See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/304020432

PROMOVAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE TRADIŢIONALE ROMÂNEŞTI

ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

Article · October 2011

CITATIONS READS

0 1,677

2 authors:

Lucian Tanasa Ioan - Sebastian Brumă

Romanian Academy Romanian Academy
46 PUBLICATIONS   31 CITATIONS    51 PUBLICATIONS   12 CITATIONS   

SEE PROFILE SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Consumer behavior View project

Non-agricultural economy in rural areas View project

All content following this page was uploaded by Lucian Tanasa on 17 June 2016.

The user has requested enhancement of the downloaded file.

 PROMOVAREA PRODUSELOR AGROALIMENTARE TRADIŢIONALE
ROMÂNEŞTI ÎN REGIUNEA DE DEZVOLTARE NORD-EST

Lucian Tanasă, Ioan – Sebastian Brumă

Rezumat

Teritoriul Regiunii de Dezvoltare Nord - Est deţine importante atuuri în privinţa

practicilor tradiţionale sau a utilizării unor resurse naturale sau culturale originale,
distincte, care nu se supun normelor sau principiilor uniformizante. Producătorii mici şi
medii le utilizează adesea ca materie primă pentru obţinerea unor produse şi servicii
agroalimentare regionale specifice, distincte, cu o deosebită valoare, consumate din ce în
ce mai mult de o parte a populaţiei. Asemenea producători nu reuşesc, datorită
mijloacelor şi a dimensiunii reduse a afacerii lor să îşi certifice produsele pentru a
câştiga un rol important pe piaţă. În acelaşi timp, certificarea poate determină pierderea
caracterului tradiţional al produselor şi serviciilor oferite.
Proiectul prezentat ca studiu de caz îşi propune identificarea producătorilor
agroalimentari tradiţionali din Regiunea Nord - Est şi a distribuţiei spaţiale a acestora în
funcţie de specificul produselor oferite. Astfel, va fi constituită o bază de date
geostatistică interactivă (online) care să permită ulterior promovarea acestora, prin
diferite mijloace informative. Pe de altă parte studiul îşi propune reunirea, în cadrul unui
workshop, a unor producători care respectă atributul de tradiţionalitate în sectorul agro-
alimentar, cât şi pregătirea formativă, prin conştientizarea acestora asupra necesităţii de a
realiza strategii care să le ofere posibilitatea de a avea mai multă vizibilitate pe piaţă.

Cuvinte cheie: produse agroalimentare tradiţionale, Regiunea Nord – Est, promovare,

imagine de marcă

Agricultura reprezintă una dintre ramurile economiei care furnizează beneficii

directe populaţiei şi economiei globale, însă, pe de altă parte, prin practicarea unor
sisteme de producţie intensive, ea constituie un poluator important al mediului, cu referire
la sol, apei de suprafaţă, pânzei freatice şi aerului.
În ultimii 50 de ani, la nivel mondial, cantitatea de pesticide utilizată a crescut de
26 de ori. Unele metode de aplicare a acestora – cum ar fi prin pulverizare aeriană – duc
la poluarea zonelor învecinate. În lipsa unor sisteme adecvate de gospodărire a apelor,
adeseori aceste substanţe ajung în râuri şi contaminează pânza freatică.
Excesul de fertilizanţi are şi el un rol negativ în ceea ce priveşte sănătatea solului
şi a apei. Nutrienţii în exces, ajunşi în ape, conduc la dezvoltarea algelor, care înghit mai
mult oxigen şi sufocă peştii şi alte specii acvatice.
Potrivit unor estimări, practicile agricole produc aproximativ 14% din emisiile de
gaze cu efect de seră. Printre factorii responsabili se numără utilizarea fertilizanţilor,
creşterea animalelor, culturile de orez, managementul îngrăşămintelor, incendiile în
savane, reziduurile agricole şi aratul terenurilor. Însă, potrivit unui studiu al FAO (Food
and Agriculture Organization), doar sectorul zootehnic este responsabil de aproape o
cincime din gazele cu efect de seră la nivel mondial (18%).
 Utilizarea la scară largă a aceloraşi soiuri a dus la pierderea diversităţii genetice a
recoltelor noastre în proporţie de 75%, faţă de acum o sută de ani. Astăzi, 30 de tipuri de
produse agricole furnizează aproximativ 90% din caloriile consumate de populaţie, iar
90% din producţia zootehnică provine de la 14 specii de animale. Această pierdere a
diversităţii genetice reduce potenţialul culturilor moderne de a se adapta la schimbări,
ameninţând, pe termen lung, securitatea alimentară (World Wide Fund for Nature -
WWF).
Suprafaţa agricolă mondială reprezintă 38% din suprafaţa terestră, dar se extinde,
pentru a răspunde necesarului de hrană în condiţiile creşterii demografice. O parte dintre
terenurile bogate în biodiversitate vor fi afectate, prin transformarea acestora în terenuri
cultivate. Totodată, peste 12 milioane de hectare de teren sunt afectate de deşertificare.
Agricultura reprezintă cel mai mare consumator de apă dulce, peste 70% din apa
dulce consumată anual pe întreg globul fiind utilizată în irigaţii. O parte este irosită din
cauza unor sisteme de irigaţii ineficiente, dar şi din pricina cultivării unor soiuri care nu
se pretează condiţiilor de climă.
În ultimii ani se constată faptul că din ce în ce mai mulţi consumatori, tot mai bine
informaţi, au conştientizat problemele de mediu apărute ca urmare a practicării
agriculturii intensive şi s-a orientat către consumul de produse agroalimentare obţinute
prin metode mai prietenoase faţă de mediul înconjurător (produse ecologice, biologice,
organice).
Totodată, la nivelul Uniunii Europene a apărut un trend favorabil dezvoltării
producţiei şi consumului de alimente sănătoase, fiind adoptate o serie de acte normative
specifice agriculturii ecologice, dar şi producţiei tradiţionale. Astfel, sistemul european
de etichetare a calităţii protejează denumirile utilizate pentru a desemna produse agricole
şi alimentare tradiţionale.
Sistemul protejează şi promovează denumirile comerciale ale produselor agricole
şi alimentelor tradiţionale europene. Munca a mii de agricultori şi producători de
alimente este valorizată, contribuindu-se astfel la conservarea şi dezvoltarea
patrimoniului rural al Uniunii Europene. De asemenea, sistemul le garantează
consumatorilor că pot avea încredere în produsele alimentare care poartă această etichetă,
fiind specificate şi clasificate după:
 denumirea de origine protejată - pentru produsele agricole şi alimentare
fabricate, prelucrate şi pregătite într-o anumită zonă geografică, după metode
recunoscute;
 indicaţia geografică protejată - pentru produse agricole şi alimentare strâns
legate de o zonă geografică. Cel puţin una din etapele de producţie, procesare sau
preparare trebuie să aibă loc în zona geografică specificată;
 specialitatea tradiţională garantată - evidenţiază caracterul tradiţional al
produselor, care le este conferit fie de compoziţie, fie de metoda de fabricaţie.
Odată ce denumirea comercială a produsului agricol sau alimentar tradiţional este
înregistrată sub una dintre cele trei mărci de calitate, Uniunea Europeană se va asigura că
aceeaşi denumire protejată nu va fi folosită de alţi producători.
Totodată, vinurile şi băuturile spirtoase fabricate în Europa sunt protejate prin
sisteme de etichetare separate (Comisia Europeană, 2010).
La nivelul României, produsele autohtone certificate ecologic şi-au făcut foarte
greu loc pe piaţă, datorită unui cumul de factori economici, sociali, conjuncturali, dar în
ultimii 5 ani se constată faptul că pe piaţa românească au apărut foarte multe produse
agroalimentare tradiţionale dispersate teritorial (Figura 1). Această nişă apărută a devenit
atractivă şi pentru marii actori de pe piaţă agroalimentară (magazine specializate,
supermarketuri/ hypermarketuri, procesatori din industria cărnii şi a laptelui, panificaţie),
sesizând preferinţele consumatorilor pentru aceste produse. Foarte mulţi dintre micii
producători reuşesc să-şi valorifice produsele obţinute în mod tradiţional în cadrul
târgurilor de profil organizate regulat în marile oraşe ale ţării.
Figura 1 – Harta produselor tradiţionale din România la nivelului anului 2008

Sursa: http://www.onpterbv.ro/
La nivelul anului 2008, în România erau înregistrate ca şi produse tradiţionale
produse lactate, de panificaţie şi preparate din carne, în cea mai mare pondere, dar şi
băuturi alcoolice şi nealcoolice, produse apicole, conserve şi produse de cofetărie. Aşa
cum se poate observa din Figura 1, cele mai multe produse tradiţionale erau înregistrate
la nivelul regiunilor de dezvoltare Centru, Nord-Est, Sud şi Nord-Vest.
România avea înregistrate la nivel naţional un număr de 3.850 produse alimentare
în Registrul de atestare a produselor tradiţionale, la finele anului 2011, cu aproape 1.000
mai multe decât în 2010, ponderea cea mai mare fiind deţinută de produsele lactate,
potrivit datelor centralizate de direcţia de specialitate din Ministerul Agriculturii şi
Dezvoltarii Rurale (MADR).
Deşi există o diversitate a produselor tradiţionale înregistrate la nivel naţional, de
la brânzeturi, produse din carne, de panificaţie sau de brutărie, până la băuturi, miere,
fructe şi legume, deocamdată magiunul de Topoloveni rămâne singurul produs alimentar
care a reuşit să obţină protecţia comunitară.
 Potrivit datelor MADR, ponderea cea mai mare a produselor tradiţionale
înregistrate şi atestate o reprezintă produsele lactate (aproape 39% din total), urmată de
produsele din carne (peste 30%), produsele de patiserie şi panificaţie (15%), băuturi
alcoolice (circa 9%) diferenţa fiind dată de alte produse şi de legume şi fructe.
În ultimii ani, în toate regiunile ţării s-au constituit diverse asociaţii de
producători tradiţionali, care au rolul de a promova pe membrii acestora şi de a facilita
accesul pe piaţa de desfacere internă şi externă. Dintre asociaţiile cu o vizibilitate mai
mare pe plan naţional, amintim:
1. Asociaţia Producătorilor de Produse Ecologice şi Tradiţionale din
Maramureş
Asociaţia are sediul la Baia Mare şi reuneşte peste 30 de producători tradiţionali
de produse de panificaţie, miere de albine, fructe şi preparate din carne şi lapte. Din anul
2011, asociaţia desfăşoară acţiuni de promovare a produselor tradiţionale şi prin
intermediul hypermarket-ului Real Baia Mare.
2. Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice
„Mărginimea Sibiului”

Figura 2 – Sigla Asociaţiei Producătorilor de Produse

Tradiţionale şi Ecologice „Mărginimea Sibiului”
În judeţul Sibiu sunt înregistraţi 86 producători care au obţinut atestat pentru
produse tradiţionale. Dintre aceştia, 20 au devenit membri ai acestei asociaţii. În total,
sunt certificate 513 produse tradiţionale, din care 184 produse din lapte, 176 produse din
carne, 135 produse de panificaţie, 13 sortimente de prăjituri săseşti, 9 de băuturi, 4 de
miere şi două de zacuscă.
3. Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale şi Ecologice „Alba
Transilvania”

Figura 3 – Sigla Asociaţiei Producătorilor de

Produse Tradiţionale şi Ecologice „Alba Transilvania”

Asociaţia “Alba Transilvania” a fost înfiinţată în septembrie 2011, la iniţiativa

Consiliului Judeţean Alba, cu scopul de a sprijini producătorii de produse tradiţionale din
judeţul Alba. Prin acţiunile asociaţiei se are în vedere asigurarea calităţii produselor,
promovarea acestora, precum şi reprezentarea intereselor micilor producători de produse
din judeţul Alba şi promovarea acestora.
Asociaţia reuneşte 21 membri care produc miere de albine, produse de panificaţie,
brânzeturi, produse din carne şi vin.
4. Asociaţia Producătorilor de Produse Tradiţionale „Arădeanca”
Asociaţia a fost înfiinţată în anul 2010, de către un număr de 33 producători şi se
ocupă de atestarea şi protejarea denumirii originare a produselor tradiţionale şi de
valorificarea acestora la târguri şi expoziţii. Printre produsele tradiţionale promovate, se
numără: miere de albine, produse de panificaţie, produse lactate, produse din carne şi
băuturi alcoolice.
5. Asociaţia "Produs în Bucovina"

Figura 4 – Sigla Asociaţiei "Produs în Bucovina"

Înfiinţată în august 2009 ca organizaţie non-guvernamentală din iniţiativa a 25
membri fondatori, Asociaţia ”Produs în Bucovina” doreşte să promoveze produsele din
zonă atât în România, cât şi în afara graniţelor ţării, să implementeze şi să evalueze mai
multe proiecte de interes comun din Bucovina. În prezent asociaţia are în componenţa sa
un număr de 43 membri care grupează: 14 producători de carne şi preparate din carne, 8
producători de produse lactate, 7 producători de produse de panificaţie, patiserie şi
cofetărie, 4 producători de produse apicole şi dulceţuri din fructe, 6 producători de ape
minerale, bere şi băuturi răcoritoare, 2 apicultori şi 2 producători de îngheţată din judeţul
Suceava.
Tabelul 1 – Produsele tradiţionale româneşti din Regiunea Nord-Est
Total
2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 judeţ
Suceava 27 0 0 85 9 0 4 125
Botoşani 3 0 31 60 35 0 8 137
Neamţ 0 20 0 15 29 0 7 71
Iaşi 0 10 16 1 0 1 22 50
Bacău 0 0 6 1 5 2 11 25
Vaslui 0 0 0 6 6 4 10 26
Total 30 30 53 168 84 7 62 434
Sursa: http://www.madr.ro

Analizând datele Tabelului 1, se poate constata faptul că la nivelul Regiunii Nord-

Est în anul 2008 au fost înregistrate cele mai multe produse tradiţionale (168 produse). În
periaoda 2005 – 2011, cele mai multe produse au fost înregistrate în judeţul Botoşani, cu
137 produse, urmat îndeaproape de judeţul Suceava, cu 125 produse, în cele două judeţe
înregistrându-se aproximativ 60% din totalul regiunii. Ponderi ceva mai scăzute au fost
înregistrate în judeţele Neamţ (16%), Iaşi (12%), Vaslui (6%) şi Bacău (6%).

Studiu de caz: Proiectul „Eficientizarea promovării produselor agroalimentare

tradiţionale româneşti în Regiunea Nord-Est”

La nivelul Regiunii de Dezvoltare Nord-Est există un număr însemnat de

producători tradiţionali mai mult sau mai puţin cunoscuţi pe piaţa agroalimentară
românească. În ultimii ani s-a observat o tendinţă de a promova produsele tradiţionale
româneşti în defavoarea celor certificate ecologic. Şi acest lucru datorită faptului că la
nivelul ţării noastre cele tradiţionale le concurează din punct de vedere calitativ şi cu
preţuri mai scăzute cu aproximativ 30%. Succesul acestora se datorează atât unei
legislaţii mai prietenoase faţă producătorii tradiţionali (costuri de certificare mult mai
mici şi legislaţie mai permisivă). De asemenea, la nivelul pieţelor de desfacere se remarcă
o ofertă mult mai largă de produse agroalimentare tradiţionale decât cele certificate
ecologic. În ceea ce priveşte cererea pentru astfel de produse se poate observa faptul că
numărul consumatorilor români, în special cei din mediul urban şi cu venituri mai mari,
este în creştere apreciind calităţile organoleptice, lipsa aditivilor alimentari şi preţul
accesibil.
Teritoriul Regiunii Nord - Est deţine importante atuuri în privinţa practicilor
tradiţionale sau a utilizării unor resurse naturale sau culturale originale, distincte, care nu
se supun normelor sau principiilor uniformizante. Producătorii mici şi medii le utilizează
adesea ca materie primă pentru obţinerea unor produse şi servicii agroalimentare
regionale specifice, distincte, cu o deosebită valoare, apreciate din ce în ce mai mult de
populaţie. Asemenea producători nu reuşesc, datorită mijloacelor şi a dimensiunii reduse
a afacerii lor să îşi certifice produsele pentru a câştiga un rol important pe piaţă. În acelaşi
timp, certificarea poate determina pierderea caracterului tradiţional al produselor şi
serviciilor oferite.
Proiectul de faţă şi-a propus ca obiective, pe de o parte, identificarea
producătorilor agroalimentari tradiţionali din Regiunea Nord - Est şi a distribuţiei spaţiale
a acestora în funcţie de specificul produselor oferite, precum şi sondarea opiniei publice
din mediul urban privind piaţa produselor tradiţionale româneşti. Aceasta se va constitui
într-o bază de date geostatistică interactivă (online) care să permită ulterior promovarea
acestora, prin diferite mijloace informative. Pe de altă parte proiectul îşi propune
reunirea, în cadrul unui workshop, a unor producători care respectă atributul de
tradiţionalitate în sectorul agroalimentar cât şi pregătirea formativă, prin conştientizarea
acestora asupra necesităţii de a realiza strategii care să le ofere posibilitatea de a se
impune pe piaţă (explorarea tehnicilor de poziţionare pe piaţă, realizarea unei imagini de
marcă, stimularea brandului, accentuarea unicităţii şi a identităţii produsului). Ţelul
proiectului este de a pune bazele unui mecanism socio-profesional durabil de
impulsionare şi promovare a caracterului tradiţional al elementelor reprezentative ale
industriei agroalimentare regionale.
Grupul ţintă, aria geografică de desfăşurare a proiectului
1. producătorii agroalimentari tradiţionali din Regiunea Nord-Est.
 2. consumatorii/potenţialii consumatori urbani de produse tradiţionale româneşti
din municipiul Iaşi
Prin intermediul hărţilor interactive postate pe site-ul de internet, cât şi în cadrul
broşurilor de prezentare, se vor face cunoscuţi atât producătorii agroalimentari
tradiţionali din Regiunea Nord-Est, cât şi punctele de desfacere ale acestora (magazine
proprii, magazine specializate şi pieţe ţărăneşti urbane).
Prin intermediul workshop-ului organizat pe parcursul implementarii proiectului,
producătorii vor conştientiza importanţa creării de brand-uri şi logo-uri locale/regionale
tradiţionale în vederea facilitării identificării pe piaţă ale acestora şi dezvoltării afacerilor
proprii.
Viabilitatea şi sustenabilitatea proiectului
Pe fondul interesului tot mai crescut al consumatorilor români faţă de produsele
tradiţionale româneşti şi totodată surclasarea produselor ecologice în preferinţele
consumatorilor, apare oportunitatea identificării cât mai exacte a producătorilor de astfel
de produse, precum şi a locurilor de desfacere (pieţe ţărăneşti, magazine specializate,
super/hypermarket-uri). Lipsa informaţiilor cu privire la piaţa produselor agroalimentare
tradiţionale reduce foarte mult accesul potenţialilor consumatori.
După implementarea proiectului, se poate continua actualizarea datelor şi
informaţiilor de pe site, precum şi organizarea anuală de conferinţe/workshop-uri cu teme
asemănătoare, care pot contribui la promovarea produselor tradiţionale româneşti.

Concluzii
Pentru producătorii individuali, promovarea produselor agroalimentare
tradiţionale este o activitate necesară, însă costisitoare, de aceea considerăm, în acest
sens, ca fiind oportună constituirea asociaţiilor sau grupurilor de producători care reunesc
mai mulţi producători dintr-o anumită zonă şi care pot penetra mai uşor pe piaţa locală şi
naţională. Un bun exemplu îl reprezintă Asociaţia „Produs în Bucovina” care a reuşit, sub
un singur brand, să promoveze mai mulţi producători din judeţul Suceava la nivel
regional. Totodată, asociaţia a deschis mai multe magazine de profil în ţară (7 magazine
în principalele oraşe din Moldova) şi intenţionând să se extindă şi în perioada următoare.
Una dintre cheile dezvoltării sustenabile a economiei româneşti ar putea fi
parteneriatul sat-oraş prin susţinerea economiilor agricole locale şi revenirea la
circuitele comerciale agricole scurte. Acestea ar putea pune pe picioare mici afaceri
rurale, adaptate cel mai bine nevoilor locale, ar promova circuitele comerciale scurte,
înlăturând lanţurile de intermediari existente pe piaţa agroalimentară şi ar conserva
identitatea naţională a satului românesc.
Prin acţiunile asociaţiilor de producători, prin organizarea de târguri, pieţe volante
şi deschiderea de magazine proprii, produsele tradiţionale locale ajung mult mai uşor la
consumatorii finali, contribuind astfel la dezvoltarea economiilor agricole locale.

Bibliografie

1. Ordin nr. 690/2004 privind aprobarea Normei privind condiţiile şi criteriile pentru
atestarea produselor tradiţionale – publicat în M.O. nr. 938/14.10.2004
2. http://www.onpterbv.ro/images/stories/file/PRODUSE%20TRADITIONALE%20AT
ESTATE%20DIN%20REGIUNEA%20IASI.pdf, data accesării: noiembrie 2011
 3. http://www.produsinbucovina.ro/membri.php, data accesării: noiembrie 2011
4. http://ec.europa.eu/news/agriculture/110215_ro.htm, data accesării: noiembrie 2011
5. www.madr.ro, data accesării: noiembrie 2011
6. http://www.produsinbucovina.ro, data accesării: noiembrie 2011
7. http://www.maramurestraditional.ro , data accesării: noiembrie 2011
8. http://www.produsetraditionalesibiu.ro, data accesării: noiembrie 2011
9. http://www.albatransilvania.ro, data accesării: noiembrie 2011
10. http://romania.panda.org , data accesării: noiembrie 2011

View publication stats