Sunteți pe pagina 1din 24

POLITICI SOCIALE

1. POLITICA SOCIALA

Defineste uu set de politici publice, prodame, activitati si masuri, ce wmaresc


realizarea protectiei sociale si a bwlastarii, ~i au ca stop adresarea unor nevoi wnane de
protectie sociala, educatie, sanatate, prin intennediul distribuirii unor resurse relevance ca,
bani, sewicii tip. Ca disciplina, politica sociala, foloseste concepte si metode din economie,
stiinta politica, sociologie, asistenta sociala, psiiologie, management, filozofie si drept.
politica sociala studiaza o gamy larga de fenomene sociale ~i economice legate de bwiastarea
]a nivel individual, familial sau la nivelul co]ectivitatii.
Ariile de interes in studio] politicii sociale cuprind:
• practici administrative si politici ui domeniul serviciilor sociale, incluzand scrvicii
medicate, asigurari sociale, educatie, angajare si fonnare profesionala, servicii
comunitare, ]ocuire;
• probleme sociale, inc]uzand criminalitate, handicap, somaj, sauatatc rnintala,
batranete;
• discriminare si dezavantaje: rasa, etnie, gen, saracie si inegalitate economice.

1.1. CONCEPTUL DE POLITICA SOCIALA

~ Politicile sociale reprezinta masuri ~i actiuni ale statului (strategii, programe, proiecte,
mstitutii, legislatie etc) care se adreseaza nevoilor de protectie sociala, educatie, sanatate,
I locuire ~i care in general vizeaza promovarea bunastarii sociale.
Politicile sociale au ca stop modificarea caracteristicilor vietii sociale a comunitacii,
avand ca element central bunastarea individului, a familiei, a colectivitatii $i a societatii in
general.
Statul este doer unul dintre furnizorii bunastarii. Sursele bunastarii individuate Bunt:
• Economia/Piata: venituri din munca, salarii, profit, etc, ~i venituri private/individuate
din proprietati (rente, chirii), din vanzari, din asigurari private, din imprumuturi, etc.
• Familia ~i comunitatea (familia, rude tnai indepartate, vecini, prieteni, institutii
sociale, etc)
• Sectorul neguvernamental (ONG-urile, fundacii, asociacii)
• Statul prin politicile sociale
Principalulbn gTt a politicilor sociale ale statului este protectia sociala a populatiei,
insa aceasta se realizeaza prin efortul tuturor factorilor implicati — economrapieta munch,
sectorul neguvemamental, eomunitate, slat.
Politicile sociale in ~esul for restrans vizeaza numai actiunile statului (,i parteneriate,
actiuni comune cu alte orgauizatii), insa in seas larg pot fi eircumscrise ~i actiunile actorilor
neguvemamentali pentru asigurarea protectiei sociale.
Politicile sociale cunt parte a politicilor publice. Politicile publice cuprind politicile
statului in toe e ire unctionarir societatir: politici economice, demografice, fiscale,
salariale, politici de mediu, etc. Toate celelalte politici publice au influence majore asupra
politicilor sociale (mai ales cele economice), adesea actiunile se intrepatrund ~i nu se poate
face o delimitaze strieta a acestora.
Ca unnare, si disciplina politicilor sociale este o disciplina de granite. Preia concepte,
teorii, metode din stiintele sociale in general —sociologie, economie, ~tiinte politice, asistenta
sociala, etc.

2
2. POLITICA SOCIALA — COMPONENTA A POLITIClI DE STAT

In plan practic, politica sociala se concretizeaza in "seturi de mssun orientate spre:


-obiective sociale "globate" (eradicates ssraciei, etc.);
- realizarea unor obiective pe domenii sociale (sanatatea, invalamantul, locuintele,
securitatea sociala, etc.);
- realizarea unor programe sociale ce vizeaza se~nente ale sferei socia]e (ex.:
pro~~ame de sushnere a unor categorii defavorizate ale populaliei —bahani, tineri, copii,
handicapati —programe de ocupare Si proteclie a ~Somerilor, programe de suslinere a familiilor
gi de proteclie a copii]or, etc.).
Elemental de referinla it constituie problemele sociale teals ce se manifests in planul
national in anumite perioade. Odata ce se contm'eaza un acord asupra obiectivelor politicii
sociale, alegerea mijloacelor, a metodelor de acliune devine o problems tehnics. In acest fel
politica sociala poste fi caracterizats prin totalitatea prestaliilor orientate spre gospodarii sau
persoane. Din raliuni de analizs, acestea pot fi grupate in:
- prestalii (venituri) sociale Sn bani: pensii, ajutor de $omaj, etc.;
- prestalii (venituri) sociale in naturs: servicii de ssnatate, de asistenla" sociala,
invalamant, etc.;
- subvenlii pentru buntni ~i servicii de consum;
- prestalii fiscale: reduceri sau scutiri de impozite ~i taxe.
Pentnr o cat mai corects inlelegere a configuraliei politicii sociale, consideram arils
unnatoarele precizari:
- politicile sociale in fiecare lard se particularizeaza in funclie de concepliile ce
doming guvemarea si de problematica social`s existents inh'-o perioada data;
- politicile sociale Bunt $i rezultatu] joncliunii intre obiectivele de realizare a
echilibrelor macroeconomics ~i a eficienlei, pe de o parte, cu cele care se refers la bunastarea
individuals, pe de alts parte.
$tiinla economics poste spdjini inlelegerea acestui concept prin analize referitoare la:
- efectele pe care masurile de politica sociala le au iu realizarea obiectivelor fixate si
sesizarea modificsrilor?nregistrate in nivelul de trai sau in alts segments ale vielii umane;
- confruntarea dinh'e problemele de funclionare pielei si implicates statului, in special
in problemele de (re)distribuire;
- concordanla, corelaliilor dintre parameh-ii ~i componentele economics ale
dezvoltarii, in scopul sesizarii unor dezechilibre sau a unor surse pentru posibile dezechilibre
(ex.: aspects legate de finanlare).
Prin unnare, politica sociala are ca produs modern statul bunastsrii sociale, care
unvare~te activitali specifics referitoare la condiliile de vista ale populaliei star pe termen
scurt, cat ~i cu deschideri de perspectiva.

3. POLITICA SOCIALA IN ROMANIA

Ministerul cu cele mai matte atributii in domeniul politicii sociale este Ministerul
Muncii, Familiei si Protectiei Socials. Activitatea Ministerului Sanatatii, a Ministenilui
Educatiei, Cercetsrii ~i Inovarii si a Ministerului Dezvoltati Regionals si Locuintei are de
asemenea un impact direct asupra politicii sociale, in special in privinta accesului echitabil la
servicii publics.
Politics fundamentata pe ocuparea deplina a fot•lei de munca a constituit anal din
principalii suporli ai politicii sociale. Este vorba de faptu] es statul ocupalional a constituit
baza dezvoltarii sistemului securitalii sociale. Sistemul de secm'itate sociala in Romania s-a
dezvoltat mega] daca avem in vedere condiliile de accesibilitate Si nivelul prestaliilor pentru

3
diferitele categorii depopulalie.
0 Alta pt'eoeupare ar fi in legahu'a cu ajustarea in contimiare a politicilor sociale in
funcliune, in toate dimeusiunile lor. jm-idice, institulionale, financiare, administrative-
Un prim obiectiv in aceste domenii it constituie promovarea refonnei educalionale,
atat ]a nivel de baza, cat si in invalamantu] superior. Este vorba, deci, de o modernizare a
sistemului de invalamaut, care se va face in acord cu tendinlele manifestate in tarile eele mai
avausate prin:
• Descentralizarea sistenndui national de invalsmaut ~i promovarea relaliei conh-actualc
dintre writable de invslamant $i comunicaliile locale;
• Organizarea sistemului national de fonnare a managerilor din invalamant;
• Extinderea sistemului nalioual de invalamant la distanla Si dezvoltarea utilizarii
tehnologiei iufonnaliei ~i comunicaliei in procesul educational;
• Fomrarea profesionals continua, in acord eu politicile similare din tarile UE ~i
aplicarea programelor de educalie a adullilor ~i a progr-amului ,sansa a doua prin
educalie';
• Restructurarea fi nanlar invslamantului $i corelarea capacitalii do finanlare cu nivelul
de dezvoltare a economiei.
Un al doilea obiectiv it constituie imbunatalirea starii de ssnstate a populaliei,
exprimats in numsrul de decese evitabile, a frecvenlei ~i gravitatii imbolnsvirii for prin:
• Eficienla fumizarii serviciilor, echitatea aecesului ]a servicii ~i dish-ibuirea echitabila
a poverii economice a finanlar ingrijirilor de sanatate, inclusiv libertatea de alegcre a
prestatotilor de servicii medicale;
• Q-e~terea capacitatii Ministerului Ssnatstii in domeniul dezvo]tarii politicilor de
sanatate, al reglementarii ~i contro]ului acestui sector, reducaudu-se intervenlia sa in
administrarea directs a unor activitsli ~i institulii prestatoare de servicii medicale,
concomitent cu corelarea eapacitstii de finanlare cu nivelul de dezvoltare a economiei.
Un al treilea obiectiv it constituie trecerea de ]a progt'ame de asistenla sociala cu
eligibilitate universals la programe orientate cstre categorii specifice de populalie. In acest
sons, reforms sistemului de pensii va avea in vedere:
• Restabilirea echilibrului finanliar al sistemului public de pensii;
• Complementarea sistemului actual cu tipuri de fonduri de pensii capitalizate, care ss
asigure atst conservarea valorii reale a conU'ibuliilor, precum ~i ameliorarea fluxurilor
de capital in suslinerea cre~terii economice.
~ In domeniul ocuparii Si protecliei ~omerilor, accentul se va pwne pe deplasarea de la
mssurile pasive catre cele active, iar legislalia se va annoniza cu nonnele UE in domeniul
relaliilor de munes ~i al nonne]or de protectie a munch.
`~, Principalul instrument utilizat in combaterea sarsciei it constituie ajutorul social,
fondurile destinate acestui scop fund asigurate de la buget, iar aplicarea ~i monitorizarea
programului se va face de estre autoritstile locale ~i institutia tripartita abilitata. Guvernul
trebuie sa stabileascs nivelul minim a] venitului garantat, diferenliat in funclie de conditiile
socio-demogr-afice ale familiilor.
Ln sfar~it, va fi continuats refonna sistemului de proteclie a copii]or institulionalizali,
prin alocarea resurselor finauciare si umane corespunzstoare, pwnandu-se accentul pe
reintegrarea familials si plasamentul copiilor defavorizali in centre de asistenta specifice
a d opliilor sau plasamentului familial.
fj
~
f' 3.1. TIPURI $I DOMENII DE PROTEC'~IE SOCIALA

Sistemul de proteclie sociala este conceptu] privind asigurarea unui standard de vials,
de baza, penrin toli oamenii, indiferent de mijloacele de care acestia dispwn. Sistemul

4
fumizeaza un set complet de proteclie sociala care trebuie sa fi e cuprinzator, sa fimclioneze
operativ ~i adeevat, prin metode de conducere $i nonnative specifice domeniului.
Se disting numeroase domenii ~i categoric sociale care cer prezen4a protectiei sociale:
a. Protecjia ~ornerilor
Pentru a se evita manifestarea convulsiilor sociale in planu] forlei de munca a fost
adoptat un sistem legal de proteclie sociala, care vizeaza drepturi bane,ti ~i perioade de ajutor
de care beneficiaza un Somer, precum ~i sw'sele de fonnare a fondurilor din care se platesc
aseznenea ajutoare.
Organizarea acestei tip de proteclie prevede trei forme de ajutor:
• indemnizalia de ~omaj (asigurare de somaj);
• asistenta de ~omaj ~i ajuto~ul social de somaj.
Indemnizalia de ~omaj se acorda pentru o anumita perioada" stability de loge. In
funclie de legislalia din fiecare lara, indemnizalia de ~omaj reprezinta un anumit procent din
salariul brut al fiecyzvi salariat inainte de a fi concediat.
De asistenta de ~omaj beneficiaza — persoana in cauza - inca o anumita perioada de
time dupa cea legala privind indemnizalia de ~omaj. Ajutozul de $omaj se acorda color cu o
situalie materiala deosebit de precara ~i care au iesit de sub incidenla primelor doua forme de
proteclie.
Cand ~omajul is propoz-lii considerabile sau este de Iunga durata, sistemul de proteclie
sociala devine vulnerabil, deoarece fondw-ile alocate Bunt insuficiente penrilz menlinerea
uivelului indemnizaliei de ~omaj care trebuie sa asigure minimal necesar pentru un trai
civi]izat.
In toate larile industrializate, proteclia sociala are un caracter activ, fund insolita de o
serie de programe privind:
• reconversiunea ~omerilor;
• pregatirea acestora in concordanla cu structura cererii de manta sau redistribuirea for
in profil teritorial;
• programele de fonnare profesionala a tinezilor pentru a fi intebn'ali cat mai activ intr-o
ocupalie economico-sociala.
Toate aceste programe Bunt, de regula, suslinute de sindicate, de salariali, de oficiile
locale de administrare a pielei munch ~i de stat.
b. Proteclia uzediului, a lucrhtm•ului ~i a publicului.
c. Protecjia consurnatorului - Segment al protecliei sociale, proteclia
consumatorului porne$te de ]a evaluarea tehnologiilor de victor ~i repercusiunile asupra
individului in calitatea sa de consumator.
Obiectivele acestei proteclii sociale se refera, in primal rand, la identificarea din start
a posibilitalilor de folosire a inovaliei tehnologice astfel incat sa nu stanjeneasca
consumatorul.
d. Protecjia sau6tk/ii - Acest tip de proteclie face pane din obiectivele de protejare a
mediului de viala. Obiectivele sale au drept stop furnizarea factorilor de decizie a unui
ansamblu de referinle privind proiectul nonnelor de sanatate gi siguranla, in avantajul
intreprinderilor $i lucratorilor, prin promovarea sanatalii tuturor oamenilor cu prioritate a
grupurilor vulnerabile Si expuse la rise.
e. Pratecfia Izandicapatilnr - Pomind de la dreptuzile civile ale cetalenilor mai slabi,
agar evidente importanla si rolul serviciilor socio-sanitare, pentru a proteja ~i oferi sprijin
adecvat individului si familiei sale.
In aceste cazuri, proteclia socialy va cuptinde un ansamblu de masuri prin care se
incearca cultivarea valorii si semnificalia diferita a simlului de responsabilitate, de abilitate
manuala (atmrci cand este posibil). Dificultatea de integrare a acestor persoane in lumea
muucii core mijloace de proteclie economica ~i sociala, corespmizatoare acestei categoric

5
sociale defavorizate. Incepand cu integrarea ~colars (individualizarea unor plamtri educative,
ce garanteaza irecerea de la un Hive] ~colar la strut) ~i pans la gasirea unui loc de muncs
penh'u aceste persoane care ss le confere o oarecare independents economics, protectia
handicapalilor se constituie ca cea mai asidue purtstoare a mesajului mnanist-social.
,f. Protecjia copilului si a tiueretului -Abordarea ~i studierea problemelor specifice
varstei tinere au un impact paticular deosebit asupra caliteli vielii. Aspectul tot mai
emblematical conditiilorjuvenile prezinta o eerie de caracteristici negative, precum:
• violenla n,inorilor;
• slebirea legsturilor fatniliale dintre generalii;
• consumu] de droguri si alcool;
• problems ~omajului la categoriile de tinere;
• marginalizarea socials a tiueretului.
g. Proteclia socials complearentars - Detaliind ansamblul dispozitiilor fiscale ~i
sintetizand practica in gestionarea fondmilor legate de asigurerile sociale complementare,
protectia socials complementare hebuie ss se manifeste la nivelul fiecsrei unitsli economice.
Scopul ei este de a completa protectia socials exercitats de scat $i de a asigura salariatilor
protectie socials Sn cazul producerii unor evenimente, cum ar fi: decese, incapacitate
temporara de munce, boats profesional5.
protectia socials complementare se concretizeaze in:
• ajutor $i ocrotire in caz de incapacitate temporara de muncs;
• ajutoare specifice in cazul noxelor profesionale.
Cenh'alizarea de protectie socials in orase]e mari, mai ales in cele re~edinla de Jude]
are ca principal obiectiv de activitate, acoperirea unor nevoi punctuale grin mssuri de
sprijin preponderent pasive care constau in acoperirea unor nevoi punctuale grin mssuri de
sprijin preponderent pasive ,constand doar in verificarea condiliilor de eligibilitate pentru
acordarea unor beneficii de Asistenla Social's (Ajutor Social) ne"nsolite de mssuri active
depa$ite a situatiilor de dificultate. (Cosmin Goiau ,2010)
In practica Asistenlei Sociale ,care se adreseazs slat individului cat ~i grupului,
in calitate de client, acceutul se puree pe intervenlia centrals, pe irnplicarea si
responsabilizarea comunitelii din care individul face parte. Abordarea practica a asistentului
social urntere~te slat restabilirea echilibrului psihosocial pentru individ ,cat si dezvoltarea
unor relalii funclionale cu intreaga comunitate (satul -pentru mediul rural si cartierul -
pentru mediul urban). }nstrumentarea unui caz social presupune indiferent de specificul
acestuia eau domeniul abordat (protectia copilului, a persoanei cu nevoi speciale, a
bstrsnului, a sotnerului, a persoanei delicvente) parcurgerea unui traseu comun tuturor
cazutilor din practica asistentei sociale. (Adrian Pesculs, Mihaela Tomita, Loredana Trance,
2011)
c a~ , ~ <~; >r:
4. LEGISLA';('IE IN ~PEN~6I-SQCiALE ~~~~ c~ ;"'` ; r -'~'

Din punct de vedere legislativ, Asistenla Socials se afls sub protectia Legii
nr.292/2011 care define$te profesia, domeniul de interventie, populaliile ceruia i se
adreseazs, precum si principiile de intetventie in Asistenla Socials. Confoml titlului ~i temei
alese, acest referat puree in lumina, nornlele legislative dupe care Asistenla Socials se
ghideazs astfel .

4.1. LEGISLA'J'IE PRIVIND ASISTEN']'A SOCIALA


Legea nr.292/2011 privind Sistemul National de Asistenls Socials .
Ordinul nr.390 din 1.03.2012 pentru abordarea procedutii operationale privind

6
.~! 1:'

' _. r., __-'_!_E,; + , _ 14iC.+:. .`.~Un~( ~iPlnClt)Ct C ~ + G(':,i C Ct.!_.'.

CU ~Iw~i r; ILI ~L~I ;i I ~ IvI I'iSZCf i ~" 10t"Cllr, ~ 'l(t'~i U + f Ifi:~l;l ~Yt ~.L~ flCiii IY't UhYiC lL 11 1 ~)(..__I C.

ally Ci:1~ 1iC _:; 1~51t ,~ l)C.i~i,!Iv I>w iSCCIC. t'. Cfq > l a JC } IYL GOIv.(,fil(e.1 .f (taX(3 yl

1111IW~LtSC. f\Iti%_I, ,, _. .1,(':'C u l i. >-ia'fl it l llil.l__. fr n~Sl1'II_ >nClalc,


___ !'gnS'i"ittR
__ _rC IN'lll

I lI I'CI'(11C~:illli UI101' `Y!iT IUUI 1~ CI(11+


.,
i ~
(IVCin q GC S~rN1171 'DCCI fI(v..

(+.,~ '~'. lr;: i- -' I'i Or <CiRIQ 1 11it 1'4 fC;U,C U:; CvT11'C ~%ia"b Ol'nt,l.: i1 I f '. v tll ICS C..',, dt.

1 'Jj~liCi_{'I Yi (1'.1 ~ll ` IC i~ C%I ~Lig1~C tU CLCSI I(ul l SyY-Cli' IS~:: 1 v,U11 'Cllr. [},:.. . 1.'11"_

Ill i t I'r it 1'111 I IIU~Ii_i I I i Ci\'v~l v... CIc. ~.SSC f il. i_ik: r.S-CIGCti.+:.~ ~..~.A.`.Cl Il~.HI _'~Qii it I Ca ;; L'fi'i

phi„jCl'jQ ll, ~,:.11li O l i.lfi{( ii\ l.Xt'Illlli-- ~ai:Cl +):;.f:~l'(: Cif 1, 1 L1'I, I)i +i17n d:; i~t.tlYlatUrll

(Ct~ ,S,al;i.) .1 12.it'. =' ~ v L1 a il~ ~ (~ <li; + li ~„ . ,. 1);Iv U~f LL'.. iiLill :I..tt):J~ i)i r:0;i ICit. i IZtCC.

,I il.l'IC~I v "I'aWl l it h~'Itl {i C) f,at I U Cr:!`a ~Cl 0 C)1Ji1~l F IC (: Sivlt l! il Cl a. Cl prC9~q


I , I ~
{ 11(11GI'LLt t71f v:E <• , I IfIC:(II 'I t'fl ;C!AIt 141 (~Ct_L C.i 'G7. _,

~' -IY}(1J=147:1 (,1trCCY• .;d~a{Jill:(! nlSlll+~lu Cl~i' i)2Y'5L!llSCICY I .CiS I ~l_CI CI I•.0 ~'C_I;iIJa
- __ __
'.' ' __.
vtru'Yl.tr'l l.. I bona. I I,: pr.'~~u ui ~_ i~r I+ c.
'~Ex~Impa.:iful p • I~~riif irdausiru/~ .;~ilc'.-~ib, irr;+luzitu: ;~~ rrr'r~w::~dfi
i
~_,R J Irnpaxii'ul_irtdr~ct: 5:: giLIIL.(1..CPCIaLlllt; i.ji
fix,: - 1"oxa pe vulaarea aduuJata" ('tVi1), intl•odusS in hcm~inia'in 1993
- Accizele: care se aplica consuriwlui arlurnitor prodwe considerat;>_ e (i
8e lux sae care prezinto externalitriti negative ca de example caf eaua,
tutunul nl~oolul, hainele din 61ona' na -- tturaln; in general cererea pentru
aceasa cgtegorie de produse este inelastica, adica cre,~terea
preturilor nu duce la o scadere proportionald a cererii

(c) O nita__ca#egorae._~i~~anituri ale statului sent cotiza~iile sociale


(contributii In diferitele Fonduri Sociale): Fondul de asic~urnri sociale,Fondul~e
_ -----
yomaj, Fond_uLde Asigurari sociale de sana"tate; Fondul Speaal de — Solldaritate
Socinla_ctc. — - _!

>
Tmpozi~e iri
a
'~'VA+~Jar~izd

Impozite directe: ;
venifi; profit',
pt~tiprtp~Yti

Toxc locale

Tronsftruri de la
bugetul de stat cu
destinatie specials

Tronsferuri de la
bugetul de stat sub
forma sumClor de
echilibrore

Contributii
procentuale;
din selarii sdcial~ ,
sau/ 3i ' fohdul de `oma~ ,
fonduri de fandul de d.,igurori ~?.
salarii 'rlir sailiitcitc
(p.^ofit)
.i Ii1~Ui ui~ (5'i'Vu,- ii(9ii ui.ul'iQi'Cil il:_<:
{.:~ UYl1.=%!GI/ ~i:il )`!":/!:'!`i1l"1:!'/ ~i%C1f7~21

- ",'!'41;11~'Y~Y"u'1'1 /71::'Ji:~)'U;'

- J/'.i/IS7"G/:ii'! /1l U;iJ.'L;'/ 5:.., ':!! ,..i!'i-4'iJ~

~u~:~dl'NI:;/% 5Q.:'ls1~C (S21'VIC~I C(a1CCTfiOni: ~::, SCrVI CII ii:i. Satlatatl:, SLt'V/iCil aCGi'C;aiC

unor cat2gorii sau gru;n7ri :;ocicae. tnnsidi;rnte a fi vulnerabile)


~L~ v/'ti 11i11`U~7 ' ~i'il! ~b'✓::,...:c(Y1G :1177:/' ,.~., :QCiJ SilJr' j7/JfC %IIfr:J!'i;~[I Q ,.: !U/ Cci' /21

F%/Ci:1JG:

~(,~~ JM~~/!%i7ji/1 CCiU:' CCli':: ~N'UGUC ailUli'il ti; S::I`VICII Sal: i)%fltril CUini~Clt'(a i0r

~i,'~:?r<'J!"Ji'i ifU /"4.i~+= y%U77~/C%i:%!::

v ii G.YIfST iClile (tru71L1`'%;rlP,'i} ~1 SL Vi%li2 iii;;iiilt. I)l7Y 'fG

(.~) ~jU ti! Cantrl~Sl!(Ot"iU ::^U rR lit t;ti~pi'li:: /{C.Grdal'dCl ~i ill fl Cilii)r cSiU

Condl'rlonats de data unei coniributii, obiigslfori~ 1)eniru loci eel ~~~cni


veniiuri ,din muncg~ pen~iile (de vdrsi_a, de invaliditnte,_d~ hauls) Plata
--
concediului de maternitate, ajvtorul de ~omaj, de sanatate in
_ __ ___ serviciile
2omSnia.
In principiu, in functie de optiunea pentru un model de justitie socials snu
altul, aceste beneficii pot fi: independente de veniturile individului (respectiv
de contributia platitn de acesta) sau pot fi innit corelnte, ~i deci dependende
de nivelul acestora (i.e. de nivelul venitului sau/ si contributiei).

(2) tyw> tiff non-co~rtributuriU

(2.1) BeneficiiJ servicii universnlist - categoriale: acest ti de beneficii se


acords tuturor indivizilor~universale) sau anumitor eategorii de indivizi
(categoriale}. Criteriul de eligibilitate se bnzeaza pe includerea intr-o
nnumitgSlttegorie--sau grup social (e.g. copii, familii cu copii, familii cu
----
multi copii, persoane varstnice etc.) --"

(2.2) Eeneficii/ servicii de nsistenrs socials: Benei'icii aeordate numai acelora


considerati n fi in nevoie', s~mentului e~lui-mpi~le~avorizot al unei
societati /comunitati, saracilor, snu persoanelor c_u rise crescut de n
ajunge_in sarscie (familii dezorganizate~familii cu_ rise crescut de
-- —~
abnn_donare a copiilor, persoane cu diferite disabilitsti)

Aceasts eate.gorie de beneficii se acords~rin'testarea' nevoilor trndusii


prin 'tesidren'mi~loacelor de trai'. Aceasta testare se refera_ip_,_fapt_. la_
annliza situatiei unui individ/ familie/ gospodsrie in termeni monetari ~i non-
monetari, ce vizcozn tipurilc de_bunuri_ctin dotarea gospoda"r•iei, accesll la
servicii, climatul..f.~milial.etc.
7estnrea mijloacelor de trai se poate rcaliza prin intermediul unor
organizatii ale administrajiei publice pe tale 'birocratica' (atunci cand
testarea se redute la critcrii simple .;i omogene - ca de ~xr_mplu nivelul
veniturilor) sau se poate realiza prin intermediul sis'telnului erper•t, asistr_nta
socials`, care - prin mijloace profesionale - identific(5 nivelul de trai al
individului ~i nevoilr. individuals ale acestuia (cresciind astfel nivelul do
personalizare ~i adecvare n beneficiilor acordate).
Serviciile de asistentn sociala pot fi acordate atnt persoanelor __._ traind -_.
in
mediul for natural, social, cat ~i-prin institut!pnalizarea acestora o fiorma de
dl ton li rexidenjialc. speciale._____
protecti ec i'el npune

Asistenja socia/n" este cons/derota a reprezenta 'ultimo p1a_ra" in sistemu/


de protecjie socia/a" a individului. Individul, prin modul sau de viatn (profiesie,
• ~----.
ocupatie, tip de familie atc.} iii poste asig(m- a, papa"la un punct,. ~~ur_nevoile
__
sale individuate i soci(a(e. -"
- ""Atunc~„i cand acesta e~ueazcT (pierderea locului de munch,.. biatranete)_cste
'cap~f de ciitre sistemele asiguratorii. Sistemele asiguratorii _ _. insu
ii lasn 'pa
-- --- -----------
dm_nfar2(' pe toti cei ce nu au platit o contributie, ~i cel mai adesea accosts
categoric ii_define$te pesei neinclu~i in mod sistematic pe pinta_ muncii.
O noun 'plasa vine in ajutorul color ce se 'scurg' printre 'ochiurile' primcler:
sistemul de beneficii universalist-categoriale (copii, v8rstnici etc.).
O ultimo plasu este tea a asistentei socgle_care'recupereaza toti individizii
---- -- - _.___ -- — ,
sau familiile
~c (i~escsase~escurce in baz4 resurselor proprii sou prin
combinarea resu~gJQ~proprii cu diferitele 'place' ale protectiei sociale. /lcest
sistem este g"audit so" fie 'responsiv' ,ti sensibil la arise conjunctura
portico/ara, ce p/aseaza" individul sau farm/ia infr-o sfarr_ de saracir sau
fmpos/bilitafr. do a sc{rra!:~rjv%, frvi drecr„ snu intrr,.,~at in r_cmuar^afc.

l'ranfel^urila SCCtaie (1.^.. i'ran.':jrr11!^1!'; ^t (~,^?.^_iCt l'^- ~ Cinl••. I'? i?l1C+ilrl 'ntl !P:

'natllCX'} pni' fi:


- u^ice - se acordci cleri o sin..^;urn da1Ei
- s(STCmGt1CC - aCv^rda'iC ~Opt(Ilp~nfti ilall^;r p(11T1 r'l.l 0 h^,I'!OOC;CI ~(r ~ I!T1i1
dCIlmltatCl, in(!CfIn1tG (pGn(i C.O.^~~ iJri~~I l:i-.'I^ul d.'.VI:•;r ii^.-falal!Jll') :'CRI I:C ,'IG'!U

(Uncle bcncf icii G:1'InT,prd(I-5^ Cl;I(1!" "7 0`?lP'rr) (iCS~^nC~C1Y~'IOr i~'i'^.C -i i Lc'n
pCr$aane of late 1!l It?'!TCiIIICrc.G 1?[;ng'f lCtrll-L!illi, ri!t~%I :ilOt7i i~:i. C`f!:S il'bll

4~?i pt.'~v <~...'t / r .r«' ,,


jJ'
~ele mat im~.10r'i411t+."_ Cait~(j oCii de .:.^.1'1!ICI'. ,sncialC Sl!i?"i:
(a) in damCI11C~~F_dUG<t'rtOi'fal: ~'0!arl7.ai rrl rf:'~~i Ur i L t'OU I~ _."M11 !OrA1l! Ct C~)ni h~.
pnnQ_IR 0 AOrJmttt~-V4r5'PCI
(i?} In damcroul anaiaill. cnrYl Clllf: put i 1~;"Qi!II i^ $nU ': + !I? a"I^'Ji'R~ar (! '? ~ 1"I;
c(.h de 1117 ag1O(1('atOrlCl .:'CI I~'ICIi. C~Ci'i i~~ I'~ri !'Ci iC%~~~? !i!~ IlV!P;gi ~l : \'^li'~
1!:dIY!<il!i(li r!.^„r.^I ,'ilVr!l!! ~c~nil'I!'.{1fir~1
(L') +ii duiTlCnllii
__ i'I'v:'t'^CT"I :t _^vCIC1IC: [t Ui7oi` CGtCYIj!ii'ii .:OCIQI(: d(:f aV.7ri ZtltC :;C:.i.: CSI
.__ .—__ __. ._c._.. ~.__._._.v , _ ___,.
!"iSG ra`;:ail (~e _7',_ ~:! I I a~6CIf1u J! C;tl_pCI ~OnnCIC Cll haP1~iICGp

(d) ~:I a0n1cC{L`I ~i t9YCi!!f ! ' CS~lLI I ifl C'CiTLt;Qi~


- Suvicii a i r~:~c.11ilc.
- Scr\:CII CiC rUilSlllt l''2.~Iri VBCiCi'Cla CTCy~~CI'll CaiiaCl?UtliGr CiC i'a"7U1"'tGr.;
: (:
i iL~~ :UI .:UCIcI li,; L!i:Ul /CI Y- c:.^,GI I: Cam.; ,T 'Or 1 41'8
__
- ~..1 VICII CC.LI t'u?-i> t t lol Iti_tIL1 ~~~ G )C CCl(It .6"I l lId G~a'I UI' ;:O caai

i
~'i'41 SIItaiCn C1iL.iT'll r(}!' J: tllli't 5Cll! ::c-r:4Cll uu.0 .G :ITCtlra~ul e4 CUriSt!h1UIUl _UCC'-;'iUrC,
it: l.t':,.ii CL Li;rl :tl Gii iC Clt. ~)hIl(wtl lv: lil i'l'.(I CGnSUITIilIUI ClCl:S1'Ora (dc uX. :: 2i'VICI:Ie
__. _.,._..__.. r ..-_.__._ __.____ _._—..______..________—___..
C.C!lita ICIT !IP._~J,U {tirC'} -

~i'a4<,17caIIi; Ct. C ~.j Qi l l ~al .l lIe ~ {SCI C4 t7TCI i`JI;11, ~ ~ i CCi111i(C(1 Cil:(r - b U!('ii UftOr'

r :iu:}Vf..rlDili+:::
VCIC Iu In_41Cit,Cl
C~ .. C:Vi1SICirC1L t L I ~._Cl
.' vl. t--~(i t I4I QIIl1 I I' t__~Il t_a. L ft.~i: _ì .l [II `•
is IirUdLlCCltUI", Iu }.v::llia'IClili' 4fC. ~~-~~~~-_~~_-- -

-~~ v L4'1'irl d.: tCTi+.: yl .thiiu:'1"(:.


_-
hfIUII'IIt6 Cati;C~UI'I SUQ(iIB 5lltlt
_ $C.L111 -it: iK4'~~~Iq ::C!L! 1U~Il.1 d1'. piUfn Ir(IpOZitis Ui' SC,::
_ — __
taxclor; de exemplu,in izorn&nia w! l;racent din vcnilul urTuin diritre pdrirrliEst:.
scutit de impozitare pentru fiecare copilSnintretinere ~-

Rrincipolii 'pilani' ai politicilor soeiale cunt deci

Trnnsferuri/ servicii de tip Trnnsferuri /servicii de tip ne-


asiqurntoriu sau asiqurntoriu snu non-contributoriu:
controibutoriu: acordarea acordarea acestora nu este
acestora este conditionntii de conditionatiS de plats prealobila q lined
o contributie prenlabila,in contributii speciale sau sub forma
general Ia un fond social taxelor/ impozitelor genernle
special

Trnnsferuri/ servicii universalist - Trnnsferuri/. s


eategoriaie: acordarea acestora se asistenta socae
face pe criteriul apartenentei la o acordarea lTrgcx+,~'x3 se
anumita categoric socials, fie cu risc realizeaza ~~ t,,^.ia ='nevoii;
crescut de vulnerabilitate socials fie nevoia esteresz cri#eriui
valoriznta la nivel social (ex, Copiii), decisiv
snu in baza cetateniei
Alte resurse bibliografice:
Laana M. Pop (word.), 200P: Dictionar do politici Sociale, Bucureyti: Editura
xpert
1~ezi termenii: po/itici soda/e, scrvicii soda/c, beneficii Sociale, beneficii unicr_,
beneficiinon-monelare, Geneficii monetar'e, beneficii in nnfura`, beneficii do
~rolccric social; bagel

E. Zamfir, C. Zamfir (cooed.), 1995: Politici Sociale, Ramaniain Context


European, Bucure;,ti: Editura Alternative
Cop. 2: Mecanismele producerii bunnsti5rii (E. ~nmfir)

t, :C. Zamfir (cooed.), 195'9. politici Sociale in Roma+ania: 1990-199f3, Bucuresti:


{ Editura Expert
Cap. 19, ~. Strae, M. Teociorr..scu: palitica Fi.^,cali~ - C~trva in7pllcaTii :;ocinl€;

7 .'.
.>
S .:,

~. .
1';11L,~tn'( ._~Lrti4~ilit:.t lS~'8 Llil C41ICGpi tUhdCl:'i ('tI ~CII II'1 aCUYfOrrlle. ~'f lCl:.fliCi c:`; t.~

'/i J ilil J,:G.' ctl Uc'%::.'jli:.l~..,' ail f~f':'h6f I •I _t CiiYli lYCll iC yl t~~llt{l i"e: - Ifi ili'O..IIC-_i':'.0
llllUl ~,U(1 :a~J -;:1'~JI Cil,I li , rJr Gi'` '1 CJ.`_~.~~ll'ild dC I)rOCIIICti~ Cl aCCStl11C1,

- iit/r 1lJ1J1.:iGJ'd l i'Q:: JY,1'//V/' jl~'1)Y/';I ,Oi"L ~L`GCt':,a L71i;1 ✓J/1 5f1(f J'V4;:: J, Yl11Url"I

CUn fanTu CUri YI 1'a'i i:.it ~1 CUI{ -i-.CIca ~li'oijUS.Ji.,~i 5t:PYiUUlUh 1'L'Sp(,CiIV

L l',,..3"i C:i'La uy ICliLh ~2i C'~Te 0 IY'UJId11Al Yc.l.r"11Ca~ (illvel dC5 CIUIUCIs-~i.l'8 y"I'll(Itl ~"ICU,

filVcl de iic.ZVGI"iUl':5 t;iill'UIG~IC:U, fllii C j.iI1lCll"rUl pi'JdUCilta y` i al Ur'ganita"~"III,:Jr

L'TC.j. ~-1 ♦.yi%I'4a CtICf.{riTcl C14Ci„ fYl 6i'IC{; CUYldflll yl IYldlii.l~'i;nT do IYIUdIiI d;;
IntelegL'Pe G bUIICtS'rQrll III ~U::TIYI CI SUC.IaIs, ICi G CI'e:~ter':: a i>U7laSTCYI'll ICId iVldUal2

SpU SUCICIi::.

lticicrltn Until illij:JaY'I Sail dBCIYa CSt:: :arnvls le,ata dC pUY'aCilgrfla


ratiorinlitiiCii : o urger.: snu decizie e:ae ruiiurlalci daui individul alege in
cuno3tiinta de cnuzu, deci niunci sand individul alege inure diferitele alternative
existente pe cen cu costurile cele mai reduce yi berleficiile ciae mai maxi.
In 1776 este publicntfi lucrnren "The Wealth of Nation" (E3ogatia
Natiunilor) a lui Adnm Smith, ce Innseaza celebrul principiu al rndirlii invizibile.
Mans invizibiln a concurentei, statuenziS acest principiu, transforms automat
interesele individuate ale celor multi in binele comun, sau, in termenii economiei
moderne, in bunnstare socials.
ConfBrm_teoriei 'mfiinii invizibile' a lui Adam Smith pinta este s~ura in
masurii _sa _. aloce efficient tonte_resursele_exisfxnte__Sntr=o__socie~tate._daca__;i_--
numm data" Bunt respectate ciitevn condi~ii:
a) Informarea perfecta a producgtorllor_~i_consumatorilor in raport_ cu taste
__--- __
bunurile ~I servialle necesnre, respectiv produce intr-o societnte.
b) Competltie perfecto: presupune libertatea ~i oportunitati egale de acetic la ~i
- --
de_„abandon. (:ie~ire'} a diferitelor piece (e.g. produce cosmetice, produce
alimentare, produce fnrmnceutice), fara ca un singur agent economic sn pasta
influentn, singur,. pretul pietei (ca in cazul monopolurilor eau oligopolurilor)
c) Lipsa-_ _. a;ecur•ilQr__ .pietei: bunuri publice, externalitati, alte tipuri de
distorsiuni

In unele cazuri pinta intervene incerciand sa compenseze aceste.deficiente. In


alte cazuri insa, acolo unde nu este profitabil,_piata.nu-inter-vine, lasand_locul
statului.
_.__ In principiu, statul ponte coreatn_unele_.prQbleme legate de aceste
conditii pr~n_r_eglementari__specifice. Dar X11 __joatg__distorsiunile reale pot fi
compensate prin simple reglementari. In aceste cazuri statul organizeaza --_
~i
----..--
furriizenza, el incubi, sau subventioneaza furnizaren nnumitor servicii.

~;
-a}~ Informarea perfect[i

s Informarea asuprn bunurilor/ produ~elor: O cunoa~tcre imperfecta asuprn


_ ___
ti_urilor
~ _ — de_bunuri/_scrvicii_ofer•ite
___ _ pc_piata, respectiv a cerern pentru
anumite tipuri de bunuri/ servicii duce la o nlocare sub-optimalu
_ _ o r•esurselor.
__—
Cel mai ndesea firmele de marketing incearcr~ sn testexe cererea pentru
anumite bunuri/ servicii, in Limp ce anumitc firme private incearca" sn ofcre
consumatorilor o informare cat mai bung" asuprn of[:rtci cxistente. Astfel
cste opfiimizati?f alocarea resurselor•.

• Informare ih ceea ce prive~te pre•~urile


O cunoa~tere imperfectn_n preturilor unui_produs,_n raport cu colitatea ~i
-~
cantltatea sa inducr_ nlcgrri 'proastr_' (dcci ne-eficiente) ~i non rationale. Tn
----
uncle cazuri pintains2i;,i ofer(i occst srrviciu (contra cost).
~Re'cxempiu, vrrau a cnrm~'tr o lorun,,i_dnr Ilu ^Tiu r.rnct car[• rstc ofcrta
do lac(nn
--_.-- _—~}._r+ (ilfcrmarr,
r i _ 1.r I~npc_rf!!;n1;
r n ,c, n~ lr "~ {,~ntru a. rv~^a p_imnglr,~_complr_ta"

asuprn piehci irnobi{ior'e nm nevoic do i narf c. nttrli_ tirnp. [)e nceca apciez la o
flr'ma do Ini'Cl rn-diCrC CaC~C_I?rCi['1 a7 C:^i~l'I, ^. nl (Orlhar[•A n1r4, Ir1lUCl' CGtii ^t/::a41
cosuri(~ cane inforrnuri pr_rfechr. dlrcctc.
.Cn a~tC .^+I t'tlatil IiSi! pr.^.'~UrIIC. CSf^..^, tar .',CrYICiI p(?I ff 111!11 J'1Grl C1CCi'fh 1"'nC(It.l!.II
tJhli~z("'fl lor, C{CCI ~~ ~`/I",YIf"II '0i^,n^r':I {•f'~`r'':C',

• a.ilfarmCrCq iil CCt.a CS p:';l'c~'%e G'Iiiin"!ea I:f"C!ii;,",rl;'• (OII'iC;' CG 11I'^."


oduse_ponte fi curio,c.ui:n_(rr-.ur,os. t~ . CJJ I1J li~nCi rill"C`CI rlr. Cr_1'i'f (a?5U.1 ^!n:'
pr

Exlsta in5a .~I' Ca7_Ur'I In CGr'C aCCGSia r:U i3Oa"iE'. iI Cl!;,O'tCUi~t Cllr CCi . J.'ii;'-c
oarccare mascara _meca_nrsrnc/r p/e'/er pnt careclr,_ ~ccnslq prr:lJlr/,~[, rr-u;
npariria unor picje spccializn7e in ate-~t cr;-c.

ercem~slu~ Racq~~v~ted(ir sn ;tru•'rntii mutt despre; colitatea. locuinfei -pe care.


~~
dorese sa` `o"~cuh'V~iar~"(in'
~; , a~`ard ortiplas'nrli ei; ;n~maPului" de camere, suprofetei
aspecful~ui inferior ;i~al mediului iinedidt inconjurator)` apelez la o firma specialixota
car`,e "Ilnl furmzeaza "informatii referitoare la parametl-ii tehnici de r•existenta,
solidrtate, izolare;fonica" in comparatie aJ uncle stnndnr•de dr. ;ig«ra;ija (minim^,
..., .. , ,.
n~cesare rin le~~e decenhe~al cle ~,roi riles ft ,l+,raft)

~~ ..~
~.C/Sf~a 1g5[I S/~71!!i!1 In C.?('C ~llrSa raC /Cfrrr,^~4rG
_. .aU O. iCl1y!^ MfC.SCrF. !r:"}'/
__ __ _
in{nr4ta~i cgr,7pletc..arcl_/~a:`.f!_absorbr,;-!>,^;n a,'sar,jia a~;;rr' nr;-~z ^,ncci^!i-~i;+'
---- —"
('na 'CJnI` pr['f facJ7%!r_). Atunti iJrtcrt~/ne stata!p,:irt ~iXOr`ErI IJRC!• :'rjir;;l~"~!%;'i
Pn ceea ce prive~fe standardelc de calrPot,: rr uncr pr•oc,'.'lse:

I consuma~~~6ritihutul
be r;.Fexelrlplu, un~'~~eonsumdtor poate ;tn ce, tontine can, produs, alimentar pe care 5i
~e glucld~; Ilprde; '"proteme, vrtomine; mino_rali:). Stotul poni'r
ehiar obf~o~prbducatorul "'prvn Interm'ediuE r~glemvntarllor s~rC t!; tr>s' <rt i ~a `ir; r e ,
umbniajul riecarui produs a6mclstnr;:,infermajii refcritonre la~nivelul culoric. .ni
pradusulai, conTihutul scu, tipul de coloranji ufilizati. Orice abatere de la aceste
Y reguli 'poate fi penahzt,ta, Cun:umatorul insQ nu pgate, ;TII doc6 `pceste ,:pecificatii.
corespunii in fapt ccn~inutuiui Ilr•cdusulur, Pentru respectarea ae¢ster reguli, exirta
i wz servinu public : Uficiul pentru ProtecTia Consumatarului. "Presupunem, mai
sepal tz, co avem tCatC. IICZ=tt- InfUrmLL~li ;i ca avem ,incredere ca pficiul pentru
rirateotia consumatoluhri 'vegheaza a?uprci cor•echtudlnii mformojiilor furnizate pe
ambalgjui anal produs. Cansumntorul • nu detinc Insa un' nou tip .°'de informaTic ?n
rapor•i~ a: respcctivul produs• conditi le de igiena, in care acesta a fort produs.
Apare deci nevoiu anal ser•viciu specializnt, care sit-fixeze nornie'de igiena ;i sa
veghcze la respectarea acesiorn (standardete; de igiena. alimentara, , eldborate. yi
impure dz catre Dir•ecTrile de sanatate publics);

• Informarca m Icgatur'a cu configurraj~ii viitoor..: O rnnxirnizare intc.r-


ternpornla a,_irtilitatilor individunle _ __ (dnci posibilitate.a_dc~legere_ratignala)
,,,
presUpune cunoa~ierec:_~ Iturului. Zit gcnernl pinta libera'ocupa In pnrie i
ncasta zona pipit sisteli:e privnte da nsigurdri. Asigur•~~r•ile minimizta-~a sau
---
preiau I lscurile In m~isura in i:ar:, 'Istefl7ul de predlctlbilitaie n viiieriieior
f nr>ncn~ Ic_pelniie i IC~~ c;. ~.c„astu activitut~ sa fie profi'taoila. L'z
exempla, intr-uu .:i;tcra uconornic Ir~stabil, pinta a,igurarilor private se vu
iIrN Y-il da^.r iCl Orr~l'Iri;Ci iiflUlilftGi" ~ ~~"'VICII. fii;Klr'(', UCc:i irrtr-o otn•::cnrn I'nQ'i Ur'u
nG'✓UIC( liit6l'VCh li.i slutUl'.II.
/: /\CGiO Ulln l: CI Ei Iia C'~'ICI:- CI eS Irl~Ur'i T:Ur`.. 5Ui'I't rdlntTV ~ (:d U'IC, I"dglarticnt iir'IiC
:e Ullt 3U(Ipi:rltc;. E:xlstn Iri;i c; ~I CIlLUI'I II: (:C~,ril Ci Cf lCli:Yit ale t;UtYt atClt da jc 'raVEC II"tCC~t

SoiU'~IIIC Qfei'li'(: de Catl'i: Stitt ;:Unt Y'i1C.i LrICiiP.n'tC decut CCIG. Iii+OdU::C iiC piura

Ilber.a.

Piaja lil~gcn_est~_mai eficiepta in cornpensar+ra acestui_tip_dc defieia_nta de


infarmare cu ent:
/~~ - - consumator•ul estn mai bine inforrnat
- imbunatatirea inforrnar•ii pcestuia cste asociata cu costuri rnai reduse (este
rnai ieftinA)
j - consumatorul poste intelegc rnai u~ar informa~ia disponibiia (cste rnai
j intclegibila ~i accesibilnin raport cu nivelul cunoagterii eomune)
- Bunt mai reduse costurile asociate cu o decixie proasta
1 `- - cu cat cunt map diverse gusturile/ prefarinjele consumatorilor

Ae exeinplu unul~~i3mtre.sRiwrFrle~c~p~ rmp4n~~~~o,~,ss~~£+~t$


5
foarte mo~•r este'sistemul de~servimrlde'sanntate~~,ra~~.
oceasta defrcr¢nfa decat, r~npunagd co;burr
4fo~ik'
nepro~rtabrla o nstfel de spr:crnllrz~pr¢ pe~~pra~a sJ~be, v~C~,b~
`dip. parten: copsuma~orulur' pot, fi oar#e aiorit~riir tip t' r
•deloc'fncila . cu ca"t sistemele"'`soclale;suntrguV¢rn`ate;~in;:ma
eatpe"Ftt deflna#6t~Fe'.~a unol~~cuho;tnnY'e',~reu de`d~lmllat la niV¢lul cunoa;terii'comune'
~utl`ta~'ri1~~~'tlifi~tl'd''¢~te iViterlrfedierea eoil$iliriulit d¢. seryieii,

Calitatea ~i pretul au un rol decisiv in crc~terea eficientei; in absenta unei


informi5ri perfectc consumatorul nu se poate constitui intr-un nlegiStor
(decident) rafiional.

c) la~curil~ ~ie.`pci
GUhJURX
F6't?l~7TC

ALTE DISTORSIUNI'r ',EX7EFiNALI-'


,
Utilitati publice , ;~A`T'I
- Lipsa unei econornii de C)ZITIVE y'~I
scariS JEGAI`IVE "~'
Monopalurilr_ naturolc

r~
I

F X!5'ra 0 d!^tlnCjl~ C~nr(1 in1 r~ J!!i)L119. 1 fti \"..II ~ rlVpt (: I~t•p{,ll.'iC 1)r h?n'''tl ill"!Ci'f l~
~t bunuri si SC'I ViCG-.htllTll^.C. ?I ^.::I p4~~1~' ~rC Thl(l Crl(r:,O rr;r~r i-'' h(Cj C^ ii fnC
(1<{~~;~^_Q In~.C,CC1.SlbII plCtCl__CCOt)C _... Plt f,i'. (f6^, i:.!:'I 'purl Ci~^ ..I: n!!IIr~rC ~, f~:;l~) ~I :^.1- C~l
Ut I LI".L'I i' ~i ~il~li~ ~"l ill - r~r,t! i i~ rt ,..r.., rf ffY;'. ~ _. ~l~C.)

~pecificit~tih_ bu:hurilnr. pub ire__- _ _.__

% •. L~sn ri~.alit~tii_~n-tcnsurh. Dr c;<criip!iI, L'!1 InGIVI(~ I^ 1)iUq Inir-^ jQrq r,ll SCaCI~.
.51 nlCl nU Cr.^.~Si£ can'titateft dr.. ap:(ror^ 1a''I0.'la ~(7 nrr^.SGrl7, ~Iil iI'T111 C•^. Ci'']C(1 t1'l
IndlVid CU!flpflr(t t:n iaCld:J1C~1 Va 1'U".t?C:"C Un `!lndR~lCh lil 'illill'~ ~~.^.f)`I't( f. Cf~O;'l
C^I1SCE~"ilai 01'i
•: 'Jon-excluderea
__.._._ de s7. C~nSUm: ~ilt?1:=11!
_ IlU pOa"t-^, {I !;;;Ci;1> 'i(.'. ~R C(1n'111T1 C~~ LIf',UI
--' bUn~ pUb'IC, 1~e C:;rnlpiU, -iap -i~UI Cca U ~i l })'{AI C'.:j ~ f i C! ,rl^. ~7i I1C1i?0,I~iCif. ~'~I''r!'
._ ._
5 i'ni n!! In5ea11in2 rG ~In fCZ l.IC'. I'C;ZtJ^! ~:Cu;~)i Vq ill!:~l !;l;i i1C! ~%1 '-t:;?!li it it 1, i,`i '!'ilk
CC 1?1 C'a7,lli `Lind'.•?ICtI-U~lll CXCiIJd G'C%1 (.{C ~'( ~:L~{',SULI .. ifir in ~r;lr,~. - . CiC.
Ca~+g41'i'aien yl di~pLiUblhtr,'tc: GP. 7iGi-r(,: <Irf~! ~}itj. f'r-~ r?tl^i ~ ~. ( rr.~?~ 'i%I .T1
:.OII$hl n, ii~t CXi:ii •ii li{I GJ1'8 I iUrpi7ia:~Ul il'J iJll~, f_.il lClr daaa n:J 1i11i pi4U'rFSi. tai.C~e ~i

{1111)6 `L Ii C~C n11 f1 c7Yll Gil fi1;1 I)Opti> C:{clUdv de IaCanSlJnlll~ aCCStlli bUn. htrGZl~e pC
.!
!'ulU VGI nl.il' ji: 1'GY i I ~!Ilniili]'fC y"•: C~~!il"iCi Car'i:i rc.0 CU ~,li: ~tr4Cli:.

'• !'`i'!fl - P.E71Yl~wi'( L~ ~ t3aS.I'T:!lila: UIl lilljl`i1Ci Yf;j flaUtC r'CSp111UN. Coilsl;(pU~ hill.l ~:;in
____
I+ili~ilC. Ji: 2XClpplll llil - fltill'dld nU l+aafe d~.tEr ipllhl hall -Con u'In!r~ 5t~tl lilf'll0r

rlatlanal❑ i;l JCiZa U110r Cf'EiGIn?C pcClfl$~fC jl C: 1'CSpInJLrJ idell de


Clc apat'al'i:

farf~i arrnard. irl iiml) ce .n ccuu! :;ancil~ictl-alai rtaco irdividul nu doregte sn it


cansurne, nu Csic ahiict 51111 cumi>ere.

fl i;niTU fill blln p('I!':I i, CGSI I;i I;li:r(~InGi aC 1'1'adl1CC?r P. Cl Unel ll rlltt'l~l Ir1 pills CS tii

agili Cl! CUSt:;t nlartJlfliil Ctd CGY!SUi11 q W:C; Uril't (11! In p~U:;. In Co::UI iiUn:iri~01""' pUbi1CC

~1Cc:Si iucru nu C::iiC Vi:iC~.'~t i. ~)8 i'.X:ifll j)iLl, :: i)S t!JI InClrjlnC;l Ci UnUI Cana 7 V aSGCICtt

Q'2. fci'n Ct~ U GrCI ii ;~df:~ilalil (; is Ca!I:;IC ~..,d !J C~ZItIV SY 1;7 ~; E;nc'1'Cl L±cS~Cu! di: IT;Qrt„

in tilnp CfC CastUl ftlai'J f:+a~ itSOUn`i VI YIGnG1'll pr'0~1'urpUlUl dr% tai:."✓IZIUn:~ CU U aCu IR
p1lIS C:::Y~ nUl.
Ap9rL Ce2a CL' ~StU CCniiSClUt 1r1 dOP'~li-nlul Cll :~'Cfll SaCla:. Cp fCflJrlStnU) 'tree -
rider' -alai, snu 'dilesTla blatistului'. '1-ati var so benaficieze yi nuncni nu urea sn
pliiteasca; in acest caz preturile acestor bunuri ar trebui su se fixeze nu in
functie de cerere/aferta, ciin functie de valoarea perceputa de catre fiacare
irdivid a unei unitati produce in plus, ceea ce este irnposibil.

C'xternalitaf ile gear atunci ciind:


- ac~iunea lui A determina apari#ia unor costuri/ beneficii pentru individul B,
pentru care nu exista compensatii de la ~ catre B in cazul in care acesta
'pierde' sau de la & cQtre A in cazul in care acesta'c4gtiga.
Extcrnalit~~( pozitive: acjiunea lui A
aduce beneficii lui B faro ca B sci
plateascn pentru acestea

Ex.: aducajia, sa`natatea; de educnjie ~i


sr;nc~tatc bencficiaxa nu numai
con~umatorii dirccji dar;i cci din jur ji
comunitatco in gcncral

Extrrnolita"ji negative: acjiuneo lui A gcncrcaza`


cfectc negative pentru B (costuri) pe care ~ nu le
compcnseaz2i

Ex.: fumatul, proilucc cfectc ncgativc directr.


pcniru nefumi5tari'dar ii in ccca Cc privcyte
eostupile servieilor de srTnLXtate. FumiStorii vor
beneficio de o cantltate de servicit de sa"nntatc
mai riditat~ d¢i:a"t nefumiStorti dar cosfurilr_
suportote 3e'hepnrtizcazd uniform

In uncle cazuri aceste probleme se pot rezelva grin reglementnri atunci a"md
externalitatile (cfectc neintentienate ale actiunii) cunt masurabile ~i
proprietatca privata este foarte bine delimitnta ~i reglementata. Acest lucru
nu este insa posibil in cazul polu~rii aerului, ambuteiajelor pe strada etr_.

Statul poste interveni prin doua" modalitati:


prin introducerea unor rcg/emcnt~iri cat mai detaliote ~i senzitive la
realitatile existents ~i situatiile posibile
- prin taxorea activitd'ji/ar gencratoarc cue costuri externs negative (accizc:
taxe pe consumul unor produse a! cuu"ror censum produce exTernalit~zti
negative, de exemplu tutunul, bautura alcoolica, benzins)
- rrcampensarea/stimularca actrvita"ti/ar cu crternalita~i pazitive: de
cxemplu initiative CCanOmiC/a (prroftabiii Iw numai pr_ntru intrrprinzator der
a:'nd Ca ! fl Ci' ~I f_rrjtrr('^. nlAnYl"'UII~I ~I(: Ir;Clll'1 (iC I:};P.?C(i} b/]pi^. fl i~'lilll!lati7
Ilrl^, aC91'~ar CC. Un01 !' (..tit! ?;'Cj C7rs. 1; igli'.., rU C^~>Csldr ~~ ~:,'J^nt tn. 0 i't GtC,

,A,/tg ~JvfwrcjU.?% i/ C,"1DfI,'^.%!e

JC ref erCl ICI tlUUriIC de piErC Cti nU IJOt" j~lll'1 fti0lla ~(11at"I l; ii ilnOr rOt15 i'.'S!`tq^^i
In ceen ce prlve;,te cererea (I~SQ U7^/ EA9!iOffll/ CF, SCrPr} .^a!J C.OS]`J'"1%C CC
IgVC,S_/f%!' %!7 C77TJ~l~r' /lI'O~L/.SL'~.''F'_L'V/C7i (:iC C? ^_I}li)I'.I i'~tl;l~Jf;"III^ III 11`<~/~I ^ (iC
(;a7.(:, CI('.Ctrl(' ."iatC, tCICVl7lunr ~':I'lll Mi71u). ).#'i Ll'?CIc: Ct^ tl"I ~Fxir "~l'71u^,+~(~i:fi'I :`i1;)

Cilt~Op01U,'! n".illr'aln„itatUl poa~tC )ntrrx ^ ~~ 'i fi f ^. l~"~_i c r+yi ~~i, r' ~ r l :'p Iii ,t. y'i:
~)i`Iti 1'Uglr:rtlE;;'rlif'fx,2 CU;~i~ l!i"YPI~~I (~1~i Ci Ul aril- imanU~IGI, ~Jf tCall pin~ri7
W nt:(i l'i'ri-iU) ~ ilriYl iYVStltl!(II'C.11 llf:ei 5eri1 de t'eglen1entar'I Cart sa
Ijfu~irkl is.Yt{'1C~'iiC arC~ai'Cfi'Q Q rtl'E1!Ir'tlOr Ge: :nt'tSallt a C""+frer'ITCIOr
.': (;i'i'ICII SL1U I.CiiU('I
grin ~(:v:~~.~i;ivna,^eel E~,i~.r[I;:rilvr es;;ciol~e pr•e'turilor r,~-(;rofitcti~ile
Ili irl r\[17, iUi VjljZal` C: irldUStr'101 rc'.SpeCtlVe ~I produc^<r~:.c: r'i:Spe-Ctl Vl;l(;I
o ~;r'i t:a G.

.,
.'I ~ _. i-1 l ' I ~ i _"14_..-.-I.ro_t~t_ . . . ~.. t~'.G;. '-E}Ci riff' 7 cc ~C.::rL
~,~ iC:.Lt ItL :.1~'.'1@:Ur (:~[UrjCrrLi 5d5t i IiiriSark, C:anrSarriics F3rief, +J VlI, iiy. r= -
7j:

;'~ U (,nl't i n. 1(l:il r~ r i ly~ib) -i 5(1(::i G ~:St__U`~71ul OCi'."cal ..iC rCiCG ~'
pr U~il1i: CI [ (l i (~Lirnt 'I ul GC ~ [ i'cl ::d: Ift,~ , Il~(4..S.Cu1.L(:- -

- i~unur•i :Qcjale: acele kaunuri publice Car•c nu nr fi produce daloc


E7~gmpJ.e: npsrgre nationals, drumur•i, ilurninat public, aplicarea legii ~i n ordinii
publice (politic, justitie, inchisori), parcuri, protectin mediului ~i protectia in
fats cataclismelor naturnle (diguri, fortuiri etc.)

~_' Bunur-i__mixte: 6unuri ec ar fi prodwe pe pinta libera" dar in cantitnti


su6optimale.
.Exerriple: Educatia, servicile de ssnstate. Aceste servieii nu cunt totnl non-rivale
`in eonsum iar exeluderea de In consum este posibils. Acestea reprezints 6unuri
cu externalitsti pozitive iar cei ce beneficiazs de nceste externnlitiiti pozitive
nu se manifesto - prin cre~terea cererii - pe pinta nstfel inciit sa crenscs ~i
produccren Inr (ofcrta).

• Bunuci_.r:are_surrt supra_ produs~stntaritn efec#elor externe negative


Exemple: tutunul, alcoalul, industriile palunnte

i3unuri_sure_sunt-sub-optimal-produce;-datorita monopolurilor. Acolo undo


exists monopoluri pretul este supra-dimensionnt (in report cu costal
marginal) ~i produsul este produs intro cantitate sub-optimala.

Bunuri 'meritorii'_-_nstfel de 6unuri implies o evaluare morals a ncvoilor yi a


decizie in termeni morasi. pe exempla, does o societate considers educntia;i
ssnstatea ca 6unuri rneritorii atunci le va produce ~i/sou oferi gratuit/
subventionnt. Accosts categoric do 6unuri nu este produsa/ furnizata
datorita unei limitari sou unui 'exec' al pietei ci in bozo unei evalusri mornle ~i
judeeiiti de valoare.

Alto curse 6ibliogrofice: .

f. Z'omfir, G: ~."omfir (coprd.J, 199.x: PolitiGi sociale. {torn&nia in context


eurapean, Bucure~ti: Editura Alternative
Cop: 1; Stotul bunsstiSrii (E:[omfir)

1)
M ^.P
~, lVa~T ~_~ ~t~~~P~:~~I

Obiectivele principale ale _politicilor _socialc se refers la crc3terea


_..
bunastarii prm__m~ermediul (re)disfirtbwrii resurselor considerate de cstre
societatc ca relevante, respectiv a rrsursr_lar valorizate la nivel social 3i la
satisfocerea~unar nevoi umonc - mai mull sou mai putin elementare - do
protectie socials, cducatie, ssnstate, Ioalire. De modul in care cunt definite_~i__
intelese
__~_.— nevoile ~i buniastarea individulul dcpinde:;,r_fipul- intcrventiei_ socialc
_ _ ---- --
considerate a fi adecvate dar 3i formele concrete pe care le iau aceste tipuri de
------ ------
interventii, odul in cure concepfele ca 'nevoie', 'ssrscie', 'bunsstare' Bunt
definite yi operajionalizate3 determinn deci forma cencrets n politicilor ~i
pragramelor socialc,

3.1. Nevni umane

Cr. r(.Int ~i CIA7;1 r+~'h 'i r.9t;fir7it~ n,<:-voil.^.?

'Nevoiie' reprezints un concept relativ problematic, detinirca lui hind


ancvoioasa, datorits,fi mnrc pnrte, raturii sale subicctivc.

+ Care cunt nevoile umnnc de bozo? Rsspunsul la accosts intrebare rste


dependent de contextui socio-istoric ~i cultural dar ~i de mediul geografic
+ Care este lisin de prioritnti a nevoilor? Exists, in mod obiectiv, nevoi mai
importance sav mai putin importnnte?
Cum distingem p"• c~i afinfi in nC:vfii~' ?

I C1tC. aCFSte Inir;;I)ri;'I dC1C la C.OnrILVJa C(I ri^ -;'InP'^_~ I"!CV^I ~(ir .51 !'.!.; a~i-CIF mCl

mu!F, pricriti;:.nr~n ar P.51 CrC1, I)rCSUpU,"i L:"1 r??'~~~7?~l/';'' r' I'C/~:1.^r'7•?•!i• l;rq^!'.1 %')
IlC.^-~dy^: i7/71iJ ~! f) ~.'CJi`['i;'i1C.4! <"CiCI';7;In•1(', '•:'^::`.t,•-C:!1-.'.;i'.^~'1. I~~^.Y;iIR rc~C I;;'`

~ Qperatienaliznren ,C 1'CfCr(] ICI I710d'JI!liltil!' I11Or111'rt;ii^, clr, !Irfl'lii'^. :7 rr!lrrl)}r,lp;`:


11;-ryt^1a a IdCYiti il~'q nCV011~ f~.^,r :~, l ;CLJ=11C'lirih rid i)(1Dnh-. ,• r1i! ~ ~ . `•~ CS}r. n.~Pr..~Cr`<i
!
Cd;jinl;'f;Q p![iCTrl'ilO11O 1Ci Q gCFSi~Or CUIICCC{C, q~ifCl I IUI' Gl~i ~i ~i C1'In!I f!I^.;>>, j ~ifn!ll 1. •'~

tPCAtlrQi.)11^ ji ^il i'~C;'!llftn 00111^;Ir^.;"(`t1 I'l'i 11~17~ip;^% r;I"t;p;!1•; I;~;• ~j~ ~,.,rll}, t . .

:'fl
Abraham W. Maslow (1454, Motivation and Persona/ity, NY
Wnrper): piramida neyyilt~r: fiziologice, de securitate,
_ de dragoste
_ __
~i apartenenta, de respect de sine, de auto-nctunlizare (auto-
realizare)
fiziologice: nevoia dc: m8neare, briutur•a, nd3post ai lipsu a durerii
de siqurantii Si securitate: nevoia de a fi liber de nmenintnri; deci de n fi
ferit de pericole ~i evenimente nmenintatonre
de. droyoste Si apartenentd nevoia de prietenie, afiliere, interactiune ~i
dragoste
de respect de sine: nevoia de a to respects pe sine Si de a fi respectat de
catre eeilalti
de auto-actualizare nevoia de a se indeplini pe sine prin maximizarea
utilizarii abilitatilor, priceperilor ~i potentinlului

. O nevaie satisfacuta, consider•ia MaslpyJ, nu rnai poste reprezenta


--
o motivatie
~r, in consecmta, nici nu se va mai_transforr~a mtr•-o nevoie exprrmatg social.__
Categoriile de nevoi ale lui Maslow Bunt insi] putin utilizabile atunci cSnd
opc:rtionafiznren ~i rnusurarea acestora devine o prioritate. Mai mutt, s-a dovedit
-------
±n special in cadrul_teoriilor de psihologie socialu ~i organizationnle eta pirnmida
Iui AAnslow nu 'functioneazn in orice context cultural, ~i varintn pot_.fi~bs.er_vate,_~,
ch.~ar._~Lin cadrulaceluia~i_confaxf culturnl. Aceste observatii Bunt ndevnratein
special in ceea ce prive~te ultimo cnteyorie denurnitiS de Maslow 'nevoi de auta-
nctualizare'.

3ursa fotogrofiei: wwwybs.or~/wgUhlosa/databank, deccmbrie 2903

z{
Lyman W. Por_ter_° desemneazs nevoile de ordin _..
superior ca garant&nd autonomla unui individ,_ definitaca_sat.isfactie.a_individului
_____.
deeide_
cu oportunitatile de a -independent, de a-~i fiixa objective ~i de a se
manifesto fora constrangeri prea puternicc, deci in afara unei 'supravcghcri'
stricte.

Clayton Alderfere (19?2, Existence, Re/afedness and


Growth: Human Needs in Organizationationa/ Settings. NY: The Free Press},
propune o alto piramida a nevoilor:
!1/- ~ nevoile de existents: m&scare, ger,_aps,_Uani, munca
~'~ nevolle_de relnjionprc:_prin intretincrca unor relatii scmnificative cu altii ;>i
~~ cu socialul in general
~,%- de cre3tere: nevoia individului de a face contribujii creativc.~i productive

Alderfer considers ca se poste vorbi ~i_._ de un prods_— do frustrate-regresie: o


__ -
persOanQ CantlYtUu frU:'t aiZ,l in InCCrr_rirllr salt CIC a-51 ''ntlSfiaCC flCVfiliC dC
CPC:jtCf P . ql_(~,^E GC`iial'^, (iUCC. is I^ ~!i`%I ' I II? I?rv0li~r CIl; ^ir'i-161?~rC !:!! 'FOt'tCI
c
n`, a'~IV:1 !r)r r„ :{i"IiOt"ti, i^Ca`IL:U-i 1, I!Id!1'I (.i _tJ l,j! 1'J!!rt'r: i'ICiV...•{; ~. f`. i'1;"i-: L~t'I•;1.
:
/_',Xpl@i' C,0 IJ'lCr ".01 filnCl + I lt :~~i {sC t : :I 7; rm'f. , ~i;fr n,_{. 1 `i r'1 9 L:, ';~rl'l t ij !'iOf':1",i ~'!'.

ne'~- i_

sursu forogrrfici: PI'~'?_•I,'_1n1C5.g ill,u._.r_fIJ/^~Ir'_!~oi_tcr, dccr;nb~ic'.!o:3


~' I'Grf£r, (,~'`pC!l ~l4~., LtllNi Ci', E~' 4'!Or ~ I i~l!)" / ~V n4(i (",!'I(11 ~t't_it U~!_.` .NNE ~t jSC"`^'?f C,

blomr_u'ood, L'L;a,.~~.T.rrvn -
'sursa fotogrc{i~.i: h1J7?//'l'^}?P_aye!~,r_ugets.r.,d!,;:tL:~gh',:r~hit"r;,, , ~n,hl ;:~, dr-rin!7ric
~CO3
C
q1'i•~~.. p!' Si (t~It•r:[ fCr n,I ftrn:'i r: 11pY ti+ 1~ fi^.. i°II ~n- itirl I_
r ~ r n~
_ Y1 ;r ~.
: n ~:_t
. :.! ~n . '•:i ,C `_
f
f11Jt:tr.n.+ 'fit )j1.
~~f:;. ~:r?ry
~iiV lr..; L. r'ti.r•sp CCll VCI C,SUpra rt2VUIIJi' CO nSf d(?r'arid Ca
!'i`1Cf 1C31Enrid' ~01 CI'(i G ti0llCi

acest(sa s+.Int cicterr;urr,;ta cultural; F;IcCIelland dezvoltc Maria nevoilcr invciictc ~-

i.lirrl li'. i I I I111s' 'Cft t;, i:. O,I~~;Tc i .. `$ iC Yl i?VO L)


IAiiv c;d'tC .::Uf'C:CrliYi f'11 ci'i:r'F'.a
t
C1C:;~TVi"(1 711 bQ~c: iH BUY' S)~~SCrVaifl COirl llartarnCn'I~a C, CUlI51G ,'ra ~~ CC. is ICtnC . LI

'~ (..'1a ~tul (~ Al


<< rnC~tlC - flriCrC~. tIV
it tlii .TC aCE,; 1 ~CY15
_I ----p --~
~r
_..__ __. __ Ttl i3i;1J?.0

/lpi)i. 'i;cl:i lGrl id~i~. , iUl l ( Ctr t ~(i O ~'J ~a ;'+I CStI; InCla'a~ilt t:Cl i..f'ICL fj
,^pry, lti

iwvestJ in jurui a~c,teio.; de ubic(,i povastea refleeta neJoil~ dominants ale


__ ..
InCJIVidIIi W. t/CIICI6I..G L''lL;f CI I"I cl dt, r'v ~JIIC CStC fnal dlflclln jl prGUli:rpatlCa,
.__. __
irYr(3C'pi'UlCiri:it i:.aC lilul ciUF1't]lia U aria

L%L_ ~I"di:~~I:

Tndivizii eu G nwoi (;,; r•r~alin;rJ u`e:;art;; ;irc7er'ti:


- sa CVlte i)V II:CiI\'BIC CL ~)r ~SU~iIIYI O ~)U'fOr'n1alPtCt SCCiZU';C '.>CU Toari'f: r'I dlCutti;

prefr>ra objective de dificuL'uts media, j,a car:: considers cn Ie pof recliza


- feed-back imediat ~i de incredere iri raport cu activitatca proprie
- sa fie responsabili pentru rezolvarca pr•oblernelor•

10 David {-larvey (1973, Socia/ Justice and the City. London:


Allen and Unw n) identifica noun cntegorii de bunuri ~i servicii de care trebuie_
sa beneficieze ndivizi pentru_ca nevoile formulate de Maslow sa fie adresate:

hranb
17?c~iinl'u
shrvicii IncdicalV
educatic
servicii socialrrin 3cnsral

1961, 1'he Achievinr~ ;;ocicly, NY: Von Nozirand Reinhold


19b2 -Business ©rive end National Achievcrnent
1965 - Toward a Thzory of Motive Aeauisition, in: American Psychologist
1970 - imprcuna eu p. Burnham, Fowcr is the Great Motivator', in: Harvard Business
Review
ro Bursa fotografiei:
http://web.gc.cuny.edu/anthropolc~y/foe hnrvwey,htm, decembrie
''<003

};
bunuri de consum
{. - oportunitia~i recreative
f - oportunitri~i de'vecin~tate'
focilitq~i do iranspot~t

Toate aceste lisle;i tipologii nu Bunt insa satisfiSciStoare doco punem problema
completitudinii for ~i a modului de operationalizare a termenilor ce compun
aceste tipologii. Vom porni, in cele ce urmeaziS, de la o clasificare a nevoilor in
tunctie de modal for constituire ;i nu de tipul lor, criteria ce a slat la elnborarca
tipolagiilor prczentate.

' J. k3radshaw (19212) dtstinge intro:

a. Nevoile simjite: Bunt ace_ le_nevoi de care indivizii Bunt con~tienti. Dar nu
toate nevol e slmtite cunt ~i exprimate. Ln nivel social, deexempla,segmental
col mai sTrac este lipsif col mai adesea de mijloacele de exprimnre publica a
nevoilor simtite, sau nu arc (din lipsif de informare, de putr_re etc.)
posibilitatea de a accede la aceste mijloace de cxprimare ;
b. Nevoile exprimate: o nevoie exprimota public devine o cerinta, _ o_ doleanjiS,
-- -.
reflectiindu-se eel mai adesea intr-un act concret (de axemplu cerinta unui
copil cu handicap de a inviitn intr-o ~coalii adoptati h nevoioe sale speciale) ; l
--
c. Nevoile normntive acest tlp de nevoi nu Bunt definite de sublectul insu~i, ci
de un observator exterior sou expert, ji ;ant formulate in concordantc"a cu
standardale prof~rlonale intr-un domeniu
_. ~i normele
d, ~levoi comparative Accste n^.voi .^ !;•ucturcnzil .<i_ sun`' def+nite__._ in relatia ,
_.--- -:
rij a(+r In7ivl I sau grupuri senate. T~1 r_enccplL~! d^ nc~~nl CotnporatlVC anare
__
I I71piICl't ;1 Lln r!CmCnt CC tl 1' rl ~ ,Lls'~lii( (r:rin !'LIi^.~ .';Or. lal(l; `^ rCfErCI la CEea

[.0 71U aYenl ,.a LIGVcm IJ ! ~ p01'P CU al ; il. ^fi ii al -~~I ' "i f Ii~_~ I(i r'_:^`n, ; r ,1 1'm rn, l' 1,!rq Irl

Ci,^;71C;1'.UI S!i+'UCI CI ;iU"ilt•, jiC (f1~)^`;i~(.!r.^1x 1'.^. ,.'lk?i

i;'aC%t ne gandim !n modal in care ou fost de=, Ir.ltr. ai4i QC(, G*C ~,rl'i1':' ~~'n;lrl GE It"VOI ,
n^, putem pl:7C in 7110d ICgIt11S1 IRt CEiM^C<I: Cary. C.:llr. r.~i~"/Y[!?~`^ L'ar~^ (Pr(•R/c

a
sur:'n fotografici. 1•;.+;w.brou~~ ~,~~:~,cn„sc' 1~~_ _cls,' j, +,n.h t „~
' /, iQXQnOnly Of {Oi`IOI Iticc.'l,'itl: (JC~•i ~nriC. i~ , `''~, hrl, <~~i (i- _. ,_
i_S
ICrfi1C(iill -'.L glt• -rrf~ C,.`i iC GF~!'I VOIlOt7; ~f']ll l_„"_!! CM.a~L~iO ifl . . i?Cl `1') it t.; 1CUt nf+•^SC^.
grin alvan^u( 'deprival-r_'; in limbo ro~n?r,;i, ,fi;'i co-e _ c5fe n'll~:~vr•
pri`lar4, Cdl'i' C~'~."I)Und(' iCl IT~arB: Yi7. li .J ~,,^L~ J.,ll '.,~':~ 1 „ilk _. '"1":' ~ ',:C;'::r
( l:.?: C~ CIYuA`il I ..a it i7 (; C(.l I:U !i nr-V~il.: i:OGi'C: ~In 'fCtpt fl ~ CO(I l C,• (~ <. ~:1,fY:j)iil,

Lil'I CCi~I::.C:iYlr Ct.i'i: iy; UGI'l:i~~ i.{! iJl$I,iJrai'C UitlYrla `.'ilr'Kinta Cl Ui11.1: I(i:: p.:
CU{Gi:iSF:', Ilu Ci!' ,; 1`I CJ~BCiS iCI C: ~Y'Slii„YUTC 0 dJI'In'fa o.iU G rfeV6li'.. QiAf_a li( r( rll

ac~sra via'ic sa'~:~:; jri r•~.'v ,ensul yi Se silnt(: totGi exclus do la orica tip de
C;%PI'; i -i Utl'. `. _,:;IC:i~i ~I„ CC, _;~JP. -Q CIi: C:9;WC, atUYiCI Yll! deVln~ (ICGa':-i cl dortl"It'u G

YiI:VUl4?

Il Ui cr~l, L. IIn1i IOCIi'rc :~:~rlci'CiIG, uUr(. r'1 i~t1 fCip~i~UiUI Ca grand to IYlti'(:. YSi:`/tile . 1

cJcr';rll\t ~st,> ~Gi:i'`2 ;::fdU, ./C;ln;! i72:Yt1i:: C.:1 f//naY d%f~r1TU :+G iuJ!•/n~a /f!"/il
,,..rsriturea ca,'ia.,~intci;;r r;cach':.~arii ci (Biakemorc, 19tH'"} Cum dcfirlin'r
Cj i;.'. ,.n'Itat (,.q CCiiS$CHl('i'..iin 2.5rt. iilli 11vU IirGbleinatl i. I Ililp r:CCI O CJ17ncftGlUnG

::ili_'14C.tfva I C'tli~i ~.i('~lia.

ArrYRarly hordi:r' (19%'i, (.'D:7G.:~tt5 J.'/ SOCi;7i [rdrUllJld/r•Ir "lrrr/~ - a ~/',1117:=irG(`n" T~,"
analysis. London : ~outiedy^e and (egad Paui) a introcJus conceptul de n.:voi
tehnica. Nevoia iehnicu este area nevoie aparutii ca urrnarc a unei not
descoperiri ce a avut ca efect produceren unui nou tip de bunuri sau servicii.
Descoperirea unui nou tip de bun sau serviciu duce la crenrea unor not nevoi
simjite, exprintate ~i normative.
txemplul tipie estc domcniul medical.

Mark Liddiard (19991 ) ilustreaza accst tip de nevoie prin descoperirea


medicamentului Viagra,impotriva impotentei masculine.
In Anglin, descoperirea acestui medicament a dos la dezbateri publice serioase
in legatura cu includerea ncestuia (ca un nou tip de interventie curativa) in cadrul
Sistemului National de 5uniitate. Ar trebui sa sustinn statul, din bnni publici ~i
acret tip de intnrvcntie curotiva sau nu?
Viagra a dos la v nvuci nbvoic:
- :~Iln~ itG
- exprirnata: au inccput six fig: fvr•rnulatc cer'eri legitime de includer•e n
tratamentului cu Viagra in lista cu tr•atamente uzuale, pltitite in bozo asigurarilor
de saniitate.
- campara#ivra: unii au acres la tratament in tirnp ce altii nu au
- normntivd: tine ar trebui so fie arbitru in evoluarea acestei nevoi: statul,
pr•ofesioni.~tii (rnedicii) sou consurnatorii?

i*levvi ci:: bnz,'i (elemantor~

Putern opera distinc[ia intro nevoi ulti/n¢ - navoi intermediarc, considera


Liddiard (1999). Satisfacerea nevoilor interrnedinre nu reprezinta un stop in
la Social Polley.
rtn Introduction. tiuclsingham: Open University Press
1S Social Need and Patterns of Inequality and f~iffcrence, in: J. Bnldock (round.), Social
Policy. Oxford: Oxford University Press, pg. 111-131

_'S