1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

Ciocolată
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ciocolata este un produs alimentar obținut dintr-un amestec de
cacao, lapte de cocos, zahăr, uneori lapte și unele arome specifice.
Ciocolata este servită, de obicei, sub formă de tabletă, baton, praline,
înghețată sau alte produse de cofetărie.

Cuprins
Tipuri
Ciocolata neagră
Ciocolata cu lapte
Ciocolata albă
Istoria ciocolatei
Sănătate
Sistemul circulator
Proprietăți afrodiziace
Alte beneficii Fântână de ciocolată într-un
magazin din Bruxelles
Riscul de obezitate
Acnee
Intoxicarea cu plumb
Otrăvirea cu teobromină
Ciocolata ca stimulent
Producție și consum
Note
Legături externe

Tipuri de ciocolată
Tipuri

Ciocolata neagră
Ciocolata neagră, numită și ciocolată amăruie, este un amestec de cacao și unt de cacao cu zahăr. Ea conține
minimum 35% cacao, proporția depinzând de fabricant. Necesarul de zahăr depinde de amăreala varietății
de cacao utilizată.

Ciocolata cu lapte
Ciocolata cu lapte conține, conform reglementărilor UE[1] impuse, un minim de 25% substanță uscată de
cacao și 12 % substanță solidă de lapte (în general lapte praf sau lapte condensat). Prima ciocolată cu lapte a
fost lansată de elvețianul Daniel Peter în 1875.
https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 1/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

Ciocolata albă
Ciocolata albă este ciocolata produsă din unt de cacao, zahăr, lapte, vanilie și alte arome.
Nu conține cacao pudră sau alte preparate din cacao de aceea are o culoare apropiată de alb.

Istoria ciocolatei
Istoria ciocolatei începe cu două mii de ani în urmă, când cultura arborelui de cacao era practicată în
America de Sud.

Cristofor Columb (1502) a fost primul explorator care a luat contact cu boabele de cacao din Lumea Nouă.
Aduse în Europa, acestea nu s-au bucurat de o prea mare atenție, deoarece nimeni nu știa la ce folosesc.

În 1519, conchistadorul Hernando Cortez a descoperit că Montezuma, conducătorul aztecilor, obișnuia să

bea o băutură preparată din semințe de cacao, numită "chocolatl". Montezuma obișnuia să bea aproape
cincizeci de căni pe zi. El i-a servit lui Hernando Cortez această băutură regală, pe care acesta a găsit-o cam
amară pentru gustul său.

Spaniolii au adăugat trestie de zahăr și i-au îmbogățit aroma cu ajutorul vaniliei și scorțișoarei. În plus, au
descoperit că băutura este mai gustoasă servită fierbinte.

Locuitorii Spaniei au început, treptat, să aprecieze miraculosul preparat, servit cu precădere de aristocrație.
Ei nu au dezvăluit Europei secretul acestei băuturi timp de un secol. Călugării spanioli au fost cei care au
făcut public modul de preparare a acestei băuturi ce a fost rapid apreciată la Curtea Regală din Franța și
apoi din Marea Britanie.

Locul privilegiat al ciocolatei în civilizațiile moderne se datorează aromei sale inimitabile, dar și unei aure
magice transmise de-a lungul timpului. Într-adevar, cacohuaquatl în limba incașă înseamnă "cadoul
grădinarului paradisului către primii oameni", adică a zeului Quetzalcoatl.

Fructele de cacao serveau ca monedă de schimb, iar amanda (pulpa de cacao) se folosea pentru prepararea
băuturii zeilor, "tchocolaltl", ciocolata cu efecte stimulatorii pentru înlăturarea oboselii și cu gust foarte
plăcut. Arborele de cacao poate atinge 8 metri în 12 ani, înflorește în tot cursul anului, având aproape
100.000 flori în buchete, dar din care doar 0,2 % dau fructe.

În secolul XIX s-au produs două transformări importante în istoria ciocolatei. În 1847, o companie engleză a
creat un proces tehnologic de solidifiere a ciocolatei, iar doi ani mai târziu, elvetianul Daniel Peter s-a gândit
să adauge un ingredient nou: laptele.

La scurt timp, o nouă invenție a marcat istoria ciocolatei: temperatura de topire mai scăzută decât cea a
corpului uman. Așadar, ciocolata se topește în gură și la figurat, dar și la propriu. Ciocolata neagră se topește
la 34 - 35 grade Celsius, în timp ce pentru ciocolata cu lapte este nevoie de o temperatură mai scăzută cu
câteva grade. În prezent, ciocolata cu lapte este cel mai căutat sortiment, ciocolata neagră fiind apreciată
doar de 5-10 % dintre consumatorii acestui produs.

Sănătate
Deși ciocolata este mâncată de plăcere, consumul de ciocolată cacao/ciocolată amăruie a fost dovedit a
afecta benefic sistemul circulator[2]. Alte studii au fost efectuate pentru a dovedi efecte anticancerigene, de
stimulator cerebral, inhibitor al tusei și inhibitor al diareei[3]. În ciuda beneficiilor posibile, consumul
excesiv de ciocolată poate favoriza obezitatea și apariția diabetului zaharat. Un studiu prezentat de către

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 2/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

BBC a arătat că în timpul topirii ciocolatei în gură, creierul uman cunoaște o creștere a activității electrice,
iar ritmul cardiac crește mai mult decât în timpul unui sărut pasional și senzația durează de patru ori mai
mult.[4].

Sistemul circulator
Studii recente au arătat anumite beneficii posibile datorate consumului de ciocolată amăruie și cacao.
Cacaua posedă un puternic efect antioxidant natural, protejând împotriva oxidării lipo-proteice, ceva mai
mult decât alte alimente sau băuturi bogate în antioxidanți polifenolici. Procesarea cacauei cu substanțe
alcaline distrug flavonoidele.[5] Unele studii clinice au demonstrat de asemenea un efect de reducere a
tensiunii arteriale și de îmbunătățire a dilatației vaselor de sânge datorate circulației sporite ca urmare a
consumului zilnic de ciocolată.[6] In plus, ciocolata s-a dovedit a avea un efect neuroprotectiv în accidentele
vasculare cerebrale de tip ischemic[7] Chiar a existat o dietă numită "Dieta Ciocolata", care punea un accent
deosebit pe consumul de capsule de ciocolată și cacao. Oricum consumul de ciocolată cu lapte, ciocolată
albă, laptelui gras cu ciocolată infirmă beneficiile ciocolatei asupra corpului din aceste produse.[8].

O treime din grăsimea ce se găsește în preparatele de ciocolată sunt grăsimi saturate în special acidul stearic
și o grăsime nesaturată numită acid oleic. Acționând diferit față de alte grăsimi nesaturate, acidul stearic nu
crește nivelul colesterolului din sânge.[9] Consumul de ciocolată în cantități relativ mari nu crește nivelul
colesterolului, ci chiar este indicată o acțiune de scădere a acestuia din urmă.[10]

Proprietăți afrodiziace
Cultura populară romantică a atribuit ciocolatei proprietăți afrodiziace puternice, adeseori fiind asociate
plăceri senzuale provocate de consumul acesteia. De asemena componența de natură grasă și zaharoasă a
ciocolatei stimulează hipotalamusul, inducând o senzație plăcută, cu efect asupra nivelului serotoninei.[11]
Deși serotonina are un efect stimulator, în cantități mari aceasta este transformată în melatonină care duce la
o reducere a apetitului sexual.[11][12].

Alte beneficii
Anumite studii statistice au relevat creșterea incidenței unor anumite forme de cancer la persoanele care
consumă, în mod curent și în cantități apreciabile, dulciuri, cum ar fi ciocolata. Dar există foarte puține
dovezi care să indice proprietăți favorizatoare sau de tratament ale cancerului prin intermediul ciocolatei
bogate în flavonoide. Rezultate obținute în laboratoare dovedesc proprietăți anticancerigene ale
flavonoidelor conținute în boabele de cacao și cacao-a. Mars Incorporated, o companie americană de
dulciuri, cheltuiește anual sume considerabile pentru cercetare asupra flavonoizilor.[13] Compania se afla în
tratative cu o companie farmaceutică pentru a scoate pe piață un medicament bazat pe flavonoizi sintetizați
din boabele de cacao. Conform cercetărilor sponsorizate de Mars Inc. la Universitatea Harvard,
Universitatea California și mai multe laboratoare de cercetare la universități din Europa, medicamentele pe
bază de cacao ar putea ajuta în tratamentul diabetului, demenței și a altor boli.[14] Unele studii indică chiar
efecte de temperare și reducere a tusei persistente. Ingredientul activ în combaterea tusei, teobromina fiind
de trei ori mai eficientă în tratament decât codeina, principalul medicament utilizat contra tusei.[15] De
asemenea, ciocolata are o acțiune locală de calmare și rehidratare a mucoasei gâtului. Flavonoidele de
asemenea au o acțiune inhibatoare antidiareică, ceea ce sugerează beneficii antidiareice ca urmare a
consumului de ciocolată.[16]

Riscul de obezitate

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 3/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

Îngrijorarea majoră a unor nutriționiști este faptul că, deși consumul de ciocolată poate afecta în mod pozitiv
prevalența unor biomarkeri care pot reduce incidența bolilor cardiovasculare, această cantitate va fi destul de
mare pentru un efect serios ceea ce ar echivala cu un număr mare de calorii introduse în circuitul alimentar,
calorii care, nefiind utilizate în procese intensive energetice celulare, provoacă obezitatea. Astfel, ciocolata
poate avea un dublu efect, favorizând obezitatea în același timp cu beneficiile flavonoizilor.[17]

Acnee
Contrar credinței populare de favorizator al acneei, studii clinice nu au putut confirma o acțiune sigură, deși
zahărul din ciocolată poate contribui la creșterea valorii glicemiei sanguine. Laptele este dovedit a favoriza
apariția acneei și în general consumul excesiv de ciocolată cu lapte poate într-o oarecare măsură favoriza
apariția acneei.[18]

Intoxicarea cu plumb
Ciocolata are una dintre cele mai ridicate concentrații de plumb dintre produsele dietetice tipice omului
occidental, cu potențial de a cauza o slabă otrăvire cu plumb. Deși studii recente au arătat că boabele absorb
puțin plumb, acesta tinde să se lege de cojile boabelor și astfel să devină contaminate. Un articol de
recenzie, publicat în anul 2006, afirmă că, în ciuda nivelului ridicat al consumului de ciocolată, există un
număr mic de date cu privire la concentrațiile de plumb din aceste produse.

Într-un studiu al USDA(Departamentul de Agricultură al S.U.A) din anul 2004, nivelul mediu de plumb din
eșantioanele testate varia de la 0,0010 până la 0,09565 µg plumb per gram de ciocolată; dar un alt studiu
realizat de un grup de cercetare elvețian în anul 2002 a descoperit că unele ciocolate conțineau până la
0,769 µg per gram, aproape de limita standard internațională acceptată de plumb din cacao pudră sau
boabele de cacao, care este de 1 µg plumb per gram. [19]

În anul 2006, U.S. Food and Drug Administration a coborât cu o cincime cantitatea de plumb permisă în
dulciuri, dar conformarea la această limită este opțională. [20] În timp ce studiile arată că plumbul aflat în
compoziția ciocolatei ar putea fi absorbit doar parțial de organismul uman, încă nu este cunoscut debutul
efectelor plumbului asupra bunei funcționări a creierului copiilor și chiar în mici cantități plumbul poate
determina deficiențe ale dezvoltării neurologice, inclusiv scăderea factorului IQ. [21]

Otrăvirea cu teobromină
În cantități suficiente, teobromina găsită în ciocolată este toxică pentru organismele animale, precum caii,
câinii, papagalii, rozătoare mici, și pisici deoarece acestea nu sunt capabile să metabolizeze substanța
chimică în sine. Dacă sunt hrăniți cu ciocolată, teobromina va rămâne în sistemul lor circulator o perioadă
de timp de până la 20 ore, iar animalele vor experimenta crize epileptice, infarct miocardic, hemoragii
interne, sau chiar moartea. Tratamentul în astfel de cazuri implică inducerea stării de vomă în cel mult două
ore de la ingerare, sau contactarea de urgență a unui medic veterinar pentru stabilirea tratamentului
medicamentos.

Un câine de talie medie care cântărește aproximativ 20 de kilograme va avea de-a face cu disconfort
intestinal sever după ingerarea a nu mai mult decât 240 g de ciocolată amăruie, dar nu va avea de-a face cu
bradicardia sau tahicardia decât dacă mănâncă cel puțin jumătate de kilogram de ciocolată cu lapte.
Ciocolata amăruie are de 2 până la 5 ori mai multă teobromină, ceea ce o face mai periculoasă pentru câini.
Conform «Merck Veterinary Manual», aproximativ 1,3 grame de ciocolată de casă per kilogram corp al unui
câine, sunt suficiente pentru a provoca simptomele de toxicitate.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 4/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

De exemplu: un baton obișnuit de 25 de grame de ciocolată de menaj este de ajuns pentru a provoca aceste
simptome unui câine de 20 de kilograme. Bineînțeles, ciocolata de menaj este rareori folosită în consumul
direct datorită gustului ei neplăcut, dar alte toxicități canine provocate de ciocolata amăruie pot fi
extrapolate în baza acesteia. Iar deoarece câinilor le place gustul dulciurilor de ciocolată la fel de mult ca și
oamenilor și sunt capabili să găsească și să mănânce cantități mult mai mari decât servește în mod obișnuit
un om, aceștia ar trebui ținuți departe de mult râvnita ciocolată. Există rapoarte conform cărora salteluțele
făcute din pastile de cacao sunt periculoase pentru animalele de casă (și nu numai).[22][23][24] Gustările
făcute din carob pot fi folosite în loc, acestea nepunând în pericol sănătatea micilor prieteni. [25]

Ciocolata ca stimulent
Ciocolata conține o varietate de substanțe:

Zahăr
Teobromină, alcaloidul principal in cacao și ciocolată [26] și
parțial responsabil pentru efectul stimulator al ciocolatei
Triptofan, un aminoacid esențial și un precursor al
serotoninei
Fenetilamină, un alcaloid;[27] este rapid metabolizat de
Ciocolată topită
oxidaza monoaminică B deci nu atinge creierul în cantități
mari
Cafeină, prezentă doar în cantitați foarte mici [26]
Ciocolata este un ușor stimulant pentru oameni datorită prezenței
teobrominei.[28] Are un efect mai pronunțat pentru cai, deci este
interzisă utilizarea acesteia la cursele de cai.

Producție și consum
În anul 2016 se estima că, în medie, un european sau american
consumă în jur de 5,2 kg de ciocolată pe an.[29] Dulciuri din ciocolată

Note
1. ^ „Directiva Parlamentului European și a Comisiei
Europene 200/36/EC referitoare la produsele din cacao și
ciocolată destinate consumului uman” (http://europe.eu.int/
smartapi/cgi/sga_doc?smartapi!celexplus!prod!DocNumber
&lg=en&type_doc=Directive&an_doc=2000&nu_doc=36).
2. ^ DeNoon, Daniel J. „Dark Chocolate Is Healthy
Chocolate” (http://www.webmd.com/diet/news/20030827/d
ark-chocolate-is-healthy-chocolate). WebMD. Accesat în Un model al lui Reichstag produs
20 mai 2008. din ciocolată la un magazin din
Berlin
3. ^ Ingall, Marjorie. „Chocolate can do good things for your
heart, skin and brain” (http://www.cnn.com/2006/HEALTH/1
2/20/health.chocolate/). CNN Health. Accesat în 20 mai
2008.
4. ^ BBC NEWS „Chocolate better than kissing” (http://news.
bbc.co.uk/2/hi/health/6558775.stm) Verificați valoarea
|url= (ajutor). BBC News. Accesat în 17 februarie 2007.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 5/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

5. ^ Haynes, Fiona. „Chocolate as a Health Food?” (http://ww

w.lowfatcooking.about.com/od/healthandfitness/a/chocheal
th.htm). Low Fat Cooking. Accesat în 3 martie 2006.
6. ^ „Dark Chocolate May Lower Blood Pressure” (http://www.
webmd.com/hypertension-high-blood-pressure/news/2005
0311/dark-chocolate-may-lower-blood-pressure). WebMD.
Accesat în 29 mai 2008.
7. ^ „Cum ne protejează ciocolata de accidentele vasculare
cerebrale” (http://neurologie.ucoz.com/news/cum_ne_prote
jeaza_cicolata_neagra_de_accidentele_vasculare_cerebra
le/2010-05-08-51). Actualități în Neurologie. Accesat în 8
mai 2010.
8. ^ Serafini, M., Bugianesi, R., Maiani, G., Valtuena, S., De
Santis, S. & Crozier, A. 2003. Plasma antioxidants from
chocolate. Nature 424, 1013
9. ^ „Chocolate: Food of the Gods” (http://www.ynhh.org/onlin
e/nutrition/advisor/chocolate.html). Yale-New Haven
Hospital. Accesat în 3 martie 2006.
10. ^ Kondo K, Hirano R, Matsumoto A, Igarashi O, Itakura H.,
Inhibition of LDL oxidation by cocoa, Lancet, November
1996; 348(2):1514.
11. ^ a b Kenneth Maxwell (1996). A Sexual Odyssey: From
Forbidden Fruit to Cybersex. New York: Plenum. pp. 38–
40. ISBN 030645405X.
12. ^ di Tomaso E, Beltramo M, Piomelli D (1996). „Brain
cannabinoids in chocolate”. Nature. 382 (6593): 677–8.
doi:10.1038/382677a0 (https://doi.org/10.1038%2F382677
a0). PMID 8751435 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/
8751435).
13. ^ „Cocoa flavonols emerging as functional food
ingredients” (http://www.nutraingredients.com/news/ng.as
p?n=61523-mars-cocoa-flavonol). Nutra Ingredients.
Accesat în 17 mai 2008.
14. ^ Silverman, Elissa. „The Standard - Mars talks up cocoa's
medicinal potential - World Section” (http://www.thestandar
d.com.hk/stdn/std/World/GG27Wd10.html). The Standard.
Accesat în 27 iunie 2006.
15. ^ Usmani, Omar S. (2005). „Theobromine inhibits sensory
nerve activation and cough” (http://www.fasebj.org/cgi/repri
nt/04-1990fjev1) (PDF). FASEB Journal. 19 (2): 231–233.
doi:10.1096/fj.04-1990fje (https://doi.org/10.1096%2Ffj.04-
1990fje). PMID 15548587 (https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pu
bmed/15548587). Accesat în 27 iunie 2006. Citare cu
parametru depășit |coauthors= (ajutor)
16. ^ A study done at Children's Hospital & Research Center
Oakland, in collaboration with scientists at Heinrich Heine
University in Germania: Schuier, Maximilian (2005).
„Cocoa-Related Flavonoids Inhibit CFTR-Mediated
Chloride Transport across T84 Human Colon Epithelia” (htt
p://jn.nutrition.org/cgi/reprint/135/10/2320) (PDF). Journal of
Nutrition. 135 (10): 2320–2325. Accesat în 2 mai 2007.
Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 6/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

17. ^ Adams, Stuart J. „A Critical Look at the Effects of Cocoa

on Human Health” (http://nutra-smart.net/cocoa.htm).
Pabulum, 2004 Issue 61. Accesat în 3 martie 2006.
18. ^ Magin P, Pond D, Smith W, Watson A (2005). „A
systematic review of the evidence for 'myths and
misconceptions' in acne management: diet, face-washing
and sunlight”. Fam Pract. 22 (1): 62–70.
doi:10.1093/fampra/cmh715 (https://doi.org/10.1093%2Ffa
mpra%2Fcmh715). PMID 15644386 (https://www.ncbi.nlm.
nih.gov/pubmed/15644386).
19. ^ Karrie Heneman si Sheri Zidenberg-Cherr, "Is Lead
Toxicity Still a Risk to U.S. Children?", California
Agriculture, Volumul 60, Numărul 4/2006. [1] (http://calag.u
cop.edu/0604OND/pdfs/LeadPoisoning.pdf) (accesat la 15
februarie 2007)
20. ^ Lorraine Heller, "FDA issues new guidance on lead in
candy", FoodNavigator.com November 29 2006. [2] (http://
www.foodnavigator-usa.com/news/ng.asp?id=72399-lead-c
andy) (accessed 15 February 2007)
21. ^ Canfield RL, Henderson CR Jr, Cory-Slechta DA, Cox C,
Jusko TA, Lanphear BP. (2003) Intellectual impairment in
children with blood lead concentrations below 10 microg
per deciliter. New England Journal of Medicine
Apr;348(16):1517-26. [3] (http://www.ncbi.nlm.nih.gov/entre
z/query.fcgi?db=pubmed&cmd=Retrieve&dopt=AbstractPlu
s&list_uids=12700371) (Abstract)
22. ^ „Chocolate with Animals” (http://www.aspca.org/site/Pag
eServer?pagename=pro_apcc_publicationscocoa). Animal
Poison Control Center. Accesat în 17 mai 2008.
23. ^ Drolet R, Arendt TD, Stowe CM. Cacao bean shell
poisoning in a dog. JAVMA 1984;185(8): 902.
24. ^ Blakemore F, Shearer GD. The poisoning of livestock by
cacao products. Vet Record 1943;55(15).
25. ^ „Carob is good for animals” (http://www.inchem.org/docu
ments/jecfa/jecmono/v08je05.htm). Inchem. Accesat în 17
mai 2008.
26. ^ a b Matissek, R (1997). „Evaluation of xanthine
derivatives in chocolate: nutritional and chemical aspects”
(http://cat.inist.fr/?aModele=afficheN&cpsidt=2861730).
European Food Research and Technology. 205 (3): 175–
184.
27. ^ Liebowitz, Michael R. (1983). The chemistry of love.
Boston: Little, Brown. ISBN 0316524301.
28. ^ Smit HJ, Gaffan EA, Rogers PJ (2004). „Methylxanthines
are the psycho-pharmacologically active constituents of
chocolate”. Psychopharmacology. 176 (3-4): 412–9.
doi:10.1007/s00213-004-1898-3 (https://doi.org/10.1007%
2Fs00213-004-1898-3). PMID 15549276 (https://www.ncbi.
nlm.nih.gov/pubmed/15549276).
29. ^ Industria ciocolatei, în declin: nici iepurașul de Paște nu
o mai poate salva (http://www.gandul.info/magazin/industri
a-ciocolatei-in-declin-nici-iepurasul-de-paste-nu-o-mai-poat
e-salva-15160183), 28 martie 2016, Gândul, accesat la 28
martie 2016

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 7/8
1/7/2020 Ciocolată - Wikipedia

Legături externe
en BBC News: „Food cravings battle, pointless” (http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/7056330.st
m)
Arta ciocolatei: o scurtă istorie (http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/arta-ciocolat
ei-o-scurta-istorie), Andreea Lupșor, Historia, accesat la 15 februarie 2012
Un tezaur mai de pret decat aurul (http://www.descopera.ro/stiinta/929291-un-tezaur-mai-de-pr
et-decat-aurul), 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
Drumul de la Marele Preot la Johnny Depp (http://www.descopera.ro/cultura/929292-drumul-d
e-la-marele-preot-la-johnny-depp), 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
Viitorul ciocolatei a inceput la 3 august 2002 (http://www.descopera.ro/stiinta/929293-viitorul-ci
ocolatei-a-inceput-la-3-august-2002), 19 iunie 2007, Dan-Silviu Boerescu, Descoperă
OPT lucruri puțin știute despre ciocolată. AFLAȚI de ce albă ciocolata albă și ce boală poate
provoca (http://www.evz.ro/detalii/stiri/opt-lucruri-putin-stiute-despre-ciocolata-aflati-de-ce-alba-
ciocolata-alba-si-ce-boala-po-1.html), 17 februarie 2013, Cristina Lica, Evenimentul zilei
Cine a inventat ciocolata? (http://www.descopera.ro/mari-intrebari/10705040-cine-a-inventat-ci
ocolata), 2 aprilie 2013, Descoperă
Cele mai dulci - muzeele dedicate ciocolatei (http://ziarullumina.ro/magazin/cele-mai-dulci-muz
eele-dedicate-ciocolatei), 23 iunie 2012, Ziarul Lumina

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ciocolată&oldid=13220586

Ultima editare a paginii a fost efectuată la 30 decembrie 2019, ora 01:43.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ciocolată 8/8