 100.000=1.090, 20841
Prevalenta tuberculoza=181/19.721*100.000=917,803357
Prevalenta sifilis=139/19.721*100.000=704,832412

Testul nr. 12
1. Dinamica populatiei : componente si surse de date

Dinamica populaţiei = care se ocupă cu mişcarea naturală şi migratorie a populaţiei.

 Dinamica migratorie presupune două procese contrare: imigrarea, adică sosirea în interiorul
unei unităţi administrativ-teritoriale (comună, oraş, judeţ, ţară) şi emigrarea care constă din
părăsirea unei alte unităţi teritoriale. Imigrarea se soldează cu creşterea numărului de locuitori,
în timp ce emigrarea duce la scăderea numărului de locuitori. Când imigrarea este mai mare ca
emigrarea vorbim de spor migrator, iar când imigrarea este mai mică, apare deficitul migrator.
Dinamica naturală a populaţiei sau reproducerea populaţiei este fenomenul de reînnoire
continuă a populaţiei prin intrarea unei noi generaţii (născuţii vii dintr-un an calendaristic) şi
ieşirea în medie a unei alte generaţii prin deces. Dinamica naturală a populaţiei rezultă din
relaţia care se stabileşte între natalitate şi mortalitate. În sens restrâns, prin reproducerea
populaţiei se înţelege natalitatea şi fertilitatea.
Natalitatea este componenta pozitivă din dinamica naturală şi reprezintă frecvenţa născuţilor vii
într-o populaţie şi pe o durată definită, de regulă un an calendaristic.
Fertilitatea reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii în populaţia feminină de
vârstă fertilă (15-49 ani).

Surse de date:
- recensământul populaţiei realizat la nivel naţional la fiecare 10 ani şi care oferă o înregistrare
transversală a întregii populaţii cu principalele ei caracteristici (vârstă, sex, status marital,
categorie socio-profesională);
- statistica stării civile unde sunt înregistrate naşterile, decesele, căsătoriile şi divorţurile
- anchetele demografice dintre recensăminte care permit aprecierea tendinţei de evoluţie a
staticii şi dinamicii populaţiei

2. Principiile de baza din asigurarile sociale de sanatate

- obligativitatea asigurării tuturor cetăţenilor;
- acoperirea universală a populaţiei cu bunuri şi servicii de îngrijire a sănătăţii, total sau parţial
finanţate de casele de asigurări;
- accesul la îngrijiri de sănătate este echitabil, determinat numai de nevoile de sănătate, fără
bariere economice, culturale sau geografice;
- solidaritatea în finanţarea serviciilor medicale, contribuţiile pentru asigurările de sănătate
bazându-se pe o cotă din venit (10% ), aceeaşi pentru toţi cei care realizează venituri,
independent de mărimea acestora, vârstă sau starea de sănătate a asiguratului;
- alegerea libera a casei de asigurări de sănătate, a medicului şi a unităţii sanitare, prin dispariţia
arondării teritoriale a pacienţilor

3. Care din urmatoarele variante arata ce anume masoara riscul relativ?

a. Probabilitatea ca o persoana expusa unui anumit factor de risc sa dezvolte o boala
asociata?
b. De cate ori a fost expus factorului de risc o pers deja bolnava comparativ cu martorii
c. Incidenta bolii
d. Intensitatea asocierii dintre boala si un anumit factor de risc

4. Care dintre urmatoarele afirmatii privind studiile case-control sunt adevarate?

a. Informatiile se obtin din documentele medicale existente
 b. Permit analiza doar a unui singur factor de risc
c. Se aplica pt bolile cu o frecventa mare in populatie
d. Studiile caz-control se mai numesc si studii retrospective
e. Durata unui studiu de cohorta este similara cu cea a studiului caz control

5. Intr un oras cu 100.000 locuitori in anul X s-au inregistrat 1000 decese de toate cauzele, 300
bolnavi de TBC (200 barbati) si au decedat datorita TB 60 de persoane (50 de barbati).
Letalitatea prin TB a fost:

LETALITATEA = nr.decese prin boala X/nr.decese de toate cauzele x 100 = 60/1.000 x 100 = 6

Varianta F = 6% !

Testul nr. 3
1. Comentati fenomenele cu influenta pozitiva asupra reproducerii populatiei

1.Natalitatea
Este reprezentată de frecvenţa născuţilor vii înregistraţi într-o populaţie definită şi într-o anumită
perioadă de timp
Indice natalitate =nr nascuti vii/nr loc x1000

2.Fertilitatea
Reprezintă fenomenul demografic al frecvenţei născuţilor vii raportat la 1000 de femei de vârstă
fertilă.

3. Indicele brut de reproducere

Reprezintă numărul mediu de descendenţi de sex feminin pe care i-ar naşte o femeie dintr-o
generaţie de femei de vârstă fertilă 15-49 ani, în absenţa mortalităţii specifice pe grupe de vârstă.

4.Descendenţa finală
Reprezentată de numărul de născuţi vii ce revin la 1000 de femei de vârstă fertile

5.Descendenţa medie finală

Se referă la numărul de născuţi vii care revin la o singură femeie de vârstă fertilă.

6.Indicele (rata de fecunditate)

Fecunditatea reprezintă capacitatea femeii de a procrea, iar expresia cantitativă a fecundităţii este
reprezentată de:
Număr de sarcini /nr femei 15-49 ani x1000
Numărul de sarcini = număr născuţi vii + număr născuţi morţi + număr avorturi

7.Indicele (rata) de nupţialitate Număr căsătorii / nr locuitori -x 1000

Factorii care influenţează natalitatea şi fertilitatea
1. Factori demografici
• ponderea populaţiei feminine de vârstă fertilă în cadrul populaţiei totale;
• structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă;
• nupţialitatea - o rată crescută a nupţialităţii reprezintă un factor important în creşterea
fertilităţii.
• divorţialitatea;
• vârsta la căsătorie - fertilitatea are un nivel crescut pentru grupele de vârstă tinere. în România,
vârsta medie la căsătorie are o tendinţă de creştere;
• structura familiei - nivelul fertilităţii este scăzut atunci când se constată trecerea de la familia de
tip tradiţional la cea de tip modern, sau nucleară, modificându-se astfel raportul între generaţii.
• mortalitatea infantilă şi juvenilă - cu cât mortalitatea infantilă este mai mare, cu atât fertilitatea
este mai mare, aspect care se explică prin efectul de înlocuire al copilului pierdut, asigurându-se
în acest fel un anumit număr de copii supravieţuitori, în special de un anumit sex;
2. Factorii medico-biologici
• sterilitatea masculină şi feminină (primară şi secundară) în cadrul populaţiei;
• patologia genitală;
• mortalitatea fetală, cel mai frecvent de cauze genetice.
3. Factorii socio-economici
• nivelul de instruire a femeii - creşterea nivelului de instruire a femeii duce la scăderea
natalităţii;
• prelungirea perioadei de şcolarizare (determină amânarea căsătoriei);
• venitul familiei;
• gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice;
• şomajul, nivelul de angajare a femeilor în viaţa socio-economică;
• apartenenţa la o anumită categorie socială;
• PIB pe locuitor - pe plan internaţional, paralel cu creşterea venitului naţional, scade nivelul
natalităţii;
• creşterea costului implicat de creşterea şi educarea unui copil;
4. Factorii legislativi
• sistemul de alocaţie pentru copii;
• prevederile Codului Muncii şi Codului Familiei;
• instituirea şi generalizarea sistemelor de asigurări sociale;
• programe de protecţie adresate mamei şi copilului;
• politica de planificare familială, precum şi legislaţia privind avorturile;
5. Factorii subiectivi
• metode şi mijloace contraceptive (accesibilitatea lor);
• motivaţii subiective legate de comportamentul demografic;
• atitudinea faţă de numărul de copii doriţi şi realizaţi;
6. Factori locali-tradiţionali, regionali
• nivelul cultural;

Spitalul : principalele criterii de clasificare

1. Din punct de vedere teritorial, spitalele se clasifică în :

a) spitale regionale;
 b) spitale judeţene;
c) spitale locale (municipale, orăşeneşti, comunale)

2. Din punct de vedere al specificului patologiei, spitalele se clasifică în :

a) spitale generale;
b) spitale de urgenţă;
c) spitale de specialitate;
d) spitale pentru bolnavi cu afecţiuni cronice.
3. Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele se clasifică
în :
a) spitale clinice;
b) institute şi centre medicale.
4. Spitalele se organizează şi funcţionează, în funcţie de regimul proprietăţii
a) spitale publice, organizate ca instituţii publice Spitalele publice se înfiinţează şi, respectiv, se
desfiinţează prin hotărâre a Guvernului, iniţiată de Ministerul Sănătăţii Publice, cu avizul
consiliului local, respectiv judeţean, după caz
b) spitale private, organizate ca persoane juridice de drept privat
c) spitale publice în care funcţionează şi secţii private

3.Indicele de mortalitate postneonatala masoara:

a. mortalitatea dupa prima luna de viata

b. mortalitatea primei luni de viata

c. mortalitatea infantila, utilizand graficul Lexis

d. mortalitatea dupa prima luna de viata, pana la implinirea varstei de 1 an .

4.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu modelul prezent al sistemului serviciilor de

sanatate din Romania:

a. profesionistii din sanatate au statut de functionar public?

b. finantarea se face predominant din surse publice

c. statul exercita un monopol asupra furnizarii serviciilor medicale

d. statul reglementeaza conditiilor de acordare a serviciilor medicale, in consultare cu reprezentantii

principalelor categorii de furnizori.

e. furnizorii de servicii de sanatate privati sau publici incheie contracte cu cumparatori institutionali care
reprezinta asiguratii.

5.Intr-un studiu de cohorta privind relatia fumat-HTA s-a constatat ca frecventa bolii la expusi a fost de
0,3 in timp ce la martori (nefumatori) a fost de 0,05. Aceasta inseamna ca:
a. Fumatorii risca de 6x mai mult sa dezvolte HTA comparativ cu nefumatorii

b. Riscul atribuibil fumatului este 0,25

c. Riscul relativ = 6

d.Riscul relativ=0,25

e. OR= 4

RR= R1/R0= 0.3/0,05= 6 --> varianta C corecta

R1 (risc expusi) = a/a+b = 0.3

R0 (risc nonexpusi) = c/c+d = 0,05

RA = R1-R0= 0.3-0,05= 0,25 --> Varianta B corecta

Testul nr. 7
1. FACTORII CARE INFLUENTEAZA VARIATIA INCIDENTEI

Incidenţa reflectă rata de producere a îmbolnăvirilor. Variaţia incidenţei are loc atunci când
intervin următorii factori:
• Ø emigrarea sau imigrarea persoanelor susceptibile dinspre şi către o zonă endemică;
• Ø stilul de viaţă cu obiceiuri noi şi dăunătoare sănătăţii;
• Ø modificarea virulenţei unor agenţi patogeni;
• Ø apariţia unor noi factori de risc (utilizarea contraceptivelor orale şi tromboemboliile la
femei);
• Ø modificarea criteriilor de diagnostic şi a clasificării bolilor;
• Ø îmbunătăţirea metodelor şi tehnicilor de diagnostic şi introducerea programelor de
• screening prin care se depistează mai multe cazuri;
• Ø programe de prevenţie primară eficace (imunizările, de pildă);
• Ø structura pe vârste şi sexe a populaţiei (când ponderea copiilor şi tinerilor într-o
comunitate este mare, cazurile de hepatită epidemică pot fi mai frecvente);
• Ø accesibilitatea la servicii de sănătate care să permită depistarea bolii;
• Ø neglijenţa, omisiunile în înregistrarea datelor, rămânând astfel cazuri neconsemnate
sau incorect consemnate;
• Ø automedicaţia, îngrijirile informale şi încrederea în serviciile formale care influenţează
adresabilitatea către acestea din urmă.

2. Principalele categorii de persoane asigurate din Romania

Calitatea de asigurat bazată pe plata contribuţiei o au persoanele care:
- realizează venituri şi care încheie contract cu o unitate de stat sau privată;
 - nu sunt angajate pe bază de contract dar realizează venituri (liber profesioniştii) şi îşi
achită contribuţia la casele de asigurări
- pensionarii cu venituri mai mari de 900 lei.

Calitatea de asigurat, dar fără plata contribuţiei o au:

· toţi copiii până la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani până la vârsta de 26 de ani, dacă sunt elevi,
ucenici sau studenţi şi dacă nu realizează venituri din muncă;

· persoanele cu handicap care nu realizează venituri sau se află în grija familiei, unul din părinţi având
pensie de însoţitor;

· bolnavii cu afecţiuni incluse în programele naţionale de sănătate stabilite de Ministerul Sănătăţii

Publice, până la vindecarea respectivei afecţiuni, dacă nu realizează venituri

· soţul, soţia, părinţii fără venituri proprii aflaţi în întreţinerea unei persoane asigurate;

· veteranii de război, persoane persecutate politic, răniţii din timpul Revoluţiei şi urmaşii acestora, dacă
nu realizează alte venituri;

· femeile însărcinate sau lehuzele, dacă nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de bază minim
brut pe ţară;

Sunt asigurate şi alte categorii de persoane, cu plata contribuţiei din alte surse:

 persoanele cu ajutor social;

 persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate sau sunt în arest preventiv;
 persoane în concediu medical, concediu pentru sarcină şi lehuzie sau concediu medical pentru
îngrijirea copilului bolnav mai mic de 7 ani;
 pensionarii cu venituri mai mici de 900 lei.
 şomerii.

3. Analiza SWOT cuprinde urmatoarele elemente :

- Analiza punctelor tari si a punctelor slabe din mediul intern
- Analiza oportunitatilor si a amenintarilor din mediul extern

4.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in legatura cu modelul prezent al sistemului serviciilor de

sanatate din Romania:

a. profesionistii din sanatate au statut de functionar public?

b. finantarea se face predominant din surse publice?

c. statul exercita un monopol asupra furnizarii serviciilor medicale

d. statul reglementeaza conditiilor de acordare a serviciilor medicale, in consultare cu reprezentantii

principalelor categorii de furnizori.

e. furnizorii de servicii de sanatate privati sau publici incheie contracte cu cumparatori institutionali care
reprezinta asiguratii. ?
5.S-a constatat ca in Asia de S-E mestecatul tutunului se asociaza frecvent cu cancerul de rinofaringe.
Consideram 100 de barbati asiatici cu acest tip de neoplasm din care 90 au avut expunere la FR.

Toti reprezinta cazurile de boala, in timp ce martorii sunt alti 100 de barbati din populatia generala a
aceleasi regiuni fara cancer de rinofaringe, dar care prezinta o serie de similitudini cu primele: grupa de
varsta, sex, rasa, etnie. Din acestia, 30 s-au expus FR. Sa se calculeze:

1. Riscul relativ estimat (OR)

2. Proportia expunerii la cazuri
3. Proportia expunerii la martori

Studiu case-control

a= 90 P1= a/a+c = 90/100= 0,9 OR= P1/P0= 3 (FR f mare)

b=30 P0= b/b+d = 30/100= 0,3
c=10
d=70 ?????
Testul nr. 2
1. Indicatori pozitivi de evaluare a starii de sanatate a populatiei
A. Nivelul sau forţa de reproducere a populaţiei: natalitate, fertilitate, fecunditate
B. Nivelul sau forţa de supravieţuire a populaţiei: durata medie de viaţă, speranţa de viaţă la
diferite vârste, durata de viaţă sănătoasă, durata de viaţă activă
C. Dezvoltarea fizică a populaţiei – copii şi adolescenţi (somatoscopie – ex. “exterior”;
somatometrie – Talie, Greutate, Perimetru Toracic, Perimetru Cranian; fiziometrie – Capacitate
vitală pulmonară, TA, puls, etc.)
D. Dezvoltarea psiho-intelectuală a populaţiei – sănătate mintală, dezvoltare neuro-psihică, IQ,
integrare psiho-socială
E. Starea de nutriţie: legătura sănătate – consum alimente
F. Capacitatea de muncă
G. Ponderea populaţiei sănătoase (anchete de prevalenţă)
H. Durata de supravieţuire fără incapacitate parţială sau total
I. Condiţii ecologice – sănătatea mediului ambiant
J. Dezvoltarea şi amploarea serviciilor de sănătate
2. Ingrijiri primare de sanatate: definitie, componente.
Definiţie = îngrijirile primare de sănătate sunt îngrijiri sanitare esenţiale, bazate pe metode şi
tehnologii practice, pertinente din punct de vedere social, făcute să fie accesibile în mod
universal indivizilor şi familiilor dintr-o comunitate, prin totala lor participare, la un cost pe care
comunitatea şi ţara poate să şi-1 permită să îl menţină în fiecare stadiu al dezvoltării lor, în
sprijinul încrederii în sine şi al autodeterminării. IPS reprezintă primul nivel al contactului dintre
indivizi, familie şi comunitate, cu sistemul de sănătate al ţării, încercând să apropie, pe cât
posibil, activitatea din domeniul sănătăţii de mediul de viaţă şi de muncă al oamenilor,
constituind primul element al unui proces continuu de îngrijire a sănătăţii. IPS are caracter
preventiv, curativ, de recuperare şi promovare oferite unei comunitati.
Componente de bază ale îngrijirilor primare de sănătate
1. Educaţia pentru sănătate, prevenirea şi controlul bolilor;
2. Promovarea unei alimentaţii corecte;
3. Asigurarea cu apă potabilă, în cantitate adecvată şi o sanitaţie de bază;
4. îngrijirea mamei şi copilului, inclusiv planningul familial;
5. Imunizarea împotriva bolilor infecţioase majore;
6. Prevenirea şi controlul bolilor endemice cu caracter zonal;
7. Tratamentul adecvat al bolilor curente şi vătămărilor;
8. Asigurarea cu medicamente esenţiale.

3. Rezultatele finale ale unui sistem de sanatate pot fi masurate prin:

a. Starea de sanatate a populatiei
b. Protectia financiara contra riscului de imbolnavire?
c. Gradul de satisfactie al consumatorilor de servicii
4. La sfarsitul unui studiu privind relatia fumat – HTA s-au constatat urmatoarele: 120 fumatori
au facut HTA, 180 fumatori au ramas normotensivi, 30 nefumatori au facut HTA si 570
nefumatori au ramas normotensivi. Precizati tipul de studiu. Riscul Relativ de HTA la fumatori
fata de nefumatori este?

Tipul de studiu este COHORTA.

RR=R1/R0= 0,4/0,05= 8 --> RASPUNS CORECT C=8
R1= a/a+b = riscul de boala la expusi = 120/120+180=0,4
R0 = c/c+d = nonexpusi = 30/30+570= 0.05

a=120 , b=180, c=30 , d=570

Rezolvarea pe pagina de mai jos

5. Intr-un oras, avand 22.600 locuitori la 1 iulie 2009 din care 5050 au fost femei in varsta de 15-49
ani, s-au inregistrat in anul 2009 urmatoarele fenomene demografice:
- nascuti vii – 231
- avorturi – 456
- decese generale – 286
- decese sub 1 an – 5
- decese mama – 1
- nascuti morti -2
-casatorii – 150
- divorturi – 36
Sa se calculeze indicatorii miscarii (dinamicii) naturale a populatiei orasului pt anul 2009.
Natalitatea = nr.nascuti vii/nr. Locuitori x 1000 = 231/ 22.600 x 1000 = 10.221
Fertilitatea generala = nr. Nascuti vii/ nr. Femei 15-49 x 1000 = 231/5050 x 1000 = 45,74
Rata mortalitatii infantile = nr.decese 0-1 an/nr.nascuti vii x 1000
Mortinatalitate = nr nascuti morti/ nr nascutii vii + nr. Nascuti morti x 1000
Fecunditatea = nr.sarcini/nr. Femei 15-49 ani x 1000
Nuptialitatea = nr.casatorii/nr.locuitori x 1000
Divortialitatea = nr.divorturi/nr.locuitori 1 iulie x 1000
Avorturi = nr avorturi/nr.nascuti vii x 1000
Mortalitatea generala = nr.decese generale/nr.locuitori x 1000
Mortalitatea materna = nr.decese materne/nr. Nascutii vii x 1000
Testul nr. 9
1. Precizati si comentati factorii care influenteaza mortalitatea generala

În general, mortalitatea este influenţată de următorii factori: condiţii de viaţă şi de muncă,

repartiţia populaţiei pe grupe de vârstă, accesibilitatea şi calitatea serviciilor de îngrijiri de
sănătate
indicele de mortalitate generală măsoară frecvenţa (intensitatea) deceselor într-o anumită
populaţie şi o perioadă definită de timp (1 an calendaristic). Indicele care se referă la toate
decesele, indiferent de vârstă sau cauza care le-a produs se numeşte mortalitate generală.
Nr. Decese x 1000 / Populaţia la 1 iulie
Acest indice are valori variabile în diferite ţări, în raport cu factori variaţi, dintre care
unul dintre cei mai importanţi este reprezentat de dezvoltarea socio-economică.
Indicele de măsurare al mortalităţii generale are avantajul că este uşor de calculat;
dezavantajul este reprezentat de numitor, pentru că nivelul mortalităţii este influenţat de structura
pe grupe de vârstă a populaţiei, de distribuţia pe sexe, etc.
Pe plan mondial, mortalitatea generală a înregistrat o scădere progresivă în cursul secolelor XIX
şi XX şi actual.
Pentru cunoaşterea mai precisă a mortalităţii unei populaţii este necesară analizarea mortalităţii
pe grupe de vârstă şi pe cauze de deces.
Vârsta este cel mai important factor care influenţează riscul de deces.

În România, principalele cauze de mortalitate (2010) au fost reprezentate de:

- bolile ap. circulator 729,6 decese la 100.000 locuitori
- tumori 221,7 decese la 100.000 locuitori
- bolile digestive 77,5 decese la 100.000 locuitori
- bolile ap. respirator 59,4 decese la 100.000 locuitori
- accidente, traumatisme 56,1 decese la 100.000 locuitori
Principalele cauze de deces într-o ţară sunt influenţate de structura demografică şi de nivelul de
dezvoltare socio-economică.
Astfel, se descriu trei principale modele de mortalitate în funcţie de cauza de deces:
-evoluat
-primar - prin boli respiratorii, digestive, infecto-parazitare, undemortalitatea materno-
infantilă este crescută.
-de tranziţie - prin boli cardiovasculare, neoplazii şi accidente

2. Calitatile unui bun sistem de sanatate

o acoperire generală cu servicii medicale de baza;
o accesibilitatea populaţiei la îngrijiri de sănătate dpdv economic, geografic şi temporal;
o performanţa medicală (calitatea actului medical), satisfacţia utilizatorilor şi a
furnizorilor;
o continuitatea îngrijirilor de sănătate (pacienţii rămân la acelaşi medic de familie timp cât
mai îndelungat);
 o oferirea de servicii în concordanţă cu profilul de morbiditate şi mortalitate din zonă;
o echitate sau acces egal al tuturor indivizilor la îngrijiri de sănătate, indiferent de sex,
varsta, rasa etc;
o posibilitatea pacientului de a alege furnizorul de îngrijiri de sănătate;
o acceptabilitatea socială largă a îngrijirilor furnizate;
o rentabilitatea sistemului cu eficienţă (obţinerea de rezultate cât mai bune cu resurse cât
mai mici) şi eficacitate (obţinerea obiectivului dorit) crescute;
o responsabilitatea statului faţă de sănătatea publică.

3. Aplicarea unui tratament nou care previne decesul dar daca nu determina recuperare are
drept consecinta:
a. Scaderea prevalentei bolii
b. Cresterea incidentei bolii
c. Cresterea prevalentei bolii
d. Scaderea incidentei bolii
e. Scaderea fatalitatii

4. Cerintele actorilor principali ai sistemului de sanatate sunt:

a. Furnizorii de servicii doresc obtinerea unei cote mari din piata si sa acorde servicii cat mai
ieftine populatii
b. Pacientii sa primeasca ingrijirile necesare, conform drepturilor conferite de lege in cel mai
scurt timp posibil, in cele mai bune conditii si cu cele mai mici costuri directe
c. Profesionistii doresc sa aiba acces la cele mai moderne mijloace diagnostice si terapeutice
si obtinerea unor venituri mari
d. Tertul platitor doreste sa asigure cel mai inalt grad de satisfactie beneficiarilor indiferent de
costuri
e. Guvernul doreste sa atinga obiectivele propuse prin politicile de sanatate care stau la baza
programului de guvernare.
Abe?
5. In orasul X in anul 2009 s-au inregistrat :
Nr. Decese generale – 264
Nr. Decese sub 1 an – 6
Nr.nascuti vii – 261
Nr. De locuitori la 1 iulie 2009 a fost 22.789. In cadrul mortalitatii generale au predominat
urmatoarele cauze de deces: b.CV – 161; tumori maligne – 35; b.ale ap.resp – 21 , boli ale
ap.digestiv -13; accidente, otraviri , traumatisme – 17.
Sa se calculeze si sa se interpreteze urmatorii indicatori demografici : mortalitatea generala si
infantila, natalitatea, mortalitatea si letalitatea specifica pe cauze de deces.

Mortalitatea generala = nr.decese generale/nr.locuitori la 1 iulie x 1000

Mortalitatea infantila = nr. Decese 0-1 an/nr. Nascuti vii x 1000
Natalitatea = nr. Nascuti vii/ nr. Locuitori 1 iulie x 1000
Mortalitatea specifica bolii = nr. Decese boala X/ nr. Locuitori x 100.000
Letalitatea = nr.decese boala X/nr.decese de toate cauzele x 1000 (¿decese de toate cauzele)
Testul nr. 5
1. Calitatea ingrijirilor de sanatate : nivele de evaluare.
Criteriile se clasifică astfel:
- criterii de structură (legate de clădiri, mediu, infrastructură, organizaţie, servicii de suport,
farmacie, laborator, tehnologie, resurse umane, expertiză, abilităţi ale personalului, proceduri
informaţionale);
- criterii de proces (legate de proceduri de prevenţie, diagnostic şi tratament, documentare,
relaţie medic-pacient etc);
- criterii de rezultat (rate infecţii nozocomiale, mortalitate, raportate la o anumită procedură
etc).
Primul pas în procesul de măsurare a calităţii constă din identificarea ariilor de îmbunătăţire.
Activităţile de asigurare a calităţii incluse în măsurarea calităţii sunt: - evaluarea internă a
calităţii, - monitorizarea calităţii, - evaluarea externă a calităţii.

2. Precizati diferentele majore dintre sist.asiguarilor sociale de sanatate (BISMARCK) si sistemul

national de sanatate (BEVERIDGE)
Spre deosebire de sistemul BEVERIDGE, sistemul BISMARCK are urmatoarele dezavantaje :
- cheltuielile pe care le implică sunt cele mai mari din Europa;
- costurile din administrarea acestui tip de sistem sunt mari, generează un consum crescut, cu
posibilitatea de apariţie a riscului moral (la un serviciu al cărui preţ este zero, cererea depăşeşte
întotdeauna oferta) sau a selecţiei adverse (în sensul că se refuză asigurarea grupurilor
costisitoare prin volumul înalt al consumului sau costul ridicat al prestaţiilor, fondurile de
asigurări încercând să atragă persoanele sănătoase în detrimentul celor bolnave, pe tineri în
detrimentul vârstnicilor).
Cu toate acestea, avantajele acestui tip de sistem se referă Ia: performanţele relativ înalte,
gradul înalt de acoperire a populaţiei, finanţarea care se face în funcţie de nivelul venitului
persoanei respective.

3. Intre factorii determinanti ai scaderii nr.de paturi in spitale inregistrate in ultimele 2 decenii in
majoritatea tarilor dezvoltate economic se numara :
a. Progresul mijloacelor terapeutice
b. Scaderea cererii de servicii spitalicesti, demonstrata prin tendinta de scadere a nr.de
internari ?
c. Cresterea eficientei tehnice in spitale, reflectata de tendinta de scadere a duratei medii
de spitalizare
d. Dezvoltarea unor servicii alternative cum ar fi ingrijiri la domiciliu, serviciile in unitati
pt.varstnici sau pacienti cronici
e. Presiunile din partea consumatorilor si profesionistilor din sectorul de sanatate

4. Aptitudinile conceptuale ale managerilor constau in:

a. Abilitatea de a ocoli relatiile din situatiile complexe
 b. Abilitatea de a vedea doar prezentul
c. Abilitatea de a avea o viziune de viitor
d. Abilitatea de a vedea organizatia si operatiunile ca un intreg

5. La sfarsitul unui studiu privind relatia fumat- HTA s-au constatat urmatoarele:
150 fumatori au facut HTA
175 fumatori au ramas normotensivi
40 nefumatori au facut HTA
560 nefumatori au ramas normotensivi
Precizati tipul de studiu epidemiologic si riscul atribuibil la fumatori fata de nefumatori.

Tipul de studiu epidemiologic = COHORTA

Ra=R1- R0
R1= a/a+b
R0= c/c+d
Testul nr. 6
1. Precizati factorii care duc la cresterea prevalentei intr-o comunitate.

• Imigrarea bolnavilor
• Plecarea persoanelor sănătoase
• Apariţia a noi cazuri de îmbolnăvire
• Puţine vindecări
• Îmbunătăţirea tehnicilor diagnostice
• Letalitate scăzută
• Mortalitate scăzută
• Durata mare a bolii

Prevalenta depinde de două elemente:

• incidenţa
• durata bolii
Atunci când incidenţa şi durata bolii sunt relativ stabile în timp, se stabileşte următoarea relaţie:
Prevalenta = Incidenţa x Durata bolii
Există un echilibru epidemiologie între incidenţă şi prevalentă.
Prevalenta crescută apare în următoarele situaţii.
• organism cu rezistenţă scăzută.
• vindecare scăzută (în bolile cronice, pentru că prevalenta creşte, adică apar cazuri noi şi vechi
mai multe în teritoriu.
• durata bolii este crescută datorită utilizării de medicamente cu eficacitate scăzută.
• sosirea în teritoriu a cazurilor noi.

2. Sistemul de asigurari sociale de sanatate: avantaje si dezavantaje.

Avantaje:
Acoperire mare a populatiei
Intre diferitele categorii sociale se creeaza solidaritate
Cetatenii isi aleg liber medicii
Relativ ne-oneros,

Dezavantaje:
Perioade lungi de aşteptare pentru anumite acte medicale
Doza mare de birocratie

* Avantajele modelului american, bazat pe asigurări private de sănătate:

- oferă stimulente pentru creşterea eficienţei serviciilor de sănătate;
- oferă o gamă largă de servicii de înaltă performanţă;
- pacientul beneficiază de o alegere liberă în ceea ce priveşte furnizorul de servicii de sănătate;
* Dezavantajele sistemului de sănătate american
 - este foarte scump, necesitând costuri foarte mari;
- accesibilitatea populaţiei este limitată, sub aspect economic, la serviciile de sănătate;
- continuitatea scăzută a îngrijirilor de sănătate; Dezavantajele sistemului de sănătate american
se reflectă în indicatorii stării de sănătate a populaţiei şi anume în mortalitatea infantilă, care
este de 7,1 %o, valoare ridicată pentru o ţară cu standard socio-economic ridicat, comparativ cu
Elveţia, de exemplu, unde este de 4,6%o; speranţa de viaţă la naştere 73 ani.

3. Orientarea catre client se compune din:

a. Acordarea prompta a asistentei medicale
b. Accesul la retele de suport social
c. Autonomia in ceea ce priveste deciziile despre sanatate
d. Calitatea serviciilor de baza
e. Libera alegere a furnizorului de servicii
4. Datele referitoare la prelaventa unei boli sunt:
a. Functie de incidenta si durata bolii
b. Aplicabile in masurarea riscului de dobandire a bolii
c. Utilizate in planificarea necesarului de servicii si resurse
d. Utilizate in studierea posibililor factori etiologici
e. Utilizate in masurarea riscului atribuibil in populatie.

5. Rezultatele unui studiu caz-control privind relatia IM – consum de AC orale la femeile mai mici
de 45 de ani au aratat ca:
-33 dintre femei cu IM luasera AC
-44 de femei care luasera AC nu au fost depistate cu IM
-45 femei nu au luat AC dar au facut IM
-232 femei nu au luat AC si nu au avut probleme cardiace.

Care este riscul relativ estimat?

P1= a/a+c = 32/32+45

P0= b/b+d=44/44+232
 RR=P1/P0
A=32
B= 44
C= 45
D= 232

Testul nr. 18
1. Morbiditatea: definitie si tipuri de morbiditate.
Morbiditatea este reprezentată de fenomenul de masă al îmbolnăvirilor care apar sau evoluează
într-o populaţie definită, într-o anumită perioadă de timp (1 an calendaristic).

Scopul. Studiul morbidităţii este acela de a cunoaşte frecvenţa bolii în populaţie, precum şi
tendinţele de evoluţie ale acesteia.

La nivel populaţional, studiul morbidităţii este necesar pentru:

• controlul bolilor în populaţie; • analiza factorilor socio-economici în corelaţie cu starea de
sănătate a populaţiei;• estimarea importanţei economice a bolii; • studiul etiologiei şi a
tabloului clinic al bolii; • pentru comparări la nivel naţional şi internaţional privind propagarea
bolii în populaţie.

Tipuri de morbiditate:

- Morbiditatea reală - se referă la toate cazurile de îmbolnăvire existente în colectivitate şi este

mai mare decât morbiditatea diagnosticată; ea poate fi doar estimată. în morbiditatea reală este
inclusă morbiditatea diagnosticabilă, diagnosticată şi cea resimţită.Tendinţa este de a cunoaşte
cât mai exact ponderea acestui tip de morbiditate (reală).
- Morbiditatea diagnosticabilă - cuprinde cazurile de boală existente în colectivitate, dar
tehnicile cunoscute, nu permit stabilirea diagnosticului (ex. SIDA a devenit cunoscută după ce au
fost descoperite tehnicile de diagnostic).
- Morbiditatea diagnosticată - se referă la toate cazurile ce pot fi diagnosticate prin diferite
tehnici existente în perioada de referinţă.
- Morbiditatea resimţită - cuprinde cele trei tipuri de morbiditate amintite, adică cea reală,
diagnosticabilă şi diagnosticată, fiind reprezentată de îmbolnăvirile pe care le percepe populaţia.

2. Utilitatea studiilor epidemiologice analitice de tip cohorta si case-control.

—Studiile analitice verifică asociaţia dintre factorii de risc sau de protecţie şi starea de boală,
respectiv de sănătate.

—Ele răspund la întrebările cum şi de ce se produce fenomenul.

—Analiza relaţiei dintre starea de sănătate şi diferite alte variabile, mai exact între expunere şi
rezultat se face prin studii de cohortă şi studii caz-control.
 3. Datele referitoare la prelaventa unei boli sunt:
a. Functie de incidenta si durata bolii
b. Aplicabile in masurarea riscului de dobandire a bolii
c. Utilizate in planificarea necesarului de servicii si resurse
d. Utilizate in studierea posibililor factori etiologici
e. Utilizate in masurarea riscului atribuibil in populatie

4. In cursul unui an calendaristic intr-o populatie de 1000 locuitori, nascutii vii au inregistrat
urmatoarele greutati la nastere:
G la nastere 1000 g – 1 caz
1499 g – 3 cazuri
1500-1999 g – 3 cazuri
2000 g -2499 g – 4 cazuri
2500 g si peste – 7 cazuri
Care este indicele brut de natalitate in aceasta populatie?

Natalitatea = nr.nascuti vii/ nr.locuitori x 1000 = 18/1000 x 1000 = 18 ---> Varianta A

5. La spitalul din Urziceni au fost admisi in anul 2008, 8178 pacienti. Nr. Total de zile de internare
a fost de 65.000. Stiind ca nr. De paturi este 2000, sa se calculeze:
-Durata medie de spitalizare
- Incidele de utilizare a paturilor
- Rulajul bolnavilor pe un pat.

Durata medie de spitalizare=zile de spitalizare/internari=65.000/8.178=7.94

aprox.8zile
Indicele de utilizare al paturilor=(zile de internare/nr paturi)100=
(65.000/2.000)*100=32.5
Rulajul bolnavilor pe un pat=nr bolnavi/nr.paturi=8.178/2.000=4.089 zile

Testul nr. 15 (1)

1. Factorii care influenteaza mortalitatea generala.

Factori socio-economici: asistenta sanitara, nivel de dezvoltare economica, gradul de instruire al

populatiei, starea de sanatate si morbiditatea
Factori demografici: structura pe grupe de varsta si sex
 Factori istorici: razboaie, miscari sociale, cataclisme naturale.

2. Morbiditate: definitie si tipuri de morbiditate

Morbiditatea este reprezentată de fenomenul de masă al îmbolnăvirilor care apar sau evoluează
într-o populaţie definită, într-o anumită perioadă de timp (1 an calendaristic).

Scopul. Studiul morbidităţii este acela de a cunoaşte frecvenţa bolii în populaţie, precum şi
tendinţele de evoluţie ale acesteia.

La nivel populaţional, studiul morbidităţii este necesar pentru:

• controlul bolilor în populaţie; • analiza factorilor socio-economici în corelaţie cu starea de
sănătate a populaţiei;• estimarea importanţei economice a bolii; • studiul etiologiei şi a
tabloului clinic al bolii; • pentru comparări la nivel naţional şi internaţional privind propagarea
bolii în populaţie.

Tipuri de morbiditate:

• Morbiditatea reală - se referă la toate cazurile de îmbolnăvire existente în colectivitate şi este

mai mare decât morbiditatea diagnosticată; ea poate fi doar estimată. în morbiditatea reală este
inclusă morbiditatea diagnosticabilă, diagnosticată şi cea resimţită.Tendinţa este de a cunoaşte
cât mai exact ponderea acestui tip de morbiditate (reală).

• Morbiditatea diagnosticabilă - cuprinde cazurile de boală existente în colectivitate, dar

tehnicile cunoscute, nu permit stabilirea diagnosticului (ex. SIDA a devenit cunoscută după ce au
fost descoperite tehnicile de diagnostic).

• Morbiditatea diagnosticată - se referă la toate cazurile ce pot fi diagnosticate prin diferite

tehnici existente în perioada de referinţă.

• Morbiditatea resimţită - cuprinde cele trei tipuri de morbiditate amintite, adică cea reală,
diagnosticabilă şi diagnosticată, fiind reprezentată de îmbolnăvirile pe care le percepe populaţia

3. Din 250 de persoane (80 barbati si 170 femei) participante la un picnic: 112 s-au imbolnavit din
care 76 au fost femei si 36 barbati.
a. Incidenta pentru sexul masculin a fost 36/112
b. Incidenta pentru sexul masculin a fost 36/80
c. Incidenta pentru sexul feminin 76/112
d. Incidenta pentru sexul feminin 76/170
e. Incidenta generala – 112/250
f. Nicio varianta nu este corecta!
 4. Identificati din exemplele de mai jos care sunt date de prevalenta:
a. Nr. Cazurilor de diabet depistate activ intr-o colectivitate de studenti
b. Nr. De internari pt HTA la o populatie de 100.000/an
c. Nr. Total de cazuri de scleroza multipla la o populatie de 100.000/an
d. Nr. Episoadelor de boala la pers. In varsta de peste 3 ani/an
e. Nr. Cazurilor noi de cancer de prostata la 100.000 barbati/an.

5. Intr-un studiu de cohorta privind relatia fumat-HTA s-a constatat ca frecventa bolii la expusi a fost
de 0,3 in timp ce la martori (nefumatori) a fost de 0,05. Aceasta inseamna ca:

a. Fumatorii risca de 6x mai mult sa dezvolte HTA comparativ cu nefumatorii

b. Riscul atribuibil fumatului este 0,25
c. Riscul relativ = 6
d.Riscul relativ=0,25
e. OR= 4
RR= R1/R0= 0.3/0,05= 6 --> varianta C corecta
R1 (risc expusi) = a/a+b = 0.3
R0 (risc nonexpusi) = c/c+d = 0,05
RA = R1-R0= 0.3-0,05= 0,25 --> Varianta B corecta

Testul nr. 15 (2)

1. Liderii si stiluri de conducere.
-liderul indeplineste 2 fct sociale importante: una orientata catre eficienta si eficacitate in
activitatea grupului (facilitare operatorie) si alta orientata catre asigurarea satisfactiei grupului
(facilitare motivationala).

-tipuri de lideri: liderul formal ( pers investita official in fct de conducere), liderul informal ( pers
cunoscuta ca lider de mb grupului si care se afla in centrul relatiilor simpatetice ale acestora),
liderul autentic (reflecta situatia de coincidenta ca persoana intre liderul formal si informal).

- calitatile unui lider sunt in general innascute desi exista si insusiri dobandite prin practica(
cunoasterea mentalitatii subordonatilor, a insusirii pct lor de vedere).

--stiluri de conducere: stilul autoritar (stabileste singur intreaga activitate a grupului, lanseaza si
dicteaza tehnicile si etapele de lucru, fixeaza fiecarui mb sarcinile fara a consulta mb grupului);
stilul democratic ( problemele sunt discutate in comun iar deciziile sunt luate cu participarea
grupului cu ajutorul liderului care sugereaza procedurile de lucru grupul putand alege. Liderul
apare ca un mb al grupului fiind obiectiv si realist. Mb isi pot allege colegii de munca); stilul
laissez faire ( grupul si mb sau au intreaga libertate de decizie). Liderul nu intervine prea mult in
rezolvarea problemelor, nu ia parte la activitate si nu isi impune autoritatea. El furnizeaza doar
material si informatii daca i se solicita, da unele amanunte suplimentare fara sa participe la
discutii)
 2. Morbiditate definitie si tipuri – VEZI 15 (1) si la restul la fel !

Testul nr. 13
1. Mortalitatea infantila : definitii, surse de date, importanta studiului
Definitie : Fenomenul demografic al deceselor 0-1 an inregistrate in populatia de nascuti vii, intr-
o anumita perioada de timp (1 an calendaristic).
Surse de date:
- Certificate medicale constatatoare ale decesului 0-1 an
- fisele decesului 0-1 an.

Importanta studiului consta in variabilitatea riscului de deces al copilului sub 1 an in functie de

grupa de varsta precum si de cea a cauzelor care determina producerea deceselor la dif.varste in
intervalul 0-1 an. Astfel, perioada neonatala este dominata de o cauzalitate endogena : afectiuni
respiratorii, digestive, cardiovasculare, congenitale si prematuritate. Pentru mortalitatea
neonatala precoce cauzele de deces sunt : hipoxie, anoxie, malf congenitale , prematuritate,
lez.obstetricale. Mortalitatea postnatala este dominata de o cauzalitate exogena:
afect.respiratorii, boli infectioase, accidente in mediul casnic, boli digestive, SNC si ale organelor
de simt.

2. Morbiditatea spitalizata.
Studiază frecvenţa bolii în condiţii de spitalizare.
BERKSON subliniază că morbiditatea spitalizată NU este reprezentativă pentru morbiditatea din
teritoriul arondat spitalului, deoarece internările depind de:- dotarea spitalului; numărul de
paturi; pregătirea şi comportamentul personalului;dorinţa bolnavilor de a se interna; frecvenţa
mare a internării la sexul feminin; internarea bolnavilor şi din alte teritorii; în spital ajung doar
formele grave de boală.
Indicatori utilizaţi pentru morbiditatea spitalizată sunt:
- (număr bolnavi cu boala x/total cazuri internate)x 100
- (număr zile de spitalizare boala x/total zile spitalizare)x 100

3. Indicele de 40 de decese prin diabet la 1000 de persoane masoara:

E.NICIUN RASPUNS CORECT

4. In urma acumularii unor cunostinte prin educatia pt.sanatate se realizeaza:

a.modificarea eventuala a comportamentului
b.o mai buna cunoastere a starii de sanatate a colectivitatii

5. Rezultatele unui studiu caz-control privind relatia IM-consum de AC la femeile sub 45 ani au aratat ca:
-23 femei cu IM luasera AC

- 34 femei fara IM luasera AC

- 35 femei nu au luat AC dar au facut IM

- 132 de femei nu au luat AC si nu au avut probleme cardiace.

RR=0R= p1/p0 = 1,95 -- > creste riscul bolii

P1= a/a+c= 0,39

P0= b/b+d = 0.20

Raspuns : NICIUN RASPUNS CORECT !

Test nr. 11
1. Utilitatea studiului morbiditatii: Morbiditatea este fenomenul
îmbolnăvirilor apărute într-o anumită populaţie şi într-un interval definit de timp. Evenimentul
luat în considerare sau unitatea statistică este cazul de boală. Cunoaşterea frecvenţei bolilor
într-o populaţie este utilă în:
o controlul bolilor într-o populaţie;
o elaborarea şi implementarea măsurilor de prevenţie;
o planificarea îngrijirilor de sănătate;
o analiza şi interpretarea factorilor socio-economici şi de mediu cu determinism asupra
stării de sănătate populaţională;
o estimarea importanţei economice a bolii (costurile bolii);
o comparaţii naţionale şi internaţionale legate de incidenţa şi prevalenţa bolilor;
o cercetări privind etiologia şi tabloul clinic al bolii.
 - descrierea în dinamică a modelului de morbiditate, oferind, în ultimă instanţă, o evaluare a
informaţiilor colectate în sistem integrat, identificând inegalităţile în starea de sănătate.

Se descriu următoarele tipuri de morbiditate: reală, diagnosticabilă, diagnosticată şi resimţită.

2. Factorii care influenteaza variatia prevalentei:

Factorii care influenţează prevalenţa
Prevalenţa
Factori care cresc prevalenţa Factori care scad prevalenţa

Durata mare a bolii Durata scurtă a bolii

Mortalitatea scăzută prin boala respectivă Mortalitatea crescută prin boala respectivă

Rata de vindecare scăzută Rata de vindecare crescută

Creşte incidenţa, apar cazuri noi Scade incidenţa

Plecarea persoanelor sănătoase Venirea persoanelor sănătoase

Venirea cazurilor de boală Plecarea cazurilor de boală

Posibilităţi diagnostic şi raportare mai bune

3. Stabiliti care din aformatiile de mai jos sunt corecte :

a. Studiile caz-control se mai numesc si studii retrospective
b. Studiile de cohorta se desfasoara din momentul aparitiei bolii sau decesului
c. Riscul atribuibil in studiile de cohorta este R1-R0
d. Studiile caz-control sunt aplicabile mai ales in cazul bolilor rare
e. Durata unui studiu de cohorta este similara cu cea a studiului caz-control
f. Cresterea duratei de supravietuire a unei boli duce la cresterea prevalentei acelei boli
g. Incidenta se poate calcula doar pt bolile transmisibile

4. Formele actuale de finantare a ingrijirilor de sanatate in romania sunt urmatoarele cu exceptia:

a. Asigurari sociale de sanatate
b. Conturi de sanatate
c. Plati directe
d. Impozitare generala
e. Impozitare cu taxe speciale pt sanatate
5. In judetul X, in anul 2001 s-au inregistrat urmatoarele valori absolute ale fenomenului de
reproducre a populatiei:
- nr. nascuti vii 2655
- populatia generala 275.441
-populatia feminina fertila 70.237

Sa se calculeze : natalitatea,fertilitatea generala,fertilitatea specifica pe grupe de varsta.

Natalitatea= nr. nou-nascuti vii/nr. locuitori x1000
Fertilitatea generala= nr nascuti vii/nr femei 15-49 ani x1000
Feritliateta specifica= nr nascuti vii/nr femei din gr de varsta x1000
Test nr. 8
1) Studii epidemiologice de cohorta: calcularea si interpretarea
riscurilor
Studiile de cohortă
Cunoscute şi sub numele de studii de urmărire (follow-up), de incidenţă sau longitudinale,
anchetele de cohortă încep cu un grup de persoane (cohorta) care nu sunt bolnave şi care
se vor diviza în funcţie de expunerea la un anumit factor de risc. Direcţia de desfăşurare a
acestor studii este din prezent în viitor, de la expunere la rezultat.
Riscul bolii sau decesului la expuşi este R1. Riscul bolii la nonexpuşi este R0. Riscul relativ
arată de câte ori este mai mare riscul bolii la expuşi faţă de nonexpuşi. Riscul atribuibil
arată cu cât este mai mare riscul de îmbolnăvire la expuşi faţă de nonexpuşi. RA = R1 – R0
a
R 1 a+b
Forţa asocierii epidemiologice se măsoară cu riscul relativ. RR = =
R0 c
c+d
unde numărătorul este R1 =
a
, şi numitorul este R 0 =
c
a+b c+d
Rezultat(Boală)
+ - Total
+ a b a+b
Expunere
- c d c+ d
N=a+b+c+d

RR poate fi:
=1 când nu există nici o asociaţie între FR şi boală, riscul fiind acelaşi şi la expuşi şi la
martori;
>1 când există o asociaţie între FR şi boală pentru că riscul este mai mare la expuşi; cu cât
riscul relativ este mai mare cu atât forţa de asociaţie este mai puternică datorită agresivităţii
deosebite a factorului de risc;
<1 când factorul studiat este unul de protecţie, deoarece riscul bolii la expuşi este mai mic
decât la nonexpuşi. Similar, RA poate fi: =0; >0; <0.
2. Mortalitatea infantila: definitie, factori de risc
Mortalitatea infantilă

DEF: Mortalitatea infantilă este fenomenul demografic al deceselor copiilor sub un an

înregistrate în populaţia născuţilor vii dintr-o anumită regiune şi pentru un interval dat de timp, de
regulă un an calendaristic.
Studierea mortalităţii infantile prezintă un interes aparte pentru că, împreună cu durata
medie a vieţii, constituie cei mai sensibili şi frecvent utilizaţi indicatori privind nivelul de
dezvoltare socio-economică şi ai stării de sănătate a populaţiei.
Factorii de risc pentru decesul 0-1 an
Pentru a interveni eficace în reducerea deceselor infantile este necesar să fie identificaţi
factorii de risc. Aceştia se clasifică în factori endogeni care ţin de mamă şi respectiv de copil şi în
factori exogeni sau de mediu.
Factorii endogeni care ţin de mamă:
❖ vârsta (sub 20 ani şi peste 35 de ani);
❖ rangul naşterii (risc crescut la prima naştere, scade la a doua naştere şi creşte la
următoarele);
❖ caracteristicile fizice ale mamei (talia < 150 cm şi greutatea < 45 Kg);
❖ antecedente personale: boli cardiovasculare, diabet, tuberculoză, sifilis, hemopatii, viroze
din primul semestru;
❖ medicamente luate în cursul sarcinii, ca şi fumatul, consumul de alcool, droguri;
❖ alimentaţia necorespunzătoare, traumatisme psihice şi fizice suferite de gravidă;
❖ afecţiuni obstetricale pe parcursul sarcinii şi a naşterii (toxemia gravidică, placenta previa,
accidente în timpul naşterii).
Factorii endogeni care ţin de copil:
 prematuritatea şi greutatea mică la naştere;
 sexul masculin;
 rangul născutului;
 vârsta mică;
 handicapuri biologice (malnutriţie, rahitism, anemie, malformaţii, infecţii repetate).
Factorii exogeni:
 de mediu natural (climă, sezon, caracteristici geografice care pot suprasolicita organismul
încă inadaptat al sugarului);
 asistenţa medicală a femeii pe durata sarcinii şi ulterior a sugarului;
 planificarea familială astfel încât copiii care se nasc să fie doriţi, fără riscul de abandon;
 factori socio-economici- nivelul scăzut de educaţie al mamei, starea civilă (mama
necăsătorită), venitul familiei, domiciliul instabil sau condiţiile de locuit inadecvate,
alimentaţia incorectă (ritm, calitate, cantitate).

3. Sistemele de sanatate care reusesc sa satisfaca in cea mai mare masura obiectivul asigurarii
echitatii serviciilor de sanatate sunt finantate preponderent prin :

a. plata directa

b.asigurari private pt sanatate

c. taxe si impozite nationale sau locale

d.organizatii filantropice si ajutoare externe

e. asigurari sociale pt sanatate

4. In interpretarea evolutiei in timp a mortalitatii printr-o anumita localizare a cancerului,intr-o

populatie data este necesar sa se ia in considerare:
a.evolutia fatalitatii

b.evolutia tehinicilor de diagnostic

c.inregistrarea informatiilor

d.evolutia structurii pe varste a populatiei

e.variatiile in expunerea la factorii de risc

5. Intr-un studiu caz-control privind relatia dintre tulburarile de dezvoltare la copii si abuzul de
cocaina la mama pe durata sarcinii au fost identificati,pe baza foilor de observatie dintr-un
spital de pediatrie 100 de copii cu tulburari de dezvoltare si 100 de copii sanatosi.Din cei 100
de copii cu tulburari de dezvoltare,80 aveau mama care s-au drogat cu cocaina pe durata
sarcinii,comparativ cu 30 la martori. Care este RR de a aparea tulburari de dezvoltare la copil
ca urmare la expunerea la cocaina in utero.
Indicatori de spital
1. Durata medie de spitalizare egal cu nr
zile de spitalizare/nr bolnavi
2. Rulaj pe pat = Nr de bolnavi/nr paturi
3. Indice de utilizare al patului = nr de
zile/nr de paturi
4. Rata de ocupare a patului = nr de
zile/365 x nr paturi x100