I.

Introducere *(2 pag- in care trebuie sa aratam

motivatia cercetarii, obiectul si importanta temei);

II. O parte teoretica*(literatura de specialitate cu privire

la tema studiata -5 pg);

III. Studiu de caz ;

IV. Concluzii;

V. Bibliografie si anexe.
 De-a lungul timpului, conceptului de contabilitate creativa i s-a asociat numeroase
definitii, dar si mai important este faptul ca exista unele perceptii contradictorii asupra acestui
concept.

Malo şi Giot atrag atenţia asupra faptului că nu trebuie să asimilăm, în mod automat,
contabilitatea creativă cu ceva negativ. Inovaţia contabilă este necesară pentru a ţine pasul cu
evoluţiile economice, juridice şi sociale. “La originea sa, contabilitatea creativă este virtuoasă:
ea oferă contabilităţii mijloace care să-i permită să ţină pasul cu dezvoltarea crescândă a
pieţelor şi proliferarea produselor financiare. Problema derivă din faptul că începe să se
manifeste rapid perversitatea instinctivă a oamenilor de afaceri.”

Contabilitatea creativă este o practică comună la nivel global care produce pe bandă rulantă
situaţii financiare care se potrivesc unui anumit scop în spatele căruia se ascund interese financiare.Este
adesea numită şi contabilitate agresivă căci implică manipularea cifrelor, nefurnizând informaţii contabile
corecte, fiabile şi fără erori.Practic asistăm la o “transformare a cifrelor contabilităţii financiare din ceea ce
sunt în ceea ce preparatorii situaţiilor financiare doresc să fie, profitând de regulile existente sau ignorând
o parte sau toate regulile”.

Contabilitatea creativă este procesul prin care profesioniştii contabili îşi folosesc cunoştinţele în
scopul manipulării cifrelor contabile, profitând de posibilitatea interpretării actelor normative şi
de existenţa numeroaselor opţiuni în rezolvarea diferitelor probleme contabile.
Contabilitatea creativă presupune alegerea acelor practici de măsurare şi divulgare ce
permit transformarea situaţiilor financiare din ceea ce ele ar trebui să fie în ceea ce managerii
doresc. Contabilitatea creativă este procesul prin care tranzacţiile sunt structurate de asemenea
manieră încât să permită “producerea” rezultatului contabil dorit.
Motivele directorilor companiilor listate pentru manipularea conturilor pot fi:
Netezirea veniturilor. In general, companiile prefera sa raporteze o tendinta constanta de
crestere a profitului decat sa arate profituri volatile cu o serie de cresteri si descresteri dramatice.

O varianta a netezirii veniturilor este manipularea profitului net pentru a corespunde

previziunilor. Directorii companiilor pot aplica politica contabila de a majora venitul pentru a
distrage atentia de la stiri nedorite referitoare la companie.

Principalele mecanisme şi procedee care fac obiectul contabilităţii creative pot fi grupate în
funcţie de obiectivele urmărite în:
 Procedee care au impact asupra măsurării rezultatului:
- imobilizarea cheltuielilor de dezvoltare;
- încorporarea cheltuielilor financiare în costul de producţie al imobilizărilor;
- cesiunea unei imobilizări, apoi reluarea aceluiaşi bun prin leasing (lease-back);
- întocmirea şi revizuirea planului de amortizare;
- subevaluarea (sau supraevaluarea) provizioanelor pentru depreciere;
- existenţa mai multor metode de contabilizare a contractelor pe termen lung ( pe măsura
avansării, la terminare).
 Procedee care au impact asupra prezentării contului de profit şi pierdere:
- pierderi privind creanţele neîncasabile;
- creşterea rezultatului curent prin încorporarea plusurilor de valoare din cesiunea activelor.
 Procedee care au impact asupra prezentării bilanţului:
- cesiunea unei imobilizări, apoi reluarea aceluiaşi bun prin leasing (lease-back);
- scontarea unei cambii sau bilet la ordin;
dezîndatorirea în fapt (in substance defeasance): anularea economică a unei datorii
(transferul unei datorii în gestiunea unui trust însărcinat să efectueze rambursarea), ceea ce
determină diminuarea ratei îndatoririi, creşterea ratei autonomiei financiare şi creşterea
rentabilităţii financiare.

Contabilitatea creativă nu este o practică ilicită, dar totuşi se pune problema moralităţii şi
eticii acestui fenomen. Contabilitatea încearcă, potrivit obiectului său, să furnizeze o informare
privind situaţia financiară, performanţele şi evoluţia unei societăţi, să prezinte persoanelor
interesate o imagine fidelă a patrimoniului întreprinderii.
O primă măsură în vederea reducerii posibilităţilor de utilizare a contabilităţii creative o
reprezintă elaborarea, respectiv dezvoltarea în ţările în care deja există, a unui cadru contabil
conceptual. Cadrul conceptual permite practicienilor să înţeleagă mai profund normele contabile,
să îşi fundamenteze o opinie generală despre practicile contabile şi să analizeze operaţiile
complexe.

Contabilitatea creativa ofera o provocare formidabila pentru profesia contabila.

Problema este una international, alegerea politicilor contabile fiind o problema particulara pentru
traditia anglo-americane si manipularea tranzactiilor fiind o problema particulara pentru traditia
continental europeana.
 Măsuri pentru limitarea contabilităţii creative

Este greu să lupţi împotriva acestui curent. Creativitatea nu poate fi reglementată şi nici
controlată. Schemele de evitare a taxelor, ocolirea reglementările contabile şi transformarea lor în
oportunităţi pentru a obţine câştiguri nemeritate sunt doar vârful iceberg-ului în materie de contabilitate
creativă.
Putem observa cu ochiul liber că măsurile luate până în prezent au dat greş. Autorităţile
competente nu au instrumente legislative eficiente pentru a pătrunde şi a dezamorsa aceste
tipuri de practici, lovindu-se frecvent de obstacolele gen: secretul profesional, loialitatea faţă
de companie, judecata profesională, etc. Pe deasupra autorii acestor practici sunt persoane
foarte abile, inteligente, pasionate de tehnica de calcul, persoane cu experienţă care ştiu să
exploateze orice slăbiciune din sistemul financiar-contabil şi din sistemul fiscal.

STUDIU DE CAZ

Compania de telecomunicaţii “PhoneService” desfăşoară activităţi de telecomunicaţii

prin reţele de cablu şi comerţ cu amănuntul al echipamentelor. Tabelul de mai jos conţine câtevaoperaţiuni ale
companiei şi tratamentele contabile adoptate de aceasta. Coloana din dreapta conţine tratamentele contabile
corecte.

Operaţiuni Tratamentul contabil Tratamentul contabil corect

- 18 februarie 2005, compania a
achiziţionat o licentă pentru
telecomunicaţii în valoare de
120.000 lei cu o durată utilă de
viaţa de 10 ani. Pe 25 aprilie
compania a început construcţia
reţelei de comunicaţii care va fi
utilizată începând cu 1 martie
2008
- la data de 25 august 2006,
compania achiziţionează o nouă
licenţă la costul de 80.000 lei
ales de companie
- Compania a înregistrat
amortizarea începând cu
luna martie a anului 2005
cu suma de 1.000 lei/lună
- trendul descendent a
determinat compania să
amortizeze costul aferentei
- amortizarea licenţei trebuie să
înceapă atunci când reţeaua de
comunicaţii şi licenţa sunt
disponibile pentru utilizare, de la
1 martie 2008. La sfârşitul anilor
2005, 2006 şi 2007 licenţa va fi
testată pentru depreciere.
- Compania trebuia sa
amortizeze licenta dupa metoda
liniara
 pentru un nou sistem de
telecomunicaţii. Durata de viată degresivă.
este de 10 ani.Numărulclienţ ilor
abonaţi la noul serviciu se
estimează că va creşte până la 2
milioane în primul an urmând
apoi să scadă în următorii patru
ani cu câte 200.000 de clienţi/an
- în anul 2007,compania achită-
furnizorului Alpha Pro suma de
30.000 de lei, într-o singură
transă, urmând ca în următorii 20
de ani să-i achite acestuia suma
de 4.000 lei/lunar pentru a avea
acces pe terenul pe care e
amplasată reţeaua de
telecomunicaţii
- -La inceputul lunii ianuarie 2008
compania a obtinut un credit
bancar pe termen lung de
600.000 lei cu o rata a dobanzii
de 10% pentru extinderea retelei
de acoperire, operatiune care se
estimeaza ca se va intinde pe o
perioada de 3 ani. La 1 aprilie
2008 au inceput efectiv lucrarile
la retea, cheltuielile directe
inregistrate pana la sfarsitul
anului fiind de 500.000 lei.
- la începutul lunii ianuarie a
anului 2009 s-a decis stoparea
lucrărilor la reţea până în luna
septembrie a aceluiaşi an.
- Soldul creditului bancar, la
începutul anului, este de 420.000
de lei
licenţe utilizând metoda
- entitatea a inregistrat la
cheltuielile aferente anului 2007
suma de 34000 lei
-Compania a recunoscut o
imobilizare corporala in curs la
nivelul sumei de 560.000 lei.
- compania decide că va
capitaliza dobânda lunar,
începând cu luna ianuarie.
Dobânda este de 3.500 lei/luna.
- compania trebuia sa
inregistreze cei 34000 lei in
bilantul contabil in categoria
cheltuieli in avans, suma urma a fi
transferata pe o baza liniara de-a
luangul periadei de 20 anila
cheltuieli in contul de profit si
pierdere
- cheltuielile cu dobânda pot fi
capitalizate din momentul în care
lucrarea la reţea a început.
- În perioada ianuarie-martie
2008 trebuia recunoscută o
cheltuială cu dobânda de 15.000
de lei. Începând cu luna aprilie
dobânda aferentăputea
ficapitalizată în costul activului.
-La sfârşitul anului 2008 trebuia
recunoscută o imobilizare în curs
de execuţie în sumă de 545.000
de lei.
- capitalizarea costurilor
îndatorării trebuie întreruptă în
perioada în care nu se lucrează la
realizarea activului. Începând cu
luna septembrie, dacă lucrările
erau reluate, dobânda se
putea capitaliza.În perioada
ianuarie- august companiatrebuia
să recunoască dobânda liniară de
3.500 de lei în contul de profit şi
pierdere.
CONCLUZII

În concluzie,contabilitatea creativă este ansamblul unor tehnici de manipulare a unor

situații financiare ,o cosmetizare a imaginii companiilor cu scopul de a le prezenta într-un mod
mai atractiv investitorilor sau potențialilor investitori.
Deşi contabilitatea creativă poate fi o tehnică tentantă întreprinderilor,este o tehnică
considerată purtătoare de costuri.Chiar dacă prin apelarea la această inginerie,atragerea de
investitori şi resurse este mai uşoară,practicarea ei poate conduce la consecinţe devastatoare.
Din acest considerent, interpretarea informaţiile furnizate de contul de rezultate trebuie să fie
facută cu o mare atenţie, ţinând cont de faptul că pentru manipularea acestora,întreprinderile
dispun de multiple mijloace .
Totuşi, pentru a fi utilă în luarea deciziilor economice, informaţia se adresează utilizatorului
avizat, care are un volum rezonabil de cunoştinţe în domeniul economic şi cunoscător al
efectelor asupra calităţii profiturilor.
BIBLIOGRAFIE
1. Bogdan,Victoria--Practici de contabilitate sub amprenta creativităţii

2. Răileanu,Vasile--Contabilitate creativă,Bucureşti, 2008

3. Malciu Liliana--Contabilitate creativa ,Editura Economica, 1999

4. http://steconomice.uoradea.ro/anale/volume/2006/finante-contabilitate-si-
banci/74.pdf