UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI FACULTATEA DE STUDII

EUROPENE

Specializarea: Relaţii Internaţionale şi Studii Europene-ID Promoția:

2017-2020

Proiect la disciplina Politici comune în Uniunea Europeană

2019
 Prezentul raport analizează propunerea Directivei Parlamentului European şi a
Consiliului, cu privire la normele comune pentru piaţa internă în sectorul gazelor
naturale: conducte către şi dinspre ţările terţe.

Această analiză se realizează din perspectiva intereselor ţării noastre.

Cuprins
Introducere .................................................................................................. 5
Analiza partilor interesate ........................................................................... 6
Analiza SWOT ............................................................................................ 8
Concluzii ................................................................................................... 10
Bibliografie................................................................................................ 11
Introducere

Gazele naturale în România.

În România, primele emanații de gaz natural au fost descoperite la Sărmășel, jud.
Mureș în anul 1909. Sonda 2 Sărmășel, destinat inițial extragerii sărurilor de potasiu, a
accesat unul dintre cele mai bogate zăcăminte de gaze naturale ale lumii din acea perioada.
Anul 1910 marchează prima intenție din Europa de transport a gazelor finalizată in
1914 cu prima conductă de transport gaze naturale din Europa, de la Sărmășel la Turda pe o
distantă de 55 km. Un an mai târziu, 1915, se produce constituirea primei societăți din
Europa, Ungarische Erdgas Gesellschaft (UEG), având ca obiect de activități exclusiv
explorarea, forarea, exploatarea, transportarea şi distribuirea gazelor naturale din bazinul
Transilvan.
În 1925 s-a fondat Societatea Națională de Gaz Metan,“ Sonametan” care va prelua
activele UEG în anii următori. 1928 include în premieră europeană finalizarea montării stației
de comprimare a gazelor la Sărmășel, dotată cu 3 motocompresoare orizontale Ingersol Rand.
În anul 1933 se realizează la Sărmășel prima prospecțiune gravimetrică din România
pe o structură de gaze.
Primul depozit de înmagazinare a gazelor naturale din România s-a clădit în 1958, la
Ilimbav, jud.Sibiu.
România devine prima ţară din Europa în care se construiește, in 1965, pe traseul unei
conducte magistrale, o stație de comprimare gaze.
În anul 1969 România deține locul IV în lume în ceea ce privește producția de gaze cu
un procent de 2,54% din producția mondială.
În anul 1974 se introduce în funcțiune conducta de gaze ce tranzitează teritoriul
României pentru transportul gazelor în Bulgaria.
În 1978, România începe importul de gaze din URSS.
În 1996, are loc semnarea Convenției între România şi Federația Rusă, pentru
dezvoltarea unor noi puncte de import, creșterea cantității de gaze importate şi a capacității de
tranzit a gazelor pe teritoriul României, pentru Turcia, Grecia şi alte ţări din Balcani. Noile
tehnologii au dus la o dezvoltare firească a industriei, în 2009 împlinindu-se 100 de ani de
exploatare a gazelor naturale în România.

5
Analiza părţilor interesate

Deşi România deţine resurse de gaze naturale estimate la aproximativ, 630 miliarde
metri cubi, doar o treime din populaţia României are acces la reţelele de distribuţie a gazelor
naturale, şi asta datorită lipsei infrastructurii.
Această cifră este sub statutul nostru pe piata gazelor din UE – unul dintre cei mai
mari producători de gaze naturale ai UE, şi sub ceea ce înseamnă un trai decent şi normal
pentru toată populaţia.
România are o producţie de circa 10 miliarde de metri cubi anual, doi producători,
Romgaz şi Petrom, şi un consum anual de circa 11 miliarde de metri cubi. 1 miliard de metri
cubi reprezintă importuri ruseşti, făcute exclusiv în sezonul rece. În plus, România mai
dispune de o capacitate de stocare de circa 3 miliarde de metri cubi, cu planuri de extindere
până la 4,2 miliarde. Cel mai mare consumator de gaze este marea industrie, apoi populaţia şi
micile firme. Piaţa gazului pentru consumatorii industriali este liberalizată din 2015. Pentru
consumatorii casnici, este semiliberalizată, adică doar pe preţul de achiziţie al gazului. Până în
2022, preţul final al gazului din gospodării este stabilit de către stat, prin ANRE.
Pentru a înţelege şi mai bine situaţia cu gazul din Marea Neagră, trebuie precizat că, în
afară de BSOG şi Exxon – Petrom, mai există o a treia concesiune de mari dimensiuni. Este
vorba despre LukOil – Romgaz, concern care a anunţat anul trecut că a făcut o descoperire de
rezerve de gaz, estimată la circa 30 de miliarde de metri cubi.
Decizia de începere a producţiei este, în acest caz, dificilă, pentru că, atunci, ruşii ar
concura cu ruşii pe piaţă. Cum LukOil este companie rusească, iar gigantul gazelor Gazprom
este tot rusesc, decizia pentru LukOil nu poate veni decât pe linie politică, după o analiză
atentă la Moscova.
Din 2019, potrivit prevederilor europene, România trebuie să ofere acces
nediscriminatoriu oricărui agent economic care doreşte să transporte gaze prin cel puţin una
dintre conductele de tranzit din Dobrogea Isaccea – Negru Vodă. Ţara noastră a avut deschis
şi un infringement, acum doi ani, pe acest motiv, însă a fost suspendat temporar, România
oferind explicaţii pertinente la Bruxelles. Mai precis, am argumentat că nu puteam face acest
lucru, întrucât ne aflam sub un contract pentru pe termen lung cu Gazprom pentru rezervare
de capacitate, care, încălcat, ar fi dus la plata unor daune interese uriaşe. Bruxelles-ul a înţeles
punctul nostru de vedere, însă doar temporar, în 2019 fiind obligaţi să deschidem accesul pe
conductă sau infringementul se reactivează. Or, cheia deschiderii accesului pentru orice actor
6
economic pe Isaccea – Negru Vodă o reprezintă posibilitatea americanilor să exporte gaze în
Ucraina şi în Bulgaria pe o ţeavă de capacitate mare. Cele trei conducte de tranzit din
Dobrogea au o capacitate de 5 miliarde metri cubi, respectiv 10 miliarde. Spre comparaţie,
evacuarea prin BRUA spre Ungaria are o capacitate actuală de doar 1,5 miliarde de metri
cubi, care urmează a fi extinsă către 4 miliarde de metri cubi.

7
Analiza SWOT

Această analiză are rolul de a descoperi anumite puncte forte, sau dimpotrivă puncte
slabe, precum şi riscuri, avantaje sau dezavantaje, a directivei în cauză.
Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii
strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie și menținerea unui preț suportabil la
consumatorii finali și protecția mediului, iar necesarul de investiții în sector se ridică la 100
miliarde euro până în 2035. Trebuie văzut însă și cum va aborda această strategie energetică
aspecte de politică european cât și aspecte de importantă națională si regională. Accentul pare
să se pună în continuare pe găsirea finanțării externe pentru construirea reactoarelor 3 și 4 de
la Cernavoda. Rămâne însă de văzut cum va fi rezolvată problema interconectărilor (cu Rep.
Moldova, Ungaria și Serbia), interconectarea cu gazoductul TAP și dezvoltarea pe teritoriul
României a coridorului sudic pentru preluarea gazelor din Marea Neagră (conducta țărmul
Mării Negre – Podișor ), necesitatea de noi strategii, programe și scenarii de prognoză a
utilizării eficiente a depozitelor de gaze naturale, creșterea performanțelor capacităților de
înmagazinare, utilizarea înmagazinărilor subterane a gazelor ca instrument cheie de
optimizare, a proceselor între sursele de aprovizionare și rețelele de tranzit internațional și
transport și cele naționale de distribuție, interconectarea rețelelor electrice.
Exploatarea gazelor de pe teritoriul României spre export în ţările din vest, ar aduce un
conflict în relaţiile cu Rusia, ţinând cont că economia acesteia se bazează în mare parte pe
exportul de gaze naturale catre Europa.
Totodată, creşterea consumului de gaz înseamnă mai mult gaz extras din Marea
Neagră, ramas acasă pentru consumul intern.
Înseamnă pregatirea pieţei din România, pentru momentul exploatării din Marea
Neagră. Din estimările prezentate de către ministrul energiei, dublarea reţelelor de distribuţie
a gazelor naturale din România ar creşte consumul de gaz cu 3,5 miliarde metri cubi pe an la
consumatorii casnici.
În doi ani, vor ieși primele gaze din Marea Neagră. Le va scoate Black Sea Oil&Gas,
care a anunțat deja oficial că va începe extracția iar Agenția Națională pentru Resurse
Minerale a estimat o producție anuală de aici de 2 miliarde de metri cubi anual.

8
 În piață, se aude din ce în ce mai clar că și Exxon Mobil – Petrom va anunța că va
investi pentru extracție, iar din perimetrele consorțiului vor ieși, tot în doi ani, 4 până la 6
miliarde de metri cubi de gaze.
În trei ani, așadar, producția de gaze a Românei iar putea crește cu până la 8 miliarde
de metri cubi față de prezent, adică aproape 19 miliarde, față de 11 extrase acum. Țara noastră
va fi, la acel moment, al doilea mare producător din UE după Olanda, însă va fi aproape
degeaba pentru că tot gazul nu va crește economia României, ci pe a vecinilor. Cu precădere
Ungaria, care are industrie petrochimică dezvoltată și investește încă 5 miliarde de euro
pentru extindere de capacități în chimie și petrochimie, și Ucraina, care are probleme mari în
a–și asigura consumul de 40 de miliarde de metri cubi, de când și-a deteriorat relația cu Rusia
în problema anexării Crimeii.
De altfel, oficiali ai statului ungar au declarat public că ar vrea să cumpere tot ce se
extrage din Marea Neagră, ba chiar au ajuns să ceară, în cadrul unor evenimente
internaționali, unor oficiali ai SUA să pună presiune pe România și pe Exxon ca să înceapă
odată producția. Ucrainenii nu au anunțat, dar Transgaz, companie românească de stat,
lucrează de zor la inversarea fluxului de gaze din conductele magistrale Isaccea-Negru Vodă
ce tranzitează Dobrogea, aducând gaze de la ruși către sudul Europei. În doi ani, când începe
producția în Marea Neagră, firmele românești vor putea să „împingă” gaze pe Isaccea -Negru
Vodă dinspre țara noastră către Ucraina.
Sigur, ungurii își urmăresc doar interesele și, culmea, au și dreptate în a emite pretenții
asupra gazelor din Marea Neagră. Ei au industrie, pe care o dezvoltă și mai mult, noi nu mai
avem chimie și petrochimie. Ultima “redută” Oltchim a fost anunțată că va intra în faliment
iar, în ce ace privește necesarul populației, acesta este acoperit cu prisosință din intern,
prevedere de altfel obligatorie, prin lege.

9
Concluzii

Prin urmare, România trebuie să investească în infrastructură pentru a fi independentă

atât în producţie cât şi în consumul propriu.
Ar putea dicta propriile tarife fără ai fie teamă de ,,şantajul” provenit din partea altor
tări, precum Rusia.
Totodată România ar putea alimenta şi Europa de Vest, mari consumatori de gaze
naturale, datorate în primă fază pieţei economice, bine dezvoltate.

10
Bibliografie

• www.contributors.ro/economie/gazele-naturale-si-relatia-ue-rusia-ucraina-
cineconduce-politica-europeana/

• muzeulgazelor.ro/

• https://www.cotidianul.ro/gazele-romanesti-din-marea-neagra-arma-geopolitica-
inregiune/

• www.europarl.europa.eu/news/ro/press-room/20190402IPR34673/gaze-
naturaleparlamentul-extinde-normele-ue-la-conductele-din-tari-terte

11