Iordache Adrian

Anul IV

Lucrare de laborator nr.3

Determinarea portantei

3.1. Scopul lucrarii:

Obiectivul lucrarii este determinarea principalilor parametri ai

microgeometriei suprafetelor de frecare si trasearea curbei de portanta
avand ca support profilograma rugozitatii inregistrata cu ajutorul unui
rugozimetru palpator.
Cu datele masurate se determina parametri curbei de portanta si
se calculeaza aria reala de contact.
3.2. Aspecte teoretice:

Suprafeţele cuplelor de frecare sunt obţinute, de regulă, prin

procedee de prelucrare prin aşchiere. Consecinţa interacţiunii sculă
aşchietoare – suprafaţă prelucrată este generarea rugozităţii pe
suprafaţa respectivă.
Contactul dintre suprafeţele corpurilor se realizează prin
intermediul rugozităţii, care participă astfel nemijlocit la transmiterea
încărcării şi mişcării. La nivelul contactului între vârfurile rugozităţii au
loc deformaţii elastice sau plastice.
Deformarea materialului asperităţilor are loc până când se
realizează un echilibru între mărimea încărcării şi capacitatea
materialului de preluare a acesteia. În acest caz atribuim rugozităţii o
anumită portanta.
Evaluarea portanţei se face cu ajutorul curbei de portanta.
 Curba de portanţă este considerată a fi cel mai semnificativ
parametru de apreciere a capacităţii unei suprafeţe rugoase de a prelua
încărcările la care sunt supuse, şi de evaluare a comportării la frecare şi
uzare a suprafeţelor.
Curbele de portanţă sunt trasate pe baza profilelor de rugozitate,
înregistrate prin diferite metode, dintre care cea mai răspândită este
înregistrarea cu ajutorul rugozimetrului cu palpator.

Înălţimea asperităţilor Ri reprezintă distanţa măsurată între golul

unei asperităţi şi vârful asperităţii vecine.
Înălţimea maximă a asperităţilor profilului Ry este distanţa maximă,
măsurată între baza celui mai adânc gol şi vârful asperităţii celei mai
înalte.
Înălţimea asperităţilor măsurată în zece puncte R z reprezintă
diferenţa dintre media celor mai înalte cinci vârfuri şi media celor cinci
goluri cu adâncimea cea mai mare.
Linia mediană Hp împarte profilul de rugozitate în două zone: zona
superioară şi zona inferioară.
Zona superioară este curpinsă între linia medie şi linia paralelă cu
aceasta, tangentă la vârful cel mai înalt. Distanţa dintre cele două linii
defineşte înălţimea portantă a asperităţii şi se notează Rp.
 Zona inferioară este situată între linia medie şi linia paralelă cu
aceasta care trece prin golul cel mai profund al profilului de rugozitate.
Distanţa dintre cele două linii caracterizează adâncimea maximă a
asperităţilor, notată cu Rv.
3.3. Modul de lucru: Trasarea curbei de portanta
Nume Prenume : Iordache Adrian
Anul 4

DETERMINAREA PORTANTEI
SUPRAFETELOR DE CONTACT

Sa se traseze curba de portanta si sa se calculeze presiunea reala de contact si aria

reala de contact cunoscandu-se urmatoarele date :
- tipul cuplei de frecare - clasa a IV-a
- regimul de deformatie a asperitatilor - ELASTIC
- materialul celor doua suprafete - 21MoCrMn12
5
E1  2.1  10 N / mm2
E2  E1
 1  0.3

2   1

HB1  2600 MPa

HB2  HB1

- scara profilogramei rugoase

- marirea pe orizontala Mx  2000

- marirea pe verticala 4
My  5  10

- numarul de ordine al studentului din catalogul grupei n  10.1

2
- aria nominala An  10  n An  20.1 mm

- incarcarea nominala: Nn  10  An Nn  201 N

 MASURAREA PARAMETRILOR CARACTERISTICI

1. Determinarea inaltimii maxime a rugozitatii:

Rz1
Rz1  50 Ry1  3
My Ry1  1  10 mm

3
Ry1u  Ry1  10 Ry1u  1 m

Rz2
4
Rz2  30 Ry2  Ry2  6  10 mm
My

3
Ry2u  Ry2  10 Ry2u  0.6 m

2. Determinarea adancimii de nivelare:

24
Rp1  Rp1  4.8  10
4
My mm
3
Rp1u  Rp1  10 Rp1u  0.48 m

17 4
Rp2  Rp2  3.4  10 mm
My
3
Rp2u  Rp2  10 Rp2u  0.34 m

3. Determinarea adancimii de nivelare echivalente:

2  Rp1  Rp2
4
Rp  Rp  3.98  10 mm
Rp1  Rp2

3
Rpu  Rp  10 Rpu  0.398 m
4. Determinarea abaterii medii aritmetice a rugozitatii:

9  1.5  6  22  12  6  3  0  2.5  1 1
Ra1  
10 My

4
Ra1  1.26  10 mm

3
Ra1u  Ra1  10 Ra1u  0.126 m

3  5  4  7  14  3  6.5  4  2  0 1
Ra2  
10 My

5
Ra2  9.7  10 mm

3
Ra2u  Ra2  10 Ra2u  0.097 m

5. Determinarea portantei planului de nivelare:

Ll  100

Lp1
Lp1  42 tp1  tp1  0.42
Ll

Lp2
Lp2  44 tp2  tp2  0.44
Ll

6. Determinarea portantei echivalente:

2  tp1  tp2
tpe  tpe  0.43
tp1  tp2
7. Determinarea parametrilor curbei de portanta:

Rp1
1  2  tpe  1 1  2.274
Ra1
Rp2
 2  2  tpe  1 2  2.013
Ra2


1
 Ry1 
b1  tpe    b1  2.282
 p1 
R


2
 Ry2 
b2  tpe    b2  1.348
 Rp2 

8. Determinarea parametrilor echivalenti ai curbei de portanta:

   1   2   4.287

 1  1    2  1
k1  k1  0.142
   1   2  1

 1 2
 Ry1  Ry2 
b  k1  b1  b2    15
R 1 R 2
  b  1.747  10
 y1 y2 
9. Determinarea presiunii reale de contact:
  0.5

2
Ee  Ee  2.308  10
5
2 2
1  1 1  2

E1 E2

5
B  0.86  Ee B  1.985  10
  0.5

 (  1)   (   1)
k2  k2  0.395
 (     1)

K2  k2

h1  0.06  Rz1 h1  3 mm

h2  0.06  Rz2 h2  1.8 mm

3.6  1.5  2.5  2.7  1

dm1  dm1  2.26 mm
5

2  1.8  1.5  2  1
dm2  dm2  1.66 mm
5

2
My dm1
r1   r1  0.225 mm
Mx
2 8  h1

2
My dm2
r2   r2  0.204 mm
Mx
2 8  h2

2r1  r2
r  r  0.214
r1  r2 mm
  
   0.071
 Rp   Nn 

pr  K2  B    
 r 
  
   tpe  An 

3
pr  1.899  10 MPa

10. Determinarea ariei reale

Nn
2
Ar  Ar  0.106 mm
pr

11. VERIFICARE = 10-4 - 10-1

Ar
3
    5.267  10
An
3.4. Prelucrarea datelor experimentale:

11. VERIFICARE = 10-4 - 10-1

Ar
3
    5.267  10
An

Observatii: Cu cat aria reala de contact este mai mare cu atat presiunea pe
suprafata este mai mica.