MARKAffiRTT

ruKeruffiru
KNE
CUPRINS
5
UNrvBnsur
L3
PreNBre PAvrANr
29
Expron[.nr
37
DnepsrE sr cAPTTALE
45
PleNru sr MEDru
63
ANruern
75
MBorcrNA sr coRPUL uMAN

93
SurNli. gr TEHNoLocTE

T17
INrnns;.nr tNcurEToARE
125
Isronrp
r43
VrAIA socrer,L
L67
Anrn
185
LIrpnerun L sr MrToLoGrE
209
Rrrrcrr
223
SponruRr gr JocuRr
 I-JNIVERSIJL
=:==4&
@
@
:==ii.=i4

re
..=
:.=&

re

B 1=
 RASPI.INDE REPEDE
E Ce demonstreazi experimentul cu pendulul lui Foucault
rcalizat in l85l la Paris?
A. MrgcaneA DE RorArE a pAuArurulur B. Mrgcanea DE RorATrE n Lururr
C. Gnavrraln uruveRslr-A

in dintre operele sale astronomul gi ffzicianul Galileo Galilei

"*r"
descrie rezultatele observaliilor efectuate cu ajutorul lunetei?
A. Dnloe DEspRE ceue oouA srsrEME pRrNctpALE ALE LUMn B, ll Snectnrone
G. MesacenuL STELAR

g Cum se numea astronomul care lcontrazis

teoria geocentrici a lui Ptolemeu?
A. Keplen B, Copenrurc C. Tvcxo Bnaxe

4 Ce planeti a studiat Messenger,sonda lansati

de NASA in august 2OO4?
A. Serunru B. Mencun G, Juprren

E Ce este,gunoiul spatial"?
A, PuLeenE DtN PLANETE gr DrN srELE
B. Deseunt pRoDUsE DE ExTRATERE9TRI
C. Degeunr lAsare DE oM iru exeeotlttlE spATtALE

6 Din ce sunt formate inelele planetei Saturn?

A, PanrrculE MrNUscuLE oE enearA 9r nocA
B. Acro suLFURlc C, HtonoceN LtcHtD

Ce este vintul solar?

Z
A. Ur'r FLUx DE pARTrcuLE sr oe cAupuRt MAGNETIcE EMtsE oe SoeRe
B. Mase DE AER coMpusE DtN DtoxtD DE cARBoN gt HELIU
C. LrMel DE Foc pRotEcrATE DtNcoLo DE supRAFATa SoaRelut

'a
/ 'a 9 'r 9 ',q r',q 9',r z ',a 1 :utrcsundspu
Ururve Rsur- Mnnen cARTE or culruRA cerurRRrA

LJranus este a saptea planeti. a sistemului solar, descoperiti

din intAmplare abia in 1781 de \Tilliam Herschel.
Cu un telescop puternic o pogi vedea: este verde-
ilbastruie din cauza metanului prezenr din abundenti in
armosfera sa. Ce particularitate deosebegte planeta lJranus
de toate celelalte planete ale sistemului solar?

A. Face ooen MtgcAREA DE REVoLUTIE,

NU SI PE CEA DE ROTATIE
B. Axa oe RorATtE EsrE ApRoApE pARALELA
CU PLANUL ORBITEI
C. PoseoA cEL MAt MARE NUMAR DE sATELtn
Sonda spaliald Voyager 2
se apropie de Uranus

Cine a stabilit offcial cum vor ft

denumite mirile 9i mungii de pe Luni?

A. Onnul DE gntNTA Gelteo Galtet

B. AsrnoruonauL MARv Bucc
C. AsrnoneuruL NEIL ARusrRorue

Suprafatd a Lunii

Munca astronomului s-a bazat mereu pe observarea

cerului: in Antichitate, stelele erau observare cu ochiul
liber gi erau folosite insrrumenre complexe pentru
a stabili pozitiile astrelor, apoi s-au pus la puncr telescoapele,
.are au facilirat considerabil sarcina cercerdtorilor. Matematica
:ntervenea pentru a da un sens mi.suritorilor si pentru
a srabili legi prin intermediul unor calcule complicate.
Cine a elaborat cele trei legi experimentale privind
miscarea planetelor?

A. Jonnrurues KepleR B. TYcxo BRnxe C. lsaac Newroru

 PITANETA EWEATA
Axa de rotatie a planetei Uranus este inclinatd la 98 de grade fald de
planul orbitei: planeta pare culcatd si isi expune alternativ cdtreTerra cei
doi poli. Spre deosebire de Pdmdnt, polii, nu ecuatorul, sunt cei care
primesc cea mai multd lumind si cdldurd de la Soare. Aceastd caracteris-
ticd s-ar putea datora unei ciocniri violente cu un corp ceresc de mari di-
mensiuni. in 1986, sonda Voyoger 2 s-aapropiat de planetd adundnd
numeroase informatii despre compozitia acesteia, despre satelilii si inele-
le ei. Inelele, descoperite abia in 1,977 , sunt mai mici si mai putin lumi-
noase decdt cele ale planetei Saturn, care, din cAte gtim pdnd acum, are
cel mai mare numdr de sateliti, respectiv 18. Satelifii planetei Uranus sunt
numai 15, dintre care doar cei cinci mai mari fuseserd cunoscufi inainte
de prima misiune; to{i au primit numele unor personaje din operele lui
William Shakespeare 9i Alexander Pope, doi scriitori englezi din secole-
le XVI gi XVII. Uranus se roteste in jurul axei sale in !7 ore si 14 minute
Planeta Uranus cu inelele sale
si e{ectueazd o revolutie completdin jurul Soareluiin 84 de ani pdmAntegti.

ffi"e
:1gl
ss

Roegistnul de stane civil{ lmportantd

mostenire stiintificd
a Lunii ,t,

Sarcina de a clasifica 9i de a denumi mdrile si munlii de pe Lund Johannes Kepler, matematician 9i astronom
german, s-a folosit de observatiile astrono-
a fost incredintatd de IAU (lnternational Astronomical Union,
mice precise ale astronomului danez Tycho
Uniunea Astronomicd Internationald) selenograf ei engleze Mary
Brahe pentru a formula, la incepuiul seco-
Adela Blagg (7858-1944). Cercetdtoarea, impreund cu alti astro-
lului XVll, trei legi fundamentale pentru as-
nomi, a pornit de la nenumdratele hdrfi lunare existente gi a efec-
tronomie. Conform calculelor lui Kepler,
tuat prima listd autorizatd a denumirilor si coordonatelor planetele se migc5 pe orbite eliptice, Soarele
principalelor f ormatiuni ocupAnd unuldin cele doud focare ale elip-
lunare. Aceastd lucrare, sei. in plus, migcarea lor nu e constantS: vi-
Named Lunar Formation, a teza cregte proporJional cu apropierea de
fost aprobata definiiiv de Soare. Formularea legilor era atAt de com-
IAU in 1935 9i a devenit ,,re- plicati incdt aceste descoperiri importante
gistrul oficial de stare civila" au fost ignorate pdni ce Newton le-a prelu-
a satelitului nostru. Lucrarea at ca punct de pornire pentru teoria gravi-
meticuloasd de clasificare re- tafiei pe care a elaborat-o.
alizatd de Mary Blagg a fost
onoratd prin acordarea de-
numirii de Blagg unui mic
crater lunar de 5,4 km dia-
metru si 910 metri addnci-
me. Interesullui Mary Blagg
Craterul Eratostene pentru astronomie s-a mani-
festat tdrziu: cercetdtoarea
gi-a insusit primele notiuni stiinlifice ca autodidact, gratie cdrlilor
tatalui eir ulterior a decis sii-si aprofundeze studiile si s-a inscris la
un curs universitar de astronomie.
h

PLAN
l,

SI NAT
,
I

RASPUNDE REPE,DE
E Cum primul parc natural din lume?
se numeste
A, Pnnco NAztoNALE oel GRaru PARAolso, iru lralre B. YeuowsroNe, iN Srereu Ururre
G. Knucen Nenorual Penc, ir.r ArRtca oe Suo

A Cum igi procuri plantele paruzitesubstantele nutritive?

A. Pntru TNTERMEDTUL pARAzrnLoR B. Deptruo iru rorarrrerE DE pLANTA cazoA C. Drru sol

E Din ce continent provine salata?

A. Auentce
B. Asn
G. Eunopa

Care parte a hameiului se folosegte pentru fabricarea berii?

4
A. Floanea B. Fnucrele C. Coa.la

ECe anume sunt sepalele unei flori?

A. EueuerurE CARE ATRAG tNsEcrELE poLENtzAToARE
B. FnuHzE MoDtFIcATE cARE, struATE sue coRotA, AlcAtutesc cAltctul
C, Oncerue REspoNsABtLE pENTRU pRoDUclA DE poLEN

E Ce tip de mediu natural este pusta?

A. CArupre renapenarA
B. SrepA
G, DeseRr nece

Z Veld, un ecosistem tipic pentru Africa de Sud, este...

A. O cAtupte cu rEREN DEscHts Ltpstr DE ARBoRt
B. O zottA ecopeRtrA oe pAouRt DE FotoAsE
G. Ut't rERlroRtu cARAcrERtzAT DE AcELEAsT pLANTE cA iN MAeutsuL MEDITERANEEAN

'r /, 'q 9 '4 9 ',p ,',r g'q 7 'q 1 :ttnsurcdspy

 Mnnrn cARTE oe culruRA eeruennrA

Algele sunr un ingredient al bucl"ti"riei japoneze: alga

nori (Porphyria tenera) este folositi pentru prepararea
celui mar celebru fel de mAncare japonez: sushi -
:': tazi. de orez fiert cu umpluturi" de verdeturi, pesre si ou
intr-o frunzd. de algi nori rondele.
Dar algele ce sunt?

A. Fnuruze
B. Purure pAnA nAoAcrr.rr
C. Flonr
Dictyota dichotoma, numrtd si algd brund

Cu ce plant5., simbol al nemuririi, emblemi

a gloriei rlzboinice si spirituale, erau incoronati
eroii si inplepfi din Grecia si Roma antice?

A. h-rce
B. Acerur
C. Lnun (oenru)

Floare de topinambur

Printre legumele si fructele care au ajuns in Europa

dupi descoperirea Americii se numirl si topinamburul
(nap porcesc). Cultivat mai intdi in scopuri ornamentale
-:: gri.dini, a fost foarte curAnd utilizat si ca aliment.
Ce fel de legumi este topinamburul?

A. TueeRcul
B. BuLe
C. LeeuuA cu pAsrAt
 #
ffi
VEGETALE SAVUROASE
Algele sunt plante care triiesc in ape sirate, dulci, stitdtoare gi chiar si in
soluri umede si stAncoase. Degi prezinti structuri diverse (de la forme
unicelulare la exemplare care ating lungimi de cAteva zeci de metri),
apar!ln toate grupului talof itelor, adici plante simple care nu au ridici-
n5, tulpini gi frunze. Sunt vegetale autotrofe in care se realizeazl foto-
sinteza clorof ilianS. Autotrofia este proprietatea anumitor organisme de
a se hrini pornind de la substante anorganice cum sunt apa, dioxidul de
carbon, nitra{ii, sulfalii, fosfa{ii, fIrS si depindi pentru alimeniatia lor
de alie organisme. Algele se clasifici in cianof ite (alqe albastre), clorofi-
te (alge verzi), feofile (alge brune), crisofite (alge aurii) qi rodofite (alge
rogii). Algele sunt producdtoare primare in lantul trofic, constituie fito-
planctonul si, in plus, prin oxigenul produs in fotosinteza clorofiliani,
joaci un rol fundamental in oxigenarea apelor.

CIINI,NA DB tAllR t
Planta care simbolizeazd gloria gi nemurirea este laurul, un arbust mereu verde din fa-
milia Lauraceae (Laurus nobilis). numit si dafin. Creste mai ales in Sicilia 9i in Sardinia
si este foarte cunoscut pentru frunzele sale aromatice.Labazafrunzelor. lanceolate.
coriacee, lucioase, de culoare verde-inchis, apar primdvara grupuri de flori mici; fruc-
tele au sdmbure, pielild subfire si pulpd cdrnoasd. Frunzele de laur, bogate in uleiuri
aromate. sunt folosite in bucatarie fie proaspete, fie uscate pentru a conferi mdncdru-
rilor aromd si pentru prepararea bduturilor alcoolice. in Antichitate, laurul era conside-
rat simbol al gloriei si al faimei, era planta sacrd a zeului Apollo, cu ale cdrei ramuri
impletite erau incoronati poetii, generalii 9i atlelii care triumfau la Jocurile Olimpice.
in ltalia, acest obicei are ecou si in ziua de azi, anume in termenul laurea, care inseam-
na diploma universitard, laureato fiind titlul academic oblinut odatd cu diploma de in-
cheiere a studiilor - proaspdtul absolvent este incoronat cu o cunund de lauri.

PUTTNE eAtORrr $r MUI/TE FIBBE

Tuberculii sunt formaliuni subterane a ciror parte cirnoasi este un depozit de sub-
stanJe de rezerv\,. Din mugurii externi, numi!i ochi, prezenli pe suprafalS, se dezvol-
tdtulpiniaerienegi ridicini. Rezerveleenergeticeconlinuieintuberculipermitintregii
plante si infloreasci rapid imediat ce conditiile de mediu sunt favorabile. Aceste ye-
zervefac posibili conservarea tuberculului in afara solului, in stare pasivi. Numit in
RomAnia gi ,,nap porcesc", topinamburul este o planti din familia compozite. Originile
sale sunt incerte: in cAmpiile nord-americane cregte sponian, dar denumirea derivi
de la un trib de indigeni din Brazilia. Florile se aseamind cu o floarea-soarelui mici,
dar au o corolS galbeni foarte frapantS; tulpina este rigidi 9i are puline ramuri.
Topinamburul este o planti rustici 9i rezistenti la climatul aspru si uscai. lnitial, a avut
mai mult succes decAt cartoful, care se folosea ca hrani pentru animale; pulpa este
albi qi dulce, firi amidon, cu gust asemlnXtor celui de anghinare.