Sunteți pe pagina 1din 28

P.T.E.5.

CAPTARE APA PRIN FORAJ HIDRAULIC, CU


CIRCULATIE INVERSA

SCOP
Prezenta procedura cuprinde specificatiile tehnice pentru executie captare apa prin foraj hidraulic cu
circulatie inversa la obiectivul : “SISTEM DE ALIMENTARE CU APA A SATULUI CHIRITESTI,
COMUNA UDA, JUDETUL ARGES”
DOMENIU DE APLICARE
Procedura se aplica executia , controlul si receptia captariii apa prin foraj hidraulic cu circulatie inversa la
obiectivul : “SISTEM DE ALIMENTARE CU APA A SATULUI CHIRITESTI, COMUNA UDA,
JUDETUL ARGES” REFERINTE SPECIFICE
Legea 10/1995-Legea calitatii in constructii
Proiect tehnic;Caiete de sarcini;
Studiu geotehnic
C56:85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
C56:2002 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonului si executarea lucrarilor din beton, beton armat si
beton precomprimat -Partea1:Producerea betonului.
NE 012/2-2010 Normativ pentru producerea si executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton
precomprimat-Partea 2: Executarea lucrarilor din beton.
NE 013-2002 Cod de practica pentru executia elementelor prefabricate din beton, beton armat si beton
precomprimat.P 59:1986 Instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armarii cu plase sudate a
elementelor de beton.
C 28:1983 Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor de otel-beton.
C16 - 84 -Normativ pentru executarea lucrarilor de constructii pe timp friguros
NP 133-2013 Normativ privind proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si
canalizare a localitatilor
I 7-2011 Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor.
STAS 4606:80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare
SR EN 12620+A1:2008 - Agregate pentru beton
SR EN 12504-1:2009.Incercari pe beton in structuri. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare si incercari la
compresiune
SR EN 1313-1:2010 Lemn rotund si cherestea. Abateri admisibile si dimensiuni preferentiale. Partea 1:
Cherestea de rasinoase
STAS 2111-90 Cuie din sarma de otel
STAS 4606-80 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali. Metode de incercare
SR EN 13670:2010 Executia structurilor de beton
SR 438-3:2012 Produse de otel pentru armarea betonului. Partea 3: Plase sudate
SR 438-2:2012 Produse de otel pentru armarea betonului. Partea 2: Sarma rotunda trefilata
SR EN 10080:2005 Oteluri pentru armarea betonului. Oteluri sudabile pentru beton armat. Generalitati
SR 13513:2007 Imbinari mecanice ale barelor pentru armarea betonului
SR 13515-1:2007 Otel pentru armarea betonului. Imbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 1:
Conditii
SR 13515-2:2007 Otel pentru armarea betonului. Imbinari mecanice cap la cap pentru bare. Partea 2:
Metode de incercare
SR EN 1008:2003 Apa de preparare pentru beton. Specificatii pentru prelevare, incercare si evaluare a
aptitudinii de utilizare a apei, inclusiv a apelor recuperate din procese ale industriei de beton, ca apa de
preparare pentru beton
STAS 1342:1991 -Apa potabila
SR EN ISO 5667-1:2007Calitatea apei. Prelevare. Partea 1: Ghid general pentru stabilirea programelor şi a
tehnicilor de prelevare
SR ISO 5667-5:2017 Calitatea apei. Prelevare. Partea 5: Ghid pentru prelevarea apei potabile din statiile de
tratare şi reteaua de distributie
SR EN 60204-1:2007 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1: Cerinte generale
SR EN 60204-1:2007/A1:2009 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1: Cerinte
generale
SR EN 60204-1:2007/AC:2013 Securitatea masinilor. Echipamentul electric al masinilor. Partea 1: Cerinte
generale
SR EN 60204-1:2019 Securitatea masinilor. Echipament electric al masinilor. Partea 1: Cerinte generale
RESPONSABILITATI
Responsabilitatea efectuarii operatiilor revine sefului punctului de lucru si a sefului de santier. Verificarea
lucrarilor se face de catre responsabilul CQ care va informa responsabilul tehnic cu executia de verificarile
facute. Acesta va face inregistrarile in dosarul lucrarilor verificate. Directorul executiv va notifica in scris si
alte responsabilitati, si daca sunt necesare functie de complexitatea si durata executiei.
PROCEDURA

Amplasarea forajului
Beneficiarul are obligatia de a preda amplasamentul forajului, liber de orice obligatie si de a-i asigura
accesul la amplasamente ori de cate ori acesta are nevoie. Predarea amplasamentelor se va face pe baza de
proces verbal de predare-primire. Beneficiarul si executantul vor stabili in cadrul contractului economic la
capitolul clauze speciale, modul de asigurare a apei necesare pregatirii fluidului de foraj si spalarii forajului,
precum si modul de evacuare a fluidului de foraj care nu mai este necesar, ale detritusului si apei evacuate.
Transportul, montarea si demontarea instalatiei de foraj
Transportul instalatiei de foraj, a utilajelor si sculelor din dotare se va face cu mijloace de transport
adecvate.
Inainte de montare se va face verificarea tuturor partilor componente ale instalatiei si ale sistemului de
ridicare (geamblac, macarale, bolturi).
Se interzice indreptarea pieselor mastului prin incalzire. Este interzis lucrul la montajul si demontajul
mastului cand vantul depaseste 10 m/s, ploua torential, este polei sau viscol, ceata, intuneric etc.
Este interzisa amplasarea instalatiei peste conducte de apa, gaze, cabluri electrice subterane etc. sau mutarea
instalatiei la mai putin de 1.5 ori inaltimea turlei instalatiei fata de liniile de forta sau alte cabluri aeriene.
Instalatia se va monta numai in amplasament nivelat pe o raza de cel putin 15 m de la gura putului. Se va
verifica orizontalitatea la masa instalatiei, se va ridica mastul astfel incat axa instalatiei sa coincida cu axa
putului, iar acestea sa fie verticale, eliminandu-se astfel posibilitatea de deviere a gaurii de sonda. Inainte de
inceperea lucrului se va verifica buna functionare a aparatelor de masura, starea sculelor, existenta
mijloacelor si materialelor pentru prevenirea si combaterea incendiilor.
Montarea si demontarea instalatiei se vor executa la lumina naturala a zilei de catre echipa de sondori care
executa forajul.
Saparea forajului
Avand in vedere succesiunea litologica presupusa a se intercepta, forajul va fi executat in sistem rotativ
hidraulic cu circulatie inversa. Primii cca. 5.00-7.00 m vor fi sapati in sistem uscat. Alegerea metodei de
sapare cu circulatie inversa prin aer-lift (metoda neconventionala de foraj - cu fluid aerat) prezinta
urmatoarele avantaje: posibilitatea antrenarii unor bucati de detritus cu dimensiuni mari odata cu fluidul de
foraj si aerul prin interiorul garniturii de foraj; viteza mica a fluidului in spatiul inelar, ceea ce contribuie la
mentinerea echilibrului de presiune strat-sonda; spalarea si evacuarea detritusului in conditii foarte bune cu
un debit de circulatie mare; asigurarea prin posibilitatea saparii cu sape cu diametru mare a unui spatiu
inelar care sa permita realizarea unei coroane de pietris cu dimensiuni corespunzatoare in jurul filtrelor.
In timpul forajului se vor urmari:
 variatia calitatii noroiului de foraj;
 cresterea sau scaderea nivelului noroiului in batal;
 cresterea sau micsorarea vitezei de avansare;
 investigatiile geofizice.
Etapele care stau la baza constructiei forajului sunt :
-executia forajului
 alegerea metodei si instalatiei de foraj,
 alegerea fluidului de foraj:
 coloana de ancoraj
 coloana tehnica definitiva sauc oloana de exploatare
 alegerea pompei submersibile
-proba de debit
-receptia forajului

Metoda si instalatia de foraj


Datorita tipului si adancimii forajului, se impune executarea acestuia in sistem rotativ hidraulic cu circulatie
inversa.
Captarea apei se va asigura prin executia unui foraj cu utilizarea instalatiilor de tip FA( foraj apa),de foraj
hidraulic cu circulatie inversa, pentru a se pastra parametrii hidraulici ai stratelor acvifere sau cu orice alt tip
de instalatie, astfel dimensionata incat sa atinga obiectivul propus si sa respecte prevederile din proiect.
Captarea apei se va asigura prin executarea unui foraj la 320 m adancime situat in apropiere de fostul CAP
din satul Chiritesti si care va asigura debitul necesar de 1,48 l/s. Adancimea finala se va stabili dupa
efectuarea masuratorilor geofizice.

Fluidul de foraj
Fluidul de foraj utilizat trebuie sa indeplineasca anumite functii care sa mentina gaura in stare buna.
Fluidul de foraj are urmatoarele functii:
- curatarea continua si rapida a materialului dislocat de sapa si transportarea acesteia la suprafata;
- mentinerea detritusului in suspensie la oprirea circulatiei din cauze tehnice sau tehnologice;
- colmatarea peretilor gaurii de sonda;
- asigurarea unei contrapresiuni asupra peretilor gaurii de sonda in scopul preintampinarii daramarii si
invingerii presiunii fluidelor din formatiunile traversate;
- racirea si lubrifierea sapelor;
- reducerea coeficientului de frecare al prajinilor in sonda.
Fluidul de foraj trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa aiba un continut redus de particule solide abrazive pentru a evita eroziunea prajinilor;
- sa nu fie coroziv;
- sa nu altereze probele mecanice extrase din sonda (daca este cazul);
- sa nu afecteze rezultatele investigatiilor geofizice;
- sa nu blocheze sau sa contamineze formatiunile geologice productive;
- sa nu dauneze personalului care il utilizeaza si sa aiba un cost scazut.
Pe tot parcursul sapaturii se vor verifica caracteristicile fluidului de foraj, pentru mentinerea acestora in
parametrii recomandati.
Scheme de foraj cu circulatie inversa
Executia forajului se va face conform proiect si adaptata la situatia din teren,de catre proiectant impreuna cu
executantul forajului.

Contorizarea volumelor de apa prelevate din subteran se va realiza cu ajutorul unui debitmetru montat la
intrarea in retea, in incinta frontului de captare.
Debitul maxim si optim de exploatare, denivelarile corespunzatoare, raza de influenta, dimensionarea si
pozitionarea filtrelor si caracteristicile pompelor (Qp, Hp),se vor stabili dupa executia forajului, efectuarea
carotajului electric si a pomparilor experimentale.

Forajul va fi echipat cu 1 + 1 electropompe submersibile aferente puturilor forate vor fi dimensionate pentru
un debit de pompare Q = 5,40 mc/h si Hp = 80 mCA.

Reteaua de aductiune, se va racorda la putul executat. Apa va fi trimisa in rezervorul de inmagazinare de


100 mc

Regimul de foraj
Regimul de foraj reprezinta o imbinare corecta a celor trei parametri – apasare (P), rotatie (n), si debit de
noroi (Q), pentru un tip de sapare corect ales, in functie de caracteristicile rocilor, luand in considerare si
conditiile economice.
Datorita complexitatii procesului de dislocare a rocilor prin forare si a numarului mare de factori care
influenteaza viteza mecanica, precum si a variatiei foarte mare pe verticala a proprietatilor rocilor, valorile
regimului de foraj se vor alege de catre executant in asa fel incat sa corespunda caracteristicilor utilajului,
echipamentelor si sculelor de foraj utilizate.

Executia gaurii de sonda


Forajul hidraulic cu circulatie inversa executat cu instalatie 400 m adancime ,cu sapa de 609 mm si
introducerea coloanei de protectie din teava sudata elicoidal 508x10,31x56 = 20,20m ,tubata si cimentata in
spate pana la adancimea de 20 m, pentru a optura orizontul freatic poluat sau poluarea accidentala de la
suprafata prin activitati antropice
Se continua forajul hidraulic cu circulatie inversa executat tot cu cu sapa de 609 mmpe adancimea de
100m,dupa care se continua pe aproximativ 200m,forajul hidraulic, cu sapa de 400-500 mm .

Constructia forajului va fi compusa din:


- coloana de protectie tubata si cimentata in spate pana la adancimea de 20 m, pentru a optura orizontul
freatic poluat sau poluarea accidentala de la suprafata prin activitati antropice;
- coloana definitiva + piesa de fund (decantor);
- coloana filtranta care sa asigure o suprafata specifica de acces a apei;
- coroana de pietris margaritar cu granule de 3-5 mm grosime care sa asigure conditii optime de acces a apei
in put si cu impuritati sub 1%, construita pe toata lungimea coloanei definitive si filtrante;
- dop de ciment intre coloana de protectie si coloana definitiva pentru prevenirea poluarii accidentale cu
produse petroliere, lubrefianti sau alti agenti chimici deversati accidental in cabina forajului.

Coloana de ancoraj
Coloana de ancoraj are ca scop consolidarea gaurii de foraj in zona de suprafata si de mica adancime, cu
roci slab consolidate si izolarea stratelor acvifere de suprafata poluate sau cu risc ridicat de poluare.
Totodata ea va avea si rolul de sustinere a garniturii de foraj in timpul manevrelor.

Prelevarea probelor
In timpul saparii forajului se vor recolta la sita din trei in trei metri si la fiecare schimbare de strat.
Probele se vor aseza in recipiente, pe care se vor indica intervalele de recoltare si se vor pastra pana la
stabilirea programului de tubare.
Dupa atingerea adancimii de 320,00 m se va efectua carotajul geofizic pe intervalul 0– 320m de catre o
unitate specializata care va furniza executantului atat inregistrarile facute cat si interpretarea lor.
Astfel va fi identificat stratul acvifer ce urmeaza a fi captat.
In situatia in care, carotajul geofizic nu evidentiaza un acvifer cu potential de debitare corespunzator, se va
continua saparea pana la adancimea de 320,00 m, dupa care se va repeta carotajul geofizic.

Programul de tubaj
Pe baza interpretarii rezultatelor carotajului electric si a probelor prelevate in timpul forarii, se va realiza
programul de tubaj, prin care se stabileste:
- intervalele filtrelor;
- fanta filtrelor;
- intervalul de cimentare pentru orizonturile de suprafata.
Dupa tubare, in functie de analizele geofizice si probele din timpul forarii se vor cimenta orizonturile
acvifere de suprafata, care au potentialul de a polua apa.

Centrorii
Centrorii, denumiti si dispozitive de centrare, se vor monta pe coloana de ancoraj si pe coloana tehnica
definitiva pentru centrarea acestora fata de peretele gaurii de sonda. Astfel se va permite asezarea corecta a
pietrisului margaritar in jurul coloanei de tubaj. Centrorii vor fi dispusi la o distanta de 10-15 m intre ei.
Definitivarea forajului
Tubarea coloanei tehnice definitive
Tubarea forajului se va face cu burlane de PVC pentru puturi de apa Ø200 mm pe intervalul 0– 320 m.
Pentru captarea orizonturilor acvifere, se vor folosi filtre PVC, cu fante cuprinse intre 0,5 mm si 1 mm,
conform programului de tubaj.

Tubarea coloanelor definitive, exclusiv filtre, se va executa cu teava PVC Φ 200 mm, R25-aproximativ
282,5m.
Tubarea coloanelor filtrante, la forajul hidraulic executat cu instalatia 400 m adancime cu circulatie
inversa,se va executa din teava PVC Φ 200 mm,cu fante orizontale,R25,pe aproximativ 40,4 m
Se va executa cimentarea coloanei definitive in vederea izolarii stratelor de foraje executate in sistem
hidraulic cu circulatie inversa
Pentru realizarea forajului se va utiliza noroi pentru foraj hidraulic de greutate specifica 1,150 – 1,250
kgf/dmc, conditionat cu trasgel pentru realizarea greutatii specifice
Se va introduce materialul filtrant in jurul filtrului din nisip silicios SIO2 97% cu o granulatie 2,8 – 5,6
mm,dupa care se va executa dopul argila deasupra pietrisului margaritar.

Pietrisul margaritar
Spatiul inelar dintre gaura de sonda si coloana de tubaj se va umple cu pietris margaritar pentru a realiza un
filtru natural.
Sortul de pietris margaritar (material filtrant) va fi de 2-4 mm spalat si roluit.
Volumul pietrisului margaritar care se introduce prin circulatie trebuie sa fie in proportie de 15 - 20% din lichid.
Se va tine evidenta materialului filtrant introdus in put pentru a se evita ramanerea descoperita a ultimului
filtru.
Pietrisul margaritar va fi introdus din baza forajului pana la intervalul de cimentare. Ulterior operatiei de
cimentare se va completa cu pietris margaritar pana la suprafata.

Cimentarea coloanei definitive


Aceasta cimentare se va realiza dupa tubarea si introducerea pietrisului margaritar. Cimentarea spatiului
inelar dintre gaura de foraj si coloana, va fi stabilit prin programul de tubaj. Cimentarea in spatiul inelar se
va realiza prin pomparea laptelui de ciment la exteriorul coloanei de tubaj. Priza de ciment va fi de 24 ore,
timp in care nu se va executa nici o alta operatiune asupra forajului.
Dupa cimentare si priza, se va executa operatia de determinare a inaltimi de ridicare a cimentului. In situatia
unei cimentari nereusite, se va trece la recimentare.
Spatiul inelar intre nivelul cimentului si suprafata se va umple cu pietris margaritar.

Punerea in exploatare a forajului

Spalarea
La forajele executate hidraulic cu circulatie inversa sau circulatie directa, inainte de deznisipare, se
realizeaza o spalare cu apa a forajului in vederea indepartarii noroiului si decolmatarii filtrelor.

Deznisiparea
Deznisiparea se va face cu o instalatie Mamuth in sistem aer-lift.
Inainte de inceperea denisiparii se vor masura:
- nivelul piezometric;
- sarcina hidraulica a acviferului.
Pe parcursul denisiparii se vor urmarii:
- variatia debitului in functie de timp;
- variatia nivelului hidrodinamic in functie de timp
- variatia debitului specific.
Pomparea se va face in sistem descendent si va incepe cu denivelari mici care se vor mari treptat pana la
atingerea denivelarii maxime admise – cel mult jumatate din marimea sarcinii hidraulice.
Deznisiparea se va termina cand:
- apa este limpede(< 1% nisip);
- variatia debitului si a nivelului hidrodinamic, in functie de timp este minima sau se pastreaza la valori
constante;
- variatia debitului specific in functie de denivelare este constanta sau are tendinta de scadere.
Pentru operatiunea de deznisipare se prevad minimum 72 ore de pompare, exclusiv timpul necesar
introducerii-extragerii instalatiei aer-lift.

Pomparea experimentala

Dupa deznisipare, forajul va fi pompat experimental, in regim permanent, executandu-se trei trepte de debit,
corespunzatoare a trei denivelari diferite. Cele trei trepte se vor executa in ordinea crescatoare a denivelarii.
Timpul prevazut pentru efectuarea testarii este de 24 ore. Pomparea se va face cu o pompa submersibila.
Debitul din treapta a treia va fi cu cel putin 25% mai mic decat debitul maxim obtinut la deznisipare.
La fiecare treapta de pompare se vor efectua masuratori privind variatia in timp a nivelului dinamic (regim
permanent). dupa cum urmeaza:
- primele 10 minute, masuratori din minut in minut;
- pana la 30 minute, masuratori din 5 in 5 minute;
- pana la doua ore din 10 in 10 minute;
- masuratorile vor continua din 30 in 30 minute pana la sfarsitul treptei de pompare
Efectuarea probelor de debit
Dupa denisipare este necesar sa se efectueze probele de debit in vederea stabilirii caracteristicilor
hidrogeologice ale putului si ale stratului acvifer.
Pentru a se putea formula anumite concluzii se recomanda efectuarea probelor de debit in trei trepte de
pompare.
In timpul efectuarii unei trepte, pomparea trebuie sa se faca la denivelarea stabilita pentru un debit dat. Ultima
treapta de pompare se va realiza cu sorbul instalatiei Mamuth de testari si pozitionat in piesa de fund
(decantor).
Aceasta se stabileste practic atunci cand trei masuratori la un interval de cel putin o ora indica aproximativ
acelasi nivel hidrodinamic pentru un debit dat, adica se realizeaza un regim de pompare constant.
Dupa efectuarea pomparii pentru treapta cea mai mare, se va urmari si timpul de revenire a apei la nivelul
piezometric initial, notandu-se nivelul la care a revenit apa, pana a ajuns la nivelul piezometric initial.
Dupa incheierea operatiilor de denisipare si testare hidrogeologica se va verifica cota pietrisului margaritar
si se va completa (daca este cazul) pana la cota prevazuta in fisa prezumata.
In continuare se va realiza inelul de etansare intre coloana definitiva si coloana de protectie. Gura forajului va fi
asigurata cu capac metalic de protectie, iar in cazul in care debiteaza artezian capacul va fi prevazut cu stut de
refulare.

Debitele se vor masura incepand cu prima ora si se vor efectua din ora in ora, concomitent cu masuratorile
de nivel dinamic. Se vor efectua masuratori privind revenirea nivelului apei dupa ultima treapta de pompare.
Debitele obtinute vor fi utilizate pentru evaluarea eficientei hidrodinamice a forajului.
La sfarsitul ultimei trepte de pompare, se va preleva o proba de apa pentru analiza fizico-chimica. Analiza
apei se va face intr-un laborator acreditat.

Alegerea electropompei submersibile


Stabilirea cu exactitate a tipului de pompa submersibila, cat si adancimea de montare a acesteia se vor face
in urma rezultatelor obtinute la testarile experimentale.
Pana la montarea electropompei submersibile, forajul va fi asigurat cu capac metalic de protectie.
Adancimea de montare a pompei se va stabili dupa terminarea testarii hidrogeologice si calculul debitului
maxim de exploatare si a denivelarii corespunzatoare.

Executia forajului se va desfasura cu respectarea reglementarilor legale in vigoare pe linie de gospodarire a


apelor si protectia mediului.

Descrierea proceselor de productie, produse si subproduse obtinute:


Produsele obtinute in urma executarii forajului constau in apa subterana ce urmeaza a fi folosita ca apa
potabila, pentru comunitatea din zona.

Materii prime, energia si combustibili utilizati


Materia prima exploatata este constituita din apa subterana de adancime ce va fi utilizata ca apa potabila,
urmand a fi livrata comunitatii locale, institutiilor si unitatilor sociale sau economice din comuna.

Racord electric
Alimentarea cu energie electrica a gospodariei de apa se va realiza dintr-un post de transformare existent in
zona, printr-un racord electric in lungime de 160 m.

Descrierea lucrarilor de refacere a amplasamentului in zona afectata de executia investitiei


Caracteristicile operatiunilor de executare si punere in productie a forajului impun urmatoarele lucrari de
refacere a amplasamentului, dupa finalizarea activitatilor specifice: evacuarea noroiului de foraj din batalul
instalatiei si transportarea lui la depozitul de deseuri .
Protectia calitatii apei
Avand in vedere procesul tehnologic de realizare a forajului si de exploatare a apelor subterane de adancime
sursele de poluanti pentru ape constau in deversarea accidentala de combustibili sau lubrefianti . Acest
aspect este putin probabil, avand in vedere masurile care vor fi luate pentru protectia mediului.

Protectia aerului
Sursele potentiale de poluare a atmosferei sunt emisiile de compusi organici volatili, rezultati in urma
operatiilor de alimentare a instalatiei de foraj, precum si emisiile de gaze rezultate din combustia
carburantilor folositi de mijloacele de transport.
a) Emisii de compusi organici volatili de la operatiile de alimentare a instalatiei de foraj.
Pe amplasamentul obiectivului nu se va construi depozit de carburanti, alimentarea instalatiei de foraj se va
face din butoaie metalice sau cisterna.
La stocarea si manipularea carburantilor (motorina), intervin pierderi prin evaporare, prin “respiratie” si
pierderi de lucru (compusi organici volatili- COV).
Vaporii de hidrocarburi, evacuati in atmosfera, pot forma amestecuri explozive si creeaza zone cu pericol de
incendiu si explozie.
Datorita faptului ca motorina (singurul combustibil petrolier folosit) este, prin natura sa, un produs greu
volatil, nu exista posibilitatea emisiei in atmosfera de compusi organici volatili in concentratii semnificative,
decat daca va fi contaminata cu un lichid cu o volatilitate foarte mare sau daca a fost incalzit la o
temperatura peste punctul de inflamabilitate, situatii care sunt excluse intr-o exploatare normala.
b) Emisii de gaze rezultate din combustia carburantilor folositi de mijloacele de transport.
Cea mai importanta sursa potentiala de poluare a atmosferei o reprezinta procesele de ardere a carburantilor
la motoarele cu ardere interna aferente instalatiei de foraj si accidental a mijloacelor de transport ce aduc
materiale pe amplasament. Carburantii lichizi, prin arderea emit urmatorii efluenti: CO, CO2, oxizi de azot
(NOx), hidrocarburi arse incomplet, particule solide.
Emisiile poluante din arderea combustibilului se impart in doua categorii :
- emisii poluante din surse fixe
- emisii poluante din surse mobile
Consumul total de de motorina este de 3 tone/perioada de executie, cumuland si activitatea de transport a
instalatiei de foraj la si de la amplasament.
Emisiile de poluanti (mg/7000 litri) rezultate prin combustia a 3000 litri de motorina sunt: CO=11; NOx
=25; Hidrocarburi=4,45; Particole=1,56; SO2=3,24; CO2=3.100
Emisiile pentru perioada de executie pe amplasamentul analizat vor fi de (mg/per.de executie): CO= 33;
NOx = 75; Hidrocarburi = 13,35; Particule= 4,68; SO2= 9,72; CO2= 9300
Din situatia de mai sus rezulta ca aceste valori se incadreaza in limitele admisibile, iar impactul asupra
mediului este nesemnificativ.

Protectia impotriva vibratiilor si zgomotului


Sursele de zgomot si vibratii sunt cele constituite de catre instalatia de foraj si mijloacele de transport ce
asigura aprovizionarea cu materiale. Aceste surse sunt de amplitudine redusa, temporare, mobile. Pentru
reducerea intensitatii zgomotelor si vibratiilor se vor fixa in mod corespunzator elementele constructive, se
vor proteja cu aparatori pentru elementele in miscare, iar personalul va fi dotat, daca este cazul, cu antifoane
corespunzatoare.

Protectia impotriva radiatiilor


Nu este cazul.
Protectia solului si subsolului
Potrivit specificului activitatilor analizate, sursele posibile care ar putea influenta negativ indicatorii de
calitate ai solului ca urmare a desfasurarii activitatilor analizate pe amplasamentul forajului, sunt
urmatoarele:
- scurgerile accidentale de carburanti si lubrefianti de la instalatia de foraj si mijloacele de transport;
- deseurile solide (menajere, metalice, anvelope, acumulatori);
- decaparile de sol vegetal - desolificarile din operatiile de decopertare pentru realizarea batalului, caminului
forajului si santului pentru pozarea conductei de racord intre foraj si reteaua de apa comunala existenta;
Solul va fi decopertat separat si depus in imediata apropiere a excavatiilor realizate, urmand a fi folosit
integral la redarea in circuitul initial a terenurilor afectate.
Subsolul va fi afectat nesemnificativ intrucat lucrarile de excavare se vor executa pentru aceleasi lucrari
mentionate anterior, rezultand un volum de cca 40 mc care, dupa finalizarea lucrarilor, va fi folosit pentru
rambleerea batalului si a santului pentru conducta de racord.
Impactul activitatilor desfasurate pentru executarea forajului asupra solului si subsolului va fi unul
nesemnificativ, de scurta durata si in cea mai mare parte temporar.

Protectia ecosistemelor terestre si acvatice


Poluantul gazos care poate afecta vegetatia si fauna terestra provine de la combustia carburantilor si este
format in principal din NOx.
Pana la o anumita concentratie oxizii de azot au un efect benefic asupra plantelor contribuind la cresterea
acestora. Peste pragul toxic, oxizii de azot au actiune fitotoxica foarte clara, producand pagube. Marimea
pagubelor suferite de plante este in functie de concentratia poluantului, timpul de expunere, varsta plantei
etc.
Impactul oxizilor de azot datorat emisiilor de gaze de esapament va fi un impact neglijabil, pentru vegetatia
din zonele limitrofe amplasamentului.
Speciile afectate sunt cele obisnuite in zona incintelor, reprezentate prin covorul vegetal saracacios constituit
in principal din specii paioase.
Masurile pentru protectia biodiversitatii, constau in reutilizarea stratului vegetal decapat de pe suprafata
batalului pentru noroiul de foraj, santul de pozare a conductei de racord dintre foraj si punctul termic si
caminul forajului. Volumele reduse ale activitatii desfasurate ofera o protectie corespunzatoare a
biodiversitatii. Pe amplasamentul analizat nu exista monumente ale naturii si arii protejate.

Protectia asezarilor umane


Intreaga activitate desfasurata in cadrul amplasamentului forajului va fi una temporara, ( cca 15 zile ) si nu
va influenta negativ asezarile umane, afirmatie sustinuta de cel putin urmatoarele motive :
- activitatea de executie va fi desfasurata doar in timpul zilei (cca 8 ore/zi), pentru a nu produce disconfort
riveranilor;
- activitatea are caracter temporar, executia lucrarilor derulandu-se maxim 15 zile utilajul de foraj fiind
implicat in realizarea si echiparea gaurii de sonda iar mijloacele de transport, reprezentate printr-o
camioneta, va avea o activitate episodica de transport a burlanelor de foraj, pietrisului tip margaritar si a
motorinei, fapt ce reduce considerabil afectarea semnificativa a populatiei;
Populatia riverana perimetrului nu va fi afectata in nici un fel de activitatile de foraj si echipare a sondei,
respectiv, ulterior, de realizare a exploatarii apei subterane de adancime, ce urmeaza a fi desfasurata. Prin
natura si structura fluxurilor tehnologice de productie desfasurate in cadrul amplasamentului, nu se intrevad
efecte negative asupra starii de sanatate a populatiei. De asemenea, in timpul proceselor tehnologice nu sunt
manipulate substante toxice sau periculoase.
Instalatiile din dotare nu prezinta vreun risc semnificativ de producere de accidente majore sau avarii in
exploatare. In zona nu exista monumente istorice si de arhitectura sau alte zone asupra carora exista instituit
un regim de restrictie sau zone de interes traditional.

Gospodarirea deseurilor generate pe amplasament


In urma activitatilor specifice desfasurate pe amplasamentul forajului vor rezulta urmatoarele tipuri si
cantitati de deseuri:
- deseuri rezultate in urma activitatii de realizare a forajului, reprezentate prin noroiul de foraj ce nu mai
poate fi reconditionat va fi preluat din Serviciul de Salubritate din zona.
La aceasta se adauga cantitatea de 100 kg probe de sita extrase din foraj pentru reconstituirea coloanei
litologice, care a fost transportata, ulterior, la acelasi depozit de deseuri;
- deseurile menajere, rezultate in urma activitatilor desfasurate permanent vor fi depozitate, in europubele si
vor fi preluate de Serviciul de Salubritate Publica.
Data fiind perioada foare scurta de derulare a lucrarilor nu vor rezulta deseuri metalice, anvelope,
acumulatori, uleiuri minerale sau alte tipuri de deseuri ce ar trebui colectate si valorificate.

Gospodarirea substantelor toxice si periculoase


In cadrul procesului de construire, precum si in faza de functionare nu se opereaza cu substante toxice si
periculoase.

Prevederi pentru monitorizarea mediului


Conform celor prezentate anterior, impactul activitatilor de realizare a forajului, echiparea acestuia,
realizarea pomparilor hidrogeologice si a racordului dintre foraj si reteaua de alimentare cu apa a comunei
este nesemnificativ.
Pentru asigurarea unor conditii normale de lucru, sub aspectul protectiei mediului, precum si pentru
reducerea la minimum a efectului agentilor poluanti asupra mediului, se considera necesare o serie de
actiuni si recomandari, dintre care mentionam:
- intretinerea utilajelor: schimbul de ulei si alimentarea cu motorina a utilajelor sau utilitatilor se va face
numai de catre personal instruit, in incinta statiilor PECO sau in locuri special amenajate, astfel incat sa
previna imprastierea produselor petroliere pe sol si/sau in apa;
- respectarea cu strictete a tehnologiei de executie pentru foraje de alimentare cu apa, astfel incat sa nu se
degradeze calitatea apelor de suprafata, subterane freatice si subterane de adancime. In acest sens acviferele
subterane freatice vor fi izolate prin cimentare;
- rambleerea golurilor constituite de catre batalul de noroi si santul pentru conducta de racord dintre foraj si
reteaua de alimentare cu apa a comunei;
- nivelarea terenului dupa terminarea operatiunii de rambleere, tasarea pamantului si completarea, dupa caz,
cu pamant de imprumut a traseului conductei si a batalului, in cazul aparitiei unor denivelari;
- materialul rezultat din recuperarea solului vegetal si a vegetatiei aferente va fi depozitat separat si utilizat
ulterior la redarea in circuit a suprafetelor aferente;
- respectarea prescriptiilor din documentatiile tehnice si tehnologice privind regimul de exploatare a
utilajelor si utilitatilor din dotare;
- instruirea personalului privind masurile si actiunile care trebuiesc intreprinse in caz de accidente tehnice,
avarii, incendii etc;
- inainte de executarea lucrarilor mentionate stratul de pamant vegetal, impreuna cu vegetatia existenta, va fi
decapat si folosit ulterior, dupa terminarea activitatii pe amplasament, pentru redarea in circuit a terenurilor
aferente ;
- deseurile menajere vor fi preluate periodic de catre autovehicule specializate din spatiile special amenajate.
- alimentarea cu carburanti si lubrefianti a mijloacelor de transport si a instalatiei de foraj se va face direct
de la statiile PECO, sau in cadrul amplasamentului, in locuri special amenajate, sub directa supraveghere a
cadrelor tehnice ;
- noroiul de foraj ce nu a putut fi reconditionat va fi preluat de catre Serviciul de Utilitati Publice si
transportat la depozitul de deseuri impreuna cu probele de sita ce nu mai sunt necesare;
- monitorizarea mediului va viza, in primul rand factorul de mediu sol/subsol din preajma instalatiei de
foraj, a batalului de noroi si a mijloacelor de transport; situarea amplasamentului intr-o zona locuita impune
stabilirea unui program de lucru care sa nu provoace disconfort riveranilor si luarea masurilor necesare
pentru reducerea zgomotului si vibratiilor;
- se va monitoriza cu atentie modul de evolutie a vegetatiei ierboase din zona incintei ce va fi replantata,
udarea acesteia sau dupa caz, reinsamantarea sau suprainsamantare terenului in perioadele adecvate.

Lucrari de refacere a amplasamentului la finalizarea lucrarii


Caracteristicile operatiunilor de foraj si de exploatare a apelor subterane de adancime, impun urmatoarele
lucrari de refacere a amplasamentului dupa finalizarea activitatilor mentionate:
• rambleerea golurilor constituite de catre batalul de noroi si santul pentru conducta de racord dintre foraj si
reteaua de alimentare cu apa comunala;
• nivelarea terenului dupa terminarea operatiunii de rambleere, tasarea pamantului si completarea, dupa caz,
cu pamant de imprumut a traseului conductei si a batalului, in cazul aparitiei unor denivelari;
• inainte de executarea lucrarilor mentionate stratul de pamant vegetal vegetal, impreuna cu vegetatia
existenta, va fi decapat si folosit ulterior, dupa terminarea activitatii pe amplasament, pentru redarea in
circuit a terenurilor aferente;
• reconstituirea incintei initiale prin utilizare solului vegetal decapat anterior, insamantarea si, dupa caz
reinsamantarea terenului pentru a se ajunge la caracteristicile vegetatiei din faza initiala.
Pe amplasament nu vor fi edificate constructii permanente care sa necesite a fi demolate si nici nu vor fi
utilizate instalatii tehnologice care sa modifice factorii de mediu existenti.Instalatia de foraj este mobila asa
incat va fi retrasa dupa finalizarea operatiunilor si utilizata in alte incinte.
Singurele poluari accidentale pot fi constituite de catre scurgerile de carburanti si lubrefianti, datorate unor
cauze accidentale normale (ex.: spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport sau
de foraj.) sau catastrofice (ex.: alunecari de teren etc.) vor fi tamponate prin utilizarea unui pat de nisip,
dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si
valorificat la statia de obtinere a mixturilor asfaltice.

Pentru asigurarea calitatii executiei vor fi respectate urmatoarele conditii :


-va fi facuta verificarea starii tehnice a instalarii tehnice a instalatiei de foraj(sistem de manevra, cablu,
sistem de actionare, sistem de circulatie), a sculelor si dispozitivelor de tubaj si cimentare a aparaturii de
masura si control;
- va fi efectuat un mars de control si apoi va fi efectuata sablonarea gaurii de sonda cu sapa cu diametrul
nominal al gaurii si cu aceiasi garnitura de foraj din timpul saparii;
- inainte de introducerea coloanei filtrante gaura forajului va fi bine curatata prin indepartarea fragmentelor
de roca pâna la talpa forajului.
- inaintea operatiei de tubaj, burlanele vor fi sablonate pe rampa sondei cu sabloane corespunzatoare (functie
de diametrul interior) si vor fi controlate vizual la corp si la imbinari, apoi vor fi masurate si asezate pe
rampa in ordinea introducerii lor la put;
- inaintea inceperii tubarii coloanelor filtrante trebuie analizat si stabilit precis modul de compunere al
acestora;
- in timpul operatiei de tubaj se va urmari la derivatie cantitatea de fluid de foraj iesit, aceasta trebuind sa fie
corespunzatoare volumului dezlocuit de materialul tubular introdus.
- pentru asigurarea unei coroane de pietris margaritar uniforme, tubingul (coloana definitiva + coloana
filtranta) va fi perfect centrat in sectiunea gaurii forate cu ajutorul unor centrori;
- operatia de tubaj va decurge in mod obligatoriu continuu, intreruperile putând duce la lipirea si prinderea
coloanei.
- alegerea sortimentului de pietris margaritar se va face pe baza analizei granulometrice a stratului permeabil
prevazut a fi captat de putul forat executat;
- pietrisul margaritar avizat va fi introdus treptat in forajul definitivat, in transe mici, urmarindu-se sa nu
patrunda intre peretii gaurii forate si coloana de lucru ce s-a extras treptat (pentru a se evita prinderea
coloanei de lucru care urmeaza sa fie recuperata si refolosita).

Probe si teste foraj


-o proba material cimentare ,inaintea cimentarii
-verificare cimentare in intervalele orientative de adancime cuprins intre 45 si 50 m
Verificari
-Verificare calitate materiale:tuburi si agregate pentru filtru
-Verificare introducere coloana de ghidaj si verificare verticalitate-aplasare centrori
-Verificare componente ale sistemului de manevra : troliu, macara, geamblac,cablu etc. precum si
stabilitatea instalatiei
-Verificare premergatoare cimentarii a calitatii cimentului
-Verificare cimentare coloana de exploatare filtru
-Verificare introducere agregate
-Verificare adancime sapatura foraj

Test de eficacitate
Deschiderea pomparilor experimentale :3-4 pompari de scurta durata (4-6 ore);
Pentru determinari de trei debite crescatoare, dar constante, in cadrul denivelarii si egale ca durata,
incepute fiecare de la pozitia de echilibru a suprafetei piezometrice, se vor face masuratori astfel:
- 20 minute din 5 in 5 minute;
- 40 minute din 10 in 10 minute;
- 2 ore din 30 in 30 minute;
- 30 ore din ora in ora.
Total 6 ore pentru fiecare treapta.
Test de performanta: se va realiza cu debitul maxim realizat in cadrul testului de eficacitate sau cu debitul
maxim al utilajului cu care se efectueaza pomparea, pâna la stabilizarea regimului de curgere.
Masuratorile se vor efectua astfel:
- primele 5 minute din 30 in 30 secunde;
- urmatoarele 5 minute din minut in minut;
- urmatoarele 40 minute din 5 in 5 minute;
- urmatoarele 60 minute din 10 in 10 minute; - urmatoarele 4 ore din 30 in 30 minute;
- in continuare din ora in ora.
Durata medie a pomparii este de cca 72 ore.
Revenire la nivel (cca 24 ore).
Masuratorile de restabilire a nivelului se vor efectua in acelasi interval de timp ca si la pompare.
Durata operatiunilor de punere in productie si testare este informativa, ea urmând sã fie cunoscuta dupa
efectuarea operatiunilor de testare fara a depasi 176 ore in conditii normale.
Se interzice intreruperea activitatii pâna când nu sunt obtinute date hidrogeologice corelabile si pierderi de
sarcina de 15- 29.
In functie de conditiile geologo - tehnice reale intâlnite in executie, timpii pentru lucrarile de probare pot fi
diferiti de cei cuprinsi in proiect, inginerul hidrogeolog va fi in masura sa ia decizia optima finala, acesta
fiind direct raspunzator de modul de punere in productie a forajului si testarea acviferelor.
Pentru realizarea coloanei filtrante criteriul nu este durata pomparii ci reducerea afluxului de nisip pâna la limita
admisa de 0,1 g material solid la 1 mc,de apa, in cazul in care filtrele nu sunt cele recomandate de
granulometrie.
Receptia forajului
Pentru ca beneficiarul sa aiba certitudinea unui foraj de buna calitate trebuie sa urmareasca urmatoarele
operatii:
- executarea carotajului electric ,functie de care impreuna cu proiectantul se stabileste programul de tubare;
-executarea tubarii coloanei definitive si filtrante conform programului de tubare;
-la pregatirea forajului pentru decolmatare si deznisipare,la ultima treapta de pompare sorbul instalatiei de
pompare Mammuth sa fie in talpa forajului (decantor);
- sa se execute cel putin trei trepte de pompare, iar debitele obtinute sa oscileze in jurul valorii preliminare
a debitului de exploatare. Acest debit preliminar va fi stabilit impreuna cu proiectantul de specialitate;
- la finalul pomparii, apa trebuie sa fie limpede, fara suspensii;
- se lasa in pauza forajul 1 - 2 ore, dupa care se porneste din nou instalatia de pompare, apa obtinuta in
prima faza trebuie sa fie de asemenea limpede.
Prelevarea probelor pentru analizele fizico-chimice şi bacteriologice se va face conform SR ISO 5667-
5:2017.
Se vor preleva probe de apa cumulat pentru întregul foraj.
Apa se va recolta în sticle incolore de 1 litru de la teava de refulare a pompei.
Dupa recoltare, sticlele cu apa se eticheteazã şi se trimit imediat la laboratorul de analize chimice.
Pentru o analiza chimica partiala de determinare a potabilitatii sunt necesari 2 litri de apa.
Recoltarea probelor pentru analize bacteriologice se va face cu ajutorul unei butelii de sticla cu
capacitatea de 200 - 500 ml cu dop de cauciuc.
Dupa recoltare, probele se duc la laborator în maxim 6 ore mentinându-se la o temperatura cât mai
scazuta în timpul transportului.

La receptia forajului se va preda beneficiarului forajul, dosarul tehnic al acestuia care va cuprinde:
• profilul litologic al forajului;
• profilul carotajului electric;
• analizele granulometrice ale stratelor acvifere necesare la alegerea filtrelor si a metodei de calcul a
coeficientului de permeabilitate;
• debitul de exploatare optim, nivelul hidrostatic, nivelul hidrodinamic:
- reprezentarea grafica a debitului functie de timp;
- reprezentarea grafica a nivelului hidrodinamic in functie de timp;
- reprezentarea grafica a debitului forajului si debitul specific functie de denivelare;
• procesul verbal de tubare care sa cuprinda diametrul coloanei definitive si pozitia filtrelor in raport
cu profilul litologic, modul de imbinare al burlanelor, piesa de fund;
• proces verbal de definitivare a constructiei forajului;
• buletin de analiza fizico - chimica si bacteriologica a apei.
• proces verbal de receptie a forajului;
Procesul verbal de receptie trebuie sa cuprinda debitul din timpul denisiparii, precum si debitul de
exploatare (stabilit impreuna cu proiectantul de specialitate).
In timpul executiei forajului, trebuie sa se urmareasca permanent calitatile noroiului de foraj (in cazul in care
putul este sapat in sistem hidraulic),

 CABINA PUT FORAT

Metodologia de executie cuprinde conditiile tehnice pentru executia cabinei putului forat.
Cabina putului forat este o contructie cu dimensiunile de 2,18 x 2,28 x 2,39 m realizata din beton
C8/10,armat. Accesul in interiorul cabinei se va face printr-un cos de acces prevazut cu capac metalic.
In vederea evitarii infiltratiilor se va realiza o hidroizolatie din membrana bituminoasa.,protejata cu
polistiren extrudat de 5 cm.
La strapungere se va prevedea continuarea hidroizolatiei pe elemente de strapungere in functie de
diametrul conductelor si de tipul hidroizolatiei.

Fazele de executie;
- executia cabinei;
- efectuarea instalatiilor hidromecanice;
- executie tablou electric pe postament din beton;
- executia instalatiei electrice.
1.Etape executie cabina put
- se executa sapaturi manuale cu taluz inclinat de 2/3;
- pentru eliminarea apei din sapatura se efectueaza lucrari de epuismente;
- turnarea betonului de egalizare;
- executarea cabinei ;
- executia lucrarilor de hidroizolatii;
- protejarea hidroizolatiei polistiren extrudat de 5 cm.
- executie cofraje pentru betonare
- confectionare si montare armaturi conform planse de armare;
-montaj capac din tabla
- montaj scari de incendiu
- montaj piese de trecere
- executie tencuieli speciale de protectie
2.Etape executie instalatii hidromecanice la putul forat
- montat teava pentru conducte din PEHD,imbinata prin sudura de flansa prin care se va face asamblarea;
- la iesirea din put se vor monta armaturi care constau din:clapet de retinere cu valva,contra refularii,
robinet(vana)actionat manual, manometru, robinet 1/2" pentru prelevarea probelor de apa, instalatia de
dezaerisire, contor D=50 mm,raacord de compresiune, element de sustinere pompa(lant/sfoara),etc.
 Executie lucrari de terasamente
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de situatie si sectiunile transversale
cuprinse in proiect, pe baza carora se va materializa, pe teren, ampriza lucrarilor.
Lucrarile pregatitoare
∙ nivelarea terenului;
∙ indepartarea apelor de suprafata din vecinatati, pentru a nu provoca inundarea gropilor si prabusirea
malurilor;
Dupa curatirea terenului se afecteaza trasarea lucrarilor prin baterea de tarusi in limitele viitoarei constructii.
La executia lucrarilor de terasamente se vor respecta obligatoriu prevederile C169-88 - "Normativ pentru
executarea si receptionarea lucrarilor de terasamente".
Trasarea axelor pentru amplasarea in plan a fundatilor si realizarea fundatiilor se va face cu deosebita atentie
aceasta lucrare constituind faza determinanta.
Sapaturile se vor executa dupa realizarea in prealabil a lucrarilor pentru amenajarea generala a terenului si
lucrari de amenajare a terenului de lucru.
Daca la executarea sapaturilor, care se fac manual, se constata aparitia unor terenuri slabe se va solicita prezenta
proiectantului pentru a da solutii corespunzatoare.
Pamantul in exces se va transporta in locuri precizate de autoritatile locale.
Lucrarile de terasamente se vor executa in conformitate cu planurile de fundatii si se vor respecta prevederile
normativelor in vigoare.
Gropile de fundatii nu vor fi lasate deschise pe perioade de timp indelungate.
In cazul in care din diverse motive acest lucru se intampla, inainte de turnarea betonului se va curata din nou
fundul sapaturii.
In cazul in care se constata aparitia crapaturilor paralele cu marginea superioara, se vor lua masuri de
consolidare si de evitare a surparii.
Nu se vor folosi pentru umpluturi, pamanturi cu consistenta redusa, maluri, namoluri, pamanturi turboase,
precum si cele cu saruri solubile.
La umpluturi nu se va folosi pamant amestecat cu resturi vegetale, radacini sau materiale organice. Domeniul
umiditatii optime de compactare va fi stabilit prin determinari de catre laboratorul santierului. Lucrarile de
umplutura se vor intrerupe in cazul unor ploi excesive sau de durata. Lucrarile se vor relua dupa drenarea
apelor si materialul de umplutura a ajuns la umiditatea optima.
Nu se vor face umpluturi la temperaturi sub 0°C.
Stratul pe care se depune umplutura trebuie sa nu fie inghetat de asemenea materialul din care se executa
umplutura nu trebuie sa fie inghetat.
La executarea lucrarilor de terasamente se vor respecta prevederile normativului C169/88, cumulat cu
prevederile din Instructiunile tehnice anexate cu urmatoarele mentiuni:
- Lucrarile ce se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente propriu-zise, sunt in principal,
cele de amenajare a terenului de lucru.
- Daca la executarea sapaturilor pentru fundatii se constata existenta unor retele de instalatii subterane
existente (conducte apa canale, etc), trebuie chemat inginerul tehnolog pentru a lua masuri.
- Pamantul in exces rezultat din sapatura se va transporta cu auto in depozit.
- Umpluturile se vor executa normal din pamanturile rezultate din lucrarile de sapatura, conform caietului
de sarcini anexat.

Sapatura cu taluz inclinat se executa in orice fel de teren, cu respectarea urmatoarelor conditii:
- terenul din jurul sapaturii nu trebuie sa fie supus vibratiilor;
- evacuarea pamantului rezultat din sapatura se va face astfel ca intre marginea sapaturii si marginea
depozitului de pamant de pe mal sa existe o zona libera a carei latime trebuie sa fie cel putin egala cu
adancimea sapaturii;
- se vor lua masuri de inlaturare rapida a apelor din precipitatii sau de provenienta accidentala;
- sapatura nu va trebui sa stea deschisa mult timp;
- panta taluzului sapaturii va fi de 2/3.
 Executie lucrari de betonare
Pentru realizarea in conditii corespunzatoare de calitate a lucrarilor, cumulativ cu prevederile Normativului
NE-012/2-2010
MATERIALE
Betoane
Betoanele utilizate se vor produce si se vor livra de catre statii de betoane care functioneaza pe baza
certificatelor de atestare.
Se vor respecta prevederile normativului NE-012/2-2010, atat la prepararea betonului, cat si la incarcarea in
mijloace de transport si transportul la locul de punere in opera.
La stabilirea retetelor se vor urmari prevederile de calitate si reteta betonului specificate in proiect in ceea ce
priveste:
∙ clasa de expunere a betonului
∙ clasa betonului
∙ tip ciment
∙ permeabilitate
∙ tasare
Compozitia de beton adoptata va fi permanent corectata in privinta cantitatii de apa, in functie de umiditatea
agregatelor, astfel incat sa se respecte raportul A/C prescris in normativul NE 012
Lucrabilitatea betonului proaspat va fi verificata atat la statia de betoane cat si la locul de punere in opera.
Ciment
Cimentul este ales tinand seama de conditiile de exploatare, conditiile de executie,tehnologia adoptata si
clasa betonului.
Se va efectua verificarea calitatii cimenturilor, atat la aprovizionare cat si inainte de utilizare prin metodele
reglementate de standardele in vigoare la data executiei si de NE 012
Agregatele
La prepararea betonului, se vor utiliza agregate naturale, provenite din balastiere agrementate.
Agregatele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice indicate in
normativul NE-012/2-2010 si SR EN 12620+Al:2008,cu urmatoarele cerinte suplimentare:
- agregatele sa provina din roci stabile, nealterabile la aer sau apa si negelive, nu se admite utilizarea de
agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase.
- nisipiul va proveni din balastiere, nu se admite utilizarea nisipiului de concasaj.
- continutul in parti levigabile al nisipiului va fi de max, 2% si a pietrisului se limiteaza la max. 0,5%,
- curba granulometrica a agregatelor va fi stabilita in laboratorul statiei de betoane, pentru obtinerea marcii
prescrisc. Dimensiunea maxima a granulelor va fi de 16 mm sau 31 mm, in functie de dimensiunea minima
a elementului.
- se interzice folosirea balastului sau pietrisului cu granule mai mari decat cele indicate pe marci de
betoane.
Agregatele trebuie depozitate pe platforme betonate avand pante si rigole de evacuare a apelor.
Pentru depozitarea separata a diferitelor sorturi se vor crea compartimente cu inaltimi corespunzatoare
evitarii amestecarii sorturilor.
Nu este admisa depozitarea directa pe pamant pe platforme balastate.
Depozitele vor avea amenajate drumuri de acces care sa evite antrenarea de noroi si impurificarea
agregatelor.
Pentru depozitarea agregatelor se vor respecta si prevederile normativului NE 012.
Apa
Apa utilizata la prepararea betoanelor, precum si la umezirea acestora dupa punerea in opera, trebuie sa
corespunda prevederilor standardelor in vigoare la data executiei - SR EN 1008:2003.
Raportul apa / ciment in reteta betonului va fi stabilit in laborator, tinand seama de marca prescrisa, de
lucrabilitatea necesara si de caracteristicile fizico-mecanice ale betonului.
La stabilirea raportului apa/ciment, se va tine seama si de umiditatea agregatelor in momentul prepararii
betonului.
Se interzice utilizarea apei minerale la prepararea betoanelor.
Cofrajele
Cofrajele vor fi astfel alcatuite incat sa asigure realizarea formelor, dimensiunilor si a suprafetei perfect
plane a elementelor, conform partii desenate din proiect. Cofrajele, din placaj sau alte produse pe baza de
lemn, trebuie sa asigure obtinerea unor suprafete rugoase (pentru aderenta cu betonul de monolitizare) si sa
aiba gauri pentru trecerea mustatilor de legatura. Se va urmari etanseitatea si rezistenta panourilor de cofraj,
astfel
incat sa nu permita pierderea laptelui de ciment si sa asigure preluarea incarcarilor ce apar.
Inainte de betonare, interiorul tiparelor se unge cu agenti de decofrare.
Oteluri pentru armaturi
Pentru armarea elementelor din beton se utilizeaza bare laminate Ia cald din otel beton rotund OB37 si PC52 ce
trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice din standardele in vigoare-STAS 438/1-2012.
Livrarea, depozitarea si controlul calitatii armaturilor se vor realiza cu respectarea prevederilor normativelor in
vigoare.
Piesele inglobate
Conform detaliilor de executie, pentru a fi inglobate la betonare, piesele metalice (praznuri, placute) vor fi
pregatite.
Piesele trebuie sa respecte geometria prevazuta in proiect, sa fie curate si sa fie pozitionate in tipar conform
prevederilor proiectului.
Armarea
Fasonarea barelor, confectionarea si montarea carcaselor de armatura se va face in stricta conformitate cu
prevederile proiectului.
Armaturile care se fasoneaza trebuie sa fie curate si drepte. Eventualele impuritati de pe suprafata barelor se
vor indeparta.
Pentru a se evita corodarea otelului se recomanda montarea si betonarea armaturilor in maxim 15 zile de la
fasonare.
La montarea armaturilor se vor lua masuri pentru asigurarea mentinerii pozitiei prevazute in proiect:
- montarea distantierilor,
- crearea spatiilor necesare care sa permita patrunderea libera a betonului sau a furtunelor prin care se
descarca betonul;
- crearea spatiilor necesare patrunderii vibratorului pentru compactare.
Turnarea betonului
Inainte de inceperea betonarii se vor controla ,conform normativului NE 012/2-2010
- concordanta armaturilor cu proiectul (sectiune, nr. bare, pozitii).
- concordanta dimensiunilor interioare ale cofrajelor cu dimensiunea elementelor din proiect.
- etanseitatea cofrajelor, pentru a nu se produce scurgerea laptelui de ciment.
- stabilirea structurii de sustinere a cofrajului pentru a nu se produce deplasarea sau deformarea cofrajului
in timpul sau dupa terminarea betonarii.
- existenta utilajelor necesare pentru vibrare.
- existenta materialelor de protectie a betonului in stare proaspata.
La turnarea betonului se vor respecta prevederile NE 012/2-2010 si se vor urmari urmatoarele aspecte:
- betonul, adus la locul de punere in opera va fi de calitate corespunzatoare (trebuie sa se incadreze in limitele
de lucrabilitate admise si sa nu prezinte segregari).
- betonul trebuie sa fie raspandit uniform in straturi orizontale;
- se va urmari umplerea completa cu beton a sectiunii;
- se vor lua masuri pentru a se evita deformarea sau deplasarea armaturilor;
- se va urmari mentinerea pozitiei initiale a cofrajelor si mentinerea acestora.
Compactarea betonului se va face prin vibrare alegand tipul de vibrator corespunzator dimensiunilor
elementelor si posibilitatilor de introducere a capului de vibrator printre barele de armatura.
Timpul optim de vibrare si grosimea stratului de beton armat se vor stabili prin determinari de proba efectuate
la punerea in opera- la prima sarja de beton ce se compacteaza.
Dupa turnarea betonului se vor lua masuri pentru reducerea deformatiilor de contractie prin mentinerea
umiditatii betonului minim 7 zile dupa turnare.
In acest scop se protejeaza suprafetele libere prin acoperirea cu materiale de protectie (rogojini, prelate si
folii) si stropirea periodica cu apa.
Verificare lucrari de betonare
In fazele procesului de executare a lucrarilor de betonare, majoritatea fiind lucrari ascunse, verificarea
calitatii trebuie consemnata in procesul verbal de receptie calitativa.
Lucrarile de fundatii vor fi incepute numai dupa verificarea si receptionarea ca faza de lucrari a naturii
terenului, sapaturilor si dupa retrasarea generala a tuturor fundatiilor.
Abaterile admisibile la aceste verificari sunt:
- la pozitia in plan orizontal a axelor fundatiilor ± 10 cm;
- la pozitia in plan vertical a cotei de nivel ± 10 cm.
 Executie lucrari de hidroizolatie
Pentru executarea lucrarilor de hidroizolatie se vor respecta urmatoarele:
- coborarea si mentinerea nivelului panzei freatice la minim 30 cm sub cota inferioara a radierului;
- suprafetele suport trebuie sa fie rigide si cu forme geometrice simple, iar scafele cu muchii rotunjite cu
raza de 5 cm;
- la scafe si muchii, hidroizolatia, se va intari cu fasii din panza sau tesaturi bitumate de 50 - 100 cm latime;
- hidroizolatia pe verticala la pereti se va incepe de la scafe si se va executa complet pe tot parcursul
constructiei, pana la inaltimea de maxim 2 m in cazul inaltimilor mai mari, legatura stratelor cu cele
superioare trebuie sa se execute in trepte cu petreceri de minim 10 cm;
- pe timp calduros si pe zonele expuse razelor solare, pentru preintampinarea alunecarii stratelor
hidroizolatoare, hidroizolatia se va executa in structura completa pe portiuni, urmand imediat executia
peretelui de protectie;
- protectia hidroizolatiei verticale cu polistiren extrudat de 5 cm grosime;
- inainte de executia peretilor de protectie si a umpluturilor se va verifica etanseitatea timp de 72 ore prin
oprirea epuismentului.

 INSTALATII HIDROMECANICE LA PUTUL FORAT

Metodologia de executie cuprinde conditiile tehnice pentru executia si montajul pieselor speciale din otel, a
armaturilor, etc., pentru realizarea unor instalatii hidromecanice necesare putului forat.

Metodologie de executie:
- Trasare coordonate;
- Montare conducta PEHD,Dn63 mm,Pn 10
- Montare teava din otel imbinata prin sudura,Dn 50mm
- Montare armaturi (Robinet retinere cu clapet Pn 10/16 Dn=50mm ,,robinet de serviciu simplu 1/2’’,rozeta
metalic ½”, contor de apa d=50mm,Q=20 mc/h,clasa de precizie B
- Imbinare cu flanse a pieselor de legatura ,flanselor , armaturilor si contor
- Imbinare prin sudura electrica a pieselor de legatura executata la pozitie(racord de
compresiune,Dn=63mm,Pn 16)
- Confectii metalice – suporti vane si conducte;
- Vopsitorii ;
In vederea montarii instalatiilor hidromecanice se verifica corespondenta cu proiectul de montaj (desene,
specificatii tehnice).

Sarcini privind echiparea hidraulica


Conducta de refulare a apei se va executa din tub polietilena cu diametrul stabilit prin proiect.
Conducta de montaj a pompei se va stabili dupa executarea forajului si cunoasterea exacta a pozitiei filtrelor
si a nivelului hidrodinamic.
Pe conducta de refulare se monteaza un robinet, apometru.
Toate armaturile se vor monta in pozitia inchis. Se efectueaza proba de presiune finala si de functionalitate.

Montajul armaturilor in instalatii


Se va verifica alinierea tronsoanelor de conducta, paralelismul suprafetelor de etansare, ale flanselor si
corespondenta gaurilor de trecere a elementelor de asamblare (suruburi, prezoane) atat ca dimensiuni cat si
ca pozitie.
Se va asigura curatenia generala a circuitului de lucru.
La montajul robinetelor pe o conducta tehnologica se va evita ca robinetul sa constituie punct de sprijin
pentru conducta sau sa fie solicitat la elementele de conducta. In mod normal robinetul trebuie sa fie sustinut
de conducta.
Robinetele se pot monta pe conducta in orice pozitie.
Suruburile si prezoanele imbinarilor cu flanse ale armaturilor vor fi astfel stranse incat:
- sa se realizeze eforturi uniforme in fiecare surub sau prezon. Se recomanda utilizarea unor chei
dinamometrice;
- sa asigure etanseitatea imbinarii;
- sa nu genereze eforturi excesive in asamblul imbinarii datorita neparalelismului contraflanselor,
sau a altor cauze.
La robinetii de retinere cu clapa, inainte de montaj, se va controla daca miscarea clapetei nu este
impiedicata. Se va verifica daca exista corespondenta intre miscarea clapei si pozitia indicatorului de cursa.
La montarea robinetilor de retinere cu clapa se va acorda o deosebita atentie montarii corecte in raport cu
sensul de scurgere. Sageata marcata pe robinet corespunde sensului de curgere al apei pe conducta
tehnologica.
Pentru asigurarea stabilitatii conductelor intr-o instalatie, acestea se vor amplasa pe suporti metalici.
Suportii pentru conducte vor trebui sa asigure o rezemare pe o suprafata delimitata de un unghi de 900.
Rezemarea se va asigura prin intermediul unor sei metalice, fiind interzisa rezemarea punctiforma direct de
profile de diverse forme.
Pentru a se evita exercitarea unei forte de tractiune in momentul montarii vanelor pe conducte, forta
capabila sa provoace smulgerea lor sau deformarea ansamblului, este indicat ca inainte de pozarea vanei, sa
se procedeze la imbinarea sa cu racordurile flanse - mufe sau racordurile cu flanse, in afara traseei si sa se
coboare apoi ansamblul in vederea pozarii. Este de dorit ca vana sa se sprijine in trasee pe un masiv de
beton in cazul in care nu este fixata conducta.
Protectia platformelor si suportilor se va realiza prin grunduire – vopsire, dupa prealabila curatare a
suprafetelor cu peria de sarma si degresare.
Dupa executia instalatiilor hidromecanice, se va executa probe de etanseitate a imbinarilor la presiunea de
lucru, pentru care se vor consemna rezultatele intr-un proces verbal.
Proba se va realiza in prezenta reprezentantului beneficiarului.
Dupa efectuarea probei de etanseitate, daca prin proiect se va solicita, se va realiza spalarea si dezinfectarea
instalatiei.
Receptia finala a lucrarilor, se va efectua de o comisie, a carei componente va fi conform prevederilor legale
in vigoare.
Proba de presiune
Conductele vor fi la presiune impreuna cu armaturile montate, numai daca presiunea de incercare a conductelor
este inferioara valorii de 1,25 % (presiunea normala a robinetului).
Conditiile vor fi completate cu cele din proiect ,cu recomandarile si precizarile suplimentare specifice
instalatiei.
Montajul, exploatarea si intretinerea contoarelor de apa
Produsele se vor transporta in ambalaje corespunzatoare si se vor manipula cu atentie pentru a se evita
lovirea sau deteriorarea lor.
Depozitarea se va face in incaperile lipsite de praf sau agenti corozivi la temperaturi cuprinse intre + 5°C si
+ 40°C si umiditatea relativa de maximum 80%.
Montarea aparatelor se va face numai de personal calificat corespunzator si atestat pentru acest gen de
lucrari.
Pentru prevenirea pertubatiilor de curgere provocate de racorduri, coturi, robineti etc, se cere montarea
contorului pe o portiune dreapta de conducta (si cu acelasi diametru ca al contorului) cu urmatoarea
lungime: min. 3 x D inainte de contor si min. 2 x D dupa contor.
Se recomanda ca in amonte si in aval de contor sa se monteze robineti, pentru a se crea conditii propice de
demontare a contorului.
In cazul in care calitatea apei nu se incadreaza in SR EN 1008:2003, se impune montarea unui filtru de
retinere a impuritatilor.
Inainte de montarea sau in cazul schimbarii conductelor se va proceda la spalarea (curatirea) aluviunilor,
depunerilor care pot pertuba functionarea contorului sau chiar bloca turbina.
Se va respecta sensul de curgere ( conform sagetii de pe corpul contorului) si pozitia de montaj (orizontal),
specific tipului de contor in cauza.
Garniturile de etansare se vor centra astfel incat sa nu diminueze sectiunea de curgere.
Montarea contorului in retea se va face cu atentie pentru a se evita deteriorarea filtrelor sau a flanselor.
Montajul preliminar se va face cu un tronson echivalent contorului respectiv, pentru evitarea deteriorarii
operatiunilor de sudura.
Temperatura fluidelor de lucru (apa) nu trebuie sa depaseasca temperatura de functionare a contorului
inscrisa pe eticheta.
Dupa montarea tuturor elementelor in instalatie si interconectarea lor, acestea se vor sigila.
Aparatul va fi exploatat in limitele parametrilor de pe eticheta si conform certificatului de calitate.
In timpul exploatarii, contorul va fi ferit de inghet.
Calitatea apei contorizate este foarte important in asigurarea unei bune functionari si a duratei de viata a
contorului,de aceea, beneficiarul trebuie sa urmareasca in timp calitatea apei, inlaturand cauzele care pot
conduce la calitatea necorespunzatoare.
Pe toata durata de exploatare, periodic (conform normelor legale), contoarele se vor verifica metrologic,
prin grija beneficiarului.
Operatiile de intretinere se vor face cu ocazia demontarii aparatelor pentru verificarile metrologice si vor
consta in indepartarea depunerilor lasate de apa.

 Montaj pompa submersibila

Metodologia de executie cuprinde conditiile tehnice pentru montajul pompei submersibile in putul forat
executat.

Operatii premergatoare montajului


Inainte de montaj se va verifica daca pompa si echipamentule auxiliare corespund cu cele
mentionate in documentele insotitoare (tip, model, varianta constructiva, caracteristici dimensionale, ,
presiune etc.).
Se verifica daca produsul nu a suferit deteriorari in urma transportului, depozitarii sau manipularii
necorespunzatoare.
In vederea montarii in instalatie se verifica daca corespunde celor mentionate in proiectul de montaj
(desene, specificatii tehnice).
Montarea pompei submersibile
Operatiile de verificare premergatoare montajelor se refera la verificarea caracteristicilor hidraulice si
geometrice ale forajelor, diametrul interior al forajului, debitul stabilit pentru exploatarea forajului, nivelul
hidrostatic, cota de montaj a filtrelor.
Inainte de montare, electropompa va fi verificata pentru a fi in perfecta stare de functionare, masurandu-se
rezistenta izolatiei motorului, daca arborele agregatului se roteste usor cu mana si daca supapa de retentie a
pompei functioneaza.
Lansarea pompei in putul forat se va executa doar dupa umplerea carcasei sale cu apa. In acest scop se va
scoate sita si se va desface dopul cu cap patrat din partea de sus a motorului si se va umple motorul cu apa
curata ,cu ajutorul unei palnii sau a unui tub de cauciuc, dupa care se monteaza la loc sita si dopul.
Este interzisa functionarea motorului fara apa, chiar si pentru scurta durata.
Brajari pentru fixarea cablului electromotorului de teava se vor pune la fiecare 3,00m;

Elemente ce se vor monta:


- pompa submersibila
- furtunul de refulare
- cablul electric
- cordelina de sustinere
- reductiile si coturile necesare
-supapa de sens
Cordelina se va alege functie de adancimea de montare, de nivelul dinamic ,dar si de diametrul coloanei de
refulare care se va umple de apa si va fi greutatea cea mai mare pt a fi sustinuta.
La prima pornire se lasa pompa sa fie sustinuta doar de cordelina, furtunul de refulare trebuie sa iasa sa iasa
afara din foraj 50..100 cm , pt ca odata cu umplerea furtunului cu apa si mai ales odata cu scaderea nivelului
apei in foraj (10..30 min de obicei) , furtunul va cobora datorita greutatii determinand o alungire a
cordelinei. Abia cand cordelina nu se mai lungeste, se va opri pompa, taia furtunul si monta un cot la 90
grade.
Modelul pompei, adancimea de montare , diametrul si clasa de rezistenta a furtunului de refulare, diametrul
cablului electric etc vor fi conform proiect si particularitatilor sistemului de alimentare cu apa.
Se urmareste,prin alegerea pompei ,siguranta in functionare,chiar si in conditiile scaderii debitului apei
captate.
Se vor prinde impreuna furtunul de refulare cu cordelina si cablul electric de alimentare din 3 in 3 m de 3 ori
deasupra pompei si apoi din 10 in 10 m pana la suprafata. In acest fel nu vor fi probleme cand va fi nevoie
sa se extraga pompa din foraj.
Verificari
Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
Toate aparatele, echipamentele si utilajele vor fi verificate dupa transport pentru a corespunde
caracteristicilor prevazute in proiect si calitatii functionale.
Nu se vor face inlocuiri de materiale fara avizul scris al proiectantului.
Verificarea materialelor se va face:
- scriptic: confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si dimensionale (mentionate in certificate de
calitate, buletin metrologic, etichetele ce insotesc aparatele) cu cele prevazute in proiect;
- vizual: examinarea starii materialelor/aparatelor pentru a se constata starea lor;
- prin masuratori de sondaj: se face la minim 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea
dimensiunilor (sectiuni, diametre, lungimi).
Materialele, aparatele si echipamentele ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta
defecte de calitate vor fi respinse si inlocuite cu altele corespunzatoare.
Verificari in vederea receptiei
Se vor face verificari vizuale ale montajului instalatiei hidraulice in caminul de foraj privind corecta
montare a armaturilor, cote de montaj, termoizolatie.
Se urmareste in decurs de 36 ore urmatoarele:
· inexistenta nici unei infiltratii de apa in camin prin pereti sau pe langa piesele de trecere etansa;
· inexistenta scaparilor de apa prin garniturile pieselor de trecere etansa;
· inexistenta scaparilor de apa prin armaturile de inchidere aflate in pozitia “inchis”;
· functionarea corecta a tuturor vanelor prin manevrarea acestora de la inchis la maxim de deschis;
· functionarea apometrului;
· functionarea hidroforului;
· se verifica cota de montaj a pompei submersibile;
· se vor face probe de pompare urmarindu-se parametrii de lucru care se vor compara cu parametrii din
proiect.

 INSTALATII ELECTRICE SI DE AUTOMATIZARE

Lucrarile se vor executa respectindu-se normativul I.7-2011,precum si celelalte normative si standarde in


vigoare privitoare la executia lucrarilor de instalatii electrice.
Este interzisa instalarea tuburilor din PVC pe elemente din materiale combustibile.
In cazul instalarii tuburilor pe materiale combustibile se vor utiliza tuburi metalice .
Pentru executie se vor urmari plansele din proiect .In caz de modificare a amplasamentelor , materialelor sau
traseelor se va solicita avizul proiectantului pentru probleme tehnice si a beneficiarului pentru implicatii
tehnico-financiare.
In toate etapele cuprinse in operatiile de executie a instalatiilor electrice ,vor fi respectate cerintele esentiale
referitoare la protectia ,siguranta si igiena muncii si anume:
- rezistenta si stabilitatea constructiei;
- siguranta in exploatare;
- siguranta la foc
- igiena,sanatatea oamenilor si protectia mediului;
- protectia termica ,hidrofuga si economia de energie;
- protectia impotriva zgomotului.
Suprafetele confectiilor metalice (suporti de montare a instalatiilor electrice)se vor proteja prin vopsire cu
grund anticoroziv si vopsea .
Absolut toate materialele cu care se executa instalatia electrica, vor avea certificat de omologare a calitatii,
iar pentru materialele din import,agrement tehnic de utilizare in Romania, in vederea asigurarii unui grad
sporit de siguranta in exploatare,precum si reducerea riscului de aparitie a unui incendiu din cauza
materialelor necorespunzatoare folosite. La traversarea unor elemente de inchidere metalice,circuitele
electrice se vor proteja,pentru a nu periclita integritatea cablurilor in cazul aparitiei unor tasari ale
terenului,dilatari ale circuitelor,etc.

Metodologia de executie:

Montare tuburi de protectie si cabluri subterane


Pentru protectia conductorilor electrici se utilizeaza tuburi speciale pentru instalatii electrice, din materiale
plastice sau din metal, rigide sau flexibile. In cazurile in care trebuie realizata o protectie mecanica
superioara sau cand se cer diametre mai mari decat acelea ale tuburilor speciale pentru instalatiile electrice
se admite folosirea tevilor pentru instalatii, din material plastic sau din metal.
Tuburile si tevile din PVC etanse de protectie, rigide se pot utiliza in orice categorie de incaperi cu exceptia
incaperilor cu agenti corozivi pentru PVC.
Tuburile si tevile montate aparent se dispun astfel incat depunerile de praf, scame, fibre etc., pe tuburi si pe
elementele lor de sustinere sa fie minime si curatirea lor de praf sa fie posibila si usoara.
Tuburile si tevile se tixeaza pe elementele de constructie cu accesorii de montare realizeze o prindere sigura
in timp (ochiuri de sarma, copci de ispos, bratari, console etc.)
Se prevad elementele de fixare si la 10 cm de la capetele tuburilor si curbelor, fata aparate, echipamente si
derivatii.
La montarea cablurilor se vor respecta urmatoarele conditii:
 cablul in tubul de protectie va avea posibilitatea de miscare pentru tragere
 legaturile in doze sa fie realizate cu cleme de legaturi
 cablurile pentru corpurile de iluminat sa aiba si rezerva de lungime necesara .

Instalare cabluri electrice subteran


Pozarea cablurilor electrice direct in sol incepe cu saparea santului conform traseelor din planuri, inainte de
pozarea cablurilor se asterne un pat de nisip. Cablul ce va fi pozat trebuie sa fie, in masura posibilitatilor
,dintr-o singura bucata, pentru a reduce la minim locurile de innadire.
La derularea cablului de pe tambur este necesar ca o persoana sa urmareasca vizual calitatea cablului
desfasurat si sa semnalizeze eventualele sale defecte.
Raza minima de curbura a cablurilor trebuie sa fie de 12 ori diametrul exterior pentru cabluri multifilare,
respectiv de 15 ori diametrul pentru cabluri monofilare.
Daca un cablu de acest tip a fost indoit cu o raza mai mica decat valoarea sus mentionata, izolatia acestuia
risca sa se fi compromis si nu mai trebuie instalat.
Daca trebuie taiat cablul ,suprafata taieturii trebuie sa fie imediat protejata cu un invelis etans la umiditate.
In sant ,cablul va fi pozat liber fara a fi intins, eventual cu o usoara serpuire, pentru a permite eventualele
contractii termice ulterioare. La cele doua extremitati ale fiecarei lungimi de cablu trebuie lasata o bucla de
rezerva de circa lm. Bucla de rezerva se va poza la aceeasi adancime ,pastrandu-se raza de mai sus.
La fiecare innadire ,de asemenea,este necesara formarea unei bucle de rezerva in vecinatate, cu respectarea
razei de curbura.
Dupa pozarea cablurilor acestea se acopera cu un alt strat de nisip compactat, se intinde folia de avertizare,
dupa care se depune un strat de pamant de umplutura. Pamantul de umplutura trebuie sa provina din cel din
sapatura, din care au fost eliminate componentele cu dimensiuni mai mari de 20 mm diametru.
Montare aparate electrice in cabina put forat
Intrerupatoarele si comutatoarele instalatiei de iluminat trebuie sa se gaseasca in partea accesibila.
Ca regula generala, vor prima specificatiile tehnice din cadrul planselor de montaj ale proiectului tehnic de
executie.
Intrerupatoarele si comutatoarele din circuitele electrice pentru alimentarea lampilor fluorescente se aleg
pentru un curent nominal de minimum 10 A.
Se interzice instalarea prizelor in depozite de materiale combustibile. Toate prizele vor fi cu contact de
protectie .
Intrerupatoarele si comutatoarele se vor monta numai pe conductele de faza.

Montare tablouri electrice cabina put forat


La montarea tablourilor electrice, se va tine seama de urmatoarele :
 tablourile sa fie montate rigid, sa se permita un acces usor pentru efectuarea interventiilor
 legaturile la borne in tablouri sa fie bine strinse (prin suruburi, papuci, piulite etc);
 sigurantele sa fie de tip automate, conform schemelor
Trasarea pozitiilor de montaj
Se identifica traseul instalatiei pe elementele de constructie in conformitate cu proiectul de executie, pentru
sistemul de fixare al tevilor de protectie, al dozelor, aparatelor si echipamentelor.
Se vor avea in vedere urmatoarele:
• se va marca traseul circuitelor si amplasamentul aparatelor si echipamentelor;
• traseele circuitelor vor fi stabilite in linie dreapta (orizontale sau verticale), paralele cu liniile principale
ale incaperilor;
• se va acorda o atentie deosebita locurilor unde instalatia traverseaza elementele de constructie pentru a nu
afecta structura de rezistenta a constructiei;
• traseul trebuie astfel ales incat sa se evite, pe cat posibil, intersectarea cu alte tipuri de instalatii.
La alegerea traseului se va verifica daca:
- lungimea traseului este cea mai scurta;
- au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii, pana la instalatii legate la
pamant, sau pana la elementele de constructie.

Montarea tuburilor de protectie si a dozelor


La montarea tuburilor de protectie si a dozelor se fac urmatoarele precizari:
- la fiecare trei curbe pe traseu se va instala cate o doza intermediara, iar pe traseele in linie dreapta, la
maximum 10 m, se intercaleaza doua doze de trecere;
- curbele tuburilor se vor executa astfel incat raza lor de curbura sa fie de minimum 10 ori diametrul
exterior al tubului;
- este interzisa mufarea tuburilor in locurile de traversare prin pereti si plansee.
Pentru distributie, se vor monta doze de conexiune din material ignifugat, in care, conexiunile se vor realiza
prin intermediul sirului de cleme cu surub pentru conexiunile cablului cu conductoare flexibile, iar capetele
conductoarelor de cupru se vor cositori.
Montarea cablurilor in tuburi, canal
Introducerea conductoarelor in tuburi se va face numai dupa ce acestea au fost montate si dupa ce tencuiala
s-a uscat.
Inainte de introducerea conductoarelor in tub, se recomanda suflarea tubului cu praf de talc.
La montarea conductoarelor in tuburile de protectie se vor executa urmatoarele operatii:
 se vor ajusta tuburile care intra in doza;
 se vor controla marginile tuburilor la intrarea in doze;
 se va introduce in tuburi cate o sarma de otel cu diametrul de 2 mm pentru tragerea cablurilor sau a
conductoarelor;
 se va derula cablul sau conductoarele de pe tambur sau de pe colaci, se vor intinde, indreapta,
masuara si taia la lungime;
 se vor dezizola conductoarele, la capete, pe o lungime de 5-6 cm si se vor rasuci impreuna cu sarma
de otel;
 se va sufla praf de talc in tuburi si pe cablu;
 se vor introduce cablurile in tuburi;
 se vor insemna conductoarele pentru legaturile electrice de innadire si ramficatie;
 se vor executa legaturile in doze;
 se vor monta capacele dozelor.
Montarea aparatelor si echipamentelor
 Se va identifica pozitia de montaj conform proiectului de executie si/sau dupa caz conform
instructiunilor furnizorului.
 Se vor trasa si executa gaurile de fixare.
 Se va fixa aparatul/echipamentul cu suruburi, saibe, piulite sau holzsuruburi.
 Se vor executa conexiunile la borne.
 Aparatele de conectare pentru instalatiile electrice de iluminat se vor monta numai pe faza.
 Toate aparatele de tip ingropat se vor monta numai in doze de aparat.
 Legaturile electrice se vor executa numai in doze de legatura si de tragere.
 In tablourile electrice se vor utiliza numai sigurante calibrate, in executie inchisa avand curentul
nominal in conformitate cu specificatiile din proiect.
 Toate circuitele si piesele componente ale tablourilor electrice vor fi inscriptionate.

Pozarea cablurilor subterane


La montarea ingropata a tuburilor si tevilor de protectie se va respecta urmatoarea ordine a operatiilor:
 masurarea, insemnarea si taierea tuburilor sau tevilor, la dimensiunile cerute;
 netezirea capetelor dupa taiere;
 montarea tuburilor;
Ingroparea cablurilor se face intr-un strat de nisip.
Peste stratul de nisip se aseaza o folie avertizoare, dupa care santul se va umple cu pamant si va fi batatorit.
La intrarea si iesirea din pamant, cablurile vor fi protejate cu tub de protectie.
La pozarea cablurilor in santuri de cabluri se executa urmatoarele operatii:
 pe tot traseul de cablu se va aseza un pat de nisip;
 se va derula cablul de pe tambur, se va intinde si indreapta;
 se vor introduce cablurile in tuburi;
 se va acoperi intregul traseu de cablu cu nisip;
 peste stratul de nisip se va aseza folia;
 se va acoperi cu pamant intregul traseu de cablu.
Probe, teste, verificari, receptie
Verificarile ce se vor efectua in timpul executiei si inainte de punerea in functiune a instalatiilor electrice
 Verificari de efectuat pe parcursul executarii lucrarilor
Toate aparatele, echipamentele si utilajele (corpuri de iluminat, stalpi, aparatele de conectare, protectie,
tablouri electrice) vor fi verificate dupa transport pentru a corespunde caracteristicilor prevazute in proiect si
corespunzatoare din punct de vedere al functionalitatii.
Nu se vor face face inlocuiri de materiale fara avizul scris al proiectantului.
Verificarea materialelor se va face:
- scriptic: confruntarea datelor si caracteristicilor de calitate si dimensionale (mentionate in certificate de
calitate, buletine de omologare, etichetele ce insotesc aparatele) cu cele prevazute in proiect;
- vizual: examinarea starii materialelor/aparatelor pentru a se constata starea lor;
- prin masuratori de sondaj: se face la minim 1% din tipodimensiunile de materiale si consta in masurarea
dimensiunilor (sectiuni, diametre, lungimi).
Materialele, aparatele si echipamentele ale caror caracteristici nu corespund cu cele din proiect sau prezinta
defecte de calitate (izolatii rupte, carcase sparte) vor fi respinse.
Inainte de montare, la conducte si cabluri se va verifica continuitatea electrica pe fiecare colac.
Inainte de inceperea realizarii unei instalatii electrice se va verifica, vizual ,daca lucrarile constructive
efectuate instalatiei corespund prevederilor din proiect si prescriptiilor tehnice in vigoare:
La traseele alese se va verifica daca:
 lungimea traseului este cea mai scurta posibila;
 au fost respectate distantele minime admise pana la conductele altor instalatii si pana la
elementele de constructie;
 au fost evitate locurile in care sa fie periclitata instalatia in timpul exploatarii (lovituri
mecanice, umezeala, temperaturi ridicate, agenti corozivi, etc.).
- la traversarile prin elementele de constructie se va verifica daca amplasamentul si executia respecta
prescriptiile tehnice in vigoare;
- la lacasurile marcate/executate pentru doze, aparate, etc. se va verifica daca locul a fost ales corespunzator
proiectului si daca au fost respectate distantele fata de elementele metalice legate la pamant si inaltimile fata
de suprafata finita a pardoselii, prevazute in prescriptiile tehnice in vigoare;
- la pozitiile alese si trasate in vederea montarii de console pentru aparate si tablouri electrice, se va verifica
daca amplasamentul corespunde prevederilor proiectului si daca sunt evitate locurile care prezinta pericol
pentru instalatie, precum si distantele fata de elementele metalice legate la pamant.
 Verificari de efectuat pe faze de lucrari
 Se va verifica vizual respectarea prevederilor cu privire la sistemul de marcare a conductelor, in
vederea usoarei identificari (prin etichete, culori), marcare ce trebuie sa fie in conformitate cu
prescriptiile tehnice in vigoare.
 Se va verifica ,vizual ,prin sondaj (la cel putin 15% din numarul total) legaturile electrice ale
conductelor instalatiilor electrice, daca au fost executate conform prescriptiilor tehnice in vigoare.
 Se va masura rezistenta de izolatie intre conducte si intre conducte si pamant.
 Instalatia de protectie prin legarea la pamant sau la nul se va verifica pe masura executarii instalatiei,
dupa montarea receptoarelor, astfel:
- se va monta conductorul principal de protectie si I se verifica continuitatea electrica;
- se va monta piesa de separatie intre conductorul de protectie si priza de pamant si se verifica
continuitatea electrica a ansamblului,
-se leaga la conductorul principal de protectie elementele metalice ale instalatiei electrice, conform
proiectului si se verifica continuitatea electrica a fiecarei legaturi.
Instalatia de paratrasnet se verifica de preferinta pe masura executarii ei, urmatoare:
- dupa montarea conductelor de captare si de coborare se va verifica ,pe rand, continuitatea electrica a
fiecarei parti de instalatie;
- se va executa legarea conductelor de captare cu conductele de coborare si se verifica continuitatea
electrica a ansamblului;
-se va verifica continuitatea electrica a prizei de pamant, se masoara rezistenta de dispersie si daca este
necesar se completeaza priza cu electrozi;
-dupa montarea piesei de separatie se verifica continuitatea electrica a imbinarii si apoi a ansamblului
instalatiei.
 Verificari ale tablourilor electrice
La instalarea tablourilor electrice si a echipamentelor se vor controla vizual si prin masuratori urmatoarele:
- modul si calitatea fixarii lor pe suporti;
- inaltimile de montaj admise si distantele pana la elementele constructiei conform prescriptiilor tehnice in
vigoare;
- modul si calitatea executiei legaturilor electrice;
- existenta aparatelor de protectie prevazute in proiect;
- existenta etichetelor si a inscriptiilor de identificare si marcare prevazute in proiect.
 Verificari de efectuat la receptia preliminara
Se va verifica :
 existenta dispozitivelor de protectie contra supracurentilor si echiparea, respectiv reglarea corecta a
dispozitivelor de protectie;
 functionarea corecta a motoarelor electrice.
Verificari efectuate inainte de punerea in functiune a unui consumator (de forta)
- cu alimentarea electrica intrerupta se va verifica aparatura de intrerupere a alimentarii motorului;
- sa nu existe elemente neizolate sub tensiune in interiorul tabloului;
- fixarea sigura a legaturilor electrice la bare si conducte electrice;
- valoarea corecta a microintreruptorului automat;
- cu instalatia sub tensiune se va verifica:
 daca tensiunea prescrisa este disponibila pe toate fazele;
 daca circuitul de control asigura succesiunea prescrisa a operatiilor.
Se va verifica daca rotorul motorului are sensul de rotire indicat pe carcasa si daca in timpul functionarii
apar zgomote anormale.
Se va verifica
corectitudinea functionarii instalatiilor de iluminat normal.
Eficienta si functionarea instalatiilor de protectie prin legare la pamant.
 Conditii de incercare si de verificare a tablourilor electrice
Toate tablourile electrice executate conform caietului de sarcini vor fi, in mod obligatoriu, testate prin
incercari:
- de tip;
- individuale.
Incercarile de tip au ca scop sa verifice ca toate dulapurile electrice de joasa tensiune, de un anumit tip sau
model ,sa prezinte aceleasi caracteristici constructive si functionale.
Incercarile de tip, sunt urmatoarele :
- verificarea limitelor de incalzire;
- verificarea proprietatilor dielectrice;
- verificarea de tinere la curenti de scurtcircuit;
- verificarea eficacitatii circuitului de protectie;
- verificarea distantelor de izolare si a distantelor de izolare pe suprafata;
- verificarea functionarii mecanice;
- verificarea gradului de protectie.
Incercarile de tip se vor efectua conform dispozitiilor standardelor in vigoare, incercarile individuale
cuprind:
- verificarea tabloului, inclusiv ai cablajului, eventual incercarea functionarii electrice
- incercarea dielectrica
- verificarea masurilor de protectie si a continuitatii circuitului de protectie.
Efectuarea incercarilor individuale are ca scop depistarea eventualelor defecte de materiale si individuale de
fabricatie. Aceste incercari se vor executa pe fiecare dulap electric de joasa tensiune ,inainte de livrare.
Se vor controla tablourile electrice de joasa tensiune si dupa operatiunile de transport si instalare, in vederea
inlaturarii eventualelor deteriorari.
Toate materialele si echipamentele din furnitura vor fi testate in conformitate cu Reglementarile CEI pentru
a certifica incadrarea lor in cerintele specificatiei tehnice din proiect.
Toate testele se vor efectua in conditii cat mai apropiate de conditiile de functionare din caietul de sarcini.
Testele de rutina se vor efectua pe toate echipamentele si materialele furnizate.
Dupa efectuarea testelor, furnizorul ne va pune la dispozitie buletinele de incercare, cu rezultatele testelor de
rutina.
La receptie, se vor prezenta certificatele cu rezultatele testelor de rutina efectuate pe toate echipamentele.
Probele se vor executa in concordanta cu fisele de montaj si cartile tehnice ale echipamentelor.
Se vor realiza fazele succesive de teste uzuale pentru realizarea investitiei si anume:
- teste de terminare a montajului;
- teste de PIF.
Acestea se vor organiza de catre unitatea de montaj, putand fi combinate ca etape, fiind obligatorie
intocmirea documentelor necesare de atestare.
Pentru lucrarile ascunse se vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse semnate de beneficiar care sa
ateste ca executia si cerintele din proiect au fost indeplinite.

Masuri de protectia muncii


La executia lucrarilor se vor respecta normele generale de protectie a muncii,precum si normativele
departamentale specifice lucrarilor de executie a instalatiilor electrice.
Verificarile ,probele si incercarile echipamentelor componente ale instalatiilor,vor fi efectuate respectindu-se
instructiunile specifice de protectie a muncii in vigoare ,pentru fiecare categorie de echipamente.
Masurile de protectie a muncii indicate in nu sunt limitative , acestea urmand a se completa , dupa caz cu
instructiuni specifice.

Verificari si probe
Verificarile si incercarile la care se supune instalatia electrica se vor executa dupa verificarea tuturor
conditiilor tehnice din caietul de sarcini.
Ordinea verificarilor este urmatoarea:
 verificarea calitatii aparaturii;
 verificarea asigurarii fixarii aparatelor;
 verificarea modului de executie a conexiunilor ;
 verificari privind rezistenta de izolatie a instalatiei;
 verificari privind realizarea si functionarea corecta a instalatiei de protectie prin legare la nul si la
pamint;
 verificarea reglajului corect al releelor de protectie;
 incercarea de functionare sub tensiune.
Verificarea rezistentei de izolatie se va face conform SR EN 60204-1:2007, cu ajutorul
megohmetrului.Verificarea cuprinde masurarea rezistentei de izolatie intre circuitele schemei si intre circuite
si masa.
Tablourile electrice vor fi verificate din punct de vedere constructiv inainte de montarea pe pozitie.Se va
efectua verificarea si incercarea tuturor echipamentelor si aparatelor de pe tablouri.Se vor regla protectiile la
contactoarele automate.
Corpurile de iluminat se vor verifica si incerca inainte de montare.
Se va verifica continuitatea centurii de pamintare a prizei exterioare de pamintare si se va masura rezistenta
de dispersie a prizei de pamint care va respecta valoarea inscrisa in schema electrica.
Se vor verifica legaturile la conductorul de nul de protectie si la centura de pamintare a echipamentelor
conform indicatiilor din scheme.
Verificarea functionala se va face prin alimentarea instalatiei si efectuarea manevrelor de
functionare(actionarea iluminatului,verificari prize,porniri/opriri motoare).
La executarea lucrarilor se vor respecta prevederile ”Normele republicane de protectia muncii”, “Normele
de protectia muncii in activitatea de constructii montaj” si “Normele generale de protectie impotriva
incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si instalatiilor”.

RECEPTIA
Receptia se va face , conform HG nr. 343/2017 - modificarea HG nr. 273/1994 privind aprobarea
Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora .
INREGISTRARI
Buletine laborator apa
Proces verbal de control al calitatii lucrarilor.