Teoria și metodologia curriculumului

Proiect

Titlul

Analiza unui manual utilizat în ciclul

gimnazial

la nivel de sarcini de învățare

Student Păsăilă Daria

Pedagogie I

1
 INTRODUCERE

Introducerea conceptului de „curriculum” a consacrat sintagma de proiectare curriculară, care

valorizează abordarea curriculară, sistemică si perspectivă, sistemică,integratoare asupra întregului
proces educativ.
“Abordarea curriculară”urmărește, cu prioritate, optimizarea raporturilor de relaționare organică
și de corespondență dintre componentele structurale ale curriculumului:obiective educaționale, conținuturi
curriculare, strategii de instruire și strategii de evaluare, precum și între acțiunile de predare, învățare și
evaluare subordonate finalităților angajate la nivel de sistem educațional și de proces educațional.”1
„Abordarea curriculară”favorizează valorificarea unei perspective curriculare, care a determinat
regândirea programelor școlare si elaborarea de manuale școlare alternative,pe baza unei proiectări
curriculare.
Noua proiectare curriculară presupune trecerea de la o succesiune fixă a conținuturilor existente
în manualele unice, la autentice practici didactice reflexive, la demersuri didactice personalizate, la
valorificarea personalizată a programei școlare (care trebuie însă să fie parcursă în întregime), la citirea
personalizată a manualului (respectiv a manualului alternativ), la selectarea și structurarea conținuturilor de
către profesor (prin păstrarea, adaptarea, completarea, înlocuirea sau omiterea anumitor conținuturi din
manualele școlare și prin realizarea transpoziției didactice interne).
Caracterizată prin universalitate, globalitate, interdependenţe puternice şi prin caracter prioritar,
problematica lumii contemporane constituie o sursă importantă de meditaţie pentru cei care concep
planurile de învățământ şi manualele şcolare. Educaţia şcolară trebuie nu numai să răspundă sfidărilor
contemporane, dar şi să aibă în vedere faptele purtătoare de viitor.
Învăţământul preuniversitar, în general, şcolaritatea obligatorie trebuie să asigure un fond de
educaţie pentru toţi. P. Langevin sublinia că „adevărata cultură generală este aceea care face omul capabil
să înţeleagă tot ceea ce este în afară de el însuşi, tot ceea ce depăşeşte cercul strâmt al specialităţii sale”.2
Ea îi permite individului să-şi depăşi propriul orizont cultural şi să intre, deci, în dialog cu alţii.

Cuprinsul proiectului

1
Bucoș,Mușata,Teoria și metodologia curriculumului. Elemente conceptuale și metodologice,Ed.Casa Cărții
de Știință, Cluj-Napoca, 2008,pg.56;
2
Gabrea, Iosif, Din problemele pedagogiei româneşti, Ed. „Cultura Românească”, Bucureşti, 1937,pg.52;

2
 1.Conceptul de curriculum școlar. Fundamente psihologice ale curriculum-ului pentru stadiul
operațiilor concrete(6-11/12 ani).
2.Manualul școlar. Funcțiile manualului școlar.
3.Prezentarea manualului:titlul, autori, editură, structura manualului.
4.Obiectivele analizei
5. Metodologia analizei sarcinilor de învățare
5.1- Operaționalizarea obiectivelor
6.Concluzii
7.Bibliografie

Elementele constituente ale proiectului

1.Conceptul de curriculum școlar. Fundamente psihologice ale curriculum-ului pentru
stadiul operațiilor concrete(6-11/12 ani)
„În viziune actuală, definițiile specialiștilor converg spre următoarea viziune:curriculum-ul se
referă la oferta educațională a școlii și reprezintă sistemul proceselor educaționale și al experiențelor de
învățare și formare directe și indirecte oferite educaților și trăite de aceștia în contexte formale, neformale
și chiar informale.”3
Elaborarea curriculum-ului presupune, deci, “gândirea si structurarea situațiilor de învățare
efectivă a elevilor, acțiune ce presupune cu necesitate prefigurarea experiențelor de învățare și formare pe
care le vor parcurge elevii.”4
Situația de învățare reprezintă un element cheie al conceptului de curriculum, un context
pedagogic configurat prin acțiunea conjugată și convergentă a următoarelor categorii principale de
elemente: obiectivele de învățare formulate operațional, conținuturile învățării, sarcina de învățare,
metodologia de predare-învățare , metodologia de evaluare, resursele materiale ale mediului de instruire
și ale spațiului de învățare, caracteristicile contextului comunicării (didactice) și ale contextului relațional,
resursele de timp, experiența de învățare și formare.
Produse curriculare principale:
a) planul-cadru de învățământ;
b) programele școlare;
c) manualele școlare;
d) materialele suport (curriculum de suport).

3
Bucoș,Mușata,Teoria și metodologia curriculumului. Elemente conceptuale și metodologice,Ed.Casa Cărții
de Știință, Cluj-Napoca, 2008,pg.10
4
(ib,p.11)

3
 Fundamente psihologice ale curriculum-ului pentru stadiul operațiilor concrete(6-11/12 ani)
Copiii nu se deosebesc de alte organisme biologice şi în consecinţă, interacţiunile cu mediul
produc organizări mentale, care permit ordonarea şi clasificarea stimulilor,evenimentelor şi gândurilor, ca
şi efectuare acţiunilor. Procesele cognitive ale copiilor devin progresiv tot mai organizate, în structuri pe
care Piaget le denumeşte scheme - senzorio-motorii sau conceptuale.
În această perioadă a vieţii, se manifestă, capacitatea copilului de a învăţa, atât cu privire la
lumea înconjurătoare cât şi cu privire la el înşuşi. Operaţiile mentale ale copilului sunt denumite concrete
de către Piaget, întrucât acestea sunt încă puternic legate de realitatea fizică şi de momentul prezent.
Capacitatea crescută de observare şi înţelegere a transformărilor, ca şi cea de compensare
mentală a modificărilor de stare, fac accesibile rezolvarea unor asemenea probleme precum
conservarea:conservarea numărului,conservarea cantităţii, conservarea lungimii, conservarea volumului,
conservarea greutăţii.
O altă serie de progrese înregistrate în acest stadiu ţin de apariţia capacităţii de operare mentală
de clasificări şi ordonări, dar și operaţie mentală care presupune includerea în clase de obiecte.
“Operaţiile concrete ale acestui stadiu sunt caracterizate de reversibilitate. In acest stadiu copilul
poate nu numai aduna fete cu băieţi pentru a obţine copii, dar poate de asemenea să scadă fete din copii
pentru a obţine băieţi.”5

2.Manualul școlar. Funcțiile manualului școlar.

Manualele școlare reprezintă instrumente de lucru operaționale pentru elevi, care detaliază,
structurează și operaționalizează în mod sistematic temele recomandate de programa școlară, la fiecare
obiect de studiu si pentru fiecare clasă, organizându-le și sistematizându-le pe capitole, subcapitole, unități
de învățare, teme și lecții. Informațiile sunt prelucrate, structurate și integrate din perspectiva logicii
didactice (si cu respectarea logicii științei), în conformitate cu principii didactice, psihologice si
praxiologice. Pentru elevi, manualul constituie un instrument de lucru important, cu ajutorul căruia ei se
informează și se formează; un manual bun nu este doar un depozitar de informații, ci și prilej de dezvoltare
a gândirii, a capacităților și dispozițiilor intelectuale, voliționale, morale, estetice. De asemenea, manualul
este pentru elevi un instrument de autoformare, care nu se substituie studiului și reflecției personale.
„Pentru profesor, manualul reprezintă un instrument didactic cu rol de ghid, de orientare a
activității didactice, respectiv de selectare a conținuturilor științifice valorificabile în vederea atingerii
finalităților urmărite.”6

5
Lisievici,Petru , Modulul 2,Fundamente Psihologice ale Curriculum-ului,Blackboard, 2014,pg.6;

4
  Funcțiile manualelor școlare:
1)Funcția informativă (de informare);
2)Funcția formativă (de structurare și organizare a învățării);
3)Funcția de antrenare (a capacităților cognitive);
4)Funcția de autoinstruire ;

3.Prezentarea manualului :titlu, autori, editură, structura manualului.

Pentru analiza situațiilor de învățare cuprinse într-un manual alternativ utilizat în învățământul
gimnazial am optat pentru manualul de LIMBA ROMÂNĂ,clasa a Va, Editura Humanitas Educațional,
care are ca autori pe CRIȘAN ALEXANDRU;DOBRA SOFIA și SÂMIHĂIAN FLORENTINA.
Manualul este structurat pe 3 capitole:
I. CARTEA și TEXTUL
II. STRUCTURILE TEXTULUI
III.UNIVERSUL TEXTULUI

Fiecare capitol cuprinde un număr diferit de subcapitole(cap.I-3,cap.II-5,cap.III-4) în care se

regăsesc sarcini de învățare ce concretizează obiectivele cadru și de referință din programa școlară,
urmărind:
 dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral;
 dezvoltarea capacităţii de exprimare orală;
 dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris;
 dezvoltarea capacităţii de exprimare scrisă;

Manualul cuprinde o selecție reușită a textelor literare , o prezentare grafică reușită, dar și o notă
de optimism și veselie. Acesta abordează cele 3 domenii: literatură, comunicare și gramatică, conducând
elevii într-o călătorie mediată de 3 prieteni:Alexandru,Dino și Bob Ică(un băiețel,un dinozaur și un bob de
fasole),într-un aventură pasionantă în lumea cărților.

4.Obiective analizei
O.1 – Identificarea tuturor sarcinilor de învățare, pe capitole/în total;

6
Bucoș,Mușata,Teoria și metodologia curriculumului. Elemente conceptuale și metodologice,Ed.Casa Cărții
de Știință, Cluj-Napoca, 2008,pg.90;

5
 O.2 –Identificarea sarcinilor de învățare ce presupun operații concrete, pe capitole/în
total.Exemplificări.
O.3 - Identificarea sarcinilor de învățare ce presupun gândire abstractă , pe capitole/în total
Exemplificări.

5. Metodologia analizei sarcinilor de învățare

Operaționalizarea obiectivelor
O.1 –Identificarea sarcinilor de învățare, pe capitole/în total
Manualul cuprinde 7 tipuri de grupaje a sarcinilor de învățare:
 Observați!
 Folosiți-vă cunoștințele!
 Exprimați-vă părerea!
 Învățați jucându-vă!
 Exersați!
 Poți să rezolvi singur acasă!
 Evaluare
După identificarea tuturor sarcinilor de învățare, pe capitole și în total, am obținut următoarele rezultate:
I. CARTEA și TEXTUL - 482 sarcini de învățare
II. STRUCTURILE TEXTULUI -735 sarcini de învățare
III.UNIVERSUL TEXTULUI - 399 sarcini de învățare
TOTAL - 1616 sarcini de învățare

O.2 –Identificarea sarcinilor de învățare ce presupun operații concrete, pe capitole/în total.

Exemple.
După identificarea sarcinilor de învățare ce presupun operații concrete , pe capitole și în total, am
obșinut următoarele rezultate:
I. CARTEA și TEXTUL - 348 sarcini de învățare = 72,2%
II. STRUCTURILE TEXTULUI – 523 sarcini de învățare =71,1%
III.UNIVERSUL TEXTULUI - 285 sarcini de învățare = 71,4%
TOTAL - 1156 sarcini de învățare = 71,5%

6
 Exemple de sarcini de învățare ce presupun operații concrete:
Formați cuvinte opuse ca sens cu ajutorul prefixelor: -des, -ne-, -in.
Alcătuiți familia de cuvinte a verbului a luci.
Selectați din povestirea Căprioara pasajele în care este descris drumul parcurs de către cele două
animale.
Rezumați, pentru colegii voștri,un film care v-a plăcut.
Construiți o introducere diferită de cea a lui Alexandru, ajutându-vă de sugestiile din stânga paginii.
Continuați poemul început mai jos și subliniați atributele care sunt epitete.
Dacă aș fi o pasăre albastră…

O.3 - Identificarea sarcinilor de învățare ce presupun gândire abstractă , pe capitole/în total

Exemple.
După identificarea sarcinilor de învățare ce presupun gândire abstractă , pe capitole și în total,
am obșinut următoarele rezultate
I. CARTEA și TEXTUL - 134 sarcini de învățare = 27,8%
II. STRUCTURILE TEXTULUI - 212 sarcini de învățare =28,9%
III.UNIVERSUL TEXTULUI - 114 sarcini de învățare =28,6%
TOTAL - 460 sarcini de învățare= 28,5%

Exemple de sarcini de învățare ce presupun gândirea abstractă:

Denumiți printr-un singur cuvânt fiecare dintre aceste stări sufletești.
Care este principala deosebire, din punctul de vedere al formei,dintre un text în proză și o poezie?
Ce anume determină simțământul…. de milă al căprioarei față de ied?
De ce naratorul nu trebuie confundat cu autorul, chiar dacă povestește la persoana I?
Prin ce se deosebește basmul de operele literare pe care le-ați citit?
Ce moduri de expunere sunt folosite în poezia Ce te legeni…?

6.Concluzii
În urma studierii distribuției sarcinilor de învățare ce presupun operații concrete și a sarcinilor de
învățare ce presupun gândirea abstractă în manualul de LIMBA ROMÂNĂ, clasa a Va, Ed.Humanitas
Educațional, autori CRIȘAN ALEXANDRU,DOBRA SOFIA și SÂMIHĂIAN FLORENTINA, am
observat următoarele:
- ponderea sarcinilor de învățare ce presupune operații concrete depășește procentul de 70% , pe
fiecare capitol și în total; (Cap.I=72,2%; Cap.II=71,1% ;Cap.III=71,4%; Total=71,5%)

7
 - ponderea sarcinilor de învățare ce presupune gândirea abstractă se situaează sub procentul de 30%
pe fiecare capitol și în total;(Cap.I= 27,8%; Cap.II=28,9% ;Cap.III=28,6%; Total=28,5% )
- sarcinile de învățare aflate în acest manual îi pun pe elevii în situația să facă ordonări și clasificări,
delimitări, observații, comentarii, descrieri, rezumări, demonstrații, exemplificări, analize, povestiri,
comparații, construcții , să identifice, să sintetizeze , să lucreze independent și pe echipe,să se
autoevalueze și să-și evalueze colegii;
- autorii manualului fac trecerea de ciclul primar de învățământ la ciclul gimnazial treptat, incluzând
astfel jocul, ca metodă și procedeu de învățare;
- ponderea foarte mare a sarcinilor de învățare ce presupun operații concrete le oferă elevilor
posibilitatea de a exersa operațiile gândirii concrete, pas important pentru trecerea, treptată, la gândirea
abstractă;
- sarcinile de învățare ce presupun operații concrete alternează cu sarcinile de învățare ce presupun
gândirea abstractă, oferind elevilor ocazia să treacă, într-un mod lesnicios, la stadiul operațiilor formale,
corespunzător elevilor ce depășesc vârsta de 11/12 ani;
Putem afirma că distribuția sarcinilor de învățare din acest manual este în concordanță cu stadiul
operațiilor concrete (6- 11/12 ani), stadiu în care se încadrează elevii de clasa a Va.

7. Bibliografie

1.Bucoș,Mușata,Teoria și metodologia curriculumului. Elemente conceptuale și

metodologice,Ed.Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2008;
2.Gabrea, Iosif, Din problemele pedagogiei româneşti, Ed. „Cultura Românească”, Bucureşti, 1937;
3. Lisievici,Petru , Modulul 2,Fundamente Psihologice ale Curriculum-ului,Blackboard, 2014.