Sunteți pe pagina 1din 15

1.2.1.5.

Sume
n
1+2+3+…+n= k
k 1
suma de la 1 la n.
n
P(1)+P(2)+….+P(n)=  P(k )
k 1
sau  P (k )
1 k  n

a) Sa se calculeze suma primelor n numere naturale nenule.

Soluţie. Avem de calculat: S=1+2+3+...+(n-1)+n.


Termeni 1si n sunt termeni extremi. Termeni 2 si n-1, 3 si n-2 ,..., k si n-k+1 sunt
termeni egali depărtaţi de extremi. Sa observam ca suma a doi termeni oarecare, egali
depărtaţi de extremi, este egala cu suma termenilor extremi.
Vom scrie de doua ori suma S in felul următor:
S=1+ 2+ 3+...+ (n-2)+(n-1)+n
S=n+(n-1)+(n-2)+...+3+ 2+ 1
Însumând , membru cu membru, obţinem:
2S=(n+1)+(n+1)+...+(n+1)+...+(n+1)+...+(n+1)+(n+1) (de n ori)
Rezulta ca 2S= n(n+1) si deci:
n( n  1)
1+2+3+...+n=
2
n( n  1)
Am demonstrat ca suma primelor n numere naturale este .
2

b) Calculaţi suma: 1 + 2 + 3 + … +100


Pentru n = 100 şi utilizăm rezultatul de la a): 1 + 2 + 3 +… + 98 + 99 + 100 =
100(100  1) 10100
= → 1 + 2 + 3 + … + 100= = 5050.
2 2

PROBLEME
1. Verificaţi următoarea propoziţie:
,, Dacă scădem 100 din numărul A=1+2+3+…+198+199 şi împărţim rezultatul la 4, se obţine
numărul B=1+2+3+…99’’.
199  1000
A=1+2+3+…+198+199 → A= → A=99500
2
A-100=99500
A=99400 ; 99400 : 4= 24850
B=1+ 2+ 3+…+ 97+98+ 99
B=99+98+97+…+3+ 2+ 1
99(99  1) 99  100 9900
B= → B= → B= → B=4950.
2 2 2
24850=4950 (F)

Page 1
2. Care dintre numerele A=1+2+3+5+…+399 şi B=(1+2+3+…+564):2 este mai mare?
1  2  3  ...  564
A=1+2+3+…+399 B=
2
A=399+398+397+…+3+2+1
399(399  1) 564(564  1)
A= B=
2 2
399  400 564  565
A= B=
2 2

159600 318660
A= B=
2 2

A=79800 B=159330
79966<159330

1.2.3. Mulţimea numerelor raţionale

1.2.3.1. Fracţii

Fracţie; fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare; reprezentări echivalente ale fracţiilor;


fracţii ireductibile. Scrierea unui număr raţional sub formă zecimală sau fracţionară.

1. Fracţii.
 O parte dintr-un întreg care a fost împărţit în părţi egale se numeşte unitate
fracţionară.
 Una sau mai multe unităţi fracţionare formează o fracţie.
3
Fracţia : împarte mai întâi lungimea în 5 părţi egale şi alătură apoi 3 din aceste părţi.
5

3 2
Ilustrarea fracţiilor şi
5 5
3
În domeniul lungimilor (sau alt domeniu) reprezintă o fracţie: fiecărei lungimi i se
5
3
ordonează a -a parte.
5
3
din 20 cm  12 cm
5
3 3
Scriem · 20 cm = 12 cm şi citim din 20 cm este egal cu 40 cm.
5 5

Page 2
1 3
dintr-un întreg dintr-un întreg
4 4

 Fracţia ordinară este o pereche de numere naturale m şi n (cu n diferit de zero) scrisă
m
sub forma , m fiind numărătorul , iar n numitorul fracţiei.
n
0 n
 Pentru orice n număr natural (cu n diferit de zero), avem:  0 şi  n .
n 1
n
 Cazul nu este definit .
0
a
Definiţie. Fracţia are forma generala , unde a si b sunt numere naturale sau întregi (cu b
b
diferit de zero).

2. Clasificarea fracţiilor

 Comparând fracţia cu întregul, se obţin cele trei tipuri de fracţii şi anume: fracţie
subunitară, echiunitară şi supraunitară.
a 5
a) Fractia spunem ca este supraunitara daca a>b. (Ex: )
b 3
a 3
b) Fracţia spunem ca este subunitara daca a<b. (Ex: )
b 5
a 5
c) Fracţia spunem ca este echiunitara daca a=b. (Ex : )
b 5

3. Fracţii echivalente
a c a c
 Două fracţii şi se numesc echivalente (şi se notează  ) dacă a∙d = b∙c.
b d b d
3 9 2 8
Ex: = ;  .
5 15 3 12

1 4
=
4 16

Relaţia de echivalenţă este reflexivă, simetrică şi tranzitivă:


a a a
a) reflexivitate: pentru orice fracţie avem = ;
b b b
a c a c c a
b) simetrie: oricare ar fi fracţiile şi , dacă  atunci  ;
b d b d d b
a c m a c c m
c) tranzitivitate: oricare ar fi fracţiile , şi , dacă  şi  atunci
b d n b d d n
a m
 .
b n

Page 3
a
Mulţimea tuturor fracţiilor, echivalente cu fracţia se numeşte clasă fracţionară sau
b
a
număr fracţionar .
b
1 2 3 4
Ex.: { , , , ….}.
3 6 9 12

4. Amplificarea şi simplificarea fracţiilor

a a� c a a�c
Pentru fracţiile si avem: = pentru b,c N* .
b b� c b b�c
a a� c c) a�c
a
Trecerea de la la se numeşte amplificare : = .
b b� c b b�c
A amplifica o fracţie înseamnă a înmulţi numărătorul şi numitorul fracţie date cu acelaşi
număr natural, diferit de zero.
5)
7 5� 7 35
= =
11 5 � 11 55
a:c a a : c(c a
Trecerea de la la se numeşte simplificare: = .
b:c b b:c b

A simplifica o fracţie înseamnă a împărţi numărătorul şi numitorul fracţie date cu acelaşi


număr natural care este divizor comun al numărătorului şi numitorului fracţiei date.
35(5 = 35 : 5 = 7
55 55 : 5 11

Observaţie Prin amplificare şi simplificare nu se modifică numărul fracţionar ci doar


fracţia prin care reprezentăm numărul fracţionar.

5. Fracţii ireductibile

a 15
Fracţia spunem ca este ireductibila daca nu se mai poate simplifica. (Ex : este
b 17
15
ireductibila; este reductibila deoarece se poate simplifica prin 5).
10

a
O fracţie este ireductibilă, dacă cel mai mare divizor comun al lui a şi b este 1, sau, ceea
b
ce este acelaşi lucru, dacă numerele a şi b sunt prime.

Este recomandabil să se simplifice direct cu c.m.m.d.c. al numărătorului şi numitorului.


24
De exemplu, simplificăm direct cu 8, unde 8 este c.m.m.d.c. al numerelor 24 şi 32.
32
Sau, descompunem, mai întâi, numărătorul şi numitorul în factori primi, ca în exemplul:

Page 4
252 22 � 32 �7 4
= 2 2  .
441 3 � 7 7
Bineînţeles că putem simplifica fracţia şi din aproape în aproape:

24(2 12(2 6(2 3


= = = .
32 16 8 4

6. Aducerea fracţiilor la acelaşi numitor sau la numitor comun

Două fracţii cu acelaşi numitor se numesc cu numitor comun.

a) Prin amplificare corespunzătoare două fracţii pot fi oricând aduse la acelaşi numitor.

a a� d c c� b
 şi 
b b� d d d� b
b) Dacă se doreşte un numitor cât mai mic atunci se alege ca numitor principal al lui
a c
si numărul c.m.m.m.c. (b,d).
b d
a
b1) amplificăm prima fracţie cu câtul dintre cel mai mic multiplu comun al
b
numitorilor b şi d şi numitorul b;
c
b2) amplificăm cea de-a doua fracţie cu câtul dintre cel mai mic multiplu comun al
d
numitorilor b şi d şi numitorul d.

Atunci
c.m.m.m.c.(b, d ) c.m.m.m.c.(b, d )
�a �c
a b , c d .
 
b c.m.m.m.c.(b, d ) d c.m.m.m.c.(b, d )

Se recomandă ca la aducerea la acelaşi numitor a mai multor fracţii să se simplifice fracţiile,


atunci când este cazul, pentru avea numitorii mai mici.
193 383
Ex.: Cele două fracţii şi trebuie aduse la acelaşi numitor.
360 594
360 =23·32·5
594 =2·33·11
c.m.m.m.c.(360,594) =23·33·5·11= 11880
11880 23 ·33 ·5·11 11880 23 ·33 ·5·11
 3 2  3� 11 =33 ,   22 �=20.
5
360 2 ·3 ·5 594 2·33 ·11

33) 20)
193 = 6369 , 383 = 7660
360 11880 594 11880

Page 5
7. Număr raţional pozitiv

� a �
Q  �x x  ; a, b ι N ; b 0�
� b
2 0 5 17
Exemple de numere raţionale pozitive: ; ; ; …..
1 1 3 3
n
Observaţie. Orice număr natural este si număr raţional: n  ; n �N .
1
N Q
8. Calcule cu fracţii
a c a �c
a) Adunarea şi scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor: � =
b b b
Dacă fracţiile nu au acelaşi numitor, atunci ele trebuie aduse la acelaşi numitor.

1 2 1 2 3 7 5 7-5 2
 = = ; - = = .
5 5 5 5 3 3 3 3

b) Scoaterea întregilor în fracţie.

22
Să considerăm numărul raţional reprezentat de fracţia supraunitară .
5
22 5 � 4  2 5� 4 2 5� 4
= = + . Simplificând fracţia cu 5 obţinem numărul raţional
5 5 5 5 5
4 22 2 22
reprezentat de fracţia sau numărul natural 4. Deci putem scrie = 4 + sau =
1 5 5 5
2
4 se citeşte „ 4 întregi şi două cincimi”.
5

Page 6
2 22
Deoarece fracţia este subunitară, spunem că am scos întregii din fracţia . Putem
5 5
scoate numai dintr-o fracţie supraunitară.
a
Reprezentarea lui cu a>b, b0 se obţine prin împărţirea cu rest:
b
a r
dacă a=c · b+r (0 ≤ r < b) atunci =c+ .
b b
5 2
5= 3·1+2 ; =1+
3 3
7 7
În loc să scriem 12+ se scrie 12 .
9 9

c) Introducerea întregilor în fracţie

2 4 2 4 2
Fie suma 4 + = + . Aducând la acelaşi numitor fracţiile şi , obţinem fracţiile
5 1 5 1 5
5�
4
5�
1

2 2 20 2 22
şi . Deci 4 + = + = .
5 5 5 5 5

a a a b� c
Deci c =c  =
b b b
Spunem, în acest caz, că am introdus întregii în fracţie.
Se pot introduce întregi atât într-o fracţie subunitară cât şi într-o fracţie supraunitară.

e) Înmulţire şi împărţirea numerelor raţionale

Produsul a două fracţii este tot o fracţie: numărătorul său este produsul numărătorilor iar
numitorul – produsul numitorilor.

a c a�c
�=
b d b�d
a c a d
: = � ( înmulţim primul număr cu inversul celui de-al doilea răsturnat)
b d b c

2 7 2� 7 14 2 7 2 5 10
� = = ; : = �= .
5 11 5 �
11 55 3 5 3 7 21

Page 7
f) Puterea

Reguli de calcul cu puteri :


n n n m nm
�a � a �a � �a � �a �
1) � � n 2) � �� � � � �
�b � b �b � �b � �b �
m n� n-m
��a �� �a �
n m n m
�a � �a � �a �
3) � � ��  � � 4) � �: � �  � �
��b �� �b � �b � �b � �b �
1 1
Se va folosi notaţia : a -ⁿ = n , a -2 = (J. Wallis, 1657)
a a2

g) Ordonarea numerelor raţionale

Pentru a aşeza mai multe fracţii date în ordinea lor de mărimi le ducem la acelaşi numitor.

7 9 17 11
, , şi
12 15 30 20
7 35 9 36 17 34 11 33
= , = , = şi =
12 60 15 60 30 60 20 60

11 17 7 9
, , ,
20 30 12 15

h) Compararea măsurilor

1 1
Sa comparam fracţiile si .
2 3

Aducem cele doua fracţii la acelaşi numitor comun .


(3 (2
1 3 1 2
 
2 6 3 6
3 2 1 1
Deoarece  , deducem ca  .
6 6 2 3

Page 8
1.2.3.2. Mulţimea numerelor raţionale

3 6 27
Toate fracţiile ; ; …; , …obţinute prin simplificarea sau amplificare, care
4 8 36
3
reprezintă aceeaşi cantitate, reprezintă un număr raţional unic ( ).
4

 a 
Q   x x  ; a, b  Z ; b  0
 b 
Exemple de nr. raţionale : -3/4 ;5/2 ;-12/4 ;0,23 ;-5,(24) ;4,20(576) ;

Numitorul 0 este exclus.

Un număr raţional nu are un predecesor sau succesor unic.

Două numere raţionale se numesc reciproce sau inverse, dacă produsul lor este 1.

3 4
· =1.
4 3

Inversul unui număr raţional

Inversul unui număr real se obţine inversând numărătorul cu numitorul.


2 3 1 7
Ex.: invers( )= ; invers(7)= , deoarece 7 se poate scrie .
3 2 7 1

1.2.3.3. Scrierea unui număr raţional sub formă zecimală


sau fracţionară

 O fracţie zecimală este formată dintr-o parte întreagă şi o parte zecimală, despărţite de
virgulă.
Ex. : 2, 012; 14,15.
2 partea întreagă şi 0,012 partea fracţionară
14 partea întreagă şi 0,15 partea fracţionară

 O fracţie ordinară al cărei numitor este o putere a lui 10 se scrie ca fracţie zecimal
finită punând o virgulă la numărător astfel încât numărul cifrelor din dreapta virgulei
să fie egal cu exponentul lui 10 de la numitor.
23 23 23 23
 2,3 ;  0, 23 ;  0, 023;  0, 0023 .
10 100 1.000 10.000

 Dacă numitorul unei fracţii ordinare ireductibile conţine şi alţi factori decât puteri ale
lui 2 şi al lui 5 atunci împărţirea numărătorului la numitor este nesfârşită.
Page 9
1 1 5
=0,142857142857142857….. ; =0,0909090909… . la fel =0,83333...
7 11 6
a
Definiţie. Fracţia ordinară ireductibilă al cărei numitor are numai factori primi diferiţi
b
de 2 şi de 5 se transformă într-o fracţie zecimală periodică simplă, perioada având cel mult b-
1 cifre.

1 1
 0,3333...  0, (3) ; =0,142857142857142857….= 0, ( 142857 ) .
3 7

a
Definiţie. Fracţia ordinară ireductibilă al cărei numitor are, pe lângă alţi factori şi cel
b
puţin unul dintre factorii 2 şi 5 se transformă în fracţie zecimală periodică mixtă.
Se vor prezenta câteva exemple:

41 11
 2,733333......  2,7( 3) ;  1, ( 2) .
15 9

1.2.3.4. Fracţii zecimale şi fracţii zecimale periodice

1.Transformarea fracţiilor ordinare in fracţii zecimale se face împărţind numărătorul la


numitor
5 1 (5
 2,5 ;  0, (3) ; 13  65  0, 65 .
2 3 20 100

2.Transformarea fracţiilor zecimale in fracţii ordinare

ab abc abcd
Putem întâlni următoarele situaţii: a, b  ; a, bc  ; a, bcd  ; etc.
10 100 1000
834
Ex.: 8,34=
100

3. Transformarea fracţii zecimale periodice in fracţii ordinare

b bc bcd
- Fracţii zecimale simple:a, (b)  a ; a, (bc)  a ; a, (bcd )  a etc.
9 99 999
456 12  999  456 11988  456 12444
Ex.: 12,(456)= 12 = = = .
999 999 999 999

abc...x
n, (abc...x)  n
999...9
nr. cifrelor de 9 = nr. cifrelor din perioadă

Page 10
bc - b bcdef - bc
- Fracţii zecimale periodice mixte: a, b(c)  a ; a, bc(def )  a ;
90 99900
etc.
456 - 45 411 12  900  411 10800  411 11211
Ex.: 12,45(6)= 12 = 12  = = .
900 900 900 900 900

xy...zabc...m - xy...z
n, xy...z ( abc...m)  n
999...900...0

nr. cifrelor de 9 = nr. cifrelor din perioadă


nr. cifrelor de 0 = nr. cifrelor dintre virgulă şi perioadă

1.3. Divizibilitatea în N

1.3.1. Împărţirea cu rest a numerelor naturale

Teorema împărţirii cu rest a numerelor naturale


Fie a,b  N, b≠0 atunci exista q,r  N astfel încât a=b  q  r unde 0  r  b

Obs: a:b= q rest r  a=b  q  r unde 0  r  b


Ex: 8:3=2 rest 2  8= 3  2  2 unde 0  2  3

1.3.2. Divizibilitate in N

 Definiţia divizibilităţii:
Spunem ca numărul natural a se divide cu numărul natural b, daca exista un număr natural c,
astfel încât a=b · c.
Ex.: 30 se divide cu numărul 5, pentru ca exista un nr.6, astfel încât 30=5 · 6.
d/a se citeşte « d divide a » sau a d se citeşte « a este divizibil prin d »
(8 22|8)
Ex: 8 2 deoarece exista numărul natural 4 astfel încât 8= 2  4 .
8 nu e divizibil cu 3 deoarece nu exista un număr natural c astfel încât 8= 3  c .
 Divizor si multiplu
Daca d/a ,atunci d se numeşte divizor al lui a si a se numeşte multiplu al lui d.
Dn={k N | k/n} mulţimea divizorilor lui n.
D6={1;2;3;6};
D15={1;3;5;15};
D12={1;2;3;4;6;12};
D30={1;2;3;5;6;10;15;30}.
Multiplii lui n: Mn={aN / a=k · n}- mulţimea tuturor multiplilor lui a .
M12={0 ;12;24;36;48;60;72;...}
In exemplul precedent 8 este multiplul lui 2 si 2 este divizorul lui 8.

Page 11
Daca a>b pentru submulţimi este valabil:
Da Db= Da-b Db.
Da Db= Dc.m.m.d.c(a;b)
Ma Mb= Mc.m.m.m.c(a;b)
(a+b)n= Ma+bn.
1. Daca n=2k, nr. par atunci (a-b)n= Ma+bn.
2. Daca n=2k+1 , nr. impar atunci (a-b)n= Ma-bn.

 Divizori proprii si improprii


Orice nr. este divizibil prin 1 si prin el însuşi. Nr.1 si nr. însuşi se numesc divizori
improprii . Ceilalţi divizori ai nr. se numesc divizori proprii.
Ex:D6={1;2;3;6} .

Atenţie ! Afirmaţia : Daca suma a doua numere naturale se divide cu un număr natural,
atunci si fiecare termen al sumei se divide cu acel număr natural NU ESTE TOT TIMPUL
ADEVARATA.
Chiar , daca 9 3 si 9=3+6, iar 3 3 si 6 3, in cazul 9=4+5 duce la considerarea
afirmatie ca fiind falsa.
a) Daca a b si k  N atunci (a  k )b ;
b) Daca (a  c ) b si a b atunci c b ;

Atenţie ! Erori frecvente in raţionamentele de divizibilitate:


1. Daca a b si cb → (a  c) b
Iată un contraexemplu : 21 5 si 95 dar (21  9) 5 ;
2. Daca b a si c b → c (a  b)
Contraexemplu : 35 7 si 20135 dar 2107  35 ;
3. Daca (a  b) c → a c sau b c ;
Contraexemplu : (88  33) 121 , dar 88 121 si 33 121 .

 Criterii de divizibilitate
Criteriul de divizibilitate cu 2
Un nr. este divizibil cu 2 daca ultima sa cifra este para.
Ex:nr.2345678 este divizibil cu 2, pentru ca ultima sa cifra este 8 si este cifra para;
nr.2000 este divizibil cu 2, pentru ca ultima sa cifra este 0 si este cifra para.
Nr. care sunt divizibile cu 2 se numesc nr. pare.

Criteriul de divizibilitate cu 5
Un nr. este divizibil cu 5 daca ultima sa cifra este 0 sau 5.
Ex :54235 5 ; 235231 nu este divizibil cu 5.

Criteriul de divizibilitate cu 4
Un nr. .este divizibil cu 4,daca nr. format de ultimele sale 2 cifre este divizibil cu 4.

Criteriul de divizibilitate cu 8
Un nr. este divizibil cu 8,atunci când nr. format de ultimele sale 3 cifre este divizibil cu 8.

Criteriul de divizibilitate cu 25

Page 12
Un nr. este divizibil cu 25,daca nr. format de ultimele sale 2 cifre este divizibil cu 25, adică
daca ultimele sale 2 cifre sunt:00;25;50; 75.

Criteriul de divizibilitate cu 125


Un nr. este divizibil cu 125,daca nr. format de ultimele sale 3 cifre este divizibil cu 125.

Criteriul de divizibilitate cu o putere a lui 10


Un nr. este divizibil cu o putere a lui 10,daca ultimele sale n cifre sunt zerouri.
Ex :23240 10 ; 23235 nu este divizibil cu 10.

Criteriul de divizibilitate cu 3
Un nr. este divizibil cu 3, daca suma cifrelor sale este un nr. divizibil cu 3.
Ex :2481 3 deoarece (2+4+8+1) 3
2480 nu e divizibil cu 3 deoarece suma (2+4+8+0) nu este divizibila cu 3.
Criteriul de divizibilitate cu 9
Un nr. este divizibil cu 9, daca suma cifrelor sale este divizibila cu 9.
Criteriul de divizibilitate cu 6
Un nr. este divizibil cu 6, daca este divizibil cu 2 si cu 3.

Criteriul de divizibilitate cu 15
Un nr. este divizibil cu 15,daca este divizibil cu 5 si cu 3.

Criteriul de divizibilitate cu 11
Un nr. este divizibil cu 11, daca diferenţa dintre suma cifrelor situate pe locurile impare si
suma cifrelor situate pe locurile pare este un nr. divizibil cu 11.
Ex.: 1925 11 deoarece (9+5)-(1+2)=11. Cum 11 11=>1925 11
215490 11 , deoarece (2+5+9)-(1+4+0)=11 si 11 11.

 Numere prime si compuse


Def. Un număr natural este prim daca are exact 2 divizori, pe 1 si pe el însuşi.
Ex :2 ;3 ;5 ;7 ;11 ;13 ;17 ;19 ; 23 , 29 , 31 , 37 , 41 , 43 , 47 , 53,........ sunt numere prime.
Obs.: Singurul nr. prim si par este 2.

Def. Un număr natural se numeşte compus daca are mai mult de 2 divizori.
Ex :8 (are divizorii 1,2,4,8) deci este compus ;10(are divizorii 1,2,5,10) deci este compus.

 Descompunerea unui număr natural in produs de puteri de puteri de numere


prime
Ex :

24= 2 3  31

Page 13
Pentru a afla daca un număr este prim sau nu , îl descompunem in factori primi , adică îl
impartim la toate nr. prime cu care este divizibil. Daca este divizibil doar cu 1 si cu el
însuşi,atunci nr. este prim.
Obs. Numerele compuse se pot descompune dupa modelul prezentat anterior iar daca nr este
prim nu mai este necesar sa-l descompunem.

 Cel mai mare divizor comun (c.m.m.d.c.) si cel mai mic multiplu comun
(c.m.m.m.c.) a doua sau mai multe numere naturale

 Cel mai mare divizor comun al nr. a si b este cel mai mare nr. la care se împart exact
si a si b. Cel mai mare divizor comun al nr. a si b se scrie:c.m.m.d.c al nr. a si b sau
(a;b)
1)(a;b)=d<=>a=d · a'
b=d · b'
(a';b')=1
2)(a;b)=d<=> d/a si d/b,oricare ar fi d' a.î. d'/a si d'/b=> d'/d.

 Algoritmuri

Pentru a afla c.m.m.d.c. al unor numere,se descompun nr. in factori primi si se înmulţesc
factorii comuni, luaţi o singura data, la puterea cea mai mica.
Obs. c.m.m.d.c.(a,b) se mai notează (a;b)
Ex.:120=2 ·3·5
132=2 ·3·11
(120;132)=2 ·3

 Cel mai mic multiplu comun al nr. a si b este cel mai mic nr. care se împarte exact si
la a si la b.
Se notează :c.m.m.m.c al nr. a si b sau[a;b].
1)[a;b]=m<=>m=a·m'
m=b·m'
2)[a;b]=m<=>a/m si b/m,oricare ar fi m', a.i. a/m' si b/m'=>m'/m.

a b
[a;b]= .
( a; b)

 Algoritmuri

Pentru a afla c.m.m.d.c. al unor numere,se descompun nr. in factori primi si se înmulţesc
factorii comuni, luaţi o singura data, la puterea cea mai mica.
Obs. c.m.m.d.c.(a,b) se mai notează (a;b)
Ex.:120=2 ·3·5
132=2 ·3·11
(120;132)=2 ·3

Page 14
Pentru a afla c.m.m.m.c al unor nr. , se descompun nr. in factori primi si se înmulţesc
factorii comuni si necomuni, luaţi o singura data la puterea cea mai mare.
Obs. c.m.m.m.c.(a,b) se mai notează [a;b]
Ex.:36=2 ·3
200=2 ·5
[36;200]=2 ·3 ·5 =1800
Ex : 24= 2 3  31
30= 21  31  51
c.m.m.d.c.(24 ;30)= 21  31  6
c.m.m.m.c.[24 ;30]= 2 3  31  51  120
Obs. c.m.m.d.c. se utilizează in special când dorim sa determinam cel mai mare număr care
divide numerele date.
C.m.m.m.c. se utilizează in special când dorim sa aflam cel mai mic număr care este
divizibil cu numerele date sau atunci când dorim sa aflam numitorul comun al mai multor
fracţii, numitorul comun fiind chiar c.m.m.m.c. al numitorilor fracţiilor.

 Numere prime intre ele


Def. Spunem ca doua sau mai multe numere sunt prime intre ele daca c.m.m.d.c al acestor
numere este 1.
Obs.:daca a si b sunt prime intre ele,scriem:(a;b)=1

Proprietate:2 nr. consecutive sunt prime intre ele.


Dem.:
Fie d/a si d/a+1=>d/a+1-a<=> d/1=>(a;a+1)=1,oricare ar fi nr. nat. a si nr. nat. nenul d.

Ex: 6= 2  3
5=5
c.m.m.d.c (6;5)=1 ,deci numerele 5 si 6 sunt prime intre ele.

Teorema. Daca un număr natural este divizibil cu doua numere naturale prime intre ele,
atunci el este divizibil cu produsul acestora.
Exemplu. Sa se găsească toate numerele de forma 2 xy 6.
Deoarece 6=2·3 si (2,3)=1 atunci 2 xy 2 si 2 xy 3.

Page 15