SĂ SĂRBĂTORIM PĂDUREA

În fiecare an, la nivel mondial în perioada 15 martie -15 aprilie este marcată Luna
Pădurii, o perioadă a sădirii arborilor, activități ce încurajează acordarea grijii cuvenite pentru
protejarea pădurii și a extinderii vegetației forestiere. Luna Pădurii este unul din cele mai
importante evenimente silvice și reprezintă o măsură de resensibilizare a publicului și a factorilor
decizionali cu privire la importanta padurilor, a rolului lor esențial în menținerea echilibrului
ecologic.

Această sărbatoare își are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea
sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecință firească a accentuării despăduririlor.În
România, prima dată a fost organizată în anul 1902 de către Spiru Haret, pe atunci ministru al
Cultelor și Instrucției Publice, sub denumirea "Sărbătoarea sădirii arborelui".

Prin "Declarația de la Paris" ocazionată de cel de-al 10-lea Congres Forestier Mondial din
1991 s-a conturat conceptul de dezvoltare durabilă a pădurilor. Gestionarea durabilă înseamnă
tăierea planificată a arborilor, în funcție de starea pădurii, de funcțiile sale și de capacitatea de
refacere.

În România, majoritatea ecosistemelor naturale sunt specifice pădurilor şi prezintă o mare

diversitate faunistică şi floristică, favorizată de poziţia geografică, de varietatea reliefului, de
condiţiile hidrologice, climatice şi evoluţia solului.

Autentice laboratoare ale naturii, pădurile împreună cu celelalte spaţii verzi, reprezintă o
bogăţie de nepretuit pentru fiecare aşezare urbană, fiind, datorită acţiunilor antipoluante, veritabile
uzine de sănătate şi de echilibru ecologic.

Datorită tăierilor efectuate de om şi a unor calamităţilor naturale, cum sunt furtunile

puternice, dar mai ales, incendiile, astăzi există suprafeţe intinse de pe care pădurea a fost nimicită.

Efectele despăduririlor sunt:

- eroziunea solului şi, implicit, scăderea fertilităţii lui;

- inundaţiile şi alunecşrile de teren;

- creşterea concentraţiei CO2 (dioxid de carbon) atmosferic şi scăderea concentraţiei de

O2(oxigen);

- reducerea precipitaţiilor prin scăderea cantitaăţii de apă din atmosfera rezultată din
transpiraţia plantelor;

- creşterea frecvenţei şi intensificarea vaânturilor datorită absorbţiei căldurii de către terenurile

defrişate, care generează diferenţe de temperatură;

dispariţia multor specii de plante şi animale care populează pădurile.

În anul 2018, 1,6 milioane de puieţi au fost plantaţi în cadrul acţiunii anuale ”Luna plantării
alborilor ”, mai exact 950 hectare de păduri salvate. Din această suprafață, 710 ha reprezintă
regenerări naturale, 240 ha artificiale, la care se adaugă peste 58 ha completări curente în plantațiile
înființate în anii anteriori.

Bibliografie

 agroromania.manager.ro

 https://www.gds.ro