Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013
Cod broşură: 1
Have, Graaf & Monshouwer (2011, Journal of Psychosomatic
Research) au efectuat un studiu tip survey longitudinal pe un
eşantion de 6067 participanţi, scopul studiului fiind stabilirea
unei relaţii între frecvenţa şi evoluţia disfuncţiilor mentale
(anxietate şi depresie) şi numărul de ore de activitate fizică
recreaţională. Prezenţa unor disfuncţii mentale a fost pusă în
evidenţă cu ajutorul Interviului Internaţional de Diagnostic
Compozit, care permite răspunsuri de tip ”tulburare prezentă”
(codată 1) sau ”absentă” (codată 0). Nivelul activităţii fizice a
fost exprimată sub forma numărului de ore de activitate fizică
recreaţională/săptămână.
1. Ştim că la începutul studiului s-au înregistrat 2046 participanţi
cu tulburări mentale şi că ulterior 2000 de participanţi au părăsit
studiul (1000 cu tulburări şi 1000 fără tulburări). Cum a influenţat
părăsirea studiului, relaţia stabilită între cele două variabile, la
sfârşitul acestuia?
a. eşantionul permite o aproximare distorsionată a relaţiei, datorită
faptului că numărul subiecţilor s-a redus foarte mult
b. eşantionul permite aproximarea nedistorsionată a relaţiei,
deoarece numărul subiecţilor e în continuare suficient de mare
c. eşantionul permite aproximarea nedistorsionată a relaţiei,
deoarece ambele categorii ale variabilei tulburare mentală sunt
prezente
d. eşantionul permite o aproximare distorsionată a relaţiei, datorită
faptului că grupul cu tulburări mentală a fost mai afectat
e. eşantionul permite o aproximare nedistorsionată a relaţiei, datorită
faptului că efectivul ambelor grupe s-a redus proporţional
2. În selecţia eşantionului cercetătorii au optat pentru o strategie
randomizată simplă. Cum au procedat?
a. au selectat aleator din populaţia studenţilor înscrişi la cursul de
psihologie
b. au împărţit populaţia pe categorii de vârstă şi au selectat aleator
din fiecare categorie rezultată
c. au selectat aleator din întreaga populaţie pe baza unor liste care să
cuprindă cât mai mulţi din populaţia generală
d. au împărţit populaţia pe categorii de gen şi vârstă şi au selectat
aleator din fiecare categorie rezultată
e. au împărţit populaţia pe categorii de gen şi au selectat aleator din
fiecare categorie rezultată
3. Cum se va modifica probabilitatea de a estima corect media în
populaţie a orelor de activitate fizică în cazul în care cercetătorii ar
modifica valoarea lui alfa de la 5% la 10%?
a. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei rămâne
neschimbată
b. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei se va
reduce
c. probabilitatea ca intervalul să includă media eşantionului va creşte
d. probabilitatea ca intervalul să includă media eşantionului se va
reduce
e. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei va creşte
4. Cercetătorii au optat pentru operaţionalizarea variabilei
"activitate fizică" sub forma unei scale:
a. nominală dihotomică
b. nominală cu 12 categorii
c. ordinală
d. ierarhică
e. numerică
5. S-a înregistrat o medie a numărului de ore de activitate fizică de
4.5 (IC 95%: 4.3-4.7). Utilizând un t (α 0.05)=1.96, valoarea
abaterii standard este:
a. 5.20
b. 6.11
c. 7.94
d. 8.96
e. 1.10
6. Media calculată pentru scala "tulburare mentală" va reprezenta:
a. varianţa distribuţiei eşantionului
b. probabilitatea prezenţei tulburării la un subiect al eşantionului
c. frecvenţa celei mai mici valori a distribuţiei eşantionului
d. probabilitatea ca un subiect să fie parte a eşantionului
e. nu se calculează medie pentru o scală calitativă
7. Analiza ulterioară a fost efectuată pe înregul eşantionului şi pe
categorii de sex. Ştiind că în categoria aceasta sunt 2034 de
participanţi şi că intervalul de încredere pentru numărul de ore de
activitate fizică calculat pentru această categorie este (IC 95%: 3.2-
4.2). Care ar fi valoarea modului distribuţiei, dacă ştim că
distribuţia este simetrică?
a. 3.7
b. 4.2
c. 3.1
d. 4.5
e. 3.6
8. Interviul asupra tulburărilor mentale a fost efectuat de operatori
antrenaţi în acest scop. În cazul interviului, asemenea unei
observaţii, fidelitatea interevaluator se referă la măsura în care:
a. există o similaritate între scorurile subiectului la diferitele evaluări
efectuate pe parcursul proiectului
b. există o similaritate a scorurilor atribuite aceluiaşi subiect de
diferiţi evaluatori
c. există o similaritate a scorurilor atribuite diferiţilor subiecţi din
aceeaşi categorie de sex
d. fidelitatea este legată de ceea ce măsoară cu adevărat scala şi nu
de corectitudinea cu care o face
e. există o similaritate a scorurilor atribuite diferiţilor subiecţi
aparţinând eşantionului
9. În faza de eşantionare, în cazul refuzului unui subiect de a
participa la studiu cercetătorii nu au înlocuit participantul. În urma
rezolvării refuzurilor:
a. eşantionul va fi unul reprezentativ, dar unul stratificat pe categorii
1
 Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013
Cod broşură: 1
de activitate fizică
b. foarte probabil eşantionul va distorsiona, deoarece selecţia s-a
efectuat pe bază de voluntariat
c. eşantionul în continuare va fi reprezentativ pentru întreaga
populaţie, deoarece refuzul nu a afectat reprezentativitatea
d. eşantionul va fi unul reprezentativ, dar unul stratificat pe categorii
de tulburare mentală
e. eşantionul se va transforma într-unul de convenienţă
10. Cum am interpreta valoarea negativă a unui coeficient de
regresie b=-1.1 calculată între anxietate (predictor) şi numărul de
ore de activitate fizică (criteriu)?
a. creşterea cu o unitate a scorului pe scala anxietate duce la o
creştere în medie a orelor de activitate fizică cu 1.1 ore
b. grupul anxios efectuează în medie cu 1.1 ore mai puţină activitate
fizică faţă de cel non-anxios
c. valoarea coeficientului de determinare este de 1.21 ore
d. creşterea cu o unitate a scorului pe scala anxietate duce la o
scădere în medie a orelor de activitate fizică cu 1.21 ore
e. valoarea coeficientului de corelaţie Pearson este de r=-1.1 ore
Bai, Chiou, Chang & Lam (2008) şi-au propus să investigheze
relaţia dintre diabetul de tip II şi depresia la populaţia de peste
65 de ani, pe un eşantion N=112. Gravitatea diabetului a fost
evaluată pe o scală de de la 1 (nu interferează cu activitatea
zilnică) la 7 (interferează sever cu activitatea zilnică). Nivelul
depresiei a fost evaluat cu o Scală de Evaluare a Depresiei la
Vârstnici, scor minim 0, iar scorul maxim 30. În afară de cele
două variabile, în cadrul studiului s-au mai înregistrat nivelul de
şcolarizare şi suportul social de care beneficiau subiecţii.
11. Ce putem spune despre un coeficient Pearson de r=0.41?
a. coeficientul de determinare este de aproximativ 16.81 % între
predictor şi criteriu
b. atunci când corelaţia este atât de mare, cauzalitatea este implicită
c. valoarea standarizată a lui b0 pentru aceleaşi două variabile va fi
b0=0.41
d. cu 95% siguranţă putem afirma că ρ este diferit de 0
e. la o corelaţie de o asemenea valoare, semnul nu este corect
estimat
12. Cât va fi valoarea erorii standard (în unităţi transformate Z) în
cazul în care ne-am propune estimarea unui interval de încredere
pentru ρ pe baza datelor problemei:
a. 0.13
b. 0.04
c. 0.06
d. 0.09
e. 0.05
13. Cum vom interpreta valoarea coeficientului de regresie (b1=-
0.16) obţinut în analiza de predicţie, criteriu fiind depresia, ştiind
că, corelaţia calculată nu este perfectă?
a. o creştere cu o unitate pe scala depresiei duce la o scădere cu 0.16
a diabetului
b. rezultatul reflectă un artefact de calcul, e imposibil să obţinem
valori negative pentru b1
c. o creştere cu o unitate pe scala diabet duce la o multiplicare cu
0.16 a depresiei
d. o creştere cu o unitate pe scala depresiei duce la o creştere cu
0.16 a diabetului
e. o creştere cu o unitate pe scala diabet duce la o scădere în medie
cu 0.16 a depresiei
14. Ştiind că variabila Vârstă nu este corelat cu niciuna dintre
variabilele studiului, pentru care dintre următoarele situaţii,
estimarea corelaţiei dintre cele două variabile ar fi distorsionată?
a. cercetătorii ar fi inclus în studiu doar subiecţi cu nivel de depresie
peste 20
b. depresia cauzează diabetul
c. cercetătorii ar fi inclus în studiu subiecţi din categoria peste 45 ani
d. diabetul cauzează depresia
e. cercetătorii ar fi inclus în studiu doar subiecţi din categoria peste
70 ani
15. În cazul în care suportul social determină cauzal atât gravitatea
diabetului cât şi nivelul depresiei, în studiu vom înregistra:
a. o corelaţie diferită de zero între diabet şi depresie
b. o corelaţie egală cu zero între suport social şi diabet
c. un coeficient de regresie egal cu zero între diabet şi depresie
d. o corelaţie egală cu zero între suport social şi depresie
e. o corelaţie egală cu zero între diabet şi depresie
16. Cum am interpreta faptul că în studiul prezentat intervalul de
încredere estimat pentru b1 (predictor diabet şi criteriu depresie) ar
include valoarea 0?
a. nu putem exclude posibilitatea ca, coeficientul de regresie să facă
parte dintr-o populaţie caracterizată de valoarea 0
b. interceptul estimat poate face parte dintr-o populaţie caracterizată
de valoarea 0
c. interceptul la nivelul populaţiei este diferit de zero
d. creşterea cu o unitate a diabetului duce la o scădere a depresiei
e. modelul violează asumpţia linearităţii
17. La analiza diagramei distribuţiei bivariate, cercetătorii observă
că un grup de subiecţi (N=14), în mod sistematic se abat de la
trend-ul general al datelor. Decizia este să elimine aceste scoruri:
a. decizia este corectă în cazul în care cauza apariţiei lor este un
artefact metodologic
b. decizia este corectă în cazul în care cauza apariţiei nu poate fi
explicată
c. decizia este corectă, pentru că aceste scoruri sunt extreme
d. decizia este corectă în orice studiu, concluziile putând fi
generalizate la întreaga populaţie
e. decizia este greşită în cazul în care cauza apariţiei lor este un
artefact metodologic
2
 Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013

Cod broşură: 1

18. Cum va afecta validitatea redusă a măsurătorilor (diabet şi

depresie) estimarea coeficientului de corelaţie în populaţie, în
condiţiile în care fidelitatea respectă cerinţele profesionale?
a. validitatea redusă reduce varianţa în populaţie, astfel
distorsionând estimarea corelaţiei
b. validitatea nu afectează estimarea coeficientului de corelaţie
c. validitatea redusă poate afecta estimarea covarianţei, dar nu şi
estimarea corelaţiei, aceasta fiind stadardizată
d. validitatea redusă duce la o mai bună estimare a σ², implicit o mai
bună estimare a covarianţei
e. validitatea redusă va reduce precizia estimării coeficientului de
corelaţie în populaţie, distorsionând estimarea σ²

19. Care este motivul care face posibil calculul corelaţiei Pearson
în acest studiu, ţinând cont de faptul că cele două variabile sunt
măsurate pe scale diferite?
a. coeficientul Pearson se bazează pe calcul de varianţe şi nu abateri
standard
b. coeficientul Pearson ţine cont de numărul subiecţilor, care este
identic pentru cele două măsurători
c. coeficientul Pearson se bazează pe produsul abaterilor de la medie
d. coeficientul Pearson se bazează pe calculul mediilor în cele două
distribuţii
e. coeficientul Pearson se bazează pe relaţionarea scorurilor standard

20. Cercetătorilor li s-a reproşat că pentru variabila depresie

valoarea abaterii standard este mai mare decât valoarea mediei. Ce
influenţă va avea acest fapt asupra calculului corelaţiei?
a. Va distorsiona corelaţia pentru că răspunsurile la chestionar au
fost date întâmplător
b. Va distorsiona corelaţia pentru că scala are validitate redusă
c. Eroarea de estimare va fi mai mare decât alfa setat (5%)
d. Va distorsiona corelaţia pentru că distribuţia este asimetrică
e. Nu afectează calculele statistice efectuate