Sunteți pe pagina 1din 3

Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013

Cod broşură: 1

Have, Graaf & Monshouwer (2011, Journal of Psychosomatic 4. Cercetătorii au optat pentru operaţionalizarea variabilei
Research) au efectuat un studiu tip survey longitudinal pe un "activitate fizică" sub forma unei scale:
eşantion de 6067 participanţi, scopul studiului fiind stabilirea a. nominală dihotomică
unei relaţii între frecvenţa şi evoluţia disfuncţiilor mentale b. nominală cu 12 categorii
(anxietate şi depresie) şi numărul de ore de activitate fizică c. ordinală
recreaţională. Prezenţa unor disfuncţii mentale a fost pusă în d. ierarhică
evidenţă cu ajutorul Interviului Internaţional de Diagnostic e. numerică
Compozit, care permite răspunsuri de tip ”tulburare prezentă”
(codată 1) sau ”absentă” (codată 0). Nivelul activităţii fizice a 5. S-a înregistrat o medie a numărului de ore de activitate fizică de
fost exprimată sub forma numărului de ore de activitate fizică 4.5 (IC 95%: 4.3-4.7). Utilizând un t (α 0.05)=1.96, valoarea
recreaţională/săptămână. abaterii standard este:
a. 5.20
1. Ştim că la începutul studiului s-au înregistrat 2046 participanţi b. 6.11
cu tulburări mentale şi că ulterior 2000 de participanţi au părăsit c. 7.94
studiul (1000 cu tulburări şi 1000 fără tulburări). Cum a influenţat d. 8.96
părăsirea studiului, relaţia stabilită între cele două variabile, la e. 1.10
sfârşitul acestuia?
a. eşantionul permite o aproximare distorsionată a relaţiei, datorită 6. Media calculată pentru scala "tulburare mentală" va reprezenta:
faptului că numărul subiecţilor s-a redus foarte mult a. varianţa distribuţiei eşantionului
b. eşantionul permite aproximarea nedistorsionată a relaţiei, b. probabilitatea prezenţei tulburării la un subiect al eşantionului
deoarece numărul subiecţilor e în continuare suficient de mare c. frecvenţa celei mai mici valori a distribuţiei eşantionului
c. eşantionul permite aproximarea nedistorsionată a relaţiei, d. probabilitatea ca un subiect să fie parte a eşantionului
deoarece ambele categorii ale variabilei tulburare mentală sunt e. nu se calculează medie pentru o scală calitativă
prezente
d. eşantionul permite o aproximare distorsionată a relaţiei, datorită 7. Analiza ulterioară a fost efectuată pe înregul eşantionului şi pe
faptului că grupul cu tulburări mentală a fost mai afectat categorii de sex. Ştiind că în categoria aceasta sunt 2034 de
e. eşantionul permite o aproximare nedistorsionată a relaţiei, datorită participanţi şi că intervalul de încredere pentru numărul de ore de
faptului că efectivul ambelor grupe s-a redus proporţional activitate fizică calculat pentru această categorie este (IC 95%: 3.2-
4.2). Care ar fi valoarea modului distribuţiei, dacă ştim că
2. În selecţia eşantionului cercetătorii au optat pentru o strategie distribuţia este simetrică?
randomizată simplă. Cum au procedat? a. 3.7
a. au selectat aleator din populaţia studenţilor înscrişi la cursul de b. 4.2
psihologie c. 3.1
b. au împărţit populaţia pe categorii de vârstă şi au selectat aleator d. 4.5
din fiecare categorie rezultată e. 3.6
c. au selectat aleator din întreaga populaţie pe baza unor liste care să
cuprindă cât mai mulţi din populaţia generală 8. Interviul asupra tulburărilor mentale a fost efectuat de operatori
d. au împărţit populaţia pe categorii de gen şi vârstă şi au selectat antrenaţi în acest scop. În cazul interviului, asemenea unei
aleator din fiecare categorie rezultată observaţii, fidelitatea interevaluator se referă la măsura în care:
e. au împărţit populaţia pe categorii de gen şi au selectat aleator din a. există o similaritate între scorurile subiectului la diferitele evaluări
fiecare categorie rezultată efectuate pe parcursul proiectului
b. există o similaritate a scorurilor atribuite aceluiaşi subiect de
3. Cum se va modifica probabilitatea de a estima corect media în diferiţi evaluatori
populaţie a orelor de activitate fizică în cazul în care cercetătorii ar c. există o similaritate a scorurilor atribuite diferiţilor subiecţi din
modifica valoarea lui alfa de la 5% la 10%? aceeaşi categorie de sex
a. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei rămâne d. fidelitatea este legată de ceea ce măsoară cu adevărat scala şi nu
neschimbată de corectitudinea cu care o face
b. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei se va e. există o similaritate a scorurilor atribuite diferiţilor subiecţi
reduce aparţinând eşantionului
c. probabilitatea ca intervalul să includă media eşantionului va creşte
d. probabilitatea ca intervalul să includă media eşantionului se va 9. În faza de eşantionare, în cazul refuzului unui subiect de a
reduce participa la studiu cercetătorii nu au înlocuit participantul. În urma
e. probabilitatea ca intervalul să includă media populaţiei va creşte rezolvării refuzurilor:
a. eşantionul va fi unul reprezentativ, dar unul stratificat pe categorii

1
Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013

Cod broşură: 1

de activitate fizică b. rezultatul reflectă un artefact de calcul, e imposibil să obţinem


b. foarte probabil eşantionul va distorsiona, deoarece selecţia s-a valori negative pentru b1
efectuat pe bază de voluntariat c. o creştere cu o unitate pe scala diabet duce la o multiplicare cu
c. eşantionul în continuare va fi reprezentativ pentru întreaga 0.16 a depresiei
populaţie, deoarece refuzul nu a afectat reprezentativitatea d. o creştere cu o unitate pe scala depresiei duce la o creştere cu
d. eşantionul va fi unul reprezentativ, dar unul stratificat pe categorii 0.16 a diabetului
de tulburare mentală e. o creştere cu o unitate pe scala diabet duce la o scădere în medie
e. eşantionul se va transforma într-unul de convenienţă cu 0.16 a depresiei

10. Cum am interpreta valoarea negativă a unui coeficient de 14. Ştiind că variabila Vârstă nu este corelat cu niciuna dintre
regresie b=-1.1 calculată între anxietate (predictor) şi numărul de variabilele studiului, pentru care dintre următoarele situaţii,
ore de activitate fizică (criteriu)? estimarea corelaţiei dintre cele două variabile ar fi distorsionată?
a. creşterea cu o unitate a scorului pe scala anxietate duce la o a. cercetătorii ar fi inclus în studiu doar subiecţi cu nivel de depresie
creştere în medie a orelor de activitate fizică cu 1.1 ore peste 20
b. grupul anxios efectuează în medie cu 1.1 ore mai puţină activitate b. depresia cauzează diabetul
fizică faţă de cel non-anxios c. cercetătorii ar fi inclus în studiu subiecţi din categoria peste 45 ani
c. valoarea coeficientului de determinare este de 1.21 ore d. diabetul cauzează depresia
d. creşterea cu o unitate a scorului pe scala anxietate duce la o e. cercetătorii ar fi inclus în studiu doar subiecţi din categoria peste
scădere în medie a orelor de activitate fizică cu 1.21 ore 70 ani
e. valoarea coeficientului de corelaţie Pearson este de r=-1.1 ore
Bai, Chiou, Chang & Lam (2008) şi-au propus să investigheze 15. În cazul în care suportul social determină cauzal atât gravitatea
relaţia dintre diabetul de tip II şi depresia la populaţia de peste diabetului cât şi nivelul depresiei, în studiu vom înregistra:
65 de ani, pe un eşantion N=112. Gravitatea diabetului a fost a. o corelaţie diferită de zero între diabet şi depresie
evaluată pe o scală de de la 1 (nu interferează cu activitatea b. o corelaţie egală cu zero între suport social şi diabet
zilnică) la 7 (interferează sever cu activitatea zilnică). Nivelul c. un coeficient de regresie egal cu zero între diabet şi depresie
depresiei a fost evaluat cu o Scală de Evaluare a Depresiei la d. o corelaţie egală cu zero între suport social şi depresie
Vârstnici, scor minim 0, iar scorul maxim 30. În afară de cele e. o corelaţie egală cu zero între diabet şi depresie
două variabile, în cadrul studiului s-au mai înregistrat nivelul de
şcolarizare şi suportul social de care beneficiau subiecţii.

11. Ce putem spune despre un coeficient Pearson de r=0.41? 16. Cum am interpreta faptul că în studiul prezentat intervalul de
a. coeficientul de determinare este de aproximativ 16.81 % între încredere estimat pentru b1 (predictor diabet şi criteriu depresie) ar
predictor şi criteriu include valoarea 0?
b. atunci când corelaţia este atât de mare, cauzalitatea este implicită a. nu putem exclude posibilitatea ca, coeficientul de regresie să facă
c. valoarea standarizată a lui b0 pentru aceleaşi două variabile va fi parte dintr-o populaţie caracterizată de valoarea 0
b0=0.41 b. interceptul estimat poate face parte dintr-o populaţie caracterizată
d. cu 95% siguranţă putem afirma că ρ este diferit de 0 de valoarea 0
e. la o corelaţie de o asemenea valoare, semnul nu este corect c. interceptul la nivelul populaţiei este diferit de zero
estimat d. creşterea cu o unitate a diabetului duce la o scădere a depresiei
e. modelul violează asumpţia linearităţii
12. Cât va fi valoarea erorii standard (în unităţi transformate Z) în
cazul în care ne-am propune estimarea unui interval de încredere 17. La analiza diagramei distribuţiei bivariate, cercetătorii observă
pentru ρ pe baza datelor problemei: că un grup de subiecţi (N=14), în mod sistematic se abat de la
a. 0.13 trend-ul general al datelor. Decizia este să elimine aceste scoruri:
b. 0.04 a. decizia este corectă în cazul în care cauza apariţiei lor este un
c. 0.06 artefact metodologic
d. 0.09 b. decizia este corectă în cazul în care cauza apariţiei nu poate fi
e. 0.05 explicată
c. decizia este corectă, pentru că aceste scoruri sunt extreme
13. Cum vom interpreta valoarea coeficientului de regresie (b1=- d. decizia este corectă în orice studiu, concluziile putând fi
0.16) obţinut în analiza de predicţie, criteriu fiind depresia, ştiind generalizate la întreaga populaţie
că, corelaţia calculată nu este perfectă? e. decizia este greşită în cazul în care cauza apariţiei lor este un
a. o creştere cu o unitate pe scala depresiei duce la o scădere cu 0.16 artefact metodologic
a diabetului

2
Psihologie experimentală – ZI şi ID – sesiune Ianuarie 2013

Cod broşură: 1

18. Cum va afecta validitatea redusă a măsurătorilor (diabet şi


depresie) estimarea coeficientului de corelaţie în populaţie, în
condiţiile în care fidelitatea respectă cerinţele profesionale?
a. validitatea redusă reduce varianţa în populaţie, astfel
distorsionând estimarea corelaţiei
b. validitatea nu afectează estimarea coeficientului de corelaţie
c. validitatea redusă poate afecta estimarea covarianţei, dar nu şi
estimarea corelaţiei, aceasta fiind stadardizată
d. validitatea redusă duce la o mai bună estimare a σ², implicit o mai
bună estimare a covarianţei
e. validitatea redusă va reduce precizia estimării coeficientului de
corelaţie în populaţie, distorsionând estimarea σ²

19. Care este motivul care face posibil calculul corelaţiei Pearson
în acest studiu, ţinând cont de faptul că cele două variabile sunt
măsurate pe scale diferite?
a. coeficientul Pearson se bazează pe calcul de varianţe şi nu abateri
standard
b. coeficientul Pearson ţine cont de numărul subiecţilor, care este
identic pentru cele două măsurători
c. coeficientul Pearson se bazează pe produsul abaterilor de la medie
d. coeficientul Pearson se bazează pe calculul mediilor în cele două
distribuţii
e. coeficientul Pearson se bazează pe relaţionarea scorurilor standard

20. Cercetătorilor li s-a reproşat că pentru variabila depresie


valoarea abaterii standard este mai mare decât valoarea mediei. Ce
influenţă va avea acest fapt asupra calculului corelaţiei?
a. Va distorsiona corelaţia pentru că răspunsurile la chestionar au
fost date întâmplător
b. Va distorsiona corelaţia pentru că scala are validitate redusă
c. Eroarea de estimare va fi mai mare decât alfa setat (5%)
d. Va distorsiona corelaţia pentru că distribuţia este asimetrică
e. Nu afectează calculele statistice efectuate