Amenajarea Pădurilor

Sem I

Șotropa Paul
Grupa 7132 B

pg. 1 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
Capitolul 1 – Lucrul în teren și la birou.
Descriere parcelareă, pentru detalierea aceea ce s-a făcut în
teren și la birou, pentru subparcelele 26 L,D,A.
Pentru început am preluat datele din teren, cu ajutorul, clupei
forestiere pt determinarea diametrelor, cu vertex-ul s-a
determinat înălțimea, clasa de producție s-a determinat în
funcție de consistență, și vârstă.Iar vizual, s-a putut dermina ce
fel de lucrări trebuiesc, sau nu făcute, din punct de vedere
amenajistic.
Astfel avem pentru rapoartele 26 L, 26 D , 26 A următoarele
descrieri din teren :
! ! !V !C *E ! !V ! ! ! * ! V O L U M ! IMPADURIRI *
* !ZONA!S ! ! I ! O * L !P ! I ! ! V O L U M ! CRESTERI * L U C R A R I ! D E ! *
* U.A. ! !U ! SPR ! R! N * E ! R ! R! H ! ! ! ! * ! E X T R A S!SPF.! FORMULA *
* 26 L !1-4B!A ! 1.9! 5! 0.4*FA ! 7! 5! 4 ! 6! 11! 0.8! 2*INGRIJIREA CULTURILOR,COMPL ! ! ! ! *
* ! ! ! ! ! *ST ! 3! 5! 3 ! 2! 4! 0.2! * ! ! ! ! *
*Total ! ! ! ! ! * ! ! ! ! 8! 15! 1.0! 2* ! ! ! ! *
În tabelul meu personal,26 L, descrieriile sunt următoarele :
Ne aflăm într-o pădure de tip codru regulat de consistentă
redusă este de 0,4 . De aici putem deduce că nu este un
arboeret plin și nu este bătrân , ca și vârstă. Deci, de aici putem
deduce faptul că dacă ne aflăm într-o pădure natural
fundamental în care, este domină fagul, dar este mai droit
stejarul și avem grupa întâia funcțională, de tip 4b cu o
altitudine de 425 m , iar suprafața totală este de 32,5 ha ,
rezultă din punct de vedere amenajistic că nu putem face nici
rărituri, nici degajări ci în schimb putem face completări ,saul
lucrări de îngrijire a arboretului.

pg. 2 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
În tabelul, 26 D, avem următoarele date din teren :
* 26 D !1-4B!A ! 2.6! 5! 0.9*PI ! 5! 5! 1 ! 1! 3! 0.5! 1*INGRIJIREA CULTURILOR,COMPL ! ! ! ! *
* ! ! ! ! ! *FA ! 4! 5! 2 ! 2! 5! 0.8! 2*DEGAJARI ! ! ! ! *
* ! ! ! ! ! *CI ! 1! 5! 2 ! 1! 3! 0.2! 1* ! ! ! ! *
*Total ! ! ! ! ! * ! ! ! ! 4! 11! 1.5! 4* ! ! ! ! *
Avem un arboret de pin cu cireș și fag, în care domină fagul și
apare câte un cireș ,este o pădure de consistență plină (0,9) în
care tot nu putem face răriuri întru cât arboretul este de o vârstă
mica și cu diamteru mic.Suprafața si tipul de pădure fiind
aceleași avem tot un codru regulat de tip natural fundamental
provenit din regenare naturală. Din aceste date pe care le-am
obținut deduce clar faptul, că din nou răriturile și curățirile nu au
ce căuta într-o astfel de pădure, dar de această data,
amenajistului i se permite să mai facă, din când în când, câte o
degajare și cel mai mult completări și îngrijiri.
Pentru 26 A, avem aprope aceleași date ca în tabelul,de la 26
D cu mici modificări :

* 26 A !1-4B!A ! 8.3! 5! 0.3*PI ! 5! 5! 1 ! ! ! 0.2! 2*COMPLETARI ! ! ! ! *

* ! ! ! ! ! *FA ! 4! 5! 3 ! 2! 17! 0.3! 2*INGRIJIREA CULTURILOR ! ! ! ! *
* ! ! ! ! ! *CI ! 1! 5! 2 ! ! ! ! *DEGAJARI ! ! ! ! *
*Total ! ! ! ! ! * ! ! ! ! 2! 17! 0.5! 4* ! ! ! ! *
Este o pădure care este alcătuită tot din arbori de
pin,fag,cireș,dar de această data avem o consistență și mai
mica de 0,4 , vârsta este la fel de 5 ani și diametrele de

pg. 3 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
respectiv 1 și 2 cm. Despre lucrările care se fac din punct de
vedere amenajistic, sunt similar adică amenajistul v-a realiza tot
lucrări de degajare, și completări.

Partea 1.2. Lucrul de la birou.

S-au trecut toate tabelele cu mare atenție în programul
amenajistic as adică, unități de amenajări silivice. Dacă datele
au avut erori sau correct prin codul de erare preluat dintr-un
tabel de descriere ce pot să apară când prelucrăm, datele în
calculator, prin modificarea unor cifre care nu corespundeau.
Pentru cartela mea amenajistică erorile au fost următoarele :
72, 70,45
Cap. 2 Redactarea amenajamentului.
Rapoartele folosite vor fi 26 L și D.

Pentru redactarea amenajamentului se vor folosi datele pentru

amenajarea pădurilor din tabelele de mai sus :
- 26 L :

pg. 4 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
Consistentă este redusă de 0,4 . De aici putem deduce că nu
este un arboeret plin și nu este bătrân , ca și vârstă. Deci, de
aici putem deduce faptul că dacă ne aflăm într-o pădure natural
fundamental în care, este domină fagul, dar este mai dorit
stejarul și avem grupa întâia funcțională, de tip 4b cu o
altitudine de 425 m , iar suprafața totală este de 32,5 ha .
- 26 D
- Consistență este plină (0,9) de o vârstă mica și cu
diamteru mic.Suprafața si tipul de pădure fiind aceleași
avem tot un codru regulat de tip natural fundamental
provenit din regenare naturală.
Din aceste raporte amenajistul poate deduce faptul că cele
două păduri sunt aproximativ diferite și cu câteva elemente
comune care sunt redate de conistență,altitudine,și vârsta
exploatabilității.
De, aici amenajistulștie că pentru redactare amenajamentului
va folosi datele care sunt cele mai importante și anume cel de
ordin stațional, și silvicultural,care îl ajută să realizeze
redactarea amenajamentului.
Capitolul 2 – Sortarea dimensională.
Sortarea dimensională
Dg Lemn gros Lemn mijlociu SUMĂ
I II MI M II
10 0 0 0 0 0
12 0 0 0 0,5 0,5
14 0 0 0 1,5 6
16 0 0 1 5 13
18 0 1 5 7 23
20 0 3 10 10 32
22 0 7 15 10 40
24 0 13 18 9 48
26 0 21 19 8 50,5
28 0 27 17 6,5 56
30 0 36 15 5 57
32 1 40 13 5 13,5
34 2 45 9 4 58
36 4 48 8 2,5 61,5

pg. 5 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
 38 7 50 6 2 64,5
40 11 48 6 1,5 65
42 15 47 5 1,5 99
44 20 45 6 1 91
46 25 40 4 1 99,5
48 31 35 4 0,5 100,5
50 36 32 3 0,5 71,5
52 40 29 3 0,5 72,5
54 45 25 2 0 72
56 48 21 2 0 71
58 54 18 1 0 70
60 56 16 1 0 67

Calculul pentru sortarea dimensională, pentru specia de stejar

provenit din sămânță, ceea ce ne duce automat cu gândul că
acesta ar putea proveni dintr-o pădure de tip codru, cu o
cantitate de lemn gros destul de bună , atât din lemnul gros (I și
II) , cât și la cel mijlociu la care s-a împărțit la 3 datorită faptului
că lemnu mijlociu III are valori mai mici decât cele necesare.
Capitolul 3 – Producțiile principale și secundare.
Prima parte – Producția principal
Producția principală a arboretului după intervenție

Diametrul Voluml Indicele de Volumul sortimentului

mediu (dg) mediu m³ sortare (%) m³

Vârsta
în ani
1 2 3 4 5
15 8 78 28,68 22,37
20 11,4 129 39,17 50,53
25 14,4 177 45,00 79,65
30 17,3 224 49,81 111,57
35 19,9 273 49,81 135,98

pg. 6 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
 40 22,4 325 60,00 195,00
45 24,9 376 60 225,60
50 27,2 424 65,95 279,64
55 29,3 470 71,58 336,42
60 31,4 513 76,94 394,725
65 33,3 553 84,62 467,92
70 35,1 591 87,35 516,26
75 36,8 627 93,33 585,20
80 38,5 660 98,33 649,00
85 40 692 103,33 715,07
90 41,5 721 109,62 790,33
95 43 751 114,62 860,76
100 44,3 779 119,62 931,80
105 45,6 806 125,42 1.010,86
110 46,9 833 131,36 1.094,26
115 48,1 860 136,36 1.172,73
120 49,2 886 141,36 1.252,48
125 50,3 912 148,89 1.357,87
130 51,4 938 152,5 1.430,45
135 52,4 963 0 0
140 53,4 989 0 0

În care calul cel mai important rol la avut indicele de sortare

principaă, care s-a realizat prin interpolare cu ajutorul
diametrului mediu și al vârstei actuale a arboretului de stejar.
Un alt rol de o deosebită importanță la jucat calculul pentru
determinarea volumului pe sortimente, care s-a determinat
destul de simplu :
- Înmulțind volumul mediu cu indicele de sortare;
- Și împărțind totul supra 100.

pg. 7 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
pg. 8 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA
2019
 Producția secundară

Indicele Volumul
Diametrul
Volum de sortimentului Producția Creșterea
mediu Kv
mediu sortare totală medie
calculat
(%)

pe
cumulat
perioadă
6 7 8 9 10 11 12 13
13,08 11 28,68 3,15 3,15 2,24 2,24 1,02
44,86 18 39,17 7,05 10,20 5,05 5,05 1,04
53,90 22 45,00 9,90 16,95 7,97 7,97 1,04
63,62 23 49,81 11,46 21,36 11,16 11,16 1,08
73,14 22 49,81 10,96 22,41 13,60 13,60 1,11
83,00 22 60,00 13,20 24,16 19,50 19,50 1,14
84,74 25 60,00 15,00 28,20 22,56 22,56 1,17
99,65 24 65,95 15,83 30,83 27,96 27,96 1,19
97,83 24 71,58 17,18 33,01 33,64 33,64 1,21
114,77 25 76,94 19,24 36,42 39,47 39,47 1,23
122,56 25 84,62 21,15 40,39 46,79 46,79 1,25
130,16 25 87,35 21,84 42,99 51,63 51,63 1,26
119,95 25 93,33 23,33 45,17 58,52 58,52 1,28
143,30 25 98,33 24,58 47,92 64,90 64,90 1,29
149,61 24 103,33 24,80 49,38 71,51 71,51 1,31
133,97 23 109,62 25,21 50,01 79,03 79,03 1,32
161,71 22 114,62 25,22 50,43 86,08 86,08 1,33
167,49 22 119,62 26,32 51,53 93,18 93,18 1,34
174,39 21 125,42 26,34 52,65 101,09 101,09 1,35

pg. 9 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
179,94 20 131,36 26,27 52,61 109,43 109,43 1,36
185,17 19 136,36 25,91 52,18 117,27 117,27 1,37
190,45 18 141,36 25,45 51,35 125,25 125,25 1,38
160,14 17 148,89 25,31 50,76 135,79 135,79 1,39
100,86 16 152,50 24,40 49,71 143,05 143,05 1,40
204,61 0 0,00 0,00 24,40 0,00 0,00 1,41

În tabelul de producție secundară cel mai important calcul îi

aparține modului în care se determină producția totală, care se
realizează destul de simplu împărțind volumul sortimentului la
10 și un alt lucru important este creștera medie pe volum kv
care se determină din calculu diametrului mediu calculat.
Capitolul 4 – Condițiile staționale

Factori limitative ai stejarului sunt :

pg. 10 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019
 - Condițiile climatice și ecologice, el este o specie destul de
pretențioașă care nu suportă căldură excesivă și nici
umbra prea multă.
- Factori dăunători și vătămători prezintă un risc major
pentru această specie, precum speciile de insect de tip
ips.
- Caracteristicile solului ,fiindcă cere soluri care nu prezintă
umiditate ridicată și nici lipsă de umiditate , și nici soluri de
tpi calcar sau magme.

pg. 11 UNIVERSITATEA ” ȘTEFAN CEL MARE” SUCEAVA

2019