UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

Facultatea de Geografie

Specializarea : Geografie

STUDIU GEOGRAFIC COMPLEX PENTRU

LOCALITATEA CHISELET , JUDEȚUL CĂLĂRAȘI

Coordonator: Student:

POPOVICI DIANA ZĂRNOEANU Ana-Maria

Grupa: 104

Bucuresti,

2019

1
 Cuprins

Introducere .............................................................................................................................................. 3
1. Așezare geografică........................................................................................................................... 4
2. Elemente de geologie ....................................................................................................................... 5
2.1. Litologie ....................................................................................................................................... 5
2.2. Elemente structurale...................................................................................................................... 5
3. Relieful............................................................................................................................................ 6
3.1. Morfografie .................................................................................................................................. 6
3.2. Morfometrie.................................................................................................................................. 6
3.3. Procese geomorfologice actuale .................................................................................................... 7
4. Clima............................................................................................................................................... 8
4.1. Factorii genetici ai climei .............................................................................................................. 8
4.1.1 Factorii radiativi ...................................................................................................................... 8
4.1.2. Suprafața activă ...................................................................................................................... 8
4.1.3. Factorii dinamici .................................................................................................................... 8
4.2. Tipuri de climate, topoclimate, microclimate ................................................................................. 9
5. Hidrografie ...................................................................................................................................... 9
5.1. Ape subterane ............................................................................................................................... 9
5.2. Ape curgătoare............................................................................................................................ 10
5.3. Ape stătătoare ............................................................................................................................. 10
6. Vegetaţie ....................................................................................................................................... 12
6.1. Tipuri de asociaţii vegetale.......................................................................................................... 12
7. Fauna ......................................................................................................................................... 13
8. Solurile .......................................................................................................................................... 16
8.1. Tipuri şi clase ............................................................................................................................. 16
8.2. Caracteristici ............................................................................................................................... 16
10.Populația .......................................................................................................................................... 17
11. Istoricul comunei Chiselet................................................................................................................ 17
10.3 Structura populației pe grupă de vărstă și sexe .................................................................... 18
11. Aşezările umane – tramă stradală/tipuri de sate ................................................................................ 18
Concluzii ............................................................................................................................................... 19
Bibliografie ........................................................................................................................................... 20

2
 Introducere

Putem spune ca realizarea acestei lucrări are un întreit scop: ajută la pregătirea mea profesională
în ceea ce privește elementele de conținut ; mă învață să elaborez o lucrare didactică ; având ca
surse de inspirație lucrările autorilor menționați sper ca peste timp și această lucrare să ajungă
sursă de inspirație pentru cei ce iubesc geografia ca știință.

În alegerea temei abordate, am avut în vedere localitatea, dar și zona de unde provin. Dorind să
aflu cât mai multe cunoștințe despre material anorganică, material organică și om de la
începuturi până în zilele noastre.

Tipurile de surse bibliografice utilizate:

1.cărți- Dinu Mareș- Oltenița și împrejurările sale,Buc.1980

2.manuale Didactica geografiei, autor Viorica Tomescu

3.ziare,reviste, foto - Cercetări geologice în regiunea Dunăreană dintre Argeș si Valea Mostiștei
de Liteanu E.Banprabur revista: Studiile cercetării geologice nr.4/ 1960

4.site-uri web- https://manuale.edu.ro/manuale/Clasa%20a%20VI-a/Geografie/EDP/files/basic-

html/page46.html Google, Wikipedia.

5.mărturii ale oamenilor- Zărnoeanu Dumitru

6. aplicație pe teren- Zărnoeanu Ana – Maria

Prezenta lucrare,despre comuna Chiselet, urmărește reliefarea interdependențelor dintre

elementele geologice, climatice, hidrologice, hirdrgeolgice, precum și elemente de relief.

Mi-am propus să insint asupra cauzalității și interdependenței feomenelor geografice în

teritoriu,asupra caracterelor esențiale ale proceselor geomorfologice actuale și , în consecință
asupra utilizării viitoare, superioare spațiului geografic în ansamblul său.

În redactarea studiului complex,despre comuna Chiselet, am primit un sprijin deosebit din

partea unui cadru didactic specializat în geografie, cetățean al comunei Chiselet, tatălui meu, și
nu în ultimul rând cadrului didactic al Universității din București, Popovici Diana, cărora le
exprim calde mulțumiri pentru competența științifică cu care m-au ajutat și îndrumat.

3
 1. Așezare geografică

Chiselet - așezare străveche locuită încă din neolitic, situat din punct de vedere
geografic, pe paralela de 40⁰ 08ꞌ latitudine nordică și pe meridianul de 26⁰ 18ꞌ longitudine
estică.Se află în partea de Sud-Est a României, pe cea mai joasă terasă a Câmpiei Române.
Localitatea Chiselet este localizată la întânlirea dintre Câmpia Română și Lunca
Dunării, beneficiind în zona de deal de cernosiomuri iar în zona de luncă de aluviunile aduse de
Dunăre. Comuna Chiselet face parte din județul Călărași, odinioară Ilfov.(figura 1). Este o
comună formată din două sate, Chiseletul și Surlari sau Dunărea așezate de-a lungul D.N.31 pe o
distanță de 4 km. Comuna Chiselet, se învecinează la Nord cu Pădurea Ciornuleasa, Sud –
Fluviul Dunărea, granite de stat cu Bulgaria, Vest – comuna Spanțov, iar în Est – localitatea
Mânăstirea.(figura 1)

Figura nr.1 Localizarea comunei Chiselet (2019)

4
 2. Elemente de geologie
2.1. Litologie
În forajele executate în diferite puncte din luncă cum ar fi Mânăstirea- altitudine absolută
15m , învecinată cu Chiseletul în partea Estică, localitatea Spanțov- alt. absoluta 15m. ,
învecinată cu Chiseletul în partea Vestică, Oltenița port- alt. absolută 17m., Călărași la 10km.
Nord de Dunăre, se desprinde faptul că la alcătuirea geologică a teritoriului în studio iau parte
depozite cretacice, Pliocene și cuaternale. După E.Liteanu(1953) în forajele executate la
Spanțov, s-au găsit gresii la 22,8m adancime, iar la Tatina nisipuri gluconitice la 17m adacime.
.(Lucrare Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)

2.2. Elemente structurale

Localitatea Chiselet, în studiu se suprapune peste Platforma Valahă, partea coborâtă a
Platformei Moesice. Se compune dirt-un soclu cristalin, penepletizat, peste care se dispune o
cuvertură sedimentară mai veche (Paleozoic-Mezozoic) și alta nouă ( Neogenă). Soclul împreună
cu sedimentarul mai vechi (inclusive cretacicul) coboară dinspre Dunăre către Nord, în timp ce
umplutura neogenă își schimbă înclinarea tot mai mult către suprafață tinzând spre orizontalitate
sau chiar la o înclinare ușoară către sud.
Sedimentarul vechi s-a dispus în trei mari cicluri, începând cu paleozoicul( carboniferul) de la
o adâncime de 1500m până la peste 5000m. Peste el repauzează mezozoicul( jurasic si cretacic)
dominate de calcare, care au fost întâlnite chiar sub aluviunile Dunării. Neogenul, începe
practice cu sarmațianul (dominat de marne), urmează neoțianul (marne si nispiuri), ponțianul (
începe din Lunca Dunării spre nord, cu marne ) , dacianul (nisipuri), romanianul ( nisipuri și
marne) care este cea mai veche formațiune ce apare la zi.(Lucrare
Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)

5
 3. Relieful
3.1. Morfografie
Lunca Dunării este cea mai mare unitate geomorfologică holocenă a Câmpiei Române și
reprezintă în același timp nivelul de bază al celorlalte lunci formate de râurile afluente
Dunării(P.Coteț 1976, pagina 98)
Sectorul de studiu respectiv, zona Chiselet este delimitat la vest de Lunca Argesului de est de
Balta Ialomiței. Pentru a înțelege geneza reliefului actual voi prezenta câteva aspect referitoare la
geneza de ansamblu a Câmpiei Romane în care se încadrează Lunca Dunării.
Forajele efectuate la 2600-3000 m adâncime au scos la iveală șisturi cristaline peste care s-au
depus depozite paleozoice. În Neozoic are loc scufundarea platformei Moesice peste care se
instalează cu intermitență apele, lacului din estul Câmpiei Române. În pleistocenul mediu începe
retragerea apelor spre est și depunerea cuvelturii de nisipuri de Mostiștea si a depozitelor
loessoide care acoperă întreg intervalul dintre Argeș și Călărași în care factorii exogeni au creat
formele de relief actuale, concretizate in treptele genetice de luncă și terase.
Existența la suprafață a depozitelor cuaternale puțin rezistente la eroziune a ușurat deplasările
laterale ale Dunării în timpul cuaternalului, lărgirea văii și formarea unei lunci întinse. Relieful
antecuaternal nu prezită o albie bine calibrată, lunca dintre Oltenița și Călărași este încadrată
între izobaza de 0 m și izobaza de -15m, are praguri și gropi. Relieful agitat al patului
paleodunării s-ar datora timpului scurt în care fluvial a acțioat asupra acoperișului antecuaternal
mobil..(Lucrare Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)
De menționat: Cretacicul este roca de fundament a luncii Dunării.Între Oltenița și Călărași
existând cea mai mare întindere de depozite cretacice. În lunca Dunării appreciate cel puțin până
la Călărași au loc mișscari verticale de ridicare alea acesteia cu circa 2-3 mm an. Însumate în
timp geologic aceste mișcări de ridicare pot justifica formarea culoarului adâncit al Văii Dunării
cnf. R.Cicărdel,P. Esca (1966)
Forajele executate in Lunca Dunării indică ,, În aval de Oltenița o creștere continuă a grosimii
stratului alluvial ce are în bază un pat de eroziune ce constituie patului luncii actuale( Gr.
Posea.1984 pg 9.)

3.2. Morfometrie
Analiza indicilor morfometrici conduce la ideea că lunca Dunării este formată dintr-un
ansamblu de forme în care lunca și subunitățile geomorfologice subordinate constituie

6
componente de bază . Parametrii cantitativi ai reliefului( densitatea și adâncimea fragmentării,
hipsometria, panta) oferă largi posibilități pe plan economic. Cunoașterea valorilor reale ale
acestor indici ajută la o exploatere optima a potențialului natural al reliefului.

3.3. Procese geomorfologice actuale

Procesele geomorfologice actuale sunt o continuare a celor desfășurate de-a lungul etapelor
preholocene și reprezintă puntea de legătură spre cele ce se vor dezvolta în viitor. Luncile
împreună cu bălțile și albiile minore, pe de-o parte, malurile lacurilor sunt cele 2 categorii de
terenuri care grupează procesele geomorfologice actuale.
Existența unor areale cu pantă între 5,01⁰- 10,00⁰ și peste această valoare, determină apariția
unor procese cu o dinamică mai pronunțată cum ar fi: fluviodenudarea , eroziunea pe vertical,
alunecări superficiale . Exemple: Bataluri Ulmeni, Satul Grădiștea. Aceste procese modifică
cotinuu morfologia suprafețelor formînd noi forme de relief cum ar fi: rigole, ravene,conuri de
dejectie. Exemplu: Ulmeni, Coconi, Surlari (2006, Digul dintre DN41 si Digul de apărare
împotriva inundațiilor construit in 1967)
Crearea sistemelor de irigație Mostiștea , Oltenița Surlari, Dorobantu, au determinat apariția
canalurilor de irigație și aducțiune a digurilor și a stațiilor de pompare care au schimbat mult
peisajul monoton a luncii. Din punct de vedere geomofologic lunca Dunării are character foarte
evoluat prezentând sectoarele de luncă înaltă, grinduri,ostroave, grădiști sau popine, martori de
eroziune , brațuri parasite, privaluri . Lunca joasă ocupă jumătate din suprafața luncii fiind
extinsă la est de Oltenița , la sud de Ulmeni, la sud de Spantov și Stancea , zona Scoiceni la sud
de Chiselet, până la Mostiștea. Până la sud de Iezerul Călărași.
În acest sens, harta serviciului geografic al armatei ediția 1927, consemnează 13 lacuri de
luncă, multe desecate în epoca comunistă: Boianu, Sticleanu, Marotin. De consemnat, lacul
Marotin, desecat în jurul anului 1977 și transformat în teren arabil, va avea acest statut până in
anul 2006, când dupa revarsarea Dunării în zona Chiselet, terenul arabil relizat artificial v-a
deveni lacul de odinioară numit Marotin ( Zărnoeanu Dumitru)
Lunca înaltă, bine determinată prin câteva sectoare mai înalte cum ar fi Oltenița unde
aluviunile Argeșului au fost împrăștiate pe o suprafață mare, individualizându-se în mare con de
dejecție în apropierea localităților, Ulmeni,Spanțov, Chiselet, până la Mânăstirea.

7
 4. Clima
4.1. Factorii genetici ai climei
4.1.1 Factorii radiativi
Teritoriul în studiu se caracterizează prin valori ale radiației solare directe de 70-75kcal/cm2
pe suprafața orizontală. În lunile de vară, pet imp senin.sumele reale ale radiației solare directe
au valori de 10-12lcal/cm2., în timp ce iarna sumele reale ale radiației solare directe scad pînă la
1 kcal/cm 2 sau chiar sub această valoare. Mersul lunar al radiației solare directe se
caracterizează prin valori maxime în lunile iunie, iulie, august la orele prânzului. Analizând
mersul multianual al acestui component al bilanțului radiativ se poate concluziona că, în acestă
comună, aceasta are valorile cele mai ridicate din țară,fiind nefavorabil cerințelor ecologice ale
plantelor de cultură pretențioase sub aspectul regimului termic. .(Lucrare
Știtiifico-Metodica pentru obținerea gradului didactic I)

4.1.2. Suprafața activă

În teritoriul studiat, caracteristicile suprafeței acvatice îmbracă particularități deosebite în
zona Luncii Dunării a suprafețelor lacustre( suprafața acvatică a Dunării,Mostiștei si alte lacuri).
În zona de luncă a Dunării , existența suprafețelor acvatice, a bălților lacurilor,gârlelor, canalelor
de irigație, favorizează formarea unui areal topoclimatic specific(umiditate mai mare,
temperature mai mica în stratul de aer inferior, un numar mai mare de zile cu ceață iarna si
toamna, datorită fenomenului de condensare). Concluzionăm faptul că, deși localitatea Chiselet
se caracterizează prin uniformitate morfometrică și morfologică, natura suprafeței active implică
existența a doua areale topoclimatice diferite, cu implicatii în potențialul agricol al zonei.

4.1.3. Factorii dinamici

Formațiile barice care influențează starea timpului în teritoriul în studio sunt aceleași care
influențează și clima țării cu mici diferențe, implicate de așezarea geografică a teritoriului. În
cadrul continentului European, zona studiată are o poziție central-sud-estică, poziție care face ca
zona să fie influențată de cei doi centrii barici aticicloari: atlantic și euroasiatic. Din analiza
direcției și viteza vântului am dedus că la acești doi centri barici se mai adaugă și influența
foarte puternică a Mării Mediterane, mai ales primavera, influență care se reflectă în regimul
termic. Putem arăta că circulația generală a atmosferei este caracterizată prin frecvențe mari ale
advecției de aer temperat-oceanic din vest și nord vest( mai ales în semestrul cald) și ale adecției

8
de aer temperat continental din nord est și est( mai ales în semestru rece). Acestora li se adaugă
pătrunderile mai rare de aer arctic din nord, de aer tropical maritime din sud-vest și vest și de aer
tropical-continental din sud-est și sud.Datorită maselor de aer din sud-vest mai calde primavera
poate apare destul de timpuriu(februarie), determinând topirea bruscă a stratului de zăpadă. (Sebe
Elena. Lucrare de licentță)

4.2. Tipuri de climate, topoclimate, microclimate

Cele mai joase temperature s-au înregistrat in anul 1985, -25⁰C și cele mai ridicate +54⁰ in
iulie 1987. Clima este temperat-continentală caracterizată prin primavera călduroase și ierni
scurte, veri călduroase, toamne prelungite si ierni întârziate cu ninsori și straturi de zăpadă până
la începutul lunii martie.Dunărea este cea care întreține temperaturi mai ridicate și înghețuri mai
puțin intense.Urmărindu-se particularitățile cantitative și calitative ale elementelor climatice la
stațiile Oltenița și Călărași, aproape vecini ai comunei Chiselet, am ajuns la următoarele
concluzi:
-valorile medii ale temperaturii aerului sunt mai ridicate pet erase și camp față de luncă.
-valorile temperaturii maxime si minime absolute sunt în ansamblu mai ridicate pet erase și
camp, și mai coborâte în luncă.
-amplitudini termice mai mari în luncă față de câmpie
-umidiatea relative cu valori mai ridicate în luncă (82,5) față de camp si terase(72,7)
-perioada de calm cu procent mai ridicat în lunca(37,8) față de terase și camp(26)
În funcție de aceste date climatice de detaliu se pot deosebi două tipuri de topoclimat:
-topoclimatul luncii și topoclimatul teraselor Având în vedere formele minore de relief deosebim
microclimatul crovurilor,organismelor hidrografice temporare iar în funcție de modul de utilizare
a terenului microclimatului pădurilor, suprafețelor lacustre, terenurilor cultivate.

5. Hidrografie

5.1. Ape subterane

În teritoriul aflat în studiu, apele freatice sunt destul de abundente, fiind dependente de
prezența depozitelor friabile( pietrișuri, nisipuri, nisipuri loessoide), de caracterele morfologice
ale luncii iar hidroizohipsele caracteristice variază în funcție de treptele hipsometrice și
desfășurarea acestora de la nord la sud, de grosimea depozitelor loessoide de deasupra și a rocilor

9
magazin, de evoluția elementelor climatice, la care se adaugă bilanțul hidric al suprafeței terestre,
având în vedere faptul că nivelul hidrostatic fiind liber este mult influențat de condițiile
climatice. Depozitele cuatrenare formează cuvertura cea mai importantă pentru apele freatice.
Rocile magazin cele mai importante în care se acumulează rezervele de apă subterană, sunt
orizonturile psamopsefitice sau numai psemitice, în timp ce orizonturile pelitice reprezintă patul
lor impermeabil În această comună, pânza de apă freatică este cuprinsă între 3 – 9 m . (Sebe
Elena. Lucrare de licență)

5.2. Ape curgătoare

Zona comunei Chiselet este străbătută de gârla Scoiceni (figura 2) care leagă Iezerul Mostiștea
de Dunăre. În partea inferioară, această gârlă se numește Dunărică. În zona iundabilă a Dunării,
se afla ochiuri de apă bogate în pește: Zătonul Mic, Zătonul Mare, Gârbovul, Lacul lui Popa
Ghiță, Iancu, Groapa lui Ghiță . În zona Chiseletului, Dunărea (figura 3) se revarsă între km 406-
411, lățimea ei fiind aproximativ 800 m, în această zonă, panta de scurgere este de 4 cm / km,
viteza medie: 3,2 și 4,5 km / h , iar debitul mediu aproximativ 6000 m³ / s. Digul este construit în
timpul Primului Război Mondial .

5.3. Ape stătătoare

Dupa geneza lor, putem observa ca există suprafețe lacustre clasificate ca fiind lacuri de
albie majoră (mendru, privaluri, anastomazate, brațe parasite): Buldul ( lac prival la sud de
Surlari), Scoiceni. La aproape 30 km în amonte de Silistra se află Vadul de la Marotin, al cărui
nume este păstrat și astăzi: balta de la Marotin (figura 4) , de lângă satul Chiselet.

10
Figura nr.2 Gârla Scoiceni(2019)

Figura nr.3 Dunărea la km 409.(2019)

11
Figura nr.4 Balta de la Marotin(2019)

6. Vegetaţie

6.1. Tipuri de asociaţii vegetale

Biotopul apelor curgătoare: (reprezentat prin Dunăre, Mostiștea, Valea Mare-Chiselet,
Andolina și privaluri) cuprinde plante iubitoare de umezeală cum ar fi: coada calului ( Equisetum
maximum),podbal(tussilagofarfara),salcia(salixreticulate) (figura 5), arin( alunus incana), plopul
alb( populous alba)(figura 6)

12
Figura nr.5 Salcia la Dunăre(2019) Figura nr.6 Plopul alb(2019)

Biotopul bălților și suprafețelor lacustre –reprezentat prin întinse lacuri și prin zone
mlăștinoase, canaluri, privaluri.Speciile caracteristice acestui biotop sunt mari iubitoare de
umezeală : mătasea broaștei, linița, ostrățelul de baltă,iarba broaștelor,piciorul cocoșului de baltă,
broscărița,săgeata apei, laptele câinelui, rogozul,limbarița.

7. Fauna
În cadrul teritoriului în studio,deosebim următoarele zoocenoze: zoocenoza de pădure,
de luncă și acvatică. Zoocenoza pădurilor, este încă destul de umeroasă ca genuri și variată ca
specii. Dintre acestea amintim: fluturele, păduchii țestoși, purici de plante, gândacul de frasin,
caria tipograf, rădașca. Dintre insectele carnivore cea mai cunoscuta este buburuza sau
gărgărița,râme, melcii cu cochilie (figura nr.7) și fară cochilie - sunt dăunători mai ales plantelor
de grădină. Ditre vertebratele tîrâtoare cele mai numeroase sunt sopârlele , mai rar gușterul,

13
șarpele ca casă(figura nr. 8) Păsările au o largă răspândire și sunt numeroase : cucul, pupăza,
grangurul, pitulicea, mierla,ciocanitoarea, ghionoaia. Dintre răpitoarele de zi se remarcă uliul
găinilor,șoimul dunărean. În ultimii ani, fazanul(figura 9), ocrotit de lege s-a adaptat bine
pădurilor din teritoriul în studio și s-a răspândit foarte mult. Mai întalnim : mistreț, bursuci,
iepure,dihor, căprioare, cerb lopătar(figura 10)

Zoocenoza de luncă este reprezentată prin: rața sălbatică mare(figura 12), rața cu ciuf, gâsca
de vară(figura 11), lișița, pelicani, pescăruși,prigoria. Din ce în ce mai rar sunt vidrele.

Zoocenoza acvatică este bogată în specii și variază în genuri. Prezintă o importanță deosebită
fauna ihtiologică. Cei mai răspândiți reprezentanți sunt: crabul, plătica, obletul, somnul, știuca.
Dintre peștii migratori, enumerăm: morunul, păstruga,din ce în ce mai rari.

Figura nr.7 Melc cu cochilie(2019) Figura nr.8 Șarpe (2018)

14
Figura nr.9 Fazanul(2018) Figura nr.10 Cerb lopătar(2019)

Figura nr.11 Gâște sălbatice(2018) Figura nr.12 Rață sălbatică(2019)

15
 8. Solurile
8.1. Tipuri şi clase
De-a lungul artelelor hidrografice (Valea Mare-Oltenița, Valea Mare- Chiselet,
Andolina), se remarcă prezența solurilor zonale reprezentate prin cernoziomuri argilice, iar în
arealele cu declivitate mai accentuate sut puse în evidență cernoziomurile argilice de pantă.
Solurile zonale dezvoltate pe depozite aluviale caracterizeaza sectoarele neinundabile cele mai
înalte și mai bine drenate.

‘’Solurile intrazonale hidromorfe și halomorfe formate pe depozite aluviale ocupă sectoarele

vechi nedrenate ale luncii: Solurile hidromorfe pot ocupa chiar și suprafețele frecvent inundabile,
însă unde apele de revărsare ajung limpezi, neaducând aluviuni.’’(N. Florea și colab., 1968,
p.413)

Sub influența apelor freatice se formează și soluri de tranziție între cele zonale și intrazonale cum
sunt: cernoziomuri adesea gleizate.

8.2. Caracteristici
Ca element al cadrului natural, rezultantă a interactiunii factorilor fizico-geografici cu
valențe cantitative și calitative caracteristice, teritoriului în studiu, solurile au o importanță legată
în primul rând de structura producției agricole și de aplicarea măsurilor agrotehnice. Învelișul
pedologic din teritoriul studiat este rezultata factorilor pedogenetcici specifici Luncii Dunării.
Roca de solidificare fiind costituită din depozite loessoide, loessuri, depozite deluvio-proluviale,
aluviuni nisipo- prăfoase sau argile nisipoase care în condițiile unei vegetații de silvostepă au
favorizat condiții excelente interacțiunii factorilor pedogenetice. Existența luncii pe teritoriul
comunei Chiselet, cu indici morfometrici în limitele unor valori scăzute, a unei dinamici a
proceselor geomorfologice specific luncii, litologice(loess,aluviuni), vegetația(luncă, zăvoaie), a
elementelor climatice( precipitații medii anuale între 501-525mm, veri calde și ierni moderate)
au determinat procesele pedogenetice caracteristice. (Sebe Elena. Lucrare de licență)

În luncă, datorită acesto procese pedogenetice determinate de condițiile natural cît și datorită
existenței unor factori locali( topoclimatul de luncă, irigațiile) apar: soluri hidromorfe (lăcoviști
și soluri mlăștinoase), cernoziom de luncă , soluri aluviale cu diferite grade de înțelenire și
gleizare, soluri gleice și soluri halomorfe (solențuri) .

16
 10.Populația
Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Chiselet se ridică la 3.392
de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
3.583 de locuitori.Majoritatea locuitorilor sunt români(75,32%), cu o minoritate
de romi (19,84%). Pentru 4,78% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct
de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,18%), cu o minoritate
de penticostali (4,95%). Pentru 4,78% din populație, nu este cunoscută apartenența
confesională.( https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Chiselet,_C%C4%83l%C4%83ra%C8%99i)

11. Istoricul comunei Chiselet

Câmpia Dunării prin climatul său temperat, prin vasta pânză freatică, prin flora și fauna sa
bogate, a oferit oamenilor posibilitatea de a locui în această zonă încă din Paleolotic fără
întrerupere, aceasta și datorită posibilităților de adăpost din crânguri și bălți în vremuri
grele.Pentru a realiza o viziune ansamblu despre comuna noastră vom apela și la informțiile pe
care le deținem în legătură cu comunele apropiate: azi Spanțovul, Mânăstirea și Sultana,
Daphne(Spanțovul), Cornățelul( Mânăstirea), Coconi, Sultana, Marotin, Odaia. În acestă zonă au
fost atestate așezări omenești încă din neolitic(5500 – 2000 înaintea erei noastre) fiind
descoperite în zona Sultana diferite obiecte din această perioadă. Exemplu: săgeți, cuțite,
topoare, o necropolă. Urme din cultura Basarabi vor fi descoperite în localitățile Mânăstirea și
Odaia, arheologii scoțând la iveală diferite obiecte care să ateste existența unor așezări omenești
în localitatea Chiselet, Mânastirea, Marotin încă din secolul 2 î.e.n. Tot în această zonă vor fi
descoperite difer ite descoperiri arheologice care scot la iveală așezări neîntâlnite, bordeie,
locuințe de suprafață, necropole birituale, vase romane, podoabe daco-romane formate din dinți
de animale sau scoici, elemente ce atestă viața în aceste localități in secolul 4 e.n. După
retragerea aureliană și popoarele migratoare sec. 8-11 înaintașii nostril vor fi tot aici conform
obiectelor descoperite ce aparțin Culturii Dridu. Chiar topica cuvintelor ne demonstrează că
aceste localități sunt foarte vechi, numele lor venind din limba slavă. Prima atestare documentară
despre localitatea Chiselet o avem abia din secolul XVI, această localitate fiind consemnată în
hrisovul din 1 iunie 1526 prin care domnitorul Radu de la Afumați dăruiește jupânului Neagoe,
mare vistier și soției sale Caplea, fiilor și fiicelor sale o imensă avere formată din 31 de sate.Într-
un document din august 1648 se consemnează că domnitorul Matei Basarab dăruiește

17
Mânăstirea-Sf. Troiță din Bucureși mai multe sate printre care și Chiselet. În secolul XVIII satul
Chiselet, aparținea încă mânăstirii Radu Vodă din București.Cartografia lui Nicolae Popescu dă
informații despre locuitorii acestei zone în 1810 consemnând că aici se află: români, sârbi,
buolgari, sudiți chezăricești( supuși ai monarhiei habsburgice).Satele Chiselet, Cornățel și
Marotin au fost sate boierești stăpânite de familia marelui vistier Neagoe iar în anul 1579 ele
intră în stăpânirea mânăstirii Radu Vodă.(Sebe Elena, Lucrare de licență)

10.3 Structura populației pe grupă de vărstă și sexe

Feminin Masculin
18ani si peste
85
17 80-84 ani
16 75-79 ani
15 70-74 ani
14 65-69 ani
13 60-64 ani
12 55-59 ani
11 50-54 ani
10 45-49 ani
9 40-44 ani
8 35-39 ani
7 30-34 ani
6 25-29 ani
5 20-24 ani
4 15-19 ani
3 10-14 ani
2 5- 9 ani
1 0- 4 ani
200 150 100 50 0 0 50 100 150 200

11. Aşezările umane – tramă stradală/tipuri de sate

Așezările umane ocupă un loc distinct în politica generală de dezvoltare a României și
județului.În țara noastră problemele așezărilor umane, precum și ale mediului de viață constituie
parte integrantă a politicii generale de dezvoltare economică și socială planificată a țării.Lunca
Dunării dintre Oltenița și Călărași a costituit leagănul unei vechi civilizații.Așezările rurale, se
înscriu în categoria satelor de tip adunat, cu vetre bine conturate, detașându-se net suprafața
construita de teritoriul moșiei. După numărul de locuitori sunt sate de mărime mijlocie. Sunt
așezări cu profil dominant agricol, determinat de condițiile geografice și de predominarea

18
populației agricole în totalul populației active.Lunca Dunării cu terasele limitrofe, a construit loc
preferat pentru fixarea și dezvoltarea așezărilor, unde apa,impreună cu pășunile, fânățele și
solurile bune au oferit condiții optime pentru agricultură și creșterea animalelor.Ca poziție
geografică, satul Chiselet, este situate la contactul luncii cu terasele Dunării.Astfel că terasa I cu
altitudine relative mica, extensiune mare și apă freatică la mica adâncime, au creat condiții
propice pentru dezvoltarea unor așezări.Am constatat că, aceasta comuna, Chiselet, are o formă
alungită de-a lungul teraselor, alături de Ulmeni, Stancea, precum și o structură adunată,
caracterizată pri concentrarea gospodăriilor pe spații restranse. Acest fapt a fost determinat de o
serie de factori: morfografia și morfometria locului, vechimea așezărilor, specificul economic
cerealier.În amplul process de făurire a societății socialiste multiannual dezvoltate,un rol de prim
ordin l-a avut dezvoltarea industriei.

Acum aproximativ 50 de ani, in comuna Chiselet, a fost dezvoltată industria materialelor de

construcșie care reprezintă o producție industrialăde 702.876mii/lei fiind dezvoltate și in
comunele vecine: Ulmeni,Mânăstirea,Grădiștea, bazată pe prelucrarea materiilor
prime(argile,nisipuri)De asemenea și industria textilă și a confecțiilor- totalizează o producție de
1694509mii/lei,reprezentată prin Fabrica de confecții Călărași, Cooperativele meșteșugărești
,,Dunărea’’, și Argeșul din Oltenița, cele din comunele Mânăstirea, Ulmeni,Chiselet.; precum și
secția de vinificație a comunei Chiselet.În prezent nu mai exista nici un fel de industrie.Ocupația
de bază a locuitorilor este cultivarea pământurilor,terenul agricol fiind arabil în proporție de 96,7
. Aceasta ocupație este foarte veche încă din secolul 3 î.e.n fapt demonstrate de aflarea unui vas
de grâu carboizat, păstrat la Muzeul din Oltenița.

Concluzii
…,, Dunărea este cel mai important fluviu al Europei,nu prin lungime, fiind întrecut de Volga și
nici prin intensitatea traficului, depășind-o Rinul, ci datorită cursului său, care străbate
continental de la vest la est prin regiui de o mare diversitate a codițiilor natural și
economice’’…(N.Popp,1985,p.3)

Sectorul cercetat, face parte din Lunca Dunării, care începe din aval de Drobeta-Turnu-Severin
și tine până la începerea Deltei. Din materialele bibliografice studiate, am putut despride
aspectele variate referitoare laa rolul litologiei și tectonicii în perimetrul studiat, astfel încât

19
putem afirma că formațiunile de vârstă cuatrenală și interferența acestora cu agenții exogeni se
concretizează în forme de relief cu dinamică activă echilibrată, iar din punct de vedere
geotectonic comuna Chiselet are posibilități reduse pentru amplasarea unor obiective grele;
pânza freatică este aproape de suprafață, generând inmlăștinări. Drumurile implică construirea de
ramble. Valorificarea agricolă, prin îndiguiri, desecari,irigații, este complex. Având în vedere
formele minore de relief, deosebim microclimatul: crovurilor, organismelor hidrografice
temporare, iar în funcție de modul de utilizare a terenurilor microclimatul pădurilor,supafețelor
lacustre, terenurilor cultivate. În concluzie, comuna Chiselet este localitatea la contactul luncii cu
terasa inferioară. De ce? Pentru că avem pânză fratică la mică adâncime, sol pretabil la diferite
culture, condiții climatice favorabile, posibilitate lesnicioasă a drumurilor.Formatiuni cu vărstă
cuaternală interferate cu agenți exogeni care au relizat formele de relief echilibrat.

Bibliografie
BANDRABUR T.(1961) Cercetări hidrologice în interfluviul Ialomița-Mostiștea-Dunăre,
Std.teh. și ec., seria E, hidrogeologie,nr 5 Buc.

CÂPITANU I. (1989) Lucrare științifico-metodică pentru obținerea gradului didactic I

CICĂRDEL R.; ESCA P. (1966)

COTEȚ P. (1965) Unele aspecte ale reliefului dezvoltat pe loess și depozite loessoide,
S.S.N.G.Com.geogr.vol 3, București

DINU M. (1980) Oltenița și împrejurările sale,București

FLOREA N. (1968) Geografia solurilor României, Edit. St. București

MITEA B. Săpăturile de salvare de la Sultana în material și cercetări arheologice,vol 2, Buc.

NICOLAE I.(1988) Istoria românilor,vol I, București

N. Poop,(1985) p.3

FLOREA N. ș.a (1968), p.413

20
POSEA GR.PPOPESCU N., ELENICZ M. (1974) Relieful României, Edit.
Științifică, București.

POSEA GR. 1984- p.9

SEBE E. Lucrare de licență

UJVARI I. (1984) Geografia apelor României, Edit.

Științifică, București

VASILE P. (1974) Începuturile vieții române de la Gurile Dunării.Ed. Științifică. București

X X X (1972) Studiul tehnico-economic privind sistemul hidroameliorativ Oltenița-Surlari-

Dorobanțu.

21