Oicumenă (de asemenea și ecumenă) este un termen folosit la origine în lumea greco-romană,

pentru a desemna suprafața locuită a lumii (sau cel puțin aceea care era cunoscută). Termenul
provine din grecescul οἰκουμένη (oikouménē, participiul feminin prezent al verbului οἰκέω,
oikéō, „a locui”). În prezent, face referire la suprafața de pe Terra care este permanent
locuită. [1] Există și un termen care desemnează exact inversul, adică zonele nelocuite,
denumit anoicumenă. [2]

Enclava este un stat sau entitate administrativ-teritorială (sau parte a unui stat ori a unei entități
administrativ-teritoriale) înconjurat de teritoriul național al unui alt stat, respectiv entități
administrativ-teritoriale. Enclavele au fost un fenomen relativ răspândit în geografia
politică a Europei medievale și chiar moderne (un exemplu în acest sens fiind oferit de
harta Confederației Germane dintre 1815 și 1866). În prezent în lume există doar trei state-
enclave : Lesotho, San Marino și Vatican, ultimele două fiind microstate. O enclavă în
cadrul Azerbaidjanului este regiunea autonomă Nagorno Karabah. Trei regiuni autonome
ale Federației Ruse sunt, de asemenea, enclave : Adîgheia, Ordînsk-Bureatia și Aghinsk-
Bureatia.

Exclava este partea unui stat sau entități administrativ-teritoriale care nu are legătură pe uscat cu
teritoriul de bază al acestuia, fără a fi o insulă. Exemple de exclave sunt regiunea
Kaliningrad care ține de Rusia, Republica Autonomă Nahicevan ținând de Azerbaidjan,
zona Dubrovnik - ține de Croația, statul Alaska - ține de SUA, zona Campione d'Italia înglobată
în Elveția ș.a. O exclavă poate fi în același timp și o enclavă (inclusă complet într-un alt stat), de
exemplu comuna spaniolă Llívia, înconjurată complet de teritoriu francez, este o exclavă
a Spaniei, iar orașul armean Artsvashen, încadrat în teritoriul Azerbaidjanului, este o exclavă în
raport cu Armenia. Totuși, majoritatea exclavelor nu sînt și enclave, ele având fie o ieșire la
mare, fie două sau mai multe state drept vecine.

Exclavele pot fi, în general, un factor geopolitic perturbant, atât pentru țara posesoare, cât și
pentru țările vecine cu ele (mai ales dacă exclava aparține unui stat mai puternic). Spre exemplu,
în anii 1919-1939 problema exclavei germane Prusia Orientală, ruptă de restul
teritoriului german de îngustul debușeu polonez (așa-numitul Coridor polonez), a fost una dintre
cauzele izbucnirii celui de-al doilea război mondial. Mai nou, aceeași regiune, de această dată
încorporată în Rusia, a generat serioase dispute între UE și Moscova, care solicită un coridor
terestru de comunicații cu regiunea Kaliningrad (fostul Königsberg). Și în Canada multă vreme a
persistat temerea că SUA ar putea anexa provincia Columbia Britanică, ce asigură deschiderea
Canadei spre Oceanul Pacific, pentru a obține joncțiunea cu Alaska.

Un teritoriu dependent se poate numi orice formațiune statală care nu deține

o independență deplină, adică un alt stat le reprezintă interesele și ia decizii în numele lor.
Teritoriile dependente sunt, de regulă, situate la mari distanțe de teritoriile țărilor de care depind.
Din cele mai vechi timpuri unele popoare au depins de altele, devenind astfel teritorii
dependente. Exemple de teritorii dependente: Dacia (dependentă de Imperiul Roman), Islanda
Daneză (dependentă de Danemarca pînă în 1944), Basarabia dependentă de Imperiul Rus sau în
prezent insula Sfânta Elena (dependentă de Marea Britanie). În prezent (2009) există peste 85
teritorii dependente, având o autonomie mai restrînsă sau mai largă. Lista lor e pe acest link:
https://ro.wikipedia.org/wiki/List%C4%83_de_teritorii_dependente_dup%C4%83_continent

Navetism :Efectuare regulata a unui traseu dus si intors de catre persoane al caror loc de munca
se afla in alta localitate decat cea in care au domiciliul stabil.

TRANSHUMÁNT, -Ă, transhumanți, -te, adj. Care practică transhumanța. ♦ (Despre animale)
Care este mutat dintr-un loc în altul, după anotimpuri, în vederea asigurării hranei necesare. –
Din fr. transhumant.

NOMADÍSM s. n. Mod de viață al unei colectivități umane, caracterizat prin lipsa unei așezări
stabile. – Din fr. Nomadisme

Exodul intelectualilor, numit și drenare a inteligenței, exod al creierelor, export al

creierelor, scurgerea inteligenței (în engleză brain drain) este o expresie folosită pentru a
desemna emigrarea masivă a unor grupuri de intelectuali sau de persoane bine pregătite
profesional dintr-o anumită țară. Motivele pot fi variate pentru țara de emigrare, mediul social
(lipsa oportunităților, instabilitate politică, criză economică, riscuri de sănătate, persecuție
religioasă, etc.) fiind unul dintre motive. Pentru țara țintă pentru imigrare printre motive se pot
enumera: oportunități materiale, oportunități de afirmare în carieră, libertate, stabilitate politică,
standard de viață ridicat, libertate religioasă, etc..
Qaanaaq (fost Thule) este principalul oraș în partea de nord a municipiului Qaasuitsup în nord-
vestul Groenlandei. Acesta este cel mai nordic oraș din lume.[1] Locuitorii din Qaanaaq vorbesc
limba groenlandeză de Vest și alții vorbesc, de asemenea, limba Inuktun. Orașul are o populație
de 626 locuitori în 2010.[2] Cea mai înaltă construcție din Groenlanda are 378 de metri (Radio
Mast Thule), și este situată în apropierea orașului

Ny-Ålesund (Ny-Aalesund) este una dintre cele patru așezări permanente de pe

insula Spitsbergen în arhipelagul Svalbard. Ny-Ålesund este cel mai nordic sat 78°55′N 11°56′E,
și este cea mai nordică așezare publică funcțională din lume.

Ushuaia este un oraș-port din Țara de Foc, Argentina. Este cel mai sudic oras.

Puerto Williams este cel mai sudic sat , fiind tetitoriul statului Chile.

Wenzhuan este orasul aflat la cea mai mare altityudine din lume. La 5100 m in china.

Chacaltaya (în limba aimara înseamnă "drum rece") este un munte din Bolivia dar si un sat
situat la 5130 m fiind satul de la cea mai mare altitudine.

Ein Bokek este localitatea aflată la cea mai joasă altitudine: aproximativ 360 msau 405 dupa unii
sub nivelul mării [2].