Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof.

Stan Adrian –

SCOALA CU CLASELE I-VIII, POTOCENI, COMUNA MĂRĂCINENI

1
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

Ecuaţii în Z

Încă de acum 2000 de ani înaintea erei noastre, egiptenii

dovedeau vaste cunoştinţe matematice pe care le aplicau
problemelor practice de măsurare a pământului ca urmare a
inundaţiilor produse de Nil, dar şi în multe alte probleme pe
care le puneau în ecuaţii şi care s-au găsit rezolvate pe
papirusul Rhind al scribului Ahmes, papirus păstrat astăzi la
British Museum din Londra.
Alături de matematica chineză care conţine foarte multe
exemple de folosire a ecuaţiilor, şi ştiinţa arabă a jucat un rol fundamental în dezvoltarea teoriei
ecuaţiilor, teorie ce a fundamentat ştiinţa numită algebră, denumire introdusă după numele
matematicianului Al - Horezmi (sau Al-Khwarizmi) cel care a realizat un tratat despre al - jabr
(restaurarea) înţelegând prin aceasta etapa de separare a termenilor şi respectiv al - muqabala
(comparaţie) ce presupunea etapa de reducere a termenilor asemănători. Matematicianul arab a
conceput această nouă disciplină, algebra, care se referă la calculul cu necunoscute, pentru
aplicaţiile sale la mărimi geometrice şi la numere în domeniul practic al schimburilor comerciale,
al moştenirilor sau al măsurării terenurilor, enumerând o serie de ecuaţii canonice de gradul întâi
şi de gradul al doilea, toate prezentate sub formă de fraze, aşa cum apăreau de altfel în toate
scrierile de atunci, fără a recurge la o scriere simbolică.
Alţi matematicieni arabi care si-au adus contribuţia de dezvoltarea teoriei ecuaţiilor au
fost Abu Kamil, al – Karaji, Omar Khayyam, al – Kashi, aceştia trecând la un sistem de
numeraţie zecimal în care numerele pozitive folosite de ei erau reprezentate de diverse simboluri.
De abia în anul 1202 şi în Europa, Fibonacci(1170 - 1240) introduce denumirea pentru
numărul zero, precum şi sistemul de numeraţie zecimal arab, scriere ce a învăţat-o cât a călătorit
în nordul Africii prin mijlocul civilizaţiei arabe. Tot prin opera sa „ Liber Abaci” sunt introduse
pentru prima dată şi numerele negative, acestea fiind interpretate ca datorii.

Definiţie: Se numeşte ecuaţie, o expresie algebrică cu una sau mai multe necunoscute şi în care
apare o singură dată semnul egal.
Exemplu: 3x+8=2 este o ecuaţie cu necunoscuta x.
Definiţie: Un număr  este soluţie a unei ecuaţii dacă înlocuind pe x cu  , obţinem o propoziţie
adevărată.
De exemplu, pentru  = -2 se obţine -6+8=2, (Adevărat), rezultă că -2 este soluţie a ecuaţiei date.
Definiţie: Se numesc ecuaţii echivalente, ecuaţiile care admit aceeaşi mulţime de soluţii.
De obicei se notează cu S mulţimea soluţiilor unei ecuaţii.
Exemplu: Ecuaţiile 3x+8=2 şi x+4=2 sunt echivalente deoarece au aceeaşi soluţie, şi anume x= -2.
Definiţie. Se numeşte domeniu al unei ecuaţii , mulţimea în care ecuaţia admite soluţii.
Dacă soluţiile unei ecuaţii nu sunt din domeniu, atunci spunem că ecuaţia nu are soluţii în acel domeniu.
De exemplu, ecuaţia 3x+8=2, având soluţia x= -2, spunem că nu are soluţii în mulţimea N, deoarece
 2  N , dar are soluţie în Z.
A rezolva o ecuaţie înseamnă a determina mulţimea soluţiilor acesteia dintr-o mulţime dată. Pentru
aceasta, se transformă ecuaţia dată în ecuaţii echivalente prin trecerea dintr-un membru al ecuaţiei în
celălalt, al unuia sau a mai multor termeni, trecere însoţită de schimbarea semnului termenului respectiv,
sau prin înmulţiri sau împărţiri ai ambilor membri ai ecuaţiei cu acelaşi număr.

2
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

Ecuaţii de forma ax+b=0.

Schema de rezolvarea ecuaţiei a·x+b=0 în Z, a , b  Z

Fie a, b  Z .

b
a  x  b  0, a  0  a  x  b  x   .
a

Utilizarea balanţelor în rezolvarea de ecuaţii:

1.
Balanţa următoare este în echilibru. Ea are pe un taler patru cutii de aceeaşi greutate, iar pe
celălalt taler o greutate de 10 kg şi două greutăţi fiecare de câte 1 kg.
a) Scrieţi expresia algebrică ce modelează această situaţie;
b) Aflaţi masa fiecărei cutii.
Rezolvare:
a) Notăm cu x masa fiecărei
cutii, atunci se obţine
următoarea ecuaţie: 4x=10+2
b) Rezolvarea ecuaţiei
Pentru a afla masa fiecărei cutii
trebuie rezolvată ecuaţia: 4x=12,
de unde rezultă x=12:4=3 kg

3
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

2. Să se rezolve ecuaţia 4x+2=x+5.

4x+2 =x+5

4x+2-2=x+5-2

4x-x=3

3x=3,  x=1

Aplicaţii

1.Să se rezolve în Z ecuaţiile:

a) 5x+12=27.
5 x  12  27 12
5 x  15 :5
x3
S  3

b) 4x+8= 12  4x=4  x=1

c) 3x+7=19  3x=12  x=4
d) 2x+4-3(3x+4)=2-5(x-2) 
2x+4-9x-12=2-5x+10  (Desfacerea parantezelor)
2x-9x+5x=2+10-4+12  (Separarea termenilor – cei cu x în stânga , cei fără x în dreapta)
-2x=20  (Calculul între termenii asemenea)
b
x=-10 (Rezolvarea ecuaţiei după formula ax=b  x  )
a

4
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

e) 2(x-4)+6 =10  2x-8+6=10  2x= 12  x=6

f) x+3(2-x)=5(x-3)  x+6-3x=5x-15  x-3x-5x= -15-6  -7x = -21  x=3
g) -3(2x-5)+7x-9= -5x-2(9-3x)+24 
-6x+15 +7x-9= -5x-18+6x+24 
-6x+7x+5x-6x=24-18-15+9  0=0 rezultă că ecuaţia are o infinitate de soluţii. S=Z

2. Să se rezolve în N ecuaţiile:
a) 4x+16=12.
4 x  16  12 16
4 x  4 :4 , ecuaţia nu are soluţie în N.

x  1  x  Ø sau S  Ø
b. 5x+6=31  5x=31-6  5x=25  x=5;
c. (x-1)(x-2)(x-3)=0  x-1=0 sau x-2=0 sau x-3=0  x  1,2,3

3. Rezolvati in N ecuatiile:
a ) x  5  8 b) 2 x  6  12 c) 3 x  4  15 d ) 4 x  3  9  5
e) 8 : x  2 f ) 6  x  42 g )  x  2 : 3 : 5 : 2  3
h) 2 x  6 : 5 : 4 : 2  3 i ) 1  2  3  4   x  5 : 6  7  8  25
j) x  7  5 k ) 2 x  6  4 l ) 2( x  5)  4  2

Răspunsuri:
a) 4; b) 3; c) 9; d) 2; e) 4; f) Ø; g) 92; h) 63; i) 1; j) Ø; k) Ø; l) 4.

4. Rezolvaţi în Z ecuaţiile:
a) 6x-8=4
b) 3x-19=2
c) 3(x-2)-9=6
d) (x-9)(x+2)=0;
e) (x-5)(x+3)=0
f) (x+5)(x+4)(x+3)=0
g) 5(x+3)-2(3x+4)=4
h) 5(2x-1)-3(4x-5)=-3x+11
i) 3(x+2)-2(1-x)=4x+5
j) 2(4x-5)+3(x+2)=5(2x-6)
k) 3[2(x-3)-5]-4(x-9)=x+5
l) -3(2x-5)+7x-9=-5x-2(9-3x)+24;
m)  8   5  2[3  (7  x)]  15  0
n)  10   9  [8  (7  x)]  6  5 ;
0) 1  2  3  4  x  : 5  6  7  8.
p) 12  18  3[6  2(3  4 x)] : (2)  1  x
r) (x-1)+(x-2)+(x-3)+…..+(x-100)=50;

Răspunsuri: a) 2; b) 7; c) 7; d) -2, 9; e) -3, 5; f) -3, -4, -5; g) 3; h) 1; i) 1; j) -26; k) 2; l) o

infinitate de soluţii, S= Z ; m) 4; n) 1; o) 31 ; p) 1; r) 51.

5
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

Ecuaţii cu modul.

Fie a  Z . x  a, a  0  x  a x  y  x  y

5. Să se rezolve ecuaţiile în Z:

a) x  6  x  6 S   6;6 ;

b) x  10  x  10 S   10;10;

c) x  0  x 0 S  0

d) x  3  4  x  3  4 S   1;7

e) x  6  5  x  6  5  x  6 5  S   11;1
f) 4 x  5  3  ecuaţia nu are soluţie; S=Ø
2
3 x  2  4  3 x  2  4  3 x  4  2  3 x  2  x  Z
3
g)
 3 x  4  2  3 x  6  x  2 S   2

h) 2 x  6  x  3  0  2 x  6  0, x  3  0  x  3; S   3;
i) 4  2 x  6  y  0  4  2 x  0, 6  y  0  x  2; y 6 S  (2;6)
j) x  4  x . Se pune condiţia ca x să fie pozitiv întrucât modul este un număr pozitiv; Atunci,
x  4   x  x  4  x  x  Ø şi
x  4   x  2 x  4  x  2; S  2
k) x  4  x  6  4 .
 x  4, x  4  x  6, x  6
Se explicitează mai întâi modulele: x  4   ; x6   .
 x  4, x 4  x  6, x 6
Se realizează tabelul valorilor în care se trec pe primul rând în ordine crescătoare soluţiile
ecuaţiilor x  4  0; x  6  0. Pe rândurile următoare se trec modulele explicitate:

Astfel, pentru x4  -x+4-x+6=4, de unde rezultă că x=3.

Pentru 4  x 6  x-4-x+6=4, de unde rezultă că 2=4 ceea ce înseamnă că ecuaţia nu are
soluţii între 4 şi 6;
Pentru x  6  x-4+x-6=4, 2x=14, x=7. Aşadar, soluţiile sunt x=3 şi x=7.
6. Să se rezolve ecuaţiile în Z:

6
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

a) 4 x  6  8 b) 3x  1  2 ; c) 3x  6  0 ; d) 5 x  10  15 ;
e) 3x  15  5  x  0 ; f) 2 x  3  3x  2  4 ; g) 2 x  3  x  9; h) 3x  5  x  1 ;
i) 2 x  6  x ; j) 4 x  5  x  1 ; k) 2 x  8  1  x ; l) x  3  x  3  8 ;
m) x  6  x  3  5 ; n) 2 x  x  2  5; o) x  3  3 x  9  8; p) x  4  2 x  4  6;
q) 2 x  1  5  6;

Răspunsuri: a) Ø; b) Ø; c) – 2; d)  5;1; e) 5; f) Ø; g)  4;6 ; h)  3;1 ; i) 2;6 ; j) -2;

k) 3;7; l)  4;4; m) 2;7; n)  3;1;7; o)  1;1;5;7; p)  2;2;14 ; q)  5;6

7. Să se rezolve în numere întregi ecuaţiile:

a) 2 x  32  2 x  2 5  x  5;
b) 2 x  64  2 x  2 6  x  6;
c) 25 x 3  58  5 2 x 6  58  2 x  14;
d) x 6  8 6  x  8;
e) (3) x  (3) x 1  (3) x  2  567  (3) x (1  3  9)  81  7  (3) x  7  3 4  7  x  4.
f) 2 x  32  5 y  125  0  2 x  32  x 5 si 5 y  125  y  3.

8. Să se rezolve în numere întregi ecuaţiile:

a) 2x=128; b) 2 x  6  256 ; c) 2  7 x  98; d) x 5  1024; e) x5=75 ; f) 512 512  64 64 x ;
g) 10241024=3232x; h) 2 x  2 x 1  2 x  2  448; i) (5) x  (5) x 1  (5) x  2  525;

j ) 333  x  2 51  334  817 k ) ( x  3) 2  y  5  0 l) 4 x  64  7 y  49  0;

m) 5  7 3 x  5  5 y  25  0; n) (3 x  81) 2  (36 y  1296) 2  0;
o) 8  114 x  8  5 y  125  (7  5 z  175) 2  0 ;
p) (2x-16)2+(5y-125)2=0; q) (1+5+52+53+….+5100)x=5101-5;
r) [1+(1+2+22+23+……..+22005+22006)]x=(21005)2:23 ;

Răspunsuri:
a) 2; b) 2; c) 2; d) 4; e) 7; f) 12; g) 64; h) 6; i) 2; j) 3; k)  3;5 ; l) 3;2; m) 0;2 ; n) 4;2;
o) 0;3;2; p) 4;3; q) 4; r) 1.

9. Să se rezolve în ZxZ ecuaţiile:

a) x  y  5 ;
Cum 5  1  5  (1)  (5) rezultă următoarele posibilităţi x=1 şi y=5 sau x=5 şi y=1 sau x= -1 şi
y= -5 sau x= -5 şi y= -1. S  (1;5), (5;1), (1;5), (5;1).

b) (x-1)(y+2)=3  x-1=1 si y+2=3 sau

x-1=3 si y+2=1 sau
x-1=-1 si y+2=-3 sau
x-1= -3 si y+2=-1 de unde rezultă ( x, y )  (2;1), (4;1), (0;5), (2;3)

c) xy-3x+y=3;
Se grupează convenabil termenii pentru a putea da factor comun şi a obţine un produs de
termeni:
7
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

xy-3x+y-3=0 sau x(y-3)+y-3=0 de unde rezultă că (x+1)(y-3)=0. Aşadar x=-1 şi y=3.

S  (1;3)

d) x+y=xy;
Ecuaţia dată este echivalentă cu xy-x-y+1=1 sau (x-1)(y-1)=1. Deoarece 1  1  1  (1)  (1) 
x-1=1 şi y-1=1 cu x=2, y=2 sau
x-1= -1 şi y-1= -1 cu x=0, y=0. S  (0;0), (2;2)

e) (2x-1)(y+5)=3; f) (x+1)(y+3)=4; g) (x-3)(y+4)= -7; h) x  y 2  y 2  36

i) x2+6x+5=0; j) xy+3x-y=8; k) xy-5x+y=5; l) xy-7x+y=7; m) x2-3x-130=0;
n) x2-5x-150=0; o) x2-2x-143=0;

Răspunsuri: e) S  (1;2), (2;4, (0;8), (1;6) ; f) S  (0;1), (3;2, (1;1), (3;5)  ;

g) S  (4;11), (4;3) ; h) S  (37;1), (6;2) ; i) S   1;5;
j) S  (6;2), (2;2), (4;4), (0;8) ; k) S  (1;5); l) S  (1;7); m) S   10;13 ;
n) S   10;15; o) S   11;13 ;

8
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

NUMELE ŞI PRENUMELE:......................................................................... DATA:...................

NOTA: .....................................

Test la matematică
Clasa a VI-a ECUAŢII Profesor:

SUBIECTUL 1. (2 puncte) Mulţimea soluţiilor ecuaţiilor ....... este ............... :

0,75p a) 4x+7=3;  
S   
 
0,75p b) 2 x  3  5 
S  


 
0,5p c) -3(2x-5)+7x-9 = - 5x-2(9-3x)+24  
S   
 

SUBIECTUL 2. (1 punct) Încercuiţi răspunsul corect:

Dintre ecuaţiile următoare, sunt echivalente ecuaţiile..................:
1p a) 3(x-5)+4=7; b) 4(x-3)=8; c) 2 x  12  0 ; d) 2x+5=18.
A) a) şi b); B) b) şi c); C) a) şi c); D) c) şi d) .

SUBIECTUL 3. (2 puncte) Asociaţi fiecărei ecuaţii din coloana A soluţia corectă din coloana B
cu ajutorul săgeţilor

A B

0,5p a) 2x-6= 64 1) 0 a) →
0,5p b) 3x  2  4 2) 12 b) →
0,5p c) 3(2-x)-4(x+3)=1 3) -1 c) →
0,5p d) 6  13 4x
6  0 4) 2 d) →
5) -2

SUBIECTUL 4. (1 punct) Încercuiţi răspunsul corect, A - adevărat sau F- fals:

0,5p a) Ecuaţia x2+16=0 nu are soluţii în Z; A ; F
0,5p b) Numărul -3 este soluţie a ecuaţiei 2 x  x  2  5; A; F

SUBIECTUL 5. (2 puncte) Să se rezolve în numere întregi ecuaţiile:

1p a) 7(2x-5) – [5(7x-2)-2(5x-7)]= -72;

1p b) (x-6)(y+3)= -5.

 Toate subiectele sunt obligatorii;

Instrucţiuni:  Timp de lucru : 30 min
 Se acordă 2 puncte din oficiu;

9
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

Probleme propuse şi rezolvate

1. Să se rezolve în Z ecuaţia:
x-2006 x-2007 x-2008
7 -7 - 7 = 2009
Rezolvare :
Ecuatia dată este echivalentă cu:

7x-2008( 72 – 7 - 1)=2009=> 7x-2008 ·41=41·49=> 7x-2008=72=> x-2008=2=>x=2010

2. Determinaţi numărul natural x din egalitatea:

 2
  4
a) 310  35 : 81  3  9 3 : x  3 25.
 
b) 5  125 6 : (5 2 ) 7  5 3  x  10  20  30  ....1000
   
Rezolvare: a) 3 25  4 : x  3 25  x  3 25  4 : 325  x  4.
b) 505  x  10(1  2  3  4  ....  100)  505  x  10  (100  101) : 2 Rezultă: x=100.

3. Să se rezolve în ZxZ ecuaţia : xy + x - 4y = 2007

Rezolvare : Ecuaţia dată este echivalentă cu (x-4) (y+1) = 2003

 x-4=1 şi y+1=2003  x=5, y=2002 sau

x-4=2003 şi y+1=1  x=2007, y=0 sau
x-4= -1 şi y+1= -2003  x=3, y= -2004 sau
x-4= -2003 şi y+1= -1  x- -1999, y= -2

4. Să se determine numerele întregi x,y dacă

x2+xy-2x-2y=3.
Rezolvare:
Ecuaţia dată este echivalentă cu (x+y)(x-2)=3 
x+y=1 şi x-2=3  x=5, y=-4;
x+y=3 şi x-2=1  x=3, y=-2;
x+y=-1 şi x-2=-3  x=-1,y=0;
x+y=-3 şi x-2=-1  x=1,y=-4.

5. Să se rezolve în numere naturale, ecuaţia:

xy-5=3x+2y-13.
Rezolvare:
xy-5=3x+2y-13  xy-3x=2y-13+5
2 y  8 2( y  3)  2 2
 x(y-3)=2y-8  x    2  N , y  3  y  3  D2 
y 3 y 3 y 3
y-3=1  y=4;  x=0;
y-3=-1  y=2;  x=4;
y-3=2  y=5;  x=1;
y-3=-2  y=1;  x=3.

10
 Ecuaţii în Z - Clasa a VI-a - Prof. Stan Adrian –

6. Să se rezolve în NxNxN ecuaţia: 4 x  8 y  64 z  192

Rezolvare:

2 x  6  1,
2 2 x  2 3 y  2 6 z  2 6  3 : 2 6  2 2 x 6  2 3 y  6  2 6 z  6  3 Cum
3y  6  1

6z  6  1  2x  6  0  x  3
3y  6  0  y  2
7. Să se rezolve în numere întregi pozitive ecuaţia : 6z  6  0  z  1
3x+5y2=189.
Rezolvare:
Cum 3x şi 189 se divid cu 3  5y2 e divizibil cu 3 
y=3a  3x+5·9a2=189 3 
x+15 a2=63  x=3 b  3 b+15 a2=63 3 
b+5 a2=21  b=21, a=0  x=63, y=0
b=1 , a=2  x=3, y=6.

8. Să se rezolve ecuaţia în ZxZ:

2xy-9y2=12;
Rezolvare:
3y 2  4
Din ecuaţia dată se scoate x  3   numărătorul este obligatoriu un multiplu de 2, prin
2y
 12k 2  4  1
x  3   x  3(3k  ) 1
urmare notăm y=2k, k  Z * . Rezultă:  4k  k , Cum trebuie să fie
 y  2k  y  2k k

 y  2, x  12
număr întreg rezultă k  1   .
 y  2, x  12

9. Să se rezolve ecuaţia în ZxZ: xy-(x+y)=2020.

Rezolvare:
Ecuaţia dată este echivalentă cu xy-x-y+1=2021 sau (x-1)(y-1)=2021;
Cum 2021= 43  47 rezultă următoarele posibilităţi:
 x  1  43  x  44
 (44;48) sau (48;44) sau
 y  1  47  y  48
 x  1  43  x  42
 (42;46) sau (46;42) .
 y  1  47  y  46

10. Să se rezolve ecuaţia în ZxZ: x2y+x2-4=0;

Rezolvare:
4
Ecuaţia dată se poate scrie sub forma: x2(y+1)=4 de unde y+1= ; Cum
x2
4
y  1 N  2
 N  x 2 4  x 2  1;4  x   1;4. Se obţin astfel soluţiile:
x
S  (1;3), (1;3), (2;0), (2;0).

11