4.1.1.

Tablou de repartiţie
Vom considera o experienţa oarecare şi spaţiul evenimentelor aleatoare
asociate ei – o mulţime finită E  e1 , e2 ,..., en  sau o mulţime numerabilă
E  e1 , e2 ,..., en ,....
O aplicaţie f : E  R definită pe spaţiul evenimentelor elementare E cu valori
în mulţimea numerelor reale R se numeşte variabilă aleatoare.
Altfel spus, aleatoare este variabila care primeşte o singură valoare dintr-un
domeniu de valori admisibile şi această valoare se stabileşte după efectuarea
experienţei.
Variabilele aleatoare le vom nota X , Y , Z , U , V ,..., iar valorile admisibile ale
acestor variabile prin xi , yi , zi , ui , vi ,....
De exemplu,
a) considerăm experienţa: se aruncă o monedă de 2 ori. Spaţiul evenimentelor
elementare asociat acestei experienţe este mulţimea
E  e1  v, v , e2  v, s , e3  s, v , e4  s, s . Dacă notăm X  numărul de
steme obţinute, avem că f E   0;1; 2 care reprezintă domeniul valorilor
admisibile ale variabilei aleatoare X , X  0;1; 2.
b) În tabela următoare sunt scrise rezultatele unei testări la matematici superioare a
unui grup de 36 de studenţi.
Nota 2 4 5 7 9 10
Numărul studenţilor 1 2 13 14 4 2 .
Notăm X  nota obţinută la testare. Spaţiul evenimentelor elementare asociat
experienţei (testarea studenţilor) este următoarea mulţime:
E   X  2,  X  4,  X  5,  X  7,  X  9,  X  10, iar f E   2; 4; 5; 7; 9;10
este domeniul valorilor admisibile pentru variabila aleatoare X .
Dacă din cei 36 de studenţi se alege la întâmplare unul, atunci acest student
1 2
obţine la testare nota 2 cu probabilitatea P X  2  , nota 4 cu P X  4  . În
36 36
 13 14 7 4 1 2 1
mod analog, P X  5 
, P X  7   , P X  9   şi P X  10  
36 36 18 36 9 36 18
Mulţimea, elementele căreia sunt perechile ordonate xi ; Pxi , i  1,2,...,n ,
defineşte variabila aleatoare X .
Perechile xi ; Pxi , i  1, n pot fi aranjate în tabelă:

 x1 x2 x3 ... xn 
 
 p  x1
 p  x 2
 p  x3
 ... p  x 
n 

care se numeşte tabloul de repartiţie al variabilei aleatoare X .

Observăm că px1   px2   px3   ... pxn   1, deoarece este justă
egalitatea  X  x1    X  x2   ...   X  xn   S .

O aplicaţie X : E  R definită pe spaţiul evenimentelor elementare E , ce ia

 
o mulţime finită xi  R i  1, n, n  N * sau numerabilă xi  R i  N *  de valori

reale se numeşte variabilă aleatoare discretă.

Altfel spus, variabila aleatoare se va numi discretă dacă fiecare valoare
admisibilă a ei este un punct izolat în mulţimea R .
Tabloul de repartiţie al unei variabile aleatoare discrete poate fi reprezentat
grafic printr-un poligon de repartiţie pe planul xOp unind punctele xi ; Pxi  cu
segmente de drepte.

4.1.2. Operaţii cu variabile aleatoare discrete independente

Două variabile aleatoare xi ; pxi  , i  1, n şi  yi ; p y j , j  1, m , n, m  N *

se numesc independente dacă P X  xi   Y  y j   pxi   p y j  pentru orice

i  1, n şi j  1, m , adică dacă tabloul de repartiţie al unei variabile nu depinde de

valorile ce le poate obţine cealaltă variabilă. În caz contrar variabilele se numesc
dependente.
Fie X  xi ; pxi  , i  1, n şi Y   yi ; p y j , j  1, m , două variabile aleatoare

discrete independente.
1. Numim sumă a variabilelor X şi Y variabila aleatoare Z cu repartiţia
x  y , px  y , i  1, n ; j  1, m , unde
i j i j

px  y   P X  x   Y  y   px   p y .

i j i j i j

Astfel, la adunarea a două variabile aleatoare discrete independente se adună

fiecare valoare a primei variabile cu fiecare valoare a variabilei a doua, iar
probabilităţile respective se înmulţesc.
 1 0 1 2  2 3 4 
Exemplul 3. Fie X :   şi Y :   . Să se scrie tabloul
 0,3 0, 2 0, 4 0,1   0,3 0,5 0, 2 
de repartiţie al variabilei aleatoare Z  X  Y .
Soluţie.
 1 2 3 2 3 4 3 4 5 4 5 6 
Z  X  Y :   
 0,09 0,15 0,06 0,06 0,1 0,04 0,12 0, 2 0,08 0,03 0,05 0,02 
 1 2 3 4 5 6 
   .
 0,09 0,21 0,28 0,27 0,13 0,02 
Dacă o valoare a variabilei aleatoare Z se obţine de mai multe ori, atunci
evenimentul Z  xi  yi reprezintă reuniune de evenimente incompatibile  X  xi 
, Y  y j  , ceea ce înseamnă că probabilităţile respective se adună.

2. Consecinţa 1. Orice mărime constantă poate fi considerată ca o variabilă aleatoare

c
cu tabloul de repartiţie C :   , atunci X  C  c  xi ; pxi  .
1 
 2 3 4 7 
Exemplul 4. Fie X :   , c  2 . Să se scrie tabloul de repartiţie al
 0,1 0,2 0,5 0,2 
variabilei Z  X  2 .
0 5 6 9 
Soluţie. X  2 :   .
 0,1 0, 2 0,5 0, 2 
3. Numim produs al variabilelor aleatoare independente X şi Y variabila Z cu
repartiţia xi  y j , pxi  y j , i  1, n ; j  1, m , unde

pxi  y j   P X  xi   Y  y j   pxi   p y j .

  1 0 1 3  1 2 3 
Exemplul 5. Fie X :   , Y :   . Să se scrie tabloul de
 0,2 0,3 0,4 0,1  0,3 0,5 0,2 
repartiţie al variabilei aleatoare Z  X  Y .
Soluţie.
 1  2 3 0 0 0 1 2 3 3 6 9 
Z  X  Y :  
 0,06 0,1 0,04 0,09 0,15 0,06 0,12 0,2 0,08 0,03 0,05 0,02 

  3  2 1 0 1 2 3 6 9 
   .
 0,04 0,1 0,06 0,3 0,12 0, 2 0,11 0,05 0,02 
4. Consecinţa 2. Dacă X  xi ; pxi  şi c  const , c  0 , atunci C  X  cxi ; pcxi   
 cxi ; pxi  , deoarece pcxi   pc   pxi   1  pxi   pxi  .

1 2 5 7 
Exemplul 6. Fie X :   şi c  5 . Să se scrie tabloul de repartiţie
 0,1 0,3 0, 4 0, 2 
al variabilei Z  5 X .
 5 10 25 35 
Soluţie. 5X :   .
 0,1 0,3 0,4 0,2 
5. Consecinţa 3. Deoarece X  Y  X   1Y , rezultă că la scăderea a două
variabile aleatoare independente din fiecare valoare a variabilei descăzut se scade
fiecare valoare a variabilei scăzător, iar probabilităţile respective se înmulţesc.
 1 0 1   2 1 3 
Exemplul 7. Fie X :   şi Y :   . Să se scrie tabloul de
 0,3 0,5 0,2   0,2 0,4 0,4 
repartiţie al variabilei Z  X  Y .
Soluţie.
 1 0 4 2 1 3 3 2 2 
Z  X  Y :  
 0,06 0,12 0,12 0,1 0,2 0,2 0,04 0,08 0,08 

 4 3 2 0 1 2 3 
   .
 0,12 0,2 0,08 0,12 0,26 0,18 0,04 
Verificare: 0,12  0,2  0,08  0,12  0,26  0,18  0,04  1.
6. Consecinţa 4. X 2  X  X  xi  x j , Pxi  x j , i  1, n; j  1, m . Dacă i  j ,

atunci xi  x j  xi2 şi pxi2   P X  xi    X  xi   P X  xi   pxi  , dacă i  j

, atunci pxi  x j   P X  xi   X  x j   P0   0.

Am obţinut că X 2  xi2 , pxi .

  2 1 0 1 2 3
Exemplul 8. Fie X :  . Să se scrie tabloul de repartiţie
 0,1 0,14 0,2 0,3 0,16 0,1
al variabilei Z  X 2 .
4 1 0 1 4 9  0 1 4 9
Soluţie. X 2 :     .
 0,1 0,14 0,2 0,3 0,16 0,1  0,2 0,44 0,26 0,1