Auditul de Mediu 2019

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi
Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

”Cristofor Simionescu”
Departamentul de Ingineria şi Managementul Mediului
PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
PREZENTARE GENERALA
Sef lucrari Balan Catalin

(1994 - 1999) - facultatea
(2005 - 2008) – doctorat
(2008 - 2011) – asistent cercetare
(2011 – 2016) – asistent universitar
2017– sef lucrari
Departamentul de Ingineria Mediului

Tehnologie si biotehnologie pentru protectia mediului
Facultatea de Inginerie Chimica si protectia Mediului
”Cristofor Simionescu”
Pentru buna desfasurare a cursului
 Va ros sa va setati telefoanele mobile pe vibratii
 Pentru urgente raspundeti la telefon si iesiti pe hol

pentru conversatie
 Nu ezitati sa interactionati si sa puneti intrebari

s-ar putea sa stiu raspunsul
Ce imi doresc de la dumneavoastra?
 Participarea active laprezentarea subiectelor

 atitudine/personalitate
 Folosirea aptitudinilor de comunicare
 Feed-back
 Inttrebari

STRUCTURĂ
I. NOȚIUNI INTRODUCTIVE
Auditul de mediu
Standarde în domeniu
II. ASPECTE DE MEDIU
Aspecte de mediu directe
Aspecte de mediu indirecte
III. TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul intern
Auditul de secundă parte
Auditul de terță parte (certificare)
IV. PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU
Etapele auditului de mediu
V. Sistemul național de acreditare / certificare
Etapele parcurse în certificare
VI. Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
Noțiuni introductive
Auditul apare în anul 1972 (Conferința de la Stockholm) ca o necesitate
de evaluare a conformării la legislația (normele) în vigoare pentru a putea evalua
răspunderea legală.
Organizația Internațională de Standardizare (ISO), publică

1996
ghidul pentru procedura care trebuie urmată în momentul în care se efectuează
un audit de mediu.
Auditul de mediu
(conform ISO 14010) - este un instrument
managerial de evaluare sistematică, documentată, periodică și obiectivă a
performanței organizației, a sistemului de management și a proceselor elaborate
pentru protecția mediului, cu scopul de:
 a facilita controlul managerial al practicilor cu posibil impact asupra mediului;
 a evalua respectarea politicii de mediu, inclusiv realizarea obiectivelor și țintelor
de mediu ale organizației.
 SR EN ISO 14001:2015
 SR – standard roman
 EN – norma europeana
 ISO - organizatia internationala de standardizare
 C.T.C. – control ethnic de conformitate
 ASRO – asociatia romana de standardizare

 RENAR - ASOCIAŢIA DE ACREDITARE DIN ROMÂNIA
- ORGANISMUL NAŢIONAL DE ACREDITARE
 STAS - Sta[ndard] + s[tat] - standard de stat a cărui

aplicare devine obligatorie prin efectul unei legi.
 RENAR - Asociaţia de Acreditare din România -
RENAR, este o organizaţie neguvernamentală, fără scop
lucrative. Asociaţia este recunoscută oficial ca organism
naţional de acreditare unic, in temeiul OG 23/ 2009 şi in
baza prevederilor Regulamentului (CE) nr.765/2008 şi
funcţionează în coordonarea Ministerului Economiei,
Comerțului și Mediului de Afaceri.
 SCOP - Supravegherea legalităţii activitaţilor RENAR se
face în conformitate cu reglementările aplicabile în
vigoare.
RENAR - Asociaţia de Acreditare din România
 Pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite

in standardul armonizat de referinţă pentru organismele
de acreditare, RENAR se supune evaluării la nivel de
omologi organizată de European Accreditation, în
calitatea sa de infrastructură europeană a acreditării,
recunoscută ca atare în temeiul articolului 14 al
Regulamentului nr.765/2008, după consultarea de
Comisia statelor membre.
RENAR - a fost evaluat şi acceptat ca membru al
acordului EA – MLA (European Accreditation -The
Multilateral Agreement) pentru următoarele domenii:
 Încercări, inclusiv laboratoare de analize medicale
 Etalonări
 Certificare sisteme de management
 Certificare produs
 Inspecţie
 Certificare persoane
 Emisii de gaze cu efect de seră

 RENAR este semnatar al IAF-MLA pentru:

 Certificare sisteme de management (mediu şi calitate)
 Certificare produs
 Certificare persoane
 RENAR este semnatar al ILAC-MRA pentru:

 Încercări
 Etalonări
 Inspecţie
The ILAC Mutual Recognition Arrangement (ILAC MRA) provides

significant technical underpinning to the calibration
 IAF - International Accreditation Forum este

Asociatia mondiala de acreditare a organismelor de
evaluare a conformității și alte organisme interesate în
evaluarea conformităţii în domeniul sistemelor de
management, produse, servicii, personal sau alte
programe similare de evaluare a conformității.
 Funcţia sa principală este de a dezvolta un program unic
la nivel mondial de evaluarea conformității, ceea ce
reduce riscul in afaceri şi clienţii săi, asigurându-i că
certificate acreditate pot fi invocate.
Legislație - standarde în domeniu
Familia de standarde ISO 14000 include:

 ISO 14001 - Sisteme de management de mediu – Specificaţii şi ghid de utilizare
 ISO 14004 - Sisteme de management de mediu – Ghid privind principiile, sistemele şi
tehnicile de aplicare
 ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale
 ISO 14011 - Ghid pentru audit de mediu – Proceduri de audit – Auditul sistemelor de
management de mediu
 ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de mediu
 ISO 14013 - Ghid pentru audit de mediu – Programe de audit, analize şi evaluări
 ISO 14020 / 23 - Etichetarea de mediu
 ISO 14024 - Etichetarea de mediu – Programe practice – Principii directoare, practici şi
proceduri de certificare a unor programe cu criterii multiple
 ISO 14031 / 32 - Ghid pentru evaluarea performanţelor de mediu
 ISO 14040 / 43 - Principii şi practici pentru evaluarea ciclului de viaţă
 ISO 14050 - Terminologie ISO 14060 - Ghid pentru includerea aspectelor de mediu în
standardele de produs
Legislație - standarde în domeniu
ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale
ISO 14011 - Ghid pentru audit de mediu – Proceduri de audit – Auditul sistemelor de
management de mediu
ISO 14012 - Ghid pentru audit de mediu – Criterii de calificare pentru auditorii de
mediu
ISO 14013 - Ghid pentru audit de mediu – Programe de audit, analize şi evaluări

- Obiective-
Obiectivul general al auditului de mediu îl constituie

identificarea aspectelor de mediu asociate cu procesele de
fabricaţie, prelucrare, operare sau prestări de servicii, înainte
ca acestea să se transforme în răspunderi (penale, amenzi
etc.).
Auditul este interpretativ, spre deosebire de inspecție

sau bilanț, care sunt constatative.

- Obiective -
Obiective specifice
 Asigurarea conformității cu legislația și standardele de
mediu
 Respectarea cerințelor investitorilor, companiilor de

asigurări etc.
 Confirmarea respectării sistemului de management de

mediu

Aspecte de mediu
Obiectivul general al auditului de mediu îl constituie
identificarea aspectelor de mediu.
Definiție (Ord. MAPPM, 2004)

Aspectele de mediu sunt elemente ale activităților,
produselor sau serviciilor unei organizații care pot interacționa cu
mediul.
Organizaţia trebuie să aibă în vedere toate aspectele de mediu
ale activităţilor, produselor sau serviciilor sale şi să decidă, pe baza
criteriilor prevăzute în legislaţia naţională, care dintre acestea au un
impact semnificativ asupra mediului, pentru stabilirea obiectivelor şi
țintelor de mediu.
Aspecte de mediu
Aspecte de
mediu directe
Aspecte de
mediu
Aspecte de
mediu indirecte

Aspecte de mediu directe
Se referă la activităţile unei organizaţii asupra cărora aceasta are

control managerial şi pot include:
 emisiile în aer;
 deversările în apă;
 reciclarea, reutilizarea, transportul şi eliminarea deşeurilor solide sau
de alt tip, în special a deşeurilor periculoase;
 utilizarea şi contaminarea terenului;
 utilizarea resurselor naturale şi a materiilor prime (inclusiv a energiei);
 probleme locale (zgomot, vibraţii, mirosuri, praf, alte probleme care pot
fi percepute vizual etc.);
 efectele asupra biodiversităţii.

Aspecte de mediu indirecte
Se referă la activităţile, produsele şi serviciile unei organizaţii din care

rezultă aspecte de mediu semnificative, asupra cărora organizaţia nu are
întregul control şi pot include:
 probleme legate de produse (design, dezvoltare, ambalaj, transport,

utilizare şi recuperare / eliminare a deșeurilor);
 investiţii de capital, acordarea de împrumuturi şi servicii de asigurări;
 noi pieţe de desfacere produse sau aprovizionarea cu materii prime;
 alegerea serviciilor şi natura acestora (de exemplu activităţi de transport
sau de catering);
 performanţa de mediu şi practicile furnizorilor, contractanţilor, și
subcontractanţilor.

Etapele de identificare a aspectelor şi
impacturilor de mediu
a. Alegerea unei activităţi /produs /serviciu:

• Elaborarea schemei bloc;
• Identificarea intrărilor şi ieşirilor;
• Identificarea fluxului subproduselor şi a produselor.
b. Identificarea aspectelor de mediu ale activităţii/
produsului/ serviciului;
c. Identificarea impacturilor asupra mediului;
d. Evaluarea semnificaţiei impacturilor.
Corelaţia aspecte - impacturi de mediu
CAUZĂ EFECT
ASPECT DE IMPACT DE
MEDIU MEDIU
EXEMPLU Poluarea apei de suprafață

Deversarea apelor
(emisar).
uzate cu conținut de
produse petroliere în Impact negativ asupra
emisar ecosistemelor acvatice.

Aspecte de mediu şi impactul asociat
Sursa generatoare Aspect de mediu Impact de mediu asociat
Activitate: manipulare Posibile scurgeri Contaminare sol, ape subterane

produse petroliere într-un accidentale
depozit PECO
Produs: proiectare produs Reducerea volumului Conservarea materiilor prime

nou acestuia
Serviciu: Folosire centrală Emisii de gaze Poluarea aerului

termică reziduale

TIPURI DE AUDIT ȘI SCOPUL ACESTORA
Auditul de mediu
intern
Auditul de Auditul de secundă

parte (extern)
mediu
Auditul de terță
parte (certificare)
Evaluarea înbunătățirii Identificarea punctelor tari și
performanțelor de mediu slabe ale sistemului
Auditul de Evaluarea obiectivă a

mediu intern sistemului
Evaluarea cosecvenței
Evaluarea conformării
organizației în menținerea
sistemului la legislația în
sistemului de management
vigoare
de mediu (EMAS)
Auditul de secundă parte

Efectuat la sucursale
Efectuat la furnizori Specific companiilor mari
(materii prime, servicii) (multinaționale)
Identifică elementele necesare

pentru clasificarea și selectarea
furnizorilor de materii prime, servicii
Identifică metodele de Supravegherea

îmbunătațire EMAS a continuă
furnizorului, pentru a fi acceptat
Auditul de terță parte
(de certificare)
Organismul de certificare evaluează conformitatea sistemului de

management de mediu (față de cerințele ISO 14001), în vederea
certificării acestuia.
Raportul auditorului de terță parte se referă doar la neconformitățile

sistemului și nu include recomandări (nu este un audit de consultanță).

ETAPELE UNUI AUDIT DE MEDIU
1. Etapa de pregătire a
auditului (pre-audit).
2. Auditul propriu-zis (analiza

impactului organizației asupra
mediului).
3. Faza post-audit
(realizarea raportului
auditului de mediu).
Procesul şi structura generală conform standardelor: ISO 14010 şi ISO 14011.

PREAUDIT
Pregătirea auditului de mediu
WORKSHOP I
Procedura, metodica
Stabilirea și utilizarea
listelor de audit Culegerea datelor
Auditul propriu-zis
WORKSHOP II
stabilirea neconformităților
Întocmirea raportului
Ședința de închidere de audit
Faza post-audit

Faza de pre-audit
 Sunt realizate toate condițiile necesare pentru pregătirea și
realizarea auditului.
 Pregătirea planului de audit consultând clientul (auditatul).
 Vizită preliminară a amplasamentului.
 Asigurarea privind disponibilitatea informaţiilor:
 gestiunea (managementul) mediului;
 organizarea protecţiei mediului în cadrul societăţii;
 nivelul tehnic al instalaţiilor de producţie;
 depozitarea, gestionarea materialelor periculoase etc.
ATENTIE! Dacă sunt probleme în procurarea informațiilor de la beneficiar (auditat), se

anulează contractul de audit.

Faza de audit propriu-zis
 vizitarea amplasamentului;
 verificarea conformităţilor;
 tehnici de audit (intervievarea, observarea);
 colectarea dovezilor;
 înregistrarea neconformităţilor;
 comunicarea neconformităţilor (ședința de închidere).
ATENȚIE!
•Decizia privind neconformitățile este o decizie a echipei !
•Toate informaţiile trebuie tratate în regim de confidenţialitate.

Comunicarea și organizarea timpului
Comunicarea:
 Întruniri și discutarea constatărilor în echipa de audit;
 Informarea membrilor echipei de audit;
 Asigurarea că activităţile planificate sunt îndeplinite.
Organizarea timpului ca auditor:

 să ştiţi când să vă opriţi;
 evitaţi subiectele ,,domestice”;
 fiți punctuali, aşteptarea irită !
Colectarea dovezilor – tipuri de dovezi
a. dovezi fizice, care se obţin prin:
 observarea directă;
 observarea şi analiza critică a zonelor susceptibile ecologic;
 verificarea prin sondaj a procedurilor, documentelor şi
înregistrărilor.
b. dovezi verbale, care se obţin prin:
 interviuri (susținute de dovezi fizice - înregistrări, fotografii).
c. dovezi circumstanţiale:
 coroborate cu informaţii suplimentare.

Şedinţa de închidere
 Aprecieri pentru ajutorul acordat de auditat;

 Rezumatul scopului auditului;
 Clarificarea motivelor, obiectivelor şi metodelor folosite pe
parcursul auditului;
 Reluarea prezentării echipei (dacă este cazul);
 Declaraţie prin care se menţionează că sunt prezentate în
raport numai neconformităţile, nu şi ceea ce era conform.
De asemenea o declaraţie că nu toate neconformitățile
existente au fost descoperite;
 Rugămintea de a lăsa discuţiile şi întrebările pentru final.
Şedinţa de închidere
 Prezentarea de către fiecare membru al echipei de audit a

neconformităţilor din zonele auditate (doar fapte);
 Concluzie care să cuprindă recomandările facute de șeful

echipei de audit către organizaţie (opţional);
 Invitaţie către reprezentanţii auditatului pentru discuţii specifice;
 Obţinerea acordului asupra datelor pentru acţiuni corective;
 Furnizarea tuturor neconformităţilor în parte şi a datei de

prezentare a raportului final (editat).

Faza post audit 1
Activitatea de după audit cuprinde întocmirea şi

finalizarea raportului pentru a fi prezentat clientului.
Raportul de audit este pregătit sub îndrumarea

liderului auditor (auditor şef) şi trebuie să conţină constatările
auditului sau un sumar al acestora cu referiri la dovezile care
le vin în sprijin.
Auditorul şef este responsabil pentru acurateţea
realizării raportului.
Faza post audit 2
Raportul de audit va conține detalii ale tuturor

neconformităţilor găsite.
Elemente pozitive sau detalii despre progresul înregistrat de

la data ultimului audit.
Auditurile interne şi de secundă parte pot avea rapoarte mai

detaliate, conţinând inclusiv recomandări pentru îmbunătăţiri.
Raportul auditorului este în mod obişnuit un raport concis,

care exprimă în primul rând constatările auditului şi concluziile
legate de acesta. Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin
Raportul de audit – conținut (1)
1.Introducere. Date privind organizaţia auditată, scopul şi planificarea
auditului.
2.Obiectivele, scopurile şi planurile de audit convenite. Criteriile
convenite și documentele de referinţă conform cărora are loc auditul.
3.Descrierea pe scurt a obiectivului / auditatului. Descrierea obiectivului
ar trebui să fie cât se poate de concisă (o pagină).
Vor fi menționate:
 principalele produse,
 personalul angajat,
 principalele instalaţii de producţie,
 principalele emisii ale obiectivelor auditate etc.
Raportul de audit – conținut (2)
4.Constatări. În acest capitol sunt exprimate una câte una constatările
auditului.
 Se menționează doar fapte descoperite de echipa de audit.
 Constatările sunt în mod obişnuit făcute folosind criteriile de referință

stabilite (reglementări sau standarde).
 Nu se menţionează generalităţi şi declaraţii vagi.
5.Concluzii. O declaraţie scurtă şi rezumativă (câteva rânduri) care
exprimă ideile principale ale constatărilor.
6.Recomandari (opţional). Recomandările se fac numai la cererea
specială a clientului. În acest caz auditorul va indica la modul general
doar direcţia modului de rezolvare a problemei identificate sau a
domeniilor problemei.

Criterii de calificare pentru
auditorii de mediu
Criterii de calificare pentru auditorii de mediu (1)
Ghidul și criteriile de calificare pentru auditorii de

mediu sunt stabilite de standardul SR EN ISO 14012.
Auditor de mediu – persoană calificată pentru realizarea

auditului de mediu
Auditor șef – persoană calificată pentru conducerea și

realizarea auditului de mediu

Auditor de mediu
Este persoana sau echipa aparținând personalului organizației
sau din afara acesteia, care este suficient de independentă față de
activitățile auditate pentru a formula o apreciere obiectivă.
Se recomandă ca auditorii să aibă experienţă profesională și

cunoștințe în următoarelor domenii:
a. să aibă cunostințe despre ştiinţe şi tehnologii de mediu;
b. să cunoască aspecte tehnice şi de mediu privind funcţionarea
instalaţiilor și echipamentelor;
c. să stăpânească legislația de mediu;
d. să cunoască sistemele de management de mediu şi standardele
utilizate pentru efectuarea auditurilor de mediu;
e. să cunoască procedurile, procesele şi tehnicile de audit.
 Auditorul își demonstrează competenţa prin examinări

acreditate sau prin calificări profesionale corespunzătoare.
 Se recomandă ca auditorul să urmeze un ciclu de

fomare practică cu o durată totală echivalentă a 20 de
zile lucrătoare şi minimum 4 audituri de mediu.
 Se recomandă ca acesta să includă implicarea sa în

totalitatea proceselor de audit sub îndrumarea auditorului
şef.
 Se recomandă ca acest ciclu de formare practică să se

desfăşoare într-o perioadă mai mică de 3 ani consecutiv.
Calităţile şi aptitudiniile personale ale auditorului:
a) capacitatea de a-şi exprima conceptele şi ideile clar, atât oral cât

şi în scris;
b) calităţi cum sunt diplomaţia, tactul şi capacitatea de a asculta,
care contribuie la realizarea eficientă a auditului;
c) capacitatea de menţinere a independenţei şi obiectivităţii,
care permit îndeplinirea responsabilităţilor de auditor;
d) calităţi personale de organizare, necesare realizării eficiente a
auditului;
e) capacitatea de a lua hotărâri juste pe baza unor dovezi obiective;
f) capacitatea de a înţelege convenţiile şi cultura ţării sau a regiunii
în care se realizează auditul.
Auditorul şef
Este un auditor care dovedeşte o bună cunoaştere a
problemelor, dispune de calităţi personale şi de aptitudini necesare
organizării şi conducerii efective şi eficiente a procesului de audit.
Auditorul șef trebuie să îndeplinească următoarele criterii:
 participarea la întregul proces de audit pe o perioadă suplimentară,

echivalentă cu 15 zile lucrătoare, pe parcursul a cel puţin 3 audituri
de mediu complete;
 participarea în calitate de auditor şef, sub îndrumarea auditorului şef
titular, la cel puţin unul din cele 3 audituri menţionate mai sus;
 demonstrarea calităților de auditor șef pentru conducerea
programului de audit prin intermediul, interviurilor și observaţiilor.

Evaluarea calificărilor auditorilor de mediu
Se recomandă ca auditorii de mediu să facă dovada
cunoştinţelor dobândite şi menţinute, precum şi a experienţei
profesionale, conform Standardul internaţional SR EN ISO 14012.
Procesul de evaluare va include următoarele metode:
 interviuri cu candidaţii;
 o evaluare scrisă şi/ sau orală sau altă metodă corespunzătoare;
 analizarea lucrărilor scrise ale candidaţilor;
 discuţii cu persoane pentru care au lucrat, cu colegi etc.;
 simularea rolurilor;
 observații amănunţite a condiţiilor reale de audit;
 examinarea actelor doveditoare privind studiile, experienţa şi
formarea, conform Standardul internaţional SR EN ISO 14012.
Atitudinea potrivită pentru auditor este:
• Căutarea conformității – punctele tari,

posibilități de îmbunătățire
• Nu căutarea neconformității - punctelor

slabe, abaterilor

Sistemul național de acreditare/certificare
 Scop: promovarea acreditării organismelor şi laboratoarelor, în
conformitate cu practica europeană şi crearea condiţiilor pentru
participarea României la Acordul European privind evaluarea
conformităţii.
 Instituit prin Ordonanţa nr.38/1998 privind “Acreditarea şi
infrastructura pentru evaluarea conformităţii”
 În baza acestei Ordonanţe pot fi acreditate:

 Laboratoare de încercări;
 Laboratoare de etalonare;
 Organisme de certificare a produselor;
 Organisme de certificare a sistemelor calităţii;
 Organisme de certificare a personalului;
 Organisme de certificare a sistemelor de management de mediu;
 Organisme de inspecţie.
(auditul de terță parte)
 În 1998 s-a constituit Reţeaua Naţională de
Acreditare din România – RENAR, ca persoană
juridică de drept privat, de interes public, fără scop
lucrativ şi care are ca scop acreditarea laboratoarelor
şi organismelor.
 Conform Ordonanţei 38/1998, RENAR reprezintă

organismul naţional de acreditare.
Cum alegem un organism de certificare?
Se alege un organism de certificare SMM local sau international.
Criteriile de selecţie pot fi:
 Satisfacerea părţilor interesate de certificarea SMM
 Numărul de acreditări al organismului de certificare

Contractarea și realizarea auditului de certificare
 Organismul de certificare se asigură că sunt furnizate toate

informaţiile şi sunt îndeplinite toate criteriile în vederea
încheierii contractului.
 Se verifică echipa de audit de certificare şi se stabileşte data
auditului de certificare.
Preauditul de certificare se mai numeşte audit iniţial sau

stagiul 1.
Auditul de certificare se mai numeşte audit principal sau
stagiul 2.

Auditul de supraveghere după certificare.
Prin auditul de supravegere, certificatorul trebuie să se asigure că

organizaţia se conformează în mod continuu la cerinţele standardului.
Auditul de supraveghere are loc cel puţin odată pe an şi după trei
ani va avea loc un re-audit similar cu un audit de certificare.

Etapele parcurse în certificare
1. Alegerea organismului 2. Transmiterea 3. Analiza

de certificare criteriilor de contractului
certificare
4. Preauditul de
certificare
7. Auditul de
5. Auditul de
supraveghere
certificare
6. Obținerea
certificării

De reținut!
 Obiectivele auditului de mediu.

 Aspectele de mediu și impacturile asociate.
 Etapele auditului de mediu.
 Ce cuprinde un raport de audit.
 Etape parcurse în certificare.
 Criterii de calificare și evaluarea calificărilor
auditorilor de mediu.

VERIFICAREA CUNOȘTINȚELOR
 De câte tipuri este auditul de mediu?

 2 tipuri (intern, extern)
 3 tipuri (prima parte, secunda si terta parte)
 4 tipuri
 Aspectele de mediu sunt:
 Interne și externe
 Directe și indirecte
 Cumulative și sinergice

Auditul de Mediu 2019

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Auditul de Mediu 2019

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi

Facultatea de Inginerie Chimică şi Protecţia Mediului

PROCESUL DE AUDIT DE MEDIU

Sl. dr. ing. Cătălin Dumitrel BALAN

Sef lucrari Balan Catalin

Departamentul de Ingineria Mediului

Pentru buna desfasurare a cursului

 Va ros sa va setati telefoanele mobile pe vibratii

 Pentru urgente raspundeti la telefon si iesiti pe hol

 Nu ezitati sa interactionati si sa puneti intrebari

 Participarea active laprezentarea subiectelor

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Organizația Internațională de Standardizare (ISO), publică

 C.T.C. – control ethnic de conformitate

 ASRO – asociatia romana de standardizare

 STAS - Sta[ndard] + s[tat] - standard de stat a cărui

 Pentru a demonstra conformitatea cu criteriile stabilite

 Certificare sisteme de management

 Emisii de gaze cu efect de seră

 RENAR este semnatar al IAF-MLA pentru:

 RENAR este semnatar al ILAC-MRA pentru:

The ILAC Mutual Recognition Arrangement (ILAC MRA) provides

 IAF - International Accreditation Forum este

Familia de standarde ISO 14000 include:

ISO 14010 - Ghid pentru audit de mediu – Principii generale

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Obiectivul general al auditului de mediu îl constituie

Auditul este interpretativ, spre deosebire de inspecție

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

 Respectarea cerințelor investitorilor, companiilor de

 Confirmarea respectării sistemului de management de

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Definiție (Ord. MAPPM, 2004)

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Se referă la activităţile unei organizaţii asupra cărora aceasta are

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Se referă la activităţile, produsele şi serviciile unei organizaţii din care

 probleme legate de produse (design, dezvoltare, ambalaj, transport,

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

a. Alegerea unei activităţi /produs /serviciu:

EXEMPLU Poluarea apei de suprafață

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Sursa generatoare Aspect de mediu Impact de mediu asociat

Activitate: manipulare Posibile scurgeri Contaminare sol, ape subterane

Produs: proiectare produs Reducerea volumului Conservarea materiilor prime

Serviciu: Folosire centrală Emisii de gaze Poluarea aerului

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Auditul de Auditul de secundă

Auditul de Evaluarea obiectivă a

Auditul de secundă parte

Identifică elementele necesare

Identifică metodele de Supravegherea

Organismul de certificare evaluează conformitatea sistemului de

Raportul auditorului de terță parte se referă doar la neconformitățile

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

2. Auditul propriu-zis (analiza

Procesul şi structura generală conform standardelor: ISO 14010 şi ISO 14011.

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

ATENTIE! Dacă sunt probleme în procurarea informațiilor de la beneficiar (auditat), se

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

Auditul de mediu Curs 2017 Balan Catalin

 Informarea membrilor echipei de audit;

 Asigurarea că activităţile planificate sunt îndeplinite.