CONSTANTIN DUPU

CONFLICT
91
COMUNICARE
ConsUferatii iespre conf{iet

Eo/TURA @9WS1S
'B�,
,
2002
 Coperta: CONSTANTIN DUPU

© Editura Gnosis
Constantin Dupu

Toate drepturile rezervate.

Aceasta carte nu poate fi reprodusa
sub nici 0 fonna, total sau parTial, lara
acceptul scris al autorului �i al editurii.

ISBN: 973 - 9497-37-3

Introducere .......................................................................... 7
1. Ce �tim in general despre conflict? . . .. . . .9 .... . .. .. .. ..........

1.1 Problema conflictelor este mult mai profunda

decat este perceputa . . ... . . . ........ . . .. 9
... .. .... ............. . .. .

1.2 Mediul in care ne petrecem copiHiria . .. . 11 ... .... . ......

1.3 Cum putem defini conflictul ................................ 14

1.4 Conflictul "normal" �i cel nevrotic . .. 17 .... ........... ....

2. Cum putem comunica cand suntem in

conflict cu noi in�ine �i cu cei din jur? . .. 18 ..... .. . ..........

2.1 Ascultarea sentimentelor .. . . .. . 19

.............. . . ....... ........ .

2.2 Acceptarea conflictelor . . . . 20

. .. . .... ..............................

2.3 imp!carea cu sine .. . ..

...... . ..... ........... . 21 .......... ...........

2.4 Nevoia de schimbare ............................................ 23

3. Conflictele interioare .................................................. 24
3.1 Co�enizarea unor valori �i ostilitatea celor dinjlU" .24
3.2 Ima ginea de sine 2S
..................................................•..

3.3 Crearea imaginii idealizate . .. .

.......... 2S ....... . ...... .........

3.4 Sentimentul de vinovape . . . . 27

........ ............. .... ........... .

3.5 Integritate personal a Valori �i loialitati ................ 28

-

3.6 Reprimarea unor parti din personalitate . ...... ... . 31 . . . ....

3.7 Prejudecati �i distorsionari . ... . .... ... . .. . . 32

..... .... . . . .... . .. ..

3.8 Nevoia de intimitate ... . ..... . .. .

............... . . .. 34. .. . . . ....... .. .

4. Conflictul interrelational . . . . .. . . . . . . 38
.... . . . ....... ........ . . ... .. ....

4.1 Manifestari . .. .
............ . .. . .... . . 38
... .......... .......... ... ..... . ....

4.2 Viala conjugala - Conflictul sexual . 44 .............. .........

4.3 Familia �i conflictele . .. . . . . ... . . . . 47

..... ..... . . . ......... .... .... . ..

4.4 Mediul social �i conflictul . .. . . .. . . 52

............. ...... ... ... . . .. .

4.5 Suferinla �i ceilalti . .. . ..... .. .. .... . 57

............. .............. . ....

5. Sursele conflictului .. . .
......... . . . .... . 59
............. . . ................ ...

5.1 Conflictul fundamental ... . . ... .. . . . .. . ..

. . 59
.... . .. .... ...... ... ...

5.2 Nevoi �i posibilitali .. . . . . . . ... .

. .. .......... . .. 62 . . .... .............. .

5.3 Stresul . . . . .. ....

... ..... ...... .............. . . .. .... 64
... ....... . ............

5.4 Tendinle contradictorii . . . . ..... .. . . ...... 65

.. . . ...... .. .............

5.5 Conflictul de rol ... .

.......... .. 66
......... ..................... ........

5.6 Criza de identitate �i conflictul .. .. . . . . 67

..... .. . . ........... ...

5
 5.7 Lupta intre sexe �i conflictul . . 70
..... .. ..........................

5.8 Conflictul situational .. ...... ............ .. . ... ... . .... .... . . . ...... 77
6. Exteriorizarea conflictului - 0 comunicare pe doua
niveluri ......................................................................... 83
6.1 Ce inseamna exteriorizarea conflictului? .
........ ....... 83
6.2 Poate conduce exteriorizarea la atenuarea conflictelor? 84
6.3 Duplicitatea exteriorizarii conflictului . . . 85 ..... . ....... ....

7. Conceptul teologic despre conflict . 86 .......................... ...

7. 1 Conceptul despre conflict in Vechi ul Testament . 86 ...

7.2 DWIU1ezeu a intervenit prin Hristos in solutionarea

problernei ornenirii . . ... . .... .. . . . ... . 89
.............. .. .. ...........

7 .3 Apostolii �i Biserica Primara au dezvoltat invatlitura

despre rnantuire . .... .. .
....... .... . 92
... ....... ................ ........

7.4 Abateri de la principiile Mantuitorului .. . . . 96 .. ...... ..... .

8. Teama de conflict �i fuga de comunicare .. . . ... . . 103 . . . ... ..

8. 1 Cornunicarea este de multe ori confudata cu

confruntarea . . .. . ... . .. ...... .. 104
......... ....... ....... . ... ..... .. . .. .

8 .2 Teama de a fi cunoscut eu toate defectele . . 104 . ..........

8.3 Dorinta dupa rnai rnulta autoritate . . . .. 105 ... .... ...... ..... .

8.4 Rezistenta fata de conflictele personale �i

prezentarea unei irnagini false . 105... .........................

8 .5 Manifestarea unor tendinte cu care am crescut �i care

au devenit parte a vietii .. . .. .. . . . .
. ... 106.. .. ....... .............

8.6 Refuzul de a sta de yorba cu sine �i de a face ordine

in tot ce genereaza conflict . . . 106
.. ........ .....................

9. Putem scapa de conflicte? . . . . . ... 108

... .. .... . .......... ..............

9. 1 Con�tientizarea conflictelor ... . .. . . 108

............... . .... .. ....

9.2 Sa dezvoltarn propriile noastre convingeri .. 108 . .........

9 .3 Sa descoperirn ternerile �i circwnstantele care

genereaza conflict . .. . . .. .
........ ... . .... ... ... 109 ....... ...........

9 .4 Ce putern face eu ternerile �i sentimentele de

vinovatie care genereaza conflict? ... . .. ................ 1 10
9 .5 Drurnul spre libertate este iertarea . ............ ....... .. . . III
10. Conflictele nerezolvate . .
.......... .. .......... ... .. . . .............. 1 12
10. 1 "Balastul" ce-l purtarn rnereu cu noi . .. . ... ....... ... .. 112
10 .2 Dau na�tere 1a alte conflicte . .. . . . . ............. .... ........ 1 12
10.3 Maresc vulnerabilitatea in relatiile cu cei din jur 1 13
Bibliografie . .. .... . .
................ ................. ... ...... .... ..... .......... 114

6
 Problema conflictului, a surselor �i a implicaliilor
lui, atat in viala omului cat �i a semenului sau este
pentru mine 0 preocupare de ani de zi/e. in lucrarea cu
oamenii, in diferite situarii, am cercetat mereu acest
Jenomen.
Timp de un an de zile am incercat sii adun cercetarile
mele despre conflict �i sa sub liniez cateva concluzii
care s-au concretizat in aceasta carte.
Am sintetizat ideile in zece capitole in care am
incercat sii riispund succint la anumite probleme care
m-au preocupat pe parcursul cercetiirii mele. Am
inceput cu intrebarea: "Ce �tim, in general, despre
conflict?
Sunt con�tient cii toatii lumea Jolose�te cuvantul
"conflict" inJoarte multe siluar;;, darJoarte pUlini sunt
aceia care acordii atenlia cuvenitti conflictului. Stim
oare ca mediul in care cineva i# petrece copiliiria
influenreazii Joarte mult viala persoanei respective,
care poate fi mereu intr-o stare conflictualii sau poate
Jace/aliiJactori/or externi cu care se confruntii?
Lucrarea aceasta aJost serisii avandu-se in vedere
Japtul cit 0 persoana, de�i se ajla in conflict cu sine
sau eu eei din jur, treb uie sa eomunice atat in
societate cat �i-nJamilie.
M-a preoeupat in mod deoseb it problema eonjlie­
telor interioare �i am incercat sii ariit de ee apar
acestea in viara unei persoane. in capitolul �ase m-am
oprit asupra exterioriziirii conflictului, care de cele mai
multe ori este 0 comunicare pe douii niveluri. in

7
general conflictul este scos la iveala atunci cand cel in
cauzii nu mai poate face fala starilor contradictorii din
jiinla lui. Dar nu intotdeauna exteriorizarea este 0
prezentare sincera a problemelor celui aflat in conflict.
Spre deosebire de alte lucrari, am prezentat succint
conceptul teologic despre conflict �i ce se intampla atunci
candjiinla umana se abate de la principiile Mantuitorului.
Capitolul opt este dedicat unui aspect important:
teama de conflict �i fuga de com unicare. Foarte multe
persoane fug de comunicare sau comunica defectuos
pentru ca Ie este teama sa nu iasa la iveala propriile
lor conjlicte sau sa intre in conflict cu cei dinjur.
Capitolele noua # zece sunt prezentate sumar pentru
ca pe parcursul lucrarii am mai menlionat cum putem
scapa de conjlicte # ce se intampla cu conflictele
nerezolvate. in ultimele doua capitole n-am /licut
altceva decat sa subliniez cateva concluzii.
Sunt con�tient ca subiectul acestei lucrari este
tratat sumar, dar am doril sa scriu 0 carte practica
despre conflict, accesibila tuturor ace/ora care vor
sa cunoasca mai mult cum sa faca fala conflictelor
cu care se confrunta zilnic.
$edinlele de ps ihoterapie, diculiile sincere cu
persoanele care au gasit in consilierea psihologica
ajutor pentru problemele lor, m-au ajutat in inlelegerea
mai profunda a conflictului.
Este nevoie sa inviiliim sa comunicam ejicient,
indiferent de problemele eu care ne confruntam zi de zi.

8
 � 1
ee�Ut,���?

In
general vorbim despre conflict lufuld in conside­
rare modul in care se manifesta persoanele in relatiile
cu cei din jur. Se vorbe�te despre conflict negativ �i
conflict pozitiv, dar se are in vedere aspectul exterior al
conflictului, cel iterrelational, pentru ca altfel conflictul
nu poate fi dedit negativ. De asemenea, orice fel de
conflict nerezolvat nu poate fi decat distructiv.
Cauza conflictelor trebuie cautata in fiinta umana
�i-n conceptia omului despre sine.

1 . 1 Problema conflictelor este mult mai

profunda decat este perceputa

Se fac �i afinnatii superficiale despre conflict. Se

spune di primul lucru ce trebuie sa-l invatfun este ca
certurile noastre �i diferentele idividuale fac parte din
viata �i este 0 gre�eala sa eviti conflictul. Trebuie sa
�tim ca certurile nu fac parte din viata, 0 persoana care
se cearta mereu are probleme cu ea insa�i. Diferentele
individuale nu vor conduce la conflict cand vom invata
ca tocmai acestea fac farmecul relatiei complementare.
.. Via{a poate fi rnai pu{in dureroasii dacii inviiliim sii
anticipiim conj/ictul # sii-l tratiim in mod constructiv ". I
Se poate, ca uneori, sa putem anticipa unele conflicte
interpersonale, dar nu putem antieipa conflietele interioare
ale persoanelor eu care comun.icam, a�a ea este greu sa

I Helena Cornelius & Shoshana Faire, $TIINTA REZOLvARII

CONFLICTELOR, Ed. �tiintifica �i Tehnicli, 1 996, pp. 22-23

9
vorbim de 0 anticipare a conflictelor. Mai degraba este
bine sa ne cWlo�tem pe noi �ine �i modul cwn sa
actionam in diferite circwnstante in relatiile cu cei din jur
�i atWlci yom �ti cwn sa comunicam atWlci cand apar
conflicte relationale.
Este mult mai greu sa lucrezi cu 0 persoana care este
rapusa de conflicte interioare pe care nu Ie cunoa�te sau
pe care nu vrea sa Ie recWloasca �i Ie mascheaza in
diferite forme in procesul de comWlicare. Conflictele
sunt mult mai mult decat 0 criza relational a in care se
manifest! tensiune, neintelegeri, cearta, violenta.
Fiecare persoana poarta cu sine trecutul sau care
poate fi rezolvat, clarificat sau care este 0 sursa de
nemultumire �i resentimente ce pericliteaza comWlica­
rea �i sitemul relational al persoanei respective. SWlt �i
persoane care, nemaiputand suporta durerea conflictelor
personale nerezolvate, Ie exteriorizeaza intr-o forma
mascata, acuzandu-i pe cei din jur, prin a�a numita
proiectie a starilor lor �i a conflictelor personale.
Psihoterapeutul va trebui sa sesizeze asemenea stari �i
sa puna degetul pe pata neagra a pacientului.
Solutionarea conflictului relational nu anihileaza
sursa conflictului din viata persoanei care nu-�i clarifica
propriile probleme.
"Adesea, de�i nu ne place Jelul in care ne percepem
in prezent, ne temem prea mult, ori nu avem motiva{ie
sa aClionam in sensul schimbarii. Din neJericire, putem
petrece 0 mul{ime de limp imaginiindu-ne scenarii in
care ne percepem ca viclime �i credem ca avem dreptul
sa ripost�m, sa jim supara{i sau jigni{i sau sa ac{iontim
agresiv. "-

2 Wendy Gran, REZOLVAREA CONFLICTELOR, Teora, Bucure�ti.

1 998, p.33

10
 Incercarile de camuflare a conflictului personal pot
sa ne amelioreze durerea pentru 0 perioada de timp, dar
atat conflictul cat �i durerea produsa de el vor reveni �i
vor mentine persoana respectiva intr-o stare de conflict
cu sine. De asemenea modul cum ii percepem pe cei
din jur, mesajele �i atitudinile lor pot genera conflict.
Perceperea celor din jur depinde de mediul in care am
trait �i de pregatirea personala, de imaginea care ne-am
fomlat-o despre noi in�ine, de experienta. varsta �i
mediul in care traim in prezent.

1 .2 Mediul in care ne petrecem copilaria

Capacitatea copilului de a percepe comunicarea �i de
a comunica se dezvolta odati cu varsta, dar copilul se
na�te cu capacitatea de a percepe ceea ce mama ii
comunica. El este marcat de dragostea mamei. Starile
de afectiune ii aduc copilului satisfactie �i siguranta.
Daci nu are un mediu afectiv necesar, el acumuleaza
teama, nesiguranta �i respingere. Se spune ca prime Ie
luni de viata sunt importante pentru fonnarea
capacitatii emotionale a copilului, pentru ca pe ea se va
cHidi in continuare evolutia comunicarii emotionale.
Modul in care copilul este tratat in familie �i mai
tarziu in societate it va detennina sa adopte 0 politica
de "autoprotectie" �i de reprimare a sentimentelor lui
pentru a putea supravietui �i a mentine relatii cu cei din
jur, pe care el le crede necesare la acea vreme.
Reprimarea sentimentelor �i emotiilor pentru a avea '
aprobarea celor dragi �i pentru a nu-i supara zdruncina
echilibrul psihic al copilului �i il fac sa fie in conflict cu
el insu�i, chiar daca el reu�e�te sa mascheze acest fapt,
sau parintii nu-l observa. El poate plati pretul alienarii
sinelui inca din tinerete. De multe ori" �_e.�i copilul
 -- ... "- .:.;. .
....
- ·7
- ......
u'�') �� �\ Jj.J,,-l"-�
� -.

;-L� k-r-( t'�'(, w.c(.:

-.�-

C�}: LA"
�

/ piate!,'te acest pre! ca sa tr�l �sca mal bl�e, el. nu va

.
scap a de aceasta durere datonta confhctulUl cu sme.
"0 asem enea politica fnsa nu ne face viala fericitii.
$i totu.ri, intenlia nu este de a provoca durerea, ci de a
o reduce. Strategiile de supravieluire care nu ne slujesc
interesele # care de fapt ne riinesc, dar de care totU§i
ne agiiliim ca de ni�te colaci de salvare pe 0 mare
furtunii sunt cele pe care psihologii Ie eticheteazii ca
"nevrotice ". Cele care ne slujesc interesele Ie etichetiim,
pe drept, ca "adaptiiri bune " - cum ar ji fnviilarea
mersului, vorbitului, gdnditului �i cd�tigiirii existenlei . 3 "

(f/,I vorbi de un conflict care se instaleaza in fiinta umana

Cele mentionate ne fac sa intelegem ca putem

11 inca din copiHirie datorita mediului in care el i�i

, dezvolta viata �i a perceperii atitudinilor celor din jur.
Karen Horney subliniaza ca datorita aspectelor
mentionate, copilul se poate ata�a de anumite persoane
(indrepta catre persoane), se poate ridica impotriva lor,
ceea ce inseamna ca se decide sa lupte sau se poate
indeparta de oameni, construindu-�i 0 lume a lui. Faptul
ca un copil se indreapta catre oameni inseamna ca
accept! propria-i neputinta �i, in pofida instrainarii �i
temerilor, cauta sa ca�tige afectiunea celor spre care se
indreapta. in familie, copilul se va ata�a de persoana
care-i ofera siguranta �i se conformeaza ei chiar daca
nu este in adancul fiintei lui intm totul de acord cu ce
spune �i face persoana de care s-a ata�at. in felul acesta,
el dobande�te siguranta platind un pre! al nemultumirii
lui interioare.

3 Nathaniel Branden, CEI �APTE STALPI AI RESPEC11JLUI DE SINE,

Ed. Colosseum, Bucure�ti, 1 996, p. 272
4 Karen Homey, CONFLICTELE NOASTRE INTERlOARE, Ed. IR!,
Bucure�ti, 1998, p. 40

12
 in cazul cand copilul sau 0 persoana se indreapta
impotriva grupului, inseanma ca pune la indoiala
sentimentele celor din jur �i intentiile lor fata de el.
Dorinta este ca el sa devina putemic. in aceasta situatie
el este un rebel prin definitie. El dore�te sa fie cel mai
tare �i sa invinga, sa poata proteja, dar face aceasta �i
cu tendinta de razbunaare. El dore�te sa se razbune pe
cei care ii sunt ostili, care i-au produs durere.
Exista �i 0 a treia situatie, daca analizam comporta­
mentul copiilor �i mai tarziu al adultilor, aceea a
indepartarii de oameni. Persoanele respective nu doresc
sa apartina grupului, dar nici sa lupte; ei se izoleaza. 0
astfel de persoana simte ca nu are multe in comun cu
grupul sau comunitatea din care face parte, �i mai ales
crede ca nu este inteleasa. In asemena cazuri subiectul
i�i construie�te 0 lume a lui cu natura, cu anurnite
preocupari, izolandu-se.
Karen Homey ne atrage atentia ca in fiecare din
aceste atitudini unul din elementele implicate in
anxietatea fundamentala este accentuat. Se poate spune
ca in toate cazurile exista cate ceva din fiecare
atitudine. Cele mentionate conduc la urmatoarea
conc1uzie: "Potrivit concepliei mele. conjlictul generat
de atitudini incompatibile constituie siimburele nevrozei
�i de aceea merita sajie l1umitfundamental. ,,5
lata deci ca radacinile conflictului sunt mult mai
adanci decat ne putem inchipui, problema aceasta
merita 0 atentie deosebita. Sa nu uitam ca de modul
cum sunt tratate conflictele personale depinde comuni­
carea cu cei din jur.

S Ibidem., pAO

13
 1.3 Cum putem defini conflictul?
Cuvantul vine de la latinescul "conflictus" �i
inseamna izbire sau ciocnire.
"Adversitate manifestata intre doua tendinfe opuse,
care creaza 0 stare de tensiune, producand dezorgani­
zarea sau chiar dezintegrarea junclionalitalii sistemului
sau sistemelor care intra in contradicfie. ,,6
Aceste tendinte opuse apar in fiinta umana in foarte
multe circumstante datorita multor factori care incep
inca din copilarie �i continua pe tot parcursul vietii
fiintei umane: dorinte care nu pot fi implinite datorita
circumstantelor, anumite tendinte ale fiintei umane care
sunt reprimate de teama de a recunoa�te trebuintele sau
datorita moralei adoptata de societate sau de anumite
grupuri, atitudine prohibitiva in care ne desta�uram
viala �i alte aspecte cu care ne confruntam pe parcursul
ciclului vietii.
Modul in care am interactionat cu cei din jurul nostru
incepand din copilarie, adolescenta, viata de familie �i-n
societate ne-a orientat catre un anumit mod de
comportament care fie a accentuat conflictul cu noi
in�ine, fie ne-a ajutat sa supravietuim datorita reprimarii
lUlor sentimente Cll care yom avea de a face mai tarzill.
Confom1 cercetarilor Iacute de Karen Homey, se
poate spw1e ca inca din copilarie, datorita interaclilmii
Cll mediul, care poate fi compatibil sau incompatibil, se
dezvolta trei "tipuri" de atitudini fata de circumstantele
intalnite. Este yorba de tipul docil, cel agresiv fala de
semeni �i cel care fuge de oameni �i i�i construie�te
lumea lui.

I> Constantin Gorgos, DICTIONARUL ENCICLOPEDIC DE

PSIHIATRIE, (vol. 1) Ed. MedicaHi, BucW"e�ti, 1 987, p. 607

14
 Pentru persoana care functioneaza nonnal din punct de
vedere psihie, nu exista motive pentru care eele trei
atitudini sa se exc1udii reeiproe. Ele pot fi eomplementare,
ehiar daea una din ele predomina, aeeasta arata 0
supradezvoltare intr-o direetie din eele trei amintite.
"In nevroza insa sunt mai multe cauze pentru care
aceste atitudini sunt inreconciabile. Nevroticul nu este
Jlexibil; el este impuls ionat din interior sa se
con!ormeze, sa !upte, sa stea retras, indiferent daca
actu! sau este adecvat intr-o circumstanla data, el
intrdnd in panica daca se comportii alifel. De aceea,
cdnd toate trei atitudinile sunt prezentate intr-o
proporfie apreciabilii, nu se poate sii nu fie prins
intr-un conflict serios. 7 ,,

Examinarea nevrozei din punet de vedere al

eonflietelor a seos la iveala faptul ea pentru persoana
care a trait intr-un mediu nu prea prohibitiv, in care
prive�te dezvoltarea spontana, experientele de mai
tarziu pot avea 0 influenta modelatoare ineepand ehiar
din adoleseentii. Aeeasta nu inseamna ea persoana
respectiva nu traie�te 0 anume intensitate a eonflietului.
Persoana care a trait experiente putemiee in eopilarie
pentru a fi modelata intr-un tipar rigid, este greu de
erezut ca va accepta noi experienle. Rigiditatea 0
inch ide fata de noi experiente �i 0 izoleaza. Aspeetele
acestea mentin conflietul eu sine a persoanelor care
sunt orientate in felul acesta, indiferent de ee tip de
orientare au.
Tragedia este ea atitudinea fata de cei din jur nu
ramane la nivel interrelational, ci euprinde intreaga
personalitate a persoanei aflata in conflict.

7 Karen Homey, Op. cit., p. 39

15
 Se intra intr-un cerc vicios; mediul in care se
dezvolta fiinta umana ii da 0 anume orientare catre
oameni, ceea ce conduce mai mult sau mai putin la
afectarea sistemului nervos, stare care influenteaza
relatiile interumane de mai tarziu, marind �i mai mult
conflictul cu sine a persoanelor repective. Relatia cu
sine a acestor persoane va fi afectata �i va mari �i mai
mult discrepantele in relatiile cu semenii.
"A�a cum am vazut, orice atitudine fundamentala
fara de semeni are in mod categoric 0 valoare. Prin
trebuin{a de afec/iune individul cauta sa-�i creeze 0
re/a/ie amica/a cu lumea sa. Prin agresivitate, el se
echipeaza in vederea supravieluirii intr-o societate
competitiva. Fugind de oameni el spera sa atinga 0
anum ita integritate # seninatate. De fapt toate cele trei
atitudini sunt nu numai dezirabile, ci �i necesare pentru
dezvoltarea noastra ca jiin{e umane. Numai atunci
ciind apar �i opereaza intr-un cadru nevrotic ele devin
compulsive, rigide, nediscriminatorii �i se exclud
reciproc. Lucrul acesta scade in mod considerabil
valoarea, dar nu 0 distrug. ,,8
Pentru nevrotici stfuile amintite nu sunt 0 problema
de obtiune, ci de compulsie interioara, singurul mod de
viata posibil. Aceasta atitudine a lor ii tine mereu intr-o
stare de conflict Cll ei in�i�i �i Cll semenii. Ori de cate ori
tendintele nevrotice implicate in una din staTile amintite
ii dau subiectului 0 stare de anxietate, apare conflictul.
Confonn afirmatiilor Iacute de K. Homey, functia
cea mai imP0l1anta a izolarii nevrotice este aceea de a
mentine inactive conflictele majore.

8 Ibidem., p.76

16
 1.4 Conflietul "normal" �i eel nevrotie
Am ales acest mod de exprimare pentru a intelege
cat mai bine problema conflictului. Cand spunem
"normal" ne gandim la anumite repere care ar evidentia
aceasta stare. In psihologie, �i mai ales in psihoterapie,
problema normalitatii este mai greu de stabilit. Vom
folosi cuvantul "normal" in intelesul lui general. In
ceea ce privesc conflictele, persoana normala alege
mult mai repede pentru ca este 0 personalitate bine
integrata in sistemul in care traie�te.
Con�tientizarea problemelor este mult mai mare.
Sunt persoane disperate dar incon�tiente �i persoane
disperate dar con�tiente.
"Putem totUJi spune cd un conflict normal poate ji pe
de-a-ntregul co�tient $i cd un conflict nevrotic este, in
toate elementele sale esen{iale, intotdeauna inco�tient ". 9
Se poate ca 0 persoana normala sa nu fie con�tienta
de conflictul ei, dar cu un mic ajutor sa-l recunoasca,
iar tendintele care produc conflictul nevrotic sunt
putemic reprimate. Persoanele nevrotice pot dezvalui
starile lor numai dad Ie este infninta rezistenta.

9 Karen Homey, Op. cit., p 28

17
 �2
�fudem���Ut,
��IUJt�
tU � at dUe foPt7

Potrivit principiilor comunicarii, 0 persoana nu poate

sa nu comunice. Indiferent de ce atitudine adopta cineva,
aceasta inseamna comunicare. Tot ceea ce facem �i tot
ceea ce suntem comunica ceva despre noi.
Comportamentul are valoare comunicativa. Prin
modul in care vorbim, actionam, ne imbracam, prin
mimica nu facem altceva deeM sa transmitem mesaje.
Aceasta inseamna ca �i atunci cand cineva este in
conflict cu sine �i cu cei din jur are un anume fel de
comportament care evidentiaza starea in care se gase�te.
Costin Nemteanu ne atrage atentia privind modul de
a comunica: "jnlelesul comportamentului dat nu este
"ADEVARUL" transmis de comportament, ci "ADEVARUL
10
PERSONAL".
Pentru multe persoane, intelesul pe care ei il exprima
sau il experimenteaza constituie singurul adevar, dar de
fapt el este singurul inteles al evenimentului perceput
de ele la acea vreme. Mesajul receplionat de cei din jur
poate fi altul �i aceasta poate sa duca la conflict. Foarte
multi nu inteleg ca modul lor de a percepe lucrurile sau
experienta lor, nu este altceva deeM unul din multele
intelesuri posibile. Intotdeauna fiinta umana transmite

10 Costin Nemteanu, COMUNlCARE SAU iNSTRAINARE, Ed.

Gnosis, Bucure�ti, 2000, p. 35

18
un adevar personal care va fi perceput intr-un anume fel
de cei din jur �i vor raspunde potrivit intelesului lor.
Indiferent in ce stare ne aflam, ca fiinte umane, prin
ceea ce suntem �i facem, transmitem mesaje, cu alte
cuvinte comunicam.
Pentru a realiza 0 comunicare benefica �i atunci
cand suntem in conflict trebuie sa tinem seama de
anumite aspecte. Din ceea ce am mentionat pana in
prezent se intelege ca fiinta umana este mereu in
conflict cu sine �i cu cei din jur.

2. 1 AscuItarea sentimentelor

"Atunei eand ne fngiiduim sa ne triiim sentimentele

�i sa Ie aeeeptiim, aeest lucru ne permite aeeesul la un
nivel mai profund al eo�tientiziirii, nivel la eare
,,11
deseoperim in/ormatii spontane.
Cele mentionate de Branden ne ajuta sa intelegem
ca, chiar daca suntem in conflict cu noi in�ine sau cu
semenii, este important sa ne decidem sa ne ascultam
sentimentele sau resentimentele �i in felul acesta sa
descoperim motivatia lor. Vindecarea vine atunci cand
recunoa�tem aceste sentimente �i suntem con�tienti ca
ele sunt acolo �i incepem sa lucram cu ele. Este nevoie
de confruntare cu resentimentele ce Ie traim �i decizia
de a face ordine in ele.
Ar trebui sa ne intrebam ce ne comunica sentimen­
tele noastre, dar �i gandurile �i modul nostru de a
actiona. Ce ne comunica dorintele noastre? Este impor­
tant sa ingaduim resentimenetelor sa existe; trairea lor
va duce la vindecare.
Branden ne aminte�te eli atunci cand luptam cu un
blocaj acesta devine �i mai puternic; dar daca il triiim
�i-l acceptam, incepe sa se topeasca. L

II Nathaniel Branden. Op. cit., p. 107

12 Ibidem., p. 1 10

19
 Dupa ce se produce deblocarea, conflic:tul se dimi­
nueaza �i incepem sa vedem contextul 10 care s-au
produs lucrurile �i chiar sa invatam din gre�eli, evitand
situatii1e similare.

2.2 Acceptarea conflictelor

Dadi ne acceptam conflictele, ne putem indrepta
spre rezolvarea lor. Fiecare i�i cunoa�te conflictele pe
care Ie are cu sine �i cu cei din jur. Acceptarea
conflictelor inseamna sa ne acceptam istoria vietii
noastre a�a cum este ea, cu relatiile ei, cu infrangerile,
cu neajunsurile, cu ranile ce Ie-am facut altora �i cele ce
ni Ie-au facut cei din jur.
"/mpacarea cu ranile mele are loc fnsa doar
acceptand durerile �i furia ce 0 am fala de cel ce m-a
ranit. impacare fnseamna ca-l iert pe cel ce m-a ranit.
Dar procesul iertarii are nevoie de timp, uneori de mult
timp. Nu este doar un lucru ce line de voin{a. Trebuie sa
traversez din nou valea pltingerii ca sa ajung la liman.
(...) Nu exista fmpacare cu propria istorie fora iertare.
Trebuie sa iert celor ce m-au ranit. Numai a�a pot sa ma
eliberez de trecut �i sa nu mai gravitez permanent fn
jurul propriilor rani, numai a�a pot sa scap de injluen!a
distructiva a celor ce mi-aufocut rau 13
. ..

De cele mai multe ori conflictele au de a face cu

convingerile noastre, sau valorile morale pe care ni
Ie-am insu�it, mediul in care am crescut �i ne-am
maturizat; a accepta conflictele inseamna ca ne-am
dezvoltat un sistem propriu de valori Cll care incepem
rezolvarea lor.

13 Anslem Griin, Meinard Dufner, INDRUMARI SPIRITUALE

(Vol I), Ed. Gnosis, Bucure�ti, p.36

20
 2.3 impacarea ell sine
Impaearea eu mine insumi inseamna sa spun "cia" la
ceea ee sunt �i fae. Sa reeunose eapaeitatile mele puter­
nice, dar �i gre�eIile �i slabiciunile, partile sensibile,
temerile, tendintele eatre stari depresive, a modului in care
comunie, relatiile me Ie eu eei din jur �i seopul urmarit,
eapacitatea mea de a infrunta difieultaple.
In general, oamenilor Ie este greu sa se impaee eu ei
in�i�i penh'll ca exista falsa eredinta ea daea aeeeptam
cine �i ce suntem trebuie sa ne aprobam tot ee este legat
de noi in�ine. Daea nu acceptam cine suntem nu putem
gasi motivatie pentru schimbare. Negand punctele
negre sau ceea ce este umbra noastra, aspectele
negative care trebuie schimbate ramanem mereu in
conflict cu noi in�ine �i eu cei din jur.
Branden define�te impacarea cu sine ca fiind
refuzul nostru de a fi Int1'-o stare adversa fata de
noi.14Aceasta este 0 o1'ientare catre ceea ce sunt �i catre
pretuire. eu alte cuvinte aeesta sunt eu �i sunt unie in
lumea aceasta in felul meu. Aceasta nu inseamna ea nu
vreau sa luerez la formarea mea sau sa acumulez mai
l11ulta cunoa�tere.
Atitudine pe care am mentionat-o mai sus ne ajuta sa
infruntam nevoile noastre launtriee, lara a ne dispretui �i
lara a intra in stari depresive. Avern capaeitatea sa ne
acceptfun �i din acel moment incepe schimbarea.
impaearea cu sine inseal1U1a a trai rara remu�cari
�i rara ascunzi�uri. Acest lucru se intampla pentru ca
reeunoa�tem sentimentele ee Ie traim, a�a cum am
mentionat mai sus, reeuno�tem eonflietul eu noi
in�ine �i eel interrelational �i refuzam sa eonsideram

14 Nathaniel Branden, Op.cit., p. 1 0l

21
anumite parti din noi ca fiind straine (emotii, ganduri,
dorinte, vise, etc.).
Dorinta de a trai �i a ne accepta inseamna a avea
clarviziune asupra noastra �i a ie�i din conflict cu noL
Inseamna sa ne privim pe noi in�ine cu realism, sa nu
mai cautam "tapi ispa�itori", asupra carora sa aruncam
vina, inseamna ca ne-am maturizat, ca dispunem de
propriile valori �i incepem sa operam cu ele. Aceasta ne
face sa accept am realitatea trairii noastre.
A trai tara remu�cari inseamna ca depa�im
sentimentul de vinovatie fata de noi in�ine �i fata de cei
din jur. Chiar daca am actionat gre�it, acceptam ca a�a
am �tiut sa actionam la acel moment �i in
circumstantele respective. Deschiderea de a invata din
gre�eli ne va ajuta sa Ie evitam pe viitor.
Refuzul de a considera anurnite parti din noi ca tiind
straine ne va ajuta sa nu intram in jocul de-a invinuirea.
A�a cum mentioneaza Tony Gough, atunci cand
folosim cuvantul vina pentru a ie�i din incurcatura
inseamna egoism �i lipsa de responsabilitate. Daca ne
asumam responsabilitatea pentru 0 fapta, nu facem
jocul acesta nici cu cei din jur �i nici cu noi. 15 Aceasta
inseamna a actiona ca persoane mature, recunoscand
partile noastre negative, asumarea responsabilitatii �i
inceputul ie�irii din conflict. Este important sa
recunoa�tem ca am gre�it.
"Acceptarea nu inseammi neaparat "admirafie" sau
"satisfacfie" sau "trecerea cu vederea". Pot sa accept
prezentul �i in acela�i timp sa hotarasc sa evoluez".1 6
Negarea ne face sa ne impotmolim �i sa tim in
conflict cu noi in�ine. Chiar daca pentru moment yom
reu�i sa mascam conflictul Cll noi in�ine, sa reprimam
anumite ganduri �i sentimente, ele vor aduce
IS
Tony Gough, NU 1E iNvINuI!, Ed. Polimark. Bu� 1996, p. 31
16
Branden, Op. cit., p. 104

22
sentimentul de teama, de vinovatie �i mai tarziu yom
plati mult mai scump pentm atitudinile noastre. Platim
pentru ca ne aflam intr-o relatie adversa cu 0 parte din
noi care are efecte distructive asupra psihicului nostru.
Acceptarea partilor repudiate sunt primii pa�i spre
vindecare.Omul spune: da acesta sunt eu!
Impacarea de sine inseanma �i intelegere de sine.
Este hotararea noastra de a ne asculta pe noi in�ine �i de
a intelege real nevoile �i modul in care ne comportam.
Este important sa cunoa�tem considerentele pentru
care suntem in conflict eu noi in�ine.

2.4 Nevoia de schimbare

Nevoia de schimbare va fi resimlita in viala persoa­
nei care �i-a ascultat sentimentele, a aeceptat conflictele
�i s-a impacat cu sine.
Cu cat eineva vrea sa comunice mai eficient, va
realiza di este necesar sa renunte la anumite atitudini,
resentimente in favoarea comunicarii. Daea dorim ca
ceva sa se schimbe la pa11enerul nostru sau la cei din
jur, este neeesar sa realizam ceea ce trebuie schimbat la
noi in�ine. Cu cat schimbarea produsa in noi este mai
profunda, eu atat comunicarea este mai eficienta.
Necesitatile oamenilor se modifica �i trebuiesc
discutate, comunicate, dad dorim mentinerea wlei
relatii stranse �i functionabile. E�ecul de a comunica in
mod corect temerile �i indoielile pot conduce la
neintelegere �i conflict. Nevoia de schimbare se
datoreaza �i unei cunoa�teri mai profunde. Cunoa�terea
de sine ajuta sa putem opera cu valorile ce Ie avem �i sa
acumulam mai multe. Cunoa�terea fiintei umane ne
ajuta sa percepem mai bine mesajele semenilor �i sa
fim mai putin vulnerabili.

23
 �3
�1�

Cum putem defini conflictele interioare?

Ajungem sa fim in conflict cu cei din jur in primul
rand pentru ca suntem in conflict cu noi in�ine �i
datorita faptului ca suntem vulnerabili la anumite
atitudini pe care Ie au cei din jur. Probabil ca ar trebui
sa ne punem intrebarea: de ce actionam in felul acesta?
Putem defini conflictele interioare ca fiind incom­
patibilitatea intre sine �i mediu. In continuare vom
analiza cateva situatii in care aceasta incompatibilitate
creaza conflicte.

3.1 Con�tientizarea unor valori �i

ostilitatea celor din jur
De multe ori traim responsabili fala de realitate, dar
cu toate acestea, valorile ce Ie-am dobandit ne sunt
negate de catre cei din jur, ceea ce conduce la nemul­
tumire �i la conflict cu noi in�ine.
Ostilitatea celor din jur ne deranjeaza �i mai ales
faptul ca ei refuza sa ne accepte pentru ca Ie este teama
de multe ori de calitatile noastre.
Este bine, �tiind cine suntem, sa nu cedam nepasarii
sau rautatii �i ironiei celor din jur. Aceasta ar duce la
pierderea increderii in noi in�ine. Pot fi persoane care vor
sa se razbune �i gasesc placere in a denigra pe cei din jur
dar toate acestea nu anihileaza valorile unei persoane.
Este important sa nu ne cheltuim tmpul raspunzand
in acela�i mod. Este bine sa invatam sa actionam

24
pozitiv �i sa nu reactionam atunci cand suntem
denigrati. Sigur ca denigrarea are un efect distructiv,
dar nu putem raspunde tuturor celor care au parerile lor
despre noi. Energia �i puterea de munca pot fi folosite
pozitiv �i rezultatele ne vor face sa ne apreciem corect
standardul la care am ajuns.

3.2 Imaginea de sine

Imaginea de sine include dimensiunea apartenentei,
a aprecierii �i a competentei. Apartenenta este ceea ce
simtim noi dnd suntem iubiti neconditionat. Fiinta
umana simte nevoia sa aiM un sens al valorii ei,
indiferent de ceea ce face. A fi parte a unui sistem
unde ne simtim acceptati �i apreciati face bine
existenfei noastre. Aprecierea este 0 stare interioara,
inseanma a avea un simtamant bun pentru noi in�ine.
Tot ceea ce spun, ce gindesc �i fac la un moment dat
in timp, sunt eu. Aceasta declaratie ar trebui sa ne-o
facem mereu pentru ca prin ea sa ne descoperim pe noi
in�ine a�a cum suntem �i sa ne apreciem. in felul acesta
vom evalua corect �i aprecierile altora. Capacitatea de a
ne aprecia pe noi in�ine ne ajuta sa facem anumite
lucruri cu competenta.
Persoana care se apreciaz8 corect pe sine, nu se
angajeaza la aCliuni pe care nu Ie poote indeplini �i vor
fi scutite de anumite conflicte. Cei care au 0 imagine
gre�ita despre ei in�i�i, vor
fi mereu in conflict.

3.3 Crearea imaginii idealizate

Este interesant sa intelegem cwn vrea nevroticul sa-�i
rezolve conflictele. Se incearca reprimarea unor aspecte
ale personaIitatii �i aducerea in prim plan al opuseJor

25
aeestora. De exemplu, dadi eineva este orientat spre
instrainare �i izolare fala de eei din jur, el va nega
trebuinta lui de afeetiune umana �i va continua sa-�i spuna
ea nu este inteles de eei din jur, ea nu are nimie in eomun
eu ei, motivindu-�i in felul aeesta atitudinea.
o alta ineereare de solutionare este de a menline
distanta intre sine �i semeni. EI �tie ea este vulnerabil la
anumite atitudini ale eelor din j ur �i nu vrea sa �tie
nimeni ee se intampla eu el. Ideea este ea in felul aeesta
eonflietele devin neoperationale. Aeeasta nu inseamna
ea daea eineva reu�e�te sa maseheze eonflietul eu sine
pentru 0 perioada de timp, el va dispare, ei dimpotriva
se poate amplifiea.
De eele mai multe ori nevrotieul ineearea sa-�i ereeze
imaginea idealizata. eu cat imaginea este mai nerealista,
eu atat persoana respeetiva este mai vulnerabila �i mai
doritoare de afinnare �i de reeunoa�terea eelor din jur.
Tendintele nevrotiee deterioreaza inerederea in sine,
deoareee in aeest eaz individul este eondus spre
standardele ee �i le-a propus sa Ie atinga, in loe sa fie el
eondueatorul. Faptul ea nevrotieul nu ajunge la
imaginea idealizata if va mentine intr-o stare de conflict
eu sine. Funetia activa a imaginii idealizate este de a
nega existenta eonflietelor. Indiferent cum se prive�te
nevrotieul fata de imaginea idealizata, cat erede el ea a
realizat din eeea ee �i-a propus, armonia eu sine este
artifieiala. Aeeasta armonie poate sa tina persoana
respeetiva departe de eonfruntarea eu eonflietele sale
pentru 0 perioada de timp ea mai tarziu sa revina.
Karen Homey preeizeaza ea persoana care traie�te
imaginea idealizata neaga tendintele sale nevrotice.
Imaginea idealizata este 0 incercare de rezolvare a
conflictului fundamental.

26
 "in concluzie, de�i imaginea idealizatii este creatii
spre a suprima conflictul fundamental �i, intr-o
anumitli mlisurii, reu�e�te sii 0 facii, ea genereazii in
ace/�i timp 0 nouii jisurli in personalitate, aproape la
Jel de periculoasii ca �i cea inilialii. Ca sii spunem
lucrurilor pe nume, un individ i�i construie�te 0
imagine idealizatli despre sine deoarece nu se poate
tolera pe sine a�a cum este in realitate. "J 7
Situatia prezentata mai sus arata clar ca in viata
persoanei care i�i construie�te imaginea idealizata apare
un nou conflict intre ceea ce incearca sa-�i imp una �i
tulburarea interioara.
Aceste stari sunt 0 bariera in calea dezvoltarii
almonioase a personalitatii �i mai mult, persoana
respectiva va fi mereu nemultumita �i nu va gasi
intotdeauna resurse pentru a face fata problemelor cu
care se confrunta in viata.

3.4 Sentimentul de vinovatie ,

Aspectele pe care Ie-am mentionat in acest capitol

conduc mai devreme sau mai tarziu la sentimentul de
vinovatie. Sigur ca sentimentul de vinovstie poate avea �i
multe alte cauze care conduc in cele din unns la conflictul
inteIior, pe care noi I-am nwnit conflictul cu noi in�ine.
De exemplu, imaginea de sine neadecvata poate duce
la nemu1tumire, la tulburari interioare �i la conflict.
Nemultwnirea poate apare pentru ca nu s-a folosit timpul
a�a cum ar fi trebuit sau pentru cum s-a realizat pans in
prezent, pentm anumite ocazii pierdute in viata �i astfel
sa se dea voie sentimentului de vinovatie sa apara. De
asemenea, foarte frecvent starea de vinovstie poate apare

17 Karen Homey. Op. cit. p. 94

27
cfuld nu se reu�e�te atingerea standardelor imaginii
idealizate. Indiferent de stalile care genereaza sentimentul
de vinovatie, el conduce la conflictul cu sine �i cu allii �i
poate avea efecte distrugatoare asupra personalitalii �i
asupra relatiilor cu cei din jur. Conform recomandarii
tacute de Windy Dryen, este important sa se schimbe
atitudinea generatoare de vinovatie.
"Daca insa va schimbati mai intdi atitudinea
generatoare de vinovalie �i combateli ideea ca, in
mod categoric, trebuie sa traili dupa propriile
standarde �i ca sunteti un om rau daca nu 0 faceti,
veti avea 0 stare sujleteasca mai buna pentru a lua
decizii potrivite, referitoare la masura in care va
cobordli standardele �i modul in care va puteli
ameliora comportarea viitoare. } 8 ,,

Numai 0 atitudine corecta fata de sentimentul de

vinovalie poate conduce la 0 analiza eficienta a
contextului �i la capacitate a de a invala din gre�eli �i ne
elibereaza de complicaliile cu noi in�ine.

3.5 Integritate personala - Valori �i

loialitati,

Fiinta umana se na�te Cll 0 zestre intelelectuala, dar

anumite valori Ie dobande�te pe parcursul vietii, in
familie, in �coala �i in societate prin activitatile
profesionale. Integritate este insu�irea de a ramane
intact, intreg. Integritatea difera de la 0 persoana la alta,
potrivit cu propriile val�ri �i standarde pe care fiinta
umana �i Ie dezvolta sau Ie preia de la parinti, profesori
�i alte persoane. Setul de valori pe care I-am dobandit

18
Dr. Windy Dryen, SENTIMENTUL DE VINOVATIE, Ed.
Polimark, Bucure�ti, 1 999, p. 103

28
pana la 0 anumita varsta capata 0 mare importanta in
autoevaluare �i-n relatiile cu altii.
"Integritatea se re/era fa integrarea idealurilor,
convingerilor, standardelor, credintelor cu comporta­
mentul. Atunci cdnd comportamentul este coerent cu
valorile dec/arate, cdnd idealurile se potrivesc cu
practlca, putem spune ca avem mtegntate. ,,} 9
. _ . .

Setul de valori pe care cineva I-a dobandit �i pe care

it folose�te drept standard in comportare poate avea
efecte benefice asupra personalitatii dar, tot a�a de bine
poate sa conduca la conflict cu noi in�ine �i cu ceilalti.
Acest fapt se datoreaza faptului ca de cele mai multe ori
in copiHirie �i chiar mai tarziu acceptam anumite valori
din parte a parintilor sau a altar persoane rara sa
verificam daca sunt potrivite pentru noi. Psihologii
numesc aceste valori "inoculate". De multe ori aceasta
este 0 tendinta fireasca a copiilor dar sunt �i situatii in
care ei fac lucrul acesta pentru a avea aprobarea celor
mai mari sau lauda lor, rara sa se gandeasca cat de
functionabile sunt valorile respective pentru ei in�i�i.
Vine apoi vremea cand unele persoane care se
confrunta cu fel de fel de situatii in relatiile interwnane sa
ajunga la concluzia ca anunlite valori trebuiesc regandite.
SigUl' di persoana care face lucrul acesta intra de cele mai
multe ori in conflict cu sine. Ea poate sa simta ca se
tradeaza pe sine sau ca tradeaza pe aceia de la care a
preluat anumite valori. Oricum, faptul ca cineva incepe sa
regandeasca propriile valori �i se gande�te la modul in
care ele functioneaza in relatiile cu ceilalti inseamna ca a
inceput sa mearga pe drumul cel bun.
Dr. Windy Dryden ne aminte�te ca a trai dupa
propriile valori morale �i nu dupa valorile altora repre­
2o
zinta 0 parte integranta a sanatatii mintale.

19 Nathanael Branden, Op. cit. p. 1 52

20
Dr. Windy Dryden, Op. cir., p. 106

29
 Integritatea nu ne scute�te pentru totdeauna de
conflicte, dar ne ajuta in gasirea soluliei celei mai
bune de a ramane consecventi fata de ceea ce �tim �i
de a ne asuma raspunderea pentru alegerile !acute �i
pentru consecinte. Ea inseamna congruenta intre ceea
ce declar �i ceea ce fac.
"Dacii insii aClionez impotriva a ceea ce eu insumi
cred cii este bine, dacii aCliunile mele intra in conflict cu
valorile pe care Ie afirm, atund aClionez fmpotriva
propriei mele judecali, imi triidez propria minte. (.. .) 0
sciidere a integritiilii mii submineazii #-mi contamineazii
sentimentul sinelui. imi produce distrugeri de 0
intensitate pe care nid 0 admonestare sau respingere
exterioarii nu 0 pot provoca. ,,2 J
Cel mai adesea aceste valori �i loialitati personale
creaza conflicte in relatia de cuplu �i in viata persoanelor
care au anumite credinte religioase.
in relapa de cuplu conflictele apar datoritii faptului ca
fieeare vine cu 0 zestre spirituala dobandita pana la
momentul respectiv. De asemenea, fiecare are �i anumite
principii dupa care �i-a calauzit viata pana la formarea
cuplului. Se poate ca unul dintre peteneri sa creada ea
remmtarea la aceste principii inseamnna tradare a propriei
persoane sau a modelelor ce Ie urmeaza.
Ce este de !acut in aceasta situatie? in primul rand
cei doi W vor redefini rolurile �i vor negocia diferentele
dintre ei �i vor opta pentru acele valori care fac ca
22
relatia cuplului sa functioneze.
Conflictele pot apare �i la persoanele care au
anumite credinte religioase �i au adoptat anumite
principii sau invatiituri religioase tara a Ie trece prin

21 Nathanael Branden, Op.cit., p. 1 54

22
Pentru mai multe explicatii vezi Constantin Dupu
''"METAMORFOZE - ANOTIMPURILE FAMILIEI", Editura
Gnosis, Bucurqti. 2001. pp. 41-48

30
filtnll personal. lmposibilitatea de a trai in totalitate
invalaturile respective poate duce la conflict, la
sentimentul de vinovatie.
Lucrurile se pot amplifica atunci cand intr-un cuplu
se intalnesc persoane cu pareri diferite despre religie �i
relatia personalA cu DUl1U1ezeu.
Oricum, nu trebuie uitat cA dimensiunea spirituala da
du rabilitate �i annonie cuplului.

3.6 Reprimarea unor parp din personalitate

TrAirea dupA anumite valori morale, mai ales atunci

cand este yorba de acele valori pe care Ie-am numit
inoculate, neverificate personal, conduce la reprimarea
Wlor pATti din personalitate. Se intamplA ceva de genul
creArii imaginii idealizate. In situalia de fatA persoanele nu
VOl' sA tina cont de anwnite nevoi ale fiintei lor, ei neaga

trebuintele, replimandu-Ie. Aceasta nu rezolvA problema

lor pentm cA flinta wnana ftmctioneaza normal atlmci
dnd traim potdvit potentialului investit in noi.
Negarea unor paTti din noi ne face sa fim intr-o relatie
adversa cu 0 parte din ceea ce stmtem noi, stare care
conduce la conflict cu noi in�ine �i cu cei din jUl'. Unele
persoane cred cA a renunta la trairile care-i menlin intr-o
stare de conflict cu ei in�i�i �i care ii fac sa nege anumite
trebuinte ii menline intr-o stare de sigurantA. Le este
teamA sa accepte �i un alt mod de a trai. Este important
sa fim mai con�tienti de trebuintele noastre �i sa ne
dezvoltAm convingeri care sA ne ajute in mod real sa
traim in armonie cu noi in�ine �i cu cei din jur.
Aspectul reprimarii capatA dimensiuni mult mai grave
la persoanele nevrotice. lata ce serie Karen Homey:
..Dificultatile mereu crescande inerente recunocqterii
# rezolvarii unui conflict sunt considerabil mai mari

31
atunci ciind 0 persoana este nevrotica. Nevroza, este
necesar sa 0 spunem, este 0 chestiune de grad, iar ciind
vorbesc de "un nevrotic " intotdeauna in{e/eg "0
persoana in miisura in care este nevrotica ". Adesea
singurele sentimente traite in mod co�tient �i clar sunt
reac{iile de frica $i de Jurie, prin �ocurile resim{ite in
locuri vulnerabile. Dar chiar acestea potfi reprimate. ,,23
Dadi �i sentimentele de frica �i furie sunt reprimate,
ne putem da seama in ce stare de tensiune se afla 0
asemenea persoana care nu vrea sa recunoasca ca �i
resentimentele sunt parte a personalitatii.
Singura �ansa de remediere in asemenea situatii este
ca persoanele care se manifesta in felul descris mai sus
sa fie ajutate sa inteleaga ca trairea dupa asemenea
standarde duce la autodistrugere. Asemenea standarde
trebuie puse sub semnul intrebarii. Ele distmg �i
persoanele in cauza, dar �i relatiile cu cei din jur. Este
nevoie de0 reevaluare a ceea ce am invatat ca este bine.
Cei care i�i impun un anumit standard, negand �i
reprimand palli din personalitatea lor, vor cauta de cele
mai multe ori sa-�i impuna punctul de vedere, sa
argumenteze ca a�a este bine, ca asemenea manifestari
fac parte dintr-un standard moral ridicat. Realitatea este
cea pe care am mentionat-o noi in legatura cu asemenea
trairi. Ele ne tin intr-un conflict permanent cu noi in�ine.

3.7 Prejudecati �i distorsionari

Atitudinea, comportamentul, respectul de sine �i
modul in care ii apreciem �i ii percepem pe altii, de
asemenea, imaginea de sine, joaca un rol important in
evitarea conflictului sau accentuarea lui. Persoana care

23 Karen Homey, Op. cit., p. 2S

32
are 0 imagine sWlatoasa despre sine �i are respect de
sine nu i�i va incarca mintea cu ganduri pe care crede
ca le-ar avea altii despre ea. De asemenea, nu i�i va
face ganduri �i nu se va simti deranj atA de atitudinea
celorlalti. Persoana care va infurie, va controleaza.
Atitudinile reprezinta modul in care vedem lucrurile .
Pentru ca gandim intr-un anume fel, adoptam 0 anumita
atitudine fata de ceea ce auzim �i fata de cei din jur.
Preferintele indica modul in care ne place sa se
desta�oare anumite activitati �i cum sa fie anwnite lucruri.
Prej udecatile indica modul in care distorsionam
lucrurile pe care Ie vedem �i ve�tile ce Ie auzim.
Prejudecata inseamna un PlUlct de vedere putemic care de
obicei nu este flexibil. Este 0 idee preconceputa, de cele
mai multe ori falsa, pe care �i�o face cineva despre un
lucru sau despre 0 persoana, rara 0 cunoa�tere directa a
circwnstantelor. Prejudecata poate sa contribuie foarte
mult la producerea conflictului in foarte multe moduri. In
general, prejudecatile provin din informatiile primite de la
altii, tara 0 cunoa�tere reala a lucrurilor. Gandurile,
atitudinile �i comp0l1amentul unei persoane care accepta
asemenea situatii sunt distorsionate de informatiile care au
trecut prin multe surse sau informatii sarace , toate acestea
nu ajuta la crearea unei imagini reale a lucrurilor. In felul
acesta se intra intr-o lume a gandurilor, a presupozitiilor,
care este de fapt rupta de realitate.
Omul se poate revolta, poate spune �i la altii lucruri
care nu sunt reale. Prejudecalile ne pot line intr-o lume
ireala, care sa amplifice conflictul cu sine �i cu cei din
jur. Prej udecatile ne pot conduce la 0 imagine falsa
despre ceea ce credem ca gandesc altii despre noi.
Aceasta conduce la interpretarea eronata a atitudinilor
sau chiar a vorbelor celor din jur, creaza conflict

33
continuu cu noi �i cu cei din jur. Prejudecatile fac
ravagii in viata personals, in relatiile de prietenie,
familie �i-n societate. Ele distorsioneaza informatii,
faciliteaza transmiterea informatiilor false, ii izoleaza
pe oameni unii fata de ceilalti, produc dureri psihice �i-i
tin in conflict cu ei �i cu cei din j ur.

3.8 Nevoia de intimitate

Cand vorbim despre intimitate, nu ne gandim la
relatii sexuale, de�i intimitatea include �i actul sexual.
Putem chiar vorbi de 0 intimitate sexuala, dar nu acesta
este scopul nostru.
Intimitate inseamna prietenie bazata pe legaturi
stranse, profimzime, adancime. Este vorba de un cadru
limitat in care se discuta probleme personale. relatii
foarte apropiate cu 0 persoana chiar de sex opus.
Intimitatea are in vedere partea esentiala a unui lucru, a
unei relatii. Exista "0 parte esentiaHi" in toate
compartimentele vietii, de aceea putem spune ca
intimitate inseanma a fi capabil sa arat cine sunt eu cu
adevarat, ce gandesc, ce doresc mra a fi limitat sau
respins de celalalt �i mra a pw1a teama ca voi primi
repro�uri sau voi fi interpretat gre�it. Intimitate
inseanmii transparenta maxima cu privire la noi in�ine
�i la triiirile noastre. Acest fenomen ar trebui sa se
realizeze intotdeauna in psihoterapie.
in viata cuplului pot apare probleme din lipsa
transparentei. AtWlci cand unul dintre parteneri simte
nevoia sa fie transparent �i 0 face, dar realizeaza ca
celalalt nu se deschide �i nu se comunica pe sine, se va
ajunge la conflict. Nevoia de a comWlica cine sWltem,
ce dorim �i de a fi acceptati �i iubiti poate sa se
izbeasca de refuzul celuilalt de a face la fel sau sa se

34
confrunte cu neincrederea de a face acest lucru, fapt
care va conduce la conflict.
Comunicarea se face in multe feluri : in a-I asculta pe
celAlalt, in a-I atinge, printr-o mangaiere, 0 apreciere, 0
£loare, un mic cadou, 0 surprizA, etc.
Pentru realizarea intimitApi este nevoie sA-I acceptAm
pe celAlalt �a cum este, sii-l ajutAm sa fie transparent �i
sa-�i dezvolte imaginea de sine. Cele menponate mai sus
ne dau dreptul sii spunem cii putem vorbi de intimitate in
dragoste in relatia de cuplu.
"/ntimitatea reala fn dragoste se dezvolta eand
partenerii fae schimburi fn mod libel', iubind cu un
fnalt grad de onestitate. ceea ee nu este posibil fn aile
tipuri de relaTa. ,,24
Intimitatea sexuala i�i are radaeinile in siguranta
apartenentei, dar ea trebuie alimentata de 0 relatie
gratifieatoare pentru ambii parteneri. Nu-i sufieient
ca unul din parteneri sii spunii ea are ineredere in
eeliilalt �i sa eread! ea obtine intimitate in ceea ee
prive�te relatia sexuala. eu cat partenerii sunt mai
apti pentru a implini eele mai profunde nevoi legate
de sexualitatea eeluilalt, eu atat intimitatea sexual a se
va dezvolta �i astfel posibilitatea de conflict in
aeeasta privinta va fi diminuatii.
"Daea oamenii nu benejiciaza de intimitate sexuala,
fntreaga lor relalie poate ji "amputata ". In acest caz
partenerii trebuie sa fnvele fmpreuna comunicarea
jizica �i sa experimenteze salis/aclia reciproca din
viaTa lor sexuala, astfel ineat restabilirea �i fntarirea
dorinlei sexuale sa devina 0 parte importanta a fntregii
experienle de fndragostire perpetua de partener. 25
..

24 Iolanda Mitrofan ,i Cristian CiupercA, PSIHOLOGlA

RELATIILOR DOORE SEXE, Ed. Alternative, Bucure,ti,
1 997, p. 1 9 1
25 Ibidem., p. 1 78

35
 Sa remarcam faptul ca intimitatea sexuala nu numai ca
duce la implinirea nevoilor celuilalt, dar ea realizeaza 0

continua indragostire de partener. A�a ca 0 relape durabila

�i gratificatoare intre pal1eneri este realizata �i de
intimitatea sexuala.
De ce nevoia de intimitate produce conflicte? Cand
.
se intampla lucrul acesta?
Nevoia de intimitate conduce la conflict atunci cand
nu este satisIacuta. Cand acele legaturi stranse,
profunde despre care am discutat nu sunt realizate
intr-un cuplu sau de persoanele care fac parte din
sistemul familial, este pusa la indoiala transparenta,
increderea, acceptarea celorlalti. Toate acestea �tirbesc
imaginea de sine a persoanei care nu are parte de
satisfacerea intimitatii, dar in acela�i timp se produce
eonflictul eu sine �i cu ceilalti.
�i intimitatea sexuala include transparenta in toate
eompartimentele vieti i . Cand relatia sexuala nu este
altceva decat 0 satisfacere biologica, ea nu mai poate
fi numita intimitate, ci doar 0 falsa iluzie, sau un act
b iologic. Unul dintre parteneri se po ate simti folosit
sau obiectul placerii celuilalt �i in felul acesta se
aj unge la confl ict.
Iubirea poate fi inteleasa ca 0 experienta care are la
baza trei dimensiuni care se traiesc simultan: dimensiunea
erotica (sexuala), psihologica �i spirituala. Este nevoie sa
mai consemnam un aspect al conflictului la adolescenti.
Nevoia de intimitate conduce la conflict atunci cand
adolescentii trec de la intimitatea de familie la cea cu
un partener de sex opus. Parintii adolescentului pot
contribui la diminuarea conflictului adolescentului cu
sine �i cu cei din j ur sau la adancirea lui. Atitudinea
parintilor �i implicatiile lor in dezvoltarea sex-rolurilor

36
sunt diverse, dar eu important� deosebit� pentru
formarea adoleseentului. Pentru eomuniearea efieienta
a adoleseentului eu familia este nevoie de 0 relatie de
prietenie. Adoleseentul trebuie s� poat� vorbi eu membrii
familiei despre problemele lui. De asemenea, parintii
trebuie s� invete s� respeete autonomia granitelor psiho­
sociale ale adolescentului.
Intimitatea creata de parinti pentru adolescent in
familie il ajut� in realizarea intimWitii lui �i-n formarea
relatiilor echilibrate in societate. Adolescentul are
nevoie de un sprijin afeetiv din partea parintilor, de
incurajare �i acceptare in dragoste.
 4. 1 Manifestari
Nu este greu sa observi conflictul interreIationai
atunci cand stai de vorba cu 0 persoana. Intr-un fel sau
aItuI ea va aduce in discutie probIemeIe ce Ie are �i i�i
va mainifesta nemultumirea sau va repeta 0 anumita
problema de mai muite ori, sernn ca este afectata.
Spiritul critic al persoanei aflata in conflict, modul cum
ii prezinta pe ceilalti, vorbe�te despre conflict, despre
lipsa de comunicare sau comunicare defectuoasa.
Manifestarile conflictului interpersonal sunt diverse .
Noi vom mentiona cateva din aceste manifestari in ceea
ce urmeaza:
/) Presiuni �i retragere
Cand cineva este in conflict interreIationai incepe sa
faca presilU1i asupra celor din jur sa-i accepte pozitia �i
felul lui de gandire. Presiunile in conflictul iterrelational
sunt diverse; depind de situatii. Se poate ca discutiiIe sa
degenereze in calornnii, in repro�uri la adresa persoanei
ell care ne aflam in conflict. Se gasesc motive pentru a i se
repro�a pentru activitate sau comportament. Cu alte
cuvinte 0 asemenea pesoana trebuie "pusa Ia punct".
Aceasta gama de presiuni poate continua, dar sunt sigur
ca fiecare dintre cei ce citesc aceasta carte au propriile
exemple despre situatii similare. Retragerea aetioneaza
in multe directii. Daca este vorba de 0 relatie de cuplu,

38
de prietenie, cel care intrA in conflict Ii retrage eeluilalt
inerederea ee i-a aeordat-o. Ineepe sA-i repro�eze
anumite lucruri sau sA-I eritice pentru anumite atitudini .
Toate aeestea evidentiazA faptul e A acolo a apArut un
conflict interpersonal. Cauzele trebuie gasite imediat �i
rezolvarea se realizeazA printr-o comunieare sincera.
Retragerea poate avea �i alte fonne depinzand de
rolurile ce Ie au eei doi in relatia lor sau in societate.
Dad\ cineva are 0 functie �i este in conflict cu
altcineva care ii este subaltern, ii poate retrage anumite
responsabilitAti ce i le-a incredintat sau poate sa afinne
ea persoana cu care este in conflict nu este competenta,
ea nu are rezultatele scontate in munca. Aceste aspecte
pe care Ie poate considera marunte pot face ravagii in
relatiile interpersonale.
2) Lipsa de apreciere
Aprecierea celor din jur Ie ridica moralul, Ie fortifica
imaginea de sine �i-i face sa se simta utili. Aprecierea
poate sa-i determine sa se pregAteascli mai bine, sA
devinA mai competenti .
Cind calitatile unei persoane nu sunt vazute �i
apreciate apare nemulttunirea �i chiar indoiala pentlu
calitatile �i valorile ce Ie are. Daca lipsa de apreciere
continua, ea duce la indepth1area celor doi, la instrainarea
lor, dar �i la conflict interior �i iterrelational.
Lipsa de apreciere a celor din jur poate avea multe
cauze dar de cele mai multe ori apare invidia pentru
calitatile celuilalt sau teama cli el poate sA fie mai bun.
Cel care �tie sa-l aprecieze pe celMalt nu numai cA
dovede�te sensibilitate �i respect. dar �i capacitate de
intelegere �i cunoa�tere. Aprecierea ii apropie pe
oameni �i-i face sA se simtA utili, este 0 gratificare a
valorilor celuilalt �i a muncii lui.
 3) Comunicare defectuoasa
Comunicarea interumana este 0 arta care se invati �i
pe care trebuie s-o imbunatatim mereu. Cu cat
comunicarea este mai profunda cu atat relatia dintre
persoane devine mai putemica. Daca dorim 0 relatie
care sa ne ajute sa functionam plenar ca fiinte umane,
este necesar sa invatam sa comunicam.
Comunicare eficienta inseanma a intelege �i a te face
inteles. Daca aceasta legatura, acest schimb nu se
realizeaza intre doua peersoane, cuplu sau in relatiile de
servici, apare conflictul sub diferite forme.
Comunicarea defectuoasa poate fi atunci cand cred ca
este important ce spun eu, ce transmit eu celuilalt lara sa
ma intereseze ce are el de spus sau cum poate sa duca la
indeplinire responsabilitatile care-i sunt incredintate. De
asemenea, comunicare defectuoasa inseanma a nu-mi face
timp suficient pentru clarificarea problemelor sau cand nu
alegem timpul potrivit pentlU a comunica cu celalalt.
Trebuie sa �tim ca chiar daca in anumite probleme am
comunicat cu cei din jur, este important ca la anwnite
peIioade sa revenim asupra problemelor pentru ca timpul
�i circumstantele schimba datele problemei �i-i schimba �i
pe oameni �i trebuintele lor. De aceea comunicarea
trebuie mentinuta �i reactualizata mereu.
Sam Deep �i Lyle Sussman ne atrag atentia asupra
procesului comunicarii : "Comwlicarea este un proces
26
complex, evolutiv, dinamic �i in continua schimbare".
Autorii amintiti mai sus precizeaza ca mecanismul
comwlicarii se defecteaza daca nu este intretinut
permanent.

26
Sam Deep, Lyle Sussman. sA ACTIONAM INTELIGENT, Ed.
Polimaark, Bucure�ti, 1 996, p.22

40
 Faptul di cineva nu da atentia cuvenita celuilal t sau
11 desconsidera prin faptul ca nu-�i face timp pentru el,
creaza conflict care poate agrava saracirea comunicarii.
4) Cerin{e absurde
Indiferent in ce sistem ne aflam in familie sau
societate, avem drepturi dar �i indatoriri. Suntem in
situatii in care cerem anumite lucruri �i incredintam
responsabilitati �i in acela�i timp ni se cere un anume
comportament �i ni se incredinteaza responsabilitati .
Cand comunicarea este eficienta, problema ceritelor �i a
responsabilitatilor functioneaza bine pentru ca am
invatat sa ascultam �i sa-l intelegem pe celalalt.
Problemele apar atunci cand credem ca ni se cuvine
mai mult de la celalalt sau de la sistemul din care facem
palte �i incepem sa formulam anumite cereri care-i
depa�esc. Am numit acest fel de comportament "cerinte
absurde". Tot aici se incadreaza situatiile in care dorim
ca responsabilitatile �i obligatiile noastre sa I e
implineasca ceilalti.
Cerintele absurde creaza conflicte iterrelationale dar
�i personale. Cel care cere poate fi revoltat ca nu se face
ceea ce spune iar celui ce i se cere poate fi nemultumit
ca nu este inteles �i ca este tratat ca 0 unealta sau ca
munca lui nu este evaluata corect.
Acest fel de a ne comporta cu cei din j ur poate duce
la separare.
Deseori intalnim asemena cerinte la cuplurile tinere
unde fiecare vine cu anumite expectante pe care celalalt
nu Ie poate implini. Nu putem cere celor din j ur sau
paltenemlui mai mult decat poate el. Sigur di apare aici
nevoia de schimbare in atitudini dar �i in aceasta
privinta exista limite. futelegerea �i acceptarea celuilalt
poate stinge aceasta stare conflictuala.

41
 5) Manipulare
Cuvantul manipulare poate fi privit ca fiind prea
tehnic sau prea dur pentru subiectul nostru. Noi I-am ales
tocmai pentru a intelege anumite aspecte interrelationale.
A manipula inseamna a conduce un mecanism
folosind anumite sisteme. Sunt multe situatiile in care
oamenii manipuleaza.
Aspectul acesta se invata din copilarie. Sunt multi
p�iI·inti manipulati de copiii lor. Chiar �i de cei mici .
Copiii �tiu sa foloseasca anumite "parghii" pentru a
obtine de la parinti ceea ce doresc. Atunci cand
atitudinile lor sunt receptate �i nu sunt acceptate se
aj unge la conflict. Oricum manipularea inseamna, in
relatiile interumane, a te folosi de cineva in mod
necinstit. Aspectul acesta apare �i in relatiile de cuplu
cand unul din parteneri folose�te anumite imprejurari
sau sentimentele celuilalt pentru a obtine ce dore�te.
Manipularea arata ca exista conflict interior la
persoana care se comporta a�a �i de asemenea se poate
vorbi de un conflict interrelational. Ceva nu
functioneaza corect intr-o relatie atunci cand se
apeleaza la manipulare.
6) Egoismul
Relatii1e interumane sunt afectate de un egoism
exagerat. S igur ca exista un anume egoism la orice
persoana. Fiecare dore�te sa-i fie bine �i se gande�te
mai intai la sine, la viitorul lui dar cand acestea se
intampla in detrimentul celor din jur, creaza conflicte.
Cel. care dore�te cu orice chip �i cu orice pret sa-�i
implineasca toate dorintele �i trebuintele netinand
cont de ceHilalt va fi in in conflict �i arata ca el
personal are probleme.

42
 7) Resentimentele
Noi am mai vorbit in cap i to l ele precedente despre
resentimentele reprimate �i despre nevoia de a trai
resentimentele ce Ie avem fata de anumite persoane
pentru a scapa de ele. Atunci cand ii invinovatim pe
altii pentru resentimentele noastre putem vorbi de un
conflict interrelational. Modul in care cineva vorbe�te
despre resentimentele lui arata dad dore�te
rezolvarea sau evidentierea faptului ca se afla in
conflict cu 0 alta persoana.
8) Dominarea - Cine este in controlul lucrurilor
Tendinta de dominare apare la persoanele care nu au
incredere in ele insele. Pentru ca relatia cu cei din j ur �i
apropie1'ea de ei ar face ca lipsurile sa se vada, atunci
se prefera dominarea. Int1'-o relatie de cuplu lupta
pcntru a fi in cont1'olul lucrurilor �i a celuilalt poate
apa1'e de la inceput. Este bine sa se inteleaga ca relatiile
benefice sunt cele complementare. Fiecare are nevoie
de celalalt �i complementaritatea nu se realizeaza prin
dominare. Acolo unde este dominare exista �i conflict,
neincredere in sine �i-n ceilalti.
9) Indiferenfii
Indiferenta duce la sinuciderea relatiei. Cel care 0

practica este de fapt cel care contribuie la distrugerea

relatiei. Cand 0 persoana este dezinteresata de ce spune
celalalt; partenerul de viata sau de sluj ba, ii este
indiferent ce face �i ce simte celillalt este semn ca
acolo lucrurile nu functioneaza. Persoanele respective
sunt Intr-un conflict interrelational.

43
 4.2 Viata conjugala - Conflictul sexual
Sunt anumite conflicte care distrug viata de familie
�i relatia de cuplu. Yom sublinia succint cateva aspecte
pe care Ie consideram mai imporante.
Unul din aspectele care contribuie la distrugerea
casniciilor �i la un continuu conflict este dorinta de a
face relatiile de cuplu sa se incadreze intr-un anume
model pe care fie sotu1 sau solia il au in mintea lor.
Poate fi yorba de modelul din familia din care unul din
parteneri vine, sau modelul unui prieten sau a unui star,
etc. Aspectul acesta va produce rpereu conflict pentru
ca fiecare persoana este unica in felul ei, pentru ca
posibilitatile spirituale �i materiale sunt diferite la
fiecare persoana �i de asemenea a�teptarile ce Ie au
partenerii unul de la celalalt sunt diferite p ca �i scopurile
ce �i Ie propun pentru viata. A incerca sa incadrezi
pal1enerul de viata intr-un anume model imaginat sau
format din alte modele este 0 mare gre�eala.
Ce ar trebui sa se intample de fapt este ca fiecare sa
descopere ce are unic ceIalalt �i in ce masura relatia lor
este cOlnplementara. Complementaritatea unui cuplu da
durabilitate relatiei. Un alt aspect care apare la
maj oritatea cuplurilor este deziluzia ca visurile
romantice nu se implinesc. Ambii parteneri sunt
deziluzionati cand incep problemele mai complicate in
mariaj . Fiecare descopera la celalalt trasaturi care-l
irita. Toate acestea il fac sa fie mai putin amabil �i sa
aiba mai multe cerinte fata de pal1ener. Se fac repro�uri
in loc sa se comunice ce a�teapta unul de la celalalt �i-n
ce masura a�teptarile pot fi implinite �i daca sunt reale.
Am vorbit despre perioada implinirii �teptarilor �i a
visurilor in cartea intitulata Metamor/oze.27 Amintim doar

-'7 C
onstantm D upu, METAMORFOZE- ANOTIMPURILE FAMILIEI,
.

pp.46-48

44
ea fi eeare trebui e sa fi e gata sa fad totul pentm a impl ini
ee le mai pro funde nevoi ale celuilalt. Pentm aceasta este
necesara receptivitatea fata de nevo i le partenemlui. EI
poate sa spuna: acestea Sill1t nevo i le mele, dadi I e
impline�ti este bine, daca nu, relati a nu functioneaza. Este
mult mai bine ca ele sa fie receptate de celalalt �i
implinite, aspectul acesta da falTIlec relatiei de cuplu Oi
face pe parteneri receptivi la nevoile celuilalt).
Pe masura ce cuplul strabate anotimpurile vietii
intalne�te �i 0 alta dificultate: pa11enera devine din ce in
ce mai dominanta (poses iva) in timp ce parteneml
devine din ce in ce mai pasiv. Prin dominare intelegem
dorinta partenerei de a fi in controlul lucruril or. Cecil
Osbome ne atrage atentia ca :
"eu cat cineva este mai pu{in matur eu atat mai
mult va eiiuta sii-i adueii pe eei din jur sub eontrolul
lui. Persoana egoeentrieii dore�te ea lumea sii-i poarte
28
de grijii nevoilor ei.
Cu cat con flictele de genul acesta cresc eu atat
calitatea vietii sexuale a cuplului scade. Din nou intram
pe un teren anevoios al vietii de fami lie. Comunicarea
cere 0 prezentare onesta a sentimentelor �i nevoil or pe
care Ie are fiecare dintre parteneri. Cal itatea vietii
sexuale este data de imp l inirea pe care fiecare 0
realizeaza prin coplementaritate. Cei doi se descopera
pe ei in�i�i prin intermediul pa11enerului. Barbatul i� i
descopera masculinitatea lui �i femeia i�i descopera
feminitatea ei, dar in ace la�i timp se real izeaza un act
de daruire unul a ltuia, de implinire prin celal a lt.
in actul sexual trupul devine mij loc de comunicare � i
d e cunoa�tere prin intelTIlediul psihicului, emotiei,

28
Ceci Osborne, THE ART OF UNDERSTANDING YOUR MATE,
Zondervan, Grand Rapids, Michigan, 1 970, p 99

4S
cuvantuIui, gandului, mangaierii �i sarutului. Viata
sexuala demonstreaza 0 continua exprimare a unirii �i
unitatii celor doi in care ei se completeaza unul pe
ceialalt, implinindu-se.
Costin Nemteanu precizeaza ca relatia de cuplu are
trei dimensiuni: psihisca, spirituala �i fizica.
"Deci relalia de cuplu la nivel psihic �i spiritual
creazli relalia fizicli, care aprofundeazli �i mai mult
relalia psihicli, descoperind mereu noi �i noi
dimensiuni ale acestei uniri. jn actul sexual partenerii
se angajeazli contiunuu unulfala de cellilalt. Angajarea
se face prin dimensiunea psihicli �i spiritualli.
Dragostea, acceptarea, intimitatea, angajarea sun!
exprimate prin sex # actul sexual intensificd stlirile
menlionate. Fenomenul ar trebui sa fie ca 0 spiralli
. .
,{; Ie ". 29
care l�l Iarge�te mereu sJere
�

Psihoterapeutii ne vorbesc de mentinerea pasiunii

pentru partener. Dar se poate ca din cauza stangaciei
unuia dintre parteneri in relatia sexuala pasiunea sa se
diminueze. Sau se poate ca unul dintre parteneri sa nu
poata raspunde in actul sexul in a�a fel incat sa-I
implineasca pe celalalt. in cazul mentionat unul din
parteneri poate sa oboseasca daruind lara sa fie
gratificat pentru aceasta. S ingura �ansa pentru
imbunatatirea actului sexual este caldura emotiona I a
care este manifestata �i receptata de partener.
Reducerea conflictelor inseamna realizarea unui act
sexual de calitate. Dar aceasta se obtine tinand cont de
dimensiunile despre care am vorbit.

29 Costin Nemteanu, COMUNICARE SAU iNSTRAINARE, (editia a

IV-a) Editura Gnosis.Bucure�ti, 2000, p. 1 59

46
 4.3 Familia �i conflictele
Fiecare pleaca in viata de familie cu gandul de a
indeplini nevoile celuilalt �i de a fi cea mai buna
companie pentru partener.
Se clU1oa�te faptul ca procesul de selectie in fonnarea
cuplului contine in mare masura transferul de atitudini �i
a�teptari prezente in individ din relatia cu parintii. De
multe ori cei care fac acest proees uita ca cireumstantele
s-au sehimat, cit trebuintele SWlt altele �i la fel se poate
spune despre responsabilitati. eu toate aeestea multe
persoane i�i aleg prutenerii de viata potrivit principii lor pe
care �i Ie-au fonnat in frunilia de origine.
In familie trebuie sa aiba loe 0 eomunieare care
evidentiaza intelegere fata de eelalalt, aeeeptare �i
capaeitatea de a raspunde trebuintelor eeluilalt �i
con�tientizarea faptului ca fieeare trebuie sa fie gata sa
aceepte sehimbarea. De fapt, ineeputul vietii de familie
inseanma redefinirea rolurilor, sehimbare in ceea ee
prive�te legaturile eu familiile de origine �i eu toate
eelelalte sisteme eu care eei care fomleaza cuplul au
fost in legatura.
Aceasta inseanma ca fiecare membru al familiei are
responsabilitati ce trebuiesc indeplinite. Daca aceste
aspecte nu sunt cunoscute �i respectate apar tot felul de
eonflicte care deterioreaza armonia euplului �i a
membrilor familiei.
1) Modul in care se abordeazii problemele
Una din marele probleme ale familiilor este modul
de de abordare a problemelor. Este cunoseut faptul ca
femeia �i barbatul abordeaza problemele din puncte de
vedere diferite. Aceasta inseanma ca au modalitati
deosebite de a vedea problemele ell care se confrunta.
Femeia traie�te mai mult in lumea celor din j urul ei �i a

47
simturilor, pe cand barbatul traie�te in sfera ideilor �i a
conceptelor intelectuale. Aceasta nu diminuiaza capaci­
tatea intelectuaia a femeii, dar ea traie�te mai mult in
lumea simtamintelor. Din cauza acestui mod de a
percepe problemele pot apare mereu probleme �i cuplul
sa se confrunte cu conflicte.
2) Fiecare perioada din ciclul vie/ii de familie se
con/runta cu diferite conjlicte
Primavara vietii de familie intaIne�te doua persoane
cu moduri deosebite de abordare a probiemelor dar �i
cu 0 zestre spirituala deosebita, eu moduri de
eomportament deosebit, cu principii deosebite. De
aceea este nevoie sa se realizeze redefinirea rolurilor,
actiune care poate produce fel de fel de eonfliete. In
aeeasta perioada intervine negoeierea diferentelor eu
palteneml. Rareori se intampla ca eei doi sa se
potrivesca �i-n aspeetele ee tin de relatia lor sexuala cat
�i de intelegere in eeea ce prive�te eomportamentul �i
aspeetele care care vizeaza aspeetele vietii cotidiene.
Aspectele mentionate mai sus fae palte din eeea ee am
numit cofruntarea eu realitatea vietii in doi.
Primul aspect cu care cei doi se confrunta este eel de
ordin psihologic. Fiecare are demnitatea lui, nevoia de a
fi acceptat, consultat, apreciat a�a incat stima de sine sa
nu aiba de suferit.
Ce se intamplii cand nu se ofera acest climat
psihologic despre care am vorbit? Mai devreme sau mai
Hirziu se ajunge la conflict datorita faptului ca partenerii
au avut problemele lor in familiile de origine �i uneori
in societate.
S-ar putea ca partenerul sa aiba calitati deosebite dar
pentru ca i-au fost negate in familie �i-n societate, el sa
nu mai aiba incredere in sine sau sa nu indrazneasca sa

48
actioneze conform capacihitii lui intelectuale. Climatul
familial ce �i-l formeaza noul cuplu poate contribui Ia
fonnarea imaginii de sine.
De asemenea, familiile de origine pot contribui la
pomovarea conflictelor atunci dind cei doi tin cont mai
mult de ce Ie spun mama �i tata in loc sa se sratuiasca
impreuna in problemele ce-i privesc.
Aparitia copiilor �i educatia lor pot fi surse de conflict
in familie. Aspectul acesta capata dimensiuni mult mai
mari atunci cand este yorba de recasatorire sau de 0
familie in care avem copii din casatoriile anterioare.
Vara vietii de familie vine cu problemele ei: acumulare
de nemultumiri cu privire Ia relatia de cuplu, lipsa de timp
pentm intimitate, relatiile parinte-copil, cre�terea flexibi­
litatii granitelor familiale pentm schimbare. Toate acestea
pot produce conflicte dar ele pot fi solutionate atunci cand
exista comunicare din partea paltenerilor.
Acesta perioada insa se confrunta cu anumite clize pe
care pshihologi Ie-au numit "crize majore". Aceste crize
majore pot produce conflicte care uneori perpetueaza
toata viata daca nu se patrunde Ia radacina conflictului.
Aceste crize majore sunt alterarea relatiei parinte­
copiI, relatie formaHi intre parteneri, neimplinire in
familie, neimplinire profesionala �i conflictul intre
generatii. Relatia parinte copil poate fi periclitata
datorita neintelegerilor cuplului sau datorita faptului ca
adolescentul dore�te sa urmeze modele de viata �i
principii care nu se potrivesc cu cele ale ale parintilor
lui, intrand in felul acesta in conflict cu sistemul
familial din care face parte.
o alta criza majora care produce conflicte �i pe care
am mentionat-o este relatia formala intre parteneri.
Aceasta este starea propice pentru nemultumire dar �i

49
pentm indiferenta unuia fata de celalalt. Idiferenta in
viata cuplului este "cancerul" care decimeaza relatia de
cuplu. De cele mai multe ori relatiile formale conduc la
separare �i divort. De cele mai multe ori divoqul nu
este altceva decat inmormantarea unei relatii care �i-a
incetinit existenta.
Toamna vietii in familie ii confrunta pe pa11eneri cu
probleme care pot conduce la conflicte. Membri
familiei sunt confruntati cu redefinirea obiectivelor �i a
scopului in viata. Copii i care au ajuns tineri maturi
parasesc caminul obligandu-i pe parinti sa-�i redefi­
neasca rolurile �i sa se adapteze vietii in doi. De cele
mai multe ori in aceasta perioada apare conflictul intre
generatii. EI este normal dar nu trebuie sa degenereze in
separare �i lupta continua. EI poate fi redus sau chiar
evitat prin mentinerea unui climat afectiv pentru cop iii
care au parasit "cuibul" dar �i pentru eventual a familie
tanara care se formeaza. Este yorba de relatii speciale
cu proprii parinti ai familiei care traverseaza toamna
vietii dar �i cu gineri �i nurori.
Tensiunile in familiile care traverseaza toamna vietii
pot apare �i datorita modificarilor biologice ale
organismului �i a nemultwnirilor pentru ceea ce s-a
realizat pana la acea vreme.
Pentru ca am parcurs succint ciclul vietii de familie
sa ne oprim �i la iarna vietii in familie. �i aceasta
perioada confrunta persoanele cu crize deosebite care
intr-un fel sau altul dau na�tere la conflicte.
Aspectele emotionale pe care Ie mentionam sunt:
acceptarea pensionarii �i a varstei inaintate, probleme
de sanatate, limite in capacitatea de a munci, ajustarea
relatiilor de cuplu �i acceptarea noilor probleme
materiale.

50
 Ne vom opri doar la cateva dintre aspectele
mentionate. Una dintre problemele cu care se confrunta
persoanele in aceasta perioada este acceptarea
pensionarii. Datorita perceptiei celor din jur pentru
aceasta categorie sociala se creaza ideea ca cei ce se
pensioneaza nu mai pot face nimic este complet gre�ita,
dar acest mod de gandire ii afecteaza pe cei ce se
pensioneaza pentru ca ei se indeparteaza, se instrai­
neaza de anumite segmente din societate unde �i-au
perecut 0 anumita perioada din viata, aspect care-i face
sa traiasca un sentiment de izolare �i chiar de durere a
despa11irii . in aceasta perioaada persoanele sunt mai
vulnerabile �i intra mai u�or in conflict cu cei din jur
pentru ca sunt in conflict cu ei in�i�i.
Ajustarea relatiei de cuplu este 0 alta problema care
poate produce conflicte. Cei doi parteneri stau foarte
mult timp impreuna spre deosebire de perioada de
dinainte de pensionare. Conflietele apar in legatura cu
modul de petrecere a timpului, a banilor �i a altor
probleme: comportament, prietenii cu alte persoane etc.
Caud doua persoane impa11 un spatiu mic la un bloc,
a�a cum se intampla de cele mai multe ori la noi, este
imposibil sa nu apara eonflicte. In aceasta perioada
persoanele sunt mai vulnerabile datorita starilor de
sanatate eu care fiecare se confnmta in aceasta perioada.
Boala �i suferinta due la gandul m0l1ii.
De�i conceptul de moarte apare din adolescenta, el se
aecentueaza in perioacIa pe care noi am nurnit-o iarna vie�i.
Sunt persoane care refuza sa se gandeasca la aceasta
dar nu insearnna ca nu sunt framantati de ideea moqii.
Toate gandurile reprimate vor reveni dar paua atunei
fae ea persoana respectiva sa fie in conflict cu sine.
Clarificarea conceptului despre moarte aduce eliberarea
de frica mortii.

51
 Anselm Griin precizeazii cii a fi con�tienti de faptul
cii murim inseamnii a triii corespunzator unei existente
omene�ti limitate. Moartea stabile�te adevaratele
30
p ropo11ii pentru viata, ea ne indica pentru ce traim.
Gandul cii moartea ne poate surprinde brusc, ca ne
poate riistuma toate planurile, conduce la frica de
necunoscut. Chiar in aceasta situatie, ceea ce trebuie sa
predomine este recuno-$tin{a cii triiim �i ca suntem unici
in lumea aceasta. Cele mentionate ne ajuta sa traim
con�tienti de posibilitatile ce Ie avem in aceasta viata.
Viata de familie poate fi zdruncinata de fel de fel de
conflicte dar exista �anse mari ca printr-o comunicare
sincera �i dorinta de schimare �i imbunatatire a relatiei
de cuplu sa se ajunga la rezolvarea pozitiva a tuturor
conflictelor.

4.4 Medinl social �i conflictnI

Mediul social in care ne desIa�uram cea mai mare

parte din viata este de cele mai multe ori sursa de
conflict dar �i de formare a personalitatii. Mediul social
arata ca suntem in mare masura determinati de
conditionarile la care am fost supu�i.
Conditioniirile merg pana acolo ca ne determina la
un anume fel de compOltament. Ne na�tem intr-o
familie cu 0 anumita pregiitire �i cu 0 anum ita pozitie
sociala. Mo�tenim genetic anumite trasaturi ale
parintilor no�tri, �i depindem de ei pana la 0 anumita
varsta. Aceasta inseamna ca suntem conditionati pana
la 0 anumita varsta de mediul familal in care traim.
Se afirma ca tot ce se intampla in copiliirie
modeleaza viata, caracterul �i personalitatea �i
guvemeaza viata. Nu trebuie sa uitam insa ca limite Ie �i

30 Anslem GrUn, INDRUMARI SPIRITUALE, (Vol 2) Exersare in

moarte, Ed. Gnosis, Bucure�ti, 200 1 , pp. 1 1 -1 2

52
parametrii vietii umane nu sunt fixati odata pentru
totdeauna �i ca sta in puterea noastra . sa contribuim la
modificarea lor.
"Este cert ca nu se poate ajirma in mod absolut care
este ponderea ereditalii �i care este gradul de injluenla
a mediului jizic �i social, in dezvoltarea personalitalii.
$i aici trebuie sa examinam Jactorii, in Junclie de care
se exercita 0 injluen!a sau alta. Astfel injluen!a
mediului variaza in Junctie de individul asupra caruia
se exercita, in Junctie de modul injluen(ei, de sistemul
biopsihic pe care-l aJecteaza, precum �i de momentul
ciind se produce injluen!a". 3 1
Dupa c e petrecem 0 perioada din viata direct sub
influenta parintilor �i dupa ce parcurgem 0 perioada de
pregatire in viata, exista libertatea de a opta pentru un
anume fel de viata.
"Din cauza inzestrarii noastre strict umane, ne
putem autoprograma, putem concepe noi paradigme,
total distincte de instruirea instinctelor noastre. Acesta
este motivul pentru care capacitalile animalului sunt
relativ limitate, iar ale omului aproape nelimitate. Insa
dacii traim ca ni§te anima Ie, nuinali numai de instincte,
determina!i de condilionarile fa care am fost supu#, de
condi{iile de viata §i de moarte cofective, ne vom pune
singuri limite 3�".

Cele mentionate mai sus ne ajuta sa intelegem ca,

chiar daca ne-am nascut intr-o familie cu posibilitati
limitate avem �anse de a hotari asupra coportamentului
nostru. Comportamentul este 0 functie a hotaririlor
noastre �i nu a conditiilor de viata. Aceasta inseamna
ca avem capacitatea sa dam prioritate valorilor inaintea

31 Vasile Pavelcu, INVITATIE LA CUNOA$TEREA DE SINE,

Bucure�ti, Ed. �tiinp.fica, 1 970, p.83
32 Stephan R. Covey, EFICIENTA iN $APTE TREPTE sau Un
abecedar al intelepciunii, Ed. All, Bucure�, 1 996, p.58.

53
sentimentelor. Fiinta umana are toate posibilitatile
psihice sa ia initiative �i sa-�i asume responsabilitati.
Autorul amintit mai sus precizeaza ca suntem Iacuti
sa fim proactivi. Proactivitate inseamna ca in calitate de
fiinle umane suntem raspunzatori de vietile noastre.
Covey ne atrage atentia ca proactivitatea ii ajuta pe
oameni sa-�i asume responsabilitatea pentru ceea ce fac
lara a invinui imprejurarile, conditiile de viata sau
conditionarile altora pentm ce fac sau pentru a-�i justifica
comportamentul. Persoanele proactive se comporta
conform unor obtiuni con�tiente, bazate pe valori.
Fiinta umana este creata pentru a fi proactiva �i daca
suntem conditionati de circwnstante inseamna ca deliberat
ne-am lasat dirijati de imprejurari sau nu co�tientizam
3
anwnite posibilitati ce Ie avem ca fiinte umane.
Sunt perioade in viata in care nu avem posibilitatea
de a con�tientiza posibilitatile ce Ie avem ca fiinte
umane �i aceasta datorita mediului in care am crescut, a
familiei, a �anselor ce Ie-am avut in viat�i. Incepand de
la gradinita copilul se confrunta cu alte cerinte decat
cele de acasa, incepe sa se familiarizeze cu cuno�tinte
care-l pot duce la conflit cu ceea ce a invatat el acasa.
Pe masura ce copilul se dezolta are posibilitatea sa
devina proactiv. Influienta mediului �i a educatiei
descre�te pe masura ce copilul se maturizeaza.
Este important ca in procesul de educatie prin care
trece copilul, adolescentul �i mai tarziu tanarul sa se
aiba in vedere respectul de sine.
"Riidiicina respectului de sine este biologicii: aparline
supraveluirii §ifunclioniirii ejicace §i permanente. ,,34
De ce se ajwlge la conflict in �coala, la slujba pe
care 0 au (dupa pregatirea lor profesionala) �i chiar cu
biserica? De cele mai multe ori se ajunge la conflict

33 Ibidem., p. 59
34 Nathaniel Branden, Op.Cit. p.286

54
datorita faptului ca nu se are in vedere respectul de
sine. Daca incepand de la gradinita, in �coala �i-n
facultate s-ar tine cont de personafitatea celui care a
venit sa fie educat, multe lucruri ar fi rezolvate in acest
proces tara a se ajunge la conflicte majore. Copilul de
la gradinita, elevul �i studentul ar invata sa-�i asume
responsabilitati, sa se cunoasca mai bine pe sine �i in
acela�i timp sa-i respecte pe cei din jur.
A�a cum ne spune Branden, respectul de sine asigura
o functionare eficace �i pelmanenta. Daca copilul este
asigurat de respectul de sine in familie, in �coala �i
mai tarziu in slujba ce 0 are, relatiile interumane vor
functiona normal �i benefic pentru toti cei implicati in
procesul comunicarii.
Fiecare persoana se simte bine cand este respectata
�i apreciata pentru ceea ce face. Aspectul acesta it
intalnim in toate situatiile din viat�i.
Conflictul apare �i-n relatiile biserica �i credincio�i.
Se intampla deseori ca anumiti credincio�i sa impuna 0
anumita conduita iar slujitorii care Yin in biserica
respectiva daca vor sa aiba "zile bune" cu biserica,
trebuie fie, sa se supuna celor ce domina biserica
respectiva ca sa nu intre in conflict cu ei, fie sa impuna
anumite principii care fac ca cei ce Yin sa se inchine sa
intre in conflict cu biserica �i chiar cu conceptul de
legatura cu Dumnezeu. Aceasta datorita faptului ca cel
ce vine la inchinare este asaltat Cll fel de fel de reguli in
loc sa experimenteze eliberarea in Hristos. Multi
confunda legatura lor personala cu Dumnezeu cu
perceptele unei biserici sau cu afilIDatiile pe care Ie face
slujitorul bisericii respective. invataturile unei biserici,
regulile pe care Ie are ea nu pot fi a�ezate la egalitate cu
legatura personaHi cu DUllU1ezeu. Eu nu pot sa spun ca
am legatura cu Dunmezeu pentru ca am fost sau merg la

ss
biserica in anumite zile sau pentru ca indeplinesc
regulile unei biserici. Legatura cu DW1U1ezeu inseamna
mult mai mult decat cele mentionate. Este 0 intalnire
personala eu Hristos cel viu.
Atunci cand credinciosului i se impun anumite lucruri
se ajunge la conflict. EI dore�te sa aiba posibilitatea sa
experimenteze in mod personal legatura cu DW1U1ezeu.
Este interesant ca teologia cre�tina afirma ca DW1U1ezeu
respecta vointa omului dar se vede ca de cele mai multe
ori slujitorii bisericii incearca sa fie deasupra lui
DW1U1ezeu �i nu numai ei.
Branden are dreptate sa afirme:
"Pe parcursul istoriei, ori de cate ori religia a condus
statui, co�tiinrele aufost pedepsite. Pentru pacatul de a
gandi, barbari # feme; au fost torturali �; executari. De
aceea, ideea americana de separare absoluta a bisericii
de stat a avut importanla capitala: a interzis oricarui
grup religios sa foloseasca ma#naria guvernariifsentru
a-i persecuta pe cei ce gandesc sau cred altceva." 5
Daca Hristos a lasat libertatea omului de a alege, ce ar
putea sa spuna slujitorii bisericii? Cun1 ar putea slujitorii
bisericii impune anumite percepete �i daca nu sunt
acceptate cei in cauza sa reprezinte un pericol pentru ea?
Cum poate fi cineva care pretinde ca are legatura
personala cu Dumnezeu un pericol pentru biserica?
Foarte multi i�i spun cre�tini dar se urasc unii pe altii
�i sunt in conflict. Dnii vorbesc de religia traditionala,
altii ii acuza pe mistici, alta parte pe liberali, tragedia
este ca multi oameni ered ca toti ar trebui sa se
com porte la fel ea ei �i nu au respect fata de cei din jur.
"Istoric vorbind, religia tradilionala nu s-a opus
numai �tiinlei, ci a condamnat de asemenea # cel mai

3S Ibidem., 297

56
personal misticism, intrucdt misticul pretinde 0
experienfa directa cu Dumnezeu, fo�a calea autoritafii
religioase. Pentru religiosul tradifionalist, misticul
care juncfioneaza in afara razei de aCfiune a bisericii
este mult prea "individualist ". 36
Toate cele mentionate mai sus produc conflict atat
celui contestat cat �i celor care contesta relatia misticului
cu Divinitatea. Conflictele sunt mult mai frecvente in
comunitatile restranse, in grupuri care la inceput par ca
au interese comune. Aceasta pentru ca la un moment
dat apar interese egoiste, dorinta de afirmare �i
dominare, biruiesc regulile impuse sau acceptate intr-o
anum ita perioada.
Cercurile religioase nu sunt scutite de conflicte. Trist
este ca aceasta conduce la lupte �i uneori la sacrificarea
de vieti omene�ti. Istoria bisericeasca este marturie
afirmatiilor Iacute. Cauza a fost intotdeauna ca dincolo
de afirmatiile religioase au existat interese personale.

4.5 Suferinfa �i ceilalfi

Am explicat pana in prezent in aceasta carte ca

fiecare se confrunta cu suferinta psihica �i fizica. De
cele mai muIte ori suferinta psihica produce suferinta
fizica �i invers. Pentru mai multe infonnatii, vezi cartea
37
De ce sujerinra?
Suferinta sub ambele aspecte conduce la conflict cu
noi in�ine �i cu cei din jur. Daca nu avem puterea de a-i
intelege pe cei din jur �i motivatia comportamentului
lor yom suferi, ne vom simti frustrati, jigniti �i poate
chiar desconsiderati. Precizam doar faptul ca atat
suferinta fizica cat �i cea psihica produc conflicte

36 Ibidem., p 298
.

37 Constantin Dupu, DE CE SUFERINTA?, Editura Gnosis.

Bucure�ti. 200 1 .

57
 rabil�
interioare �i persoanele suferind � devin mai vulne
l
in relati i1e cu cei din jur. Confhctul poate apare atunC
cand nu se cunoa� te cauza suferin tei fizice, din cauza
incertitudinii despre stadiul bolii sau cand suferindul
afla ca boala lui este incurabila. Bolnavul trece prin
diferite etape cum ar fi negarea �i izolarea de cei din
j ur, furie �i invidie, negociere cUA medicii, cu cei din
familie �i chiar eu Dumnezeu. In cele din urma se
aj unge la momente de acceptare.
Este bine sa cunoa�tem toate aceste momente pentru
ea ele sunt etapele de acceptare ale bonlavului �i modul
de comunicare cu cei din jur. In felul acesta putem sa
�tim cum sa-l ajutam pe cel in suferinta. Dar in acela�i
timp se produce un lucru foarte interesant, ne testam pe
noi in�ine, atitudinea noastra fata de suferinta �i moarte,
invatam cum sa actionam noi in�ine in suferinta �i cum
38
sa-i acceptam pe eei din j ur.
Pierderea celor dragi prin deces sau incetarea unei
relatii produce suferinta, dar in acela�i timp, conflict cu
sine �i eu cei din j ur.

38 Vezi Costin Nemteanu, Op.Cit. pp.204-21 2

S8
 in acest capitol yom mentiona doar cateva aspecte
legate de ceea ce noi am numit surse ale conflictului.

5.1 Conflictul fundamental

Se poate spune ca tendinta fiintei wnane este de a

eschiva conflictele interioare. CIliar atunci cand conflictul
apare la suprafata este "modificat". eu aceasta vrem sa
spunem ca ceea ce persoana in conflict prezinta nu este
intotdeauna conflictul real.
.. Uneori conjlictul interior poate ji exteriorizat,
apiiriind astfel in con�tiin{a individului ca 0 incompa­
tibilitate intre sine �i mediu. Ori, descoperind ca
temerile �i inhibi{iile aparent neintemeiate inteliereaza
cu dorin{ele sale, individul poate fi con�fient de Jafstul
ca pornirile sale interioare all surse mai proJunde". 9
Analizand ceea ce au spus �i a1ti cercetatori in
domeniu, Karen Homey precizeaza ca putem vorbi de 0
sursa fundamentala a conflictelor noastre.
"Ceea ce ramane, este Japtul ca opozi{ia dintre
impulsiile egocentrice primitive �i con�tiinfa noastra
prohibitiva este sursa Jundamentala a multiplelor
noastre conjlicte".40
In situatia mentionata mai sus nevroticul este
incompatibil pentru a dori ceva din toata inima
deoarece dorintele sale sunt divizate, ceea ce face ca el
sa fie in conflict cu sine �i cu ei din jur. EI este in

39 Karen Homey, Op.Cit. p.32

"0 Ibidem p.33
.•

S9
conflict cu ceea ce am plltea numi dorintele lui
launtrice �i imaginea idealizata; intre stadiul de
cllnoa�tere la care ajunge in diferite perioade ale vietii
�i ceea ce i se impune in societate sau in familie. Karen
Horney afinna: "conjlictul general de alitudinile
41
incompatibile esle samburele nevrozei',.
Putem spune ca fiinta umana este tot timpul in acest
conflict fundamental de la na�tere �i pana la moarte in
procesul de devenire �i de formare a personalitatii, de
cre�tere in maturitate. Familia are influenta asupra
psihicului copilului �i a formarii personalitatii dar in
foal1e multe cazuri influenla nu este pozitiva.
Atitudinea parintilor �i mediul familial pot sa-l
pregateasca pe copil pentru confruntarea cu societatea
incepand cu anii de �coala sau se poate ca relaliile cu
alte persoane in societate sa-l gaseasca pe copil complet
nepregatit. Tot a�a de bine se poate ca modul cum
percepe copilul societatea �i pe cei din jur sa-l duca la
conflict Cll sine iar mai tarziu eu familia si cu eei din
jur. Copilul poate fi nemultumit pentru modul cum s-au
pUl1at parintii cu el �i aceasta stare sa-l faca sa aiba
atitudini ostile fata de parinti. Acolo Ul1de parintii �i-au
faCllt datoria a�a cum au �tillt ei mai bine, ehiar daea
sunt neintele�i de eopii in anumite perioade, mai tarziu
ei vor realiza ca atat au plltut face parinlii pentru ei.
Sunt �i situatii unde modeleIe din familie sunt
urmate de copil 0 perioada de timp, de obieei pana la
adoleseenta, iar dupa aeeasta perioada copilul se revolta
pe parinti si se ridiea impotriva modelelor ee i-au
ealauzit viala pana atUl1ci. In criza de identitate
adoleseentul se confrunta cu 0 asemenea situatie. Cu
toate acestea �i adolescentii revoltati vor ajunge mai

�I Ibidem., p.4D

60
tarziu sa aprecieze tot ce a fost bun la parintii lor �i
poate unii, sa repete acelea�i gre�eli pe care Ie-au
condanmat la parintii lor.
Vasile Pavelcu subliniaza ca intregul proces de
maturizare sub influenta conditiilor de mediu it putem
considera ca 0 transfigurare a echipamentului ereditar.
EI precizeaza ca automatismele, tdisaturile tempera­
mentale �i de caracter, aptitudinile, toate, sunt un adaos la
zestrea ereditara �i 0 integrare in matricea umascuta a
individului.42 Cu toate acestea in toate perioadele vietii,
fiinta umana se afla u1tr-un conflict continuu, conflictul
fundamental a�a cum a fost numit de Karen Horney.
Chiar daca odata cu dezvoltarea personalitatii �i
maturizarii subiectul este mai putin influentat de mediu
�i de educatie in ceea ce prive�te personalitatea, el
poate fi mereu in conflict cu cei din jur care nu-I percep
a�a cum ar dori sau care au atitudini care-I fac sa fie in
conflict cu sine �i cu altii.
Modul m care subiectul percepe atitudinile celor din
jur depinde de virsta, pregatirea lui intelectuala dar �i de
fondlll psihic, de zestrea ereditara, de problemele cu care
s-a confi·w1tat �i de experientele ce le-a trait. Felicirea
omullii nu este posibila m OIice climat psihologic dar
0111ul poate sa-�i construiasca un clirnat psihologic care
sa-i aduca fericire. Reciprocitatea in iubire it poate ajuta
pe subiect sa se integreze in societate �i sa perceapa corect
atitudinile celor din jur. In felul acesta conflictul cu sine �i
cu cei din jur se dinlinueaza.
Sentimentul stabilitatii dat de faptul ca e�ti iubit �i
iube�ti, e�ti pretuit �i pretuie�ti, e�ti acceptat �i accepti
it face pe om sa se gandeasca la cei din jur, la "NOI", el
nu mai este "EU" in familie �i in societate, el se
integreaza in comWlitate in care traie�te.

�2 Vasile Pavelcu, INVITATIE LA CUNOAliiTEREA DE SINE, Ed.

�tiintifica, Ia�i, 1 970. p.85

61
 5.2 Nevoi �i posibilitali
Dezechilibml dintre nevoile Wlei persoane �i posibili­
tatile ce Ie are produce fiustrare, angoase, nevroza �i deci
conflict cu sine �i cu altii. eu cat durata �i distanta intre
nevoi �i posibilitati este mai mare cu atat dezechilibml
psihic este mai mare �i conflictul cu sine mai putemic �i
mai greu de infhll1tat. Aspectul acesta il intalnim in toate
perioadele ciclului vietii fi intei wnane.
Este cunoscut faptul ca atitudinea mamei fala de
copilul ce-l na�te este foarte importanta pentru sanatatea
lui psihica. Dragostea mamei. zambetul ei, mangaierile,
pun bazele unei structuri psihice sanatoase pentru copil.
Nevoia de a fi iubit �i de a iubi, de a avea Wl climat
familial care sa asigure un c1 imat de siguranta este
determinant pentru viata copilului �i pentru viitorul lui in
formarea personaliH'ltii. Atunci cand aceasta trebuinta nu
este implinita, copilul traie�te tot felul de angoase �i
conflicte �i mai tarziu in viata.
Problema unui climat fami lial care sa ofere copilului
siguranta �i incredere nu se mai poate pune acolo unde
intervine divortul , in mod deosebit in cazurile in care
copil lll este mic �i are nevoie de dragostea ambilor
p�iI·inti sau in familiile dezorganizate sau cu probleme.
in cele mai multe cazuri divortul intervine atunci
cand copiii sunt mici �i ei sunt indepartati rara vrerea
lor fie de la tata sau de la mama. Nu de putine ori
parintii ii folosesc pe copii pentm a-i denigra pe
par1enerii lor sall pentru a-i detennina sa aiba �i ei
acea�i atitudine fata de parintele care pleaca din familie
prin destramarea ei.
Este greu sa pretindem copiilor sa inteleaga ceea ce se
petrece intr-o familie Wlde a intervenit divoqul, care sunt

62
adevaratele cauze �i de aceea ei traiesc intr-un continu
conflict creat de anumite nevoi neirnplinite �i de faptul ca
dimensiunea dramei despartiirii este de cele mai multe ori
la copii mici mult mai accentuata dedit la parinti.
"Dezorganizarea familiei aduce cele rnai grave
prejudicii dezvoltarii copiilor. Studiile sociologice
intreprinse fn cele mai diverse {ari conduc spre aceea�i
concluzie: divor{ul fl afecteaza profund pe copi/ din
punct de vedere moral. El provoca traurne suflete�ti
alat de puternice, fncat cu greu potfi compensate.,,43
Sigur ca �i-n situatia familiilor destramate trebuie sa
se gaseasca solutii pentru a-i ajuta atat pe copii cat �i pe
parinti. Daca corabia vietii unui cuplu a suferit un
naufragiu este important ce se poate salva �i in ce mod
cei doi pot porni la drum in infruntarea problemelor
vietii. Multa vreme societatea �i cu mult mai mult
biserica a sustinut ca nu este bine ca un cuplu sa
div0l1eze. Atitudinea celor din jur fata de familiile
divortate este critica �i denigratoare in loc sa fie de
intelegere �i de acceptare.
De cele mai multe ori atitudinile celor din jur au
produs mai multe traume familiilor divortate decM
divol1U1 in sine. Discutii cu psihoterapeuti competenti i-ar
putea ajuta atat cuplul care s-a separat cat �i pe copii.
In cartea "Considera{ii cre�tine despre divor{ �i
recasiitorire" sunt prezentate modalitati . in care cei
divortati ar putea sa se acomodeze mai u�or cu noua
situatie �i cum pot fi ajutati copiii sa defa�easca
problemele cu care se confrunta prin separare. 4

�3 Rodica Ciurea Codreanu, DRAMA FAMILIEI DESTRAMATE,

Ed. �tiintifica, Bucure�ti. 1 968, p.43
H
E. Earl Joiner, CONSIDERATII CRE�TINE DESPRE DIVORT �I
RECASATORIRE, Ed. Gnosis, Bucure�ti, 1 999, pp., 93- 1 04,
1 53- 1 72

63
 Oricum in asemenea situatii exista 0 prapastie destul
de mare intre trebuinte �i posibilitati, de aceea atat cei
divortati cat �i copiii lor sunt in conflict cu ei in�i�i �i
cu cei din j ur. Situatia mentionata mai sus este 0 sursa
de conflict pentru toti cei implicati.
Putem sa spunem ca aceasta prapastie intre trebuinte
�i posibilitati se regase�te in viata cuplurilor, in familie
�i-n societate, ceea ce face ca cei implicati sa fie mereu
in conflict. Este important sa se gaseasca solutii pentru
a mic�ora distanta intre trebuinte �i posibilitati, de
asemenea sa fie tratate cu realism posibilitatile ce Ie are
fiecare in circumstantele prin care trece.
Nu se poate sa privim la noi in�ine prin prisma
posibilitatilor ce Ie au altii in jurul nostru pentru ca in
fellil acesta yom mari conflictul cu noi �i cu cei din jur.
Fiecare persoana este unica in ceea ce prive�te zestrea
intelectuala, posibilitati le de studiu, de afirmare, putere
de munca �i altele. De asemenea, fiecare i�i propune un
anume scop in viata, care-i aduce 0 serie de responsa­
bilitati unice. Nu ne putem compara cu cei din jurul
nostru. Fiecare situatie �i problemele unei .,ersoane
treblliesc tratate �i intelese ca fiind unice.

5.3 Stresul
Stresul poate fi 0 sursa pentru conflict in viata fiecarei
persoane. Printre manifestarile generale ale stresului asu­
pra organismului uman sunt enumerate: influente asupra
personalitatii, efecte cognitive, influente asupra sanatatii,
inflllente asupra comportamentului, efecte fiziologice �i
inflllente asupra capacitatii de mlIDca. 45

�5 Petru Derevenco. Ion Anghel, Adriana BAban, STRESUL iN

SANA.TATE $1 BOALA., Ed. Dacia, Cluj, 1 992, pp 38-39

64
 Cand spunem di stresul influenteaza personalitatea ne
gandim la agitatie, agresivitate, depresie, culpabilitate,
autoevaluare negativa, alienare �i altele. Daca cineva din
cauza stresului provocat din surse inteme (boala), sau
neintelegeri cu cei din jur ajunge intr-o stare depresiva, in
mod sigur va fi in confljct cu sine �i mai predispus pentru
conflict cu cei din jur.
Se intra intr-un cerc vicios: stresul· produce conflict
iar conflictul produce �i mai mult stres.

5.4 Tendinte contradictorii

,

Am mai vorbit despre aceste tendinte contradictorii

�i-n capitolele precedente, vrem insa sa accentuam faptul
ca ele stmt 0 sursa de conflict pentru fiinta umana.
Cand vorbim despre tendinte contradictorii ne
gandim la acele situatii in care cineva realizeaza ca de
mlllte ori descopera in lallntrul fiintei lui trebuinte care
contravin eticii impuse de societate sau. regulilor morale
pe care �i Ie-a impus persoana respectiva. De asemenea,
sunt situatii in care 0 persoana i�i are imaginea ei
idealizata despre cum sa traiasca, sa lucreze sau sa-�i
rezolve problemele in viata �i la un moment dat se
treze�te cu alte forte care ii ia cu asalt fiinta �i care ii
spun ca sunt �i alte posibilitati �i ca ar trebui sa dea
atentie nevoilor ce Ie are.
In cazul in care trebuintele sunt reprimate ele vor fi
impinse in subcon�tient �i vor apare mereu in dialog cu
persoana respectiva producand conflict.
Tendintele contradictorii pot fi �i de alt gen: situatii in
care copillllui i se impune 0 anumita conduita in familie,
la �coala, dar in viata lui apar �i tendinte de a experirnenta
�i altceva, fie din curiozitate sau pentru ca e l crede cli
pentlU el poate fi bine �i daca face a� cum crede el.

65
 Biserica, prin unii sluj itori poate impune anu� ite
�
reguli care nu tin de r� lati� per�o�a a a � mulUl c�
.
Dumnezeu ci de 0 anumlta dlsclphna Impusa. Aceasta
atitudine creaza multe conflicte �i poate conduce la
sentimentul de vinovatie.

5.5 Conflictul de rol

Se �tie ca tiecare indepline�te in societate mai multe
functii pe care Ie putem numi roluri : in familie este
partener de viata, parinte; in slujba ce 0 indepline�te
poate ti coleg, �ef, partener de afaceri, angaj at la 0
tinna �i lista poate continua cu sotiile care sunt marne �i
in acela�i timp indeplinesc anumite sluj be in societate.
"Prin conflict de rof se in!efeg situaliile in care 0
persoanii este supusii unor cereri, solicitiiri, presiuni, cu
caracter contradictoriu. adesea incompatibile intre efe,,46
Ce se intampia in asemenea situatii este cIar:
persoana care nu are resursele tizice �i psihice sa faca
fata rolurilor pe care Ie indepline�te ajunge sa tie
stresata �i intra in contict tie cu membrii din familie sau
cu colegii de munca. Cei care i�i neglijeaza famiIiile
din cauza seviciului aj ung sa traiasca un sentiment de
vi novatie care pe Ianga stres �i conflict cu cei din jur,
aj ung sa tie in conflict cu ei in�i�i.
Mai putem vorbi �i de roluri nedorite: pensionarea,
dependenta de alte persoane in ca�tigarea existentei sau
pierderea unor roluri prin divort sau a unei pozitii sociale.
Toate acestea sunt 0 sursa de stres �i de conflict.
Atunci cand 0 persoana este suprasolicitata datorita
responsabilitatilor rolurilor ce Ie indepIine�te poate sa
aj unga la depresie psihica, sau la un colaps psihic.

46 Ibidem., p. 1 07

66
 Este important ca in asemenea situatii fiecare
persoana sa-�i cunoasca posibilitatile �i sa nu se imp lice
in actiuni pe care nu Ie poate indeplini sau nu are
pregatirea necesara pentru ele.
De asemenea, aj utorul �i intelegerea celor din
familie este benefica pentm indeplinirea rolurilor in
societate . Daca familia ofera climatul necesar refacerii
fizice, psihice �i spirituale pentm fiecare membru al ai,
ea i�i indepline�te rolul �i da societatii oameni
echil ibrati, cu forta de l11unca, cu respect pentm ei in�i�i
�i pentru cei din jur.
Anmci cand apar situatii generatoare de stres in
familie cum ar fi conflicte maritale, separare, conflicte
filiale, lipsa de afectiune, lipsa de comunicare, reguli
rigide, probleme sexuale, financiare, critica la adresa
celorlalti membri ai familiei. toate aceste �i altele fac ca
familia sa fie 0 sllrsa de stres, slabind in felul acesta
capacitatea de mllnca �i puterea de indeplinire a rolurilor.

5.6 Criza de identitate �i conflictul

Adolescenta ii confrunHi pe tineri cu criza de
identitate, dar ar fi important sa spunem pentru
scopul scrierii noastre ca prin aceasta stare se trece
de mai multe ori in viata, depinde de realizari le ce Ie
are 0 persoana, de insllccesele sale in anumite
domenii �i altele. Cand cineva are conflicte in familie
�i se ajunge la separare i�i pierde sluj ba � i prietenii,
sigur ca va trece printr-o asemenea criza care nu
nllmai ca produce stres �i conflict dar care afecteza
serios personalitatea celui in cauza.
"Identitatea de sine include 0 serie de compor­
tamente: jizica. psihosexuala. socialti. voca(iona/a. moral
spirillla/a. totdeauna exprimdndu-se prin caracteristici

67
psihologice �i comportamente care ajirm ti i intti esc
. ! . �
sine/e, personalitatea idividuluz. Ea exprzma
. lmagmea
completa de gen, infofi§are, caracteristici §i
sine,
expectan!e de sex-rol, caracteristici §i 0pfiuni sociale,
rela!ii de prietenie intergrupalti, trtistituri psihologice.
Identitatea de sine la adolescenfti se poate centra in trei
maniere: pozitivti, negativti §i incertii',.4 7
Pentru ca identitatea de sine tine de zestrea
intelectuala pe care 0 dobande�te 0 persooana, de
statutul pe care il are in familie �i-n societate, anumite
comportamente ale celor din j ur dar �i propriile
comportamente afirrna �i intaresc sinele, dezvoltand 0
imagine de sine sanatoasa. Cfuld aceste lucruri nu se
intampla, persoana respectiva trece printr-o criza de
identitate. La adolescenta, dar nu numai, identitatea
pozitiva inseanma 0 buna acceptare de sine, implicare
Cll sine ceea ce dezvolta �i asigura intimitatea.
Intimitatea modi fica identitatea �i dezvolta
personalitatea. Este impOltant ca omul sa aiba intimitate
Cll sine �i Cll cei din jur, intimitate in familie, cu
paltenerul de viata, pentru ca toate acestea condllc la
implinire �i la dezvoltare echilibrata a personalitatii.
Identitatea negativa este cea in care subiectul se
identifica �i dezvolta imagini �i atribute date de societate.
De cele mai multe ori aceste imagini sunt negative.
Criza de identitate sau identitatea incerta apare la
adolescentii care incearca sa reduca din anxietate prin
experiente intense �i imediate. Abuzuri de bautura,
droguri, petreceri, viala sexuala dezordonata �i rara
suport sentimental, vandalism �i activitati bizare.
La adolescenti, componenta biologico-sexuala se
dezvolta mai repede decat cea profesionala.

47 Iolanda Mitrofan �i Cristian CiupercA, Op. Cit. p. 1 30

68
 Adolescentii se preocupa de corpul lor, de haine, de
ceeace zic cei din jur despre ei �i mai putin de alegerea
profesiei. Identitatea vocationala, cea morala sau
religiosa se formeaza mai ineet. Unii sunt complet
dezorientati �i in conflict cu ei in�i�i pentru ca nu au
modele pe care sa Ie urmeze. Modelele din familiile lor
nu-i satisfac. Fetele de obicei se confrunta eu mai multe
probleme �i resimt mai aeut eriza de identitate decM
baietii datorita faptului ca femeia are un alt statut in
societate decat eel traditional de a fi supusa barbatului
�i de a face treburile casnice. Fetele sunt in conflict
pentru ca este mai greu sa-�i gaseasea imagine a de sine
intr-o soeietate unde modelele sunt a�a de variate.
Femeile dezvolta un grad mai mare de anxietate �i
conflict in gasirea imaginii de sine. Friea produce stres
iar stresul conduce la conflict eu sine �i cu cei din jur.
Dezvoltarea imaginii de sine pozitive are un rol
imp0l1ant in formarea personalitatii. Parintii �i
profesorii au un rol imp0l1ant in dezvoltarea
personalitatii �i in formarea unei imagini de sine
sanatoase a adolescentului .
Dar nu numai adoleseentii au nevoie de imagine
sanatoasa de sine pentru 0 identitate de sine eehilibrata.
Familiile tinere se confrunta eu identitatea de sine,
cei care au probleme in familie eu copiii �i mai tarziu
cu nepotii tree prin aceea�i stare, vremea pensionarii
sau a pierderii slujbei sau a partenerului eonfrunta pe
eei implieati in asemenea situatii eu criza de identitate.
A�a ea nu numai adolecentii au nevoie de intelegere
�i de aceeptare in a�a numita criza de identitate ei noi
toti in diferite perioade ale vietii avem nevoie de suport
�
�i inteiegere. Inca 0 data trebuie sa afimlam ea a iubi �i
a fi iubit eonfera sens vietii �i siguranta. Noi toti avem
nevoie sa fim iubiti �i sa iubim, sa ne eomunicarll pe
noi in�ine �i sa primim comunicarea eeluilalt.

69
 5.7 Lupta lntre sexe �i conflictul
Lupta intre sexe se manifesta in multe feluri �i
provoca tot felul de conflicte care afecteza relatiile de
famile �i cele sociale.
Ideea este ca femeia este inferioara barbatului sau ca
ea reprezinta "sexul slab", ea nu este capabila sa
indeplineasca anumite slujbe a�a cum Ie poate face
barbatul. Acest mod de gandire a dominat multe secole
�i a fost promo vat �i de religie datorita unor interpretari
eronate ale Scripurilor. Modul acesta de a interpreta
capacitatea barbatului �i a femei au evolut in timp, dar a
ramas aceasta mentalitate, ca femeia reprezinta "sexul
slab", de�i in multe imprejurari s-a dovedit ca femeia a
fost mult mai capabila in rezolvarea problemelor in
comparatie cu barbatul.
Este interesant faptul ca atat in Vechiul Testament
cat �i in Noul Testament au fost femei care in
imprejurari deosebite s-au dovedit mult mai vrednice
decM barbatii in deciziile lor �i-n activitatile lor. Faptul
ca aspectele acestea nu s-au comentat multa vreme,
dovede�te disconfort din pa11ea tologilor barbati, sau
mai bine zis, conflict cu ei, eu zestrea inteleetuala
mo�tenita �i eu interpretarea Seripturilor.
Faptul ca anumite persoane intra in relatia de
cuplu eu 0 asemenea gandire �i anume ea barbatul
este mai eapabil decat femeia, pericliteaza din start
relatiile de cuplu �i de asemenea relatiile socia Ie
acolo unde femeia este implicata in anumite sluj be .
Este clar ca atunei cand cineva este intampinat cu 0
astfel de gandire va ave a nemultumire, frustrare, lipsa
de aprecire �i in felul acesta va incepe lupta. Femeia
va cauta sa demonstreze barbatului ca este slab, ca
sunt multe lucruri pe care nu Ie poate face, �i aeea�i

70
atitudine 0 poate ave a barbatul. Aceasta atitudine
afeeteza relatia barb at femeie �i va mentine 0 stare
permanenta conflietuala intre cele doua sexe.
Relatia dintre sexe care produce eonflicte 0 sa 0
analizam in trei etape pentru a putea atrage atentia asupra
eonflietelor eu care se confnmta biirbatii �i femeile in
general �i de multe ori �i cuplurile in relatiile lor.
i) Conjlictul amoros
Conflictul amoros are loc datorita luptei care se da
in sufletul omlui intre vointa de putere �i vointa de
supunere. Aceste stari se manifesta cu multa subtilitate
�i-n multe forme adesea greu de inteles. De exemplu
sunt femei care nu vor sa-l lase pe partener sa inteleaga
ea ajung la orgasm pentru ca marturisirea implinirii in
timpul aetului sexual insemna infrangere .

Deoarece pentru multi biirbati potenta este aratata in

capacitatea de a�i implini partenera, dorinta de a
domina a partenerei este mai mare in unele cazuri decat
plaeerea senzatiei sexuale �i a implinirii, de aceea
toemai pentru a-I umili pe pa11ener ea refuza sa ajunga
la orgasm sau treee sub tacere realizarea lui.
De asemenea putem vorbi de situatii in care anumite
pozitii in timpul actului sexual sunt considerate de
partenera umilitoare sau se cunosc situatii in care
partenera nu realizeaza orgasmul decat deasupra
barbatului pentru ca in felul acesta crede ca ea este cea
care domina �i nu barbatul. Toate aspectele acestea
arata conflietul pe care il traiesc atat femeile dar �i
barbatii. Se poate spune ca multe din atitudinile care
deregleaza viata amoroasa a partenerilor sa fie datorate
unei educatii pe care au primit-o de la parinti, prieteni
�i care nu corespunde vietii alIDonioase de cuplu.

71
 Wilh elm Stekel ne ofera multe detalii pe care Ie-am
eitat intr-un capitol intitulat lupta intre sexe. El
preeizeaza ea aeeasta depinde de atitudinea eelor doua
sexe, unul fala de cela lalt.
"Dacii ele iau 0 atitudine de fuptii, iar ura
con�tientii sau incon�tientii este suficient de puternicii,
nu e greu ca aparilia orgasmufui sii fie consideratii 0

infrdngere �i sii fie interzisii. Stirn cii aproape toate

' orgasmuI . ,,4 8
fiernel'/e sun! In stare sa- supnme
.

A�a se expliea de ee unele femei nu realizeaza

orgasmul eu barbati potenti dar se indragostese de
barbati uniti sau invalizi eu care se simt implinite
pentru ea in felul aeesta ele pot sa domine. Este cIaI' ea
asemenea femei sunt sfa�iate interior de confliete �i
prefera in loeul armoniei, a dialogului �i a implinirii
reeiproee, sa se simta putemiee fata de partenerul lor.
Aeeasta nu inseamna eli nu exista �i opusul aeestei
stari �i anume ea unele femei care realizeaza orgasmul
se sinH implinite doar eu barbati putemiei, eu renume,
fata de care ele se simt mici. Ele sunt inallate prin
iubirea barbatului �i incorporate in personalitatea lui.
Tot aiei trebuie amintite �i acele eazuri in care unele
femei au fost tratate eu brutalitate de eatre partenerii lor
�i ele sunt stapanite de 0 ud"! aseunsa impotriva tuturor
barbalilor, erezand ea to ate femeile au avut experiente
similare �i ea toti barbatii se poarta la fei. Mai ales in
vremea noastra dnd multe tinere i�i ineep experienta
sexuala destul de devreme �i au tot felul de aventuri eu
tineri sau eu barbati care nu totdeauna au un
eomportament normal fata de ele, pot ajunge la
concIuzii gre�ite in ceea ce prive�te relatia de cuplu.

"'8 Wilhelm Stekel, PSIHOLOGlA EROTICII FEMININE, Ed. Trei,

Bucure�ti, 1 997, pp 1 50- 1 5 1

72
 A� mai aminti �i stuatii in care femei casatorite au
ma11urisit ca au avut oferte sa se casatoreasca eu barbati
deosebiti dar au ales varianta in care se aflau pentru ca
se temeu sa vor fi dominate. Ele ma11urisesc ca ii
iubeau foarte mult pe ace�ti b!rbati dar nu s-au casatorit
cu ei. Alte femei maturisesc ca nu au suficienta
incredere in ele insele �i ca parintii Ie-au distrus stima
de sine �i le-a fost frica sa se casatoreasca cu tineri
deosebiti pentru ca nu au crezut ca pot fi la inaltimea
cerintelor lor. Au ales sa se casatoreasca cu tineri mult
inferiori lor intelectual sau fizic ca sa nu Ii se repro�eze
mai tc:irziu. Pot sa va spun ca lupta dintre sexe nu s-a
terminat in unna acestor alegeri, pentru ca dupa ce
baietii no�tri s-au vazut instalati in "imparatia propriei
familii" Ie-au Iacut zile "fripte" sotiilor lor care erau
din toate punctele de vedere superioare lor. A� putea
continua eu asemenea cazuri dar a� dori sa conclud cu
un citat din lucrarea lui Sekel:
"Femeiafuge tacmai de barbatul pe care-/ iube�te �i
pe care-l dore�te sexual. reama de propria pasiune,
teama de a se pierde, teama de a se supune devine mai
puternicii decat instinctul; apoi se aruncii orbe�te in
ciisatorie cu un biirbat pe care nu-l iube�te, se convinge
pe sine cii il iube�te �i joacii acest rol cu mare
virtozitate. Aid, dorin{a de a domina triumfo asupra
iubirii. Dorin{a de putere invinge dorin{a de supunere.
Acest tip de jemeie fuge din fa{a iubirii �i se aruncii
intr-o iubire Jragmentata care ii ofera mai pUfinii
pasiune, dar # mai pu{ine pericole §i injrangeri',.49
Ar trebui sa comentam acest citat in contextul
evenimentelor din vremea noasta. Exista aceasta fuga
de iubire. Este yorba de 0 lupta intre valorile suflete�ti

�Q Ibidem., p. 1 75

73
 �i cele fizice. Despre ce este vorba ? Se poate spWle di
exista persoane care apreci� za mai mult valorile
uflete�ti decat cele corporale. Insa� aceasta nu poate fi 0
: egula . Nimeni nu se casatore�te c� sufletul persoa� ei
respective ci cu persoana care mtrWle�te anumlte
trasaturi corporale �i suflete�ti �i care are Wl anume
comportament care se potrive�te cu cel al partenerului
sau mai bine zis se realizeaza acea complementaritate
care mentine functionabilitatea cuplului.
Numai armonia dintre erotic, psihic (suflet) �i spirit
poate asigura 0 casnicie fericita. Acolo unde lipse�te
aspectul spiritual curand se ajunge �i la conflict in
ceea ce prive�te diminuarea iubirii fizice, pentru ca
mereu vor fi gesturi �i aspecte ale fizicului care
ecJipseaza din farmec atunci dnd nu exista iubire care
trece prin spiritual . Atunci dnd se neglij eaza factorul
sufletesc al iubiri se aj unge foarte repede la ruperea
rela!iei pentru di fizic un cuplu experimenteaza foarte
repede tot ce au de experimentat.
Se poate vorbi oare despre adevarata iubire?
Da, se poate spune ca adevarata iubire este 0
adaptare reciproca, 0 renuntare �i invatare in favoarea
fiintei iubite. Cei care sunt con�tienti de acest fapt vor
lasa ca legea transformarii sa actioneze mereu in viata
lor. Cei care se revolta �i aplica legea conservarii in
relatiile de cuplu nu fac altceva decat sa se "sinucida".
"Aceasta regresie a sentimentelor catre vechiul eu
joaca un mare rot in lupta intre sexe. Personalitatea !upta
impotriva propriei infriingeri. Fiecare individ are alota
iubire de sine incot sa se poata eliberea in orice moment.
Apoi. iubirea se prabu.re�te. "vointa de supunere "
slabe�te �i "vointa de putere " ridica vechea personalitate
pe tron. Egoismu! triumfo asupra a!truismu!ui. iubirea de

74
sine triumfo asupra iubirii farii de eeliilalt. Lupta pentru
putere $i importanrii a propriei personalitii!i devine forfa
animatoare injoeul iubirii". 50
Putem vorbi de forute multe dificuIHiti �i din partea
barbatilor pentru realizarea actului sexual. Stekel prezinta
unele din aceste situatii in lucrarea sa Psihologia eroticii
· 51
mascuIlI1e.
Stekel demonstreaza eli datorita conflictului psihic
apar foarte multe disfunctii sexuale la barbati.
Conflictul psihic poate fi legat de anumite senti mente
refulate din copilarie, invataturi primite de la parinti,
sentimente refulate pentru anumite legaturi amoroase
avute de pacient inainte de casatorie sau de alta relatie
cu 0 partenera precum �i frica de boala.
o atentie deosebita este acordata de autorul amintit,
impotentei sexuale �i ejacuH'irii precoce. Se subliniaza
faptul ca ambele situatii se datoreaza in mare palte
sHirilor suf1ete�ti ale barbatului �i mai ales de ceea ce-i
transmite partenera in timpul actului sexual. S igur ca
incapacitatea de a intretine un act sexual mare�te
conflictul dintre cei doi palteneri : cauza poate fi din
ambele pa11i sau doar de la unul dintre palteneri.
"Dar este pu{in cunoscut Japtul cii oricum se
transmit simpatii $i antipatii. Incon�tientul simte
adesea 0 reziSfen{ii a partenerului $i reac{ioneazii la
aceasta prin impotenfii sau ejaclilatio praecox. in focul
adeviiratei iubiri aceastii tulburare dispare $i se
treze$te potenta normalii, de cele mai multe ori
supranormala. Inca nu am vazut un adevarat cuplu
amoros care sa se fi plans de ejaculatio praecox. Acolo

su Ibidem p. 1 98
.•

�I Wilhelm Stekel. PSIHOLOGIA EROTICII MASCULINE, ed. Trei,

Bucure�ti. 1 999. pp. 1 83-2 1 9

75
 ur�ri. ceva nu este
unde sun t prezentate asemenea tulb , ,
- ' cu l'ubl','ea Acolo exis, tii rezls tenle mterlOare
m ordme '
52
plef ,
care nu au fost fnvinse com
f
2) Conflictul discriminiirii rolur�lor in a,m il�e , _ . .

De c e vorbim despre un conflIct a l dIscnmmarn

rolurilor? Pentru ca in cele mai muite cazuri, roIuI sotiei
este acela de a fi un fel de "slujnica" a familiei.
Noi am vorbit despre 0 relatie complementara in
care fiecare vine cu partea lui �i-l completeaza pe
ceHHalt. Aceasta actiune trebuie sa se realizeze in toate
domeniile, inclusiv in cel al trebuintelor gospodare�ti,
De ce trebuie ca numai sotia sa gateasca, sau sa faca
piata, sau sa-�i faca probleme: ce va gati pentru maine?
De ee trebuie ca povara problemelor gospodare�ti sa fie
prestata de sotie mai ales in situatiile in care �i ea are 0
slujba? Nu este yorba despre discriminare aici? De
unde poate ave a 0 sotie energie pentru tot ceea ce face?
�i daea ea nu se implica in aceste probleme, ce se va
intampla eu toate problemele gospodariei?
Conflictul apare in nenumarate ocazii in aceasta
conjunctura pentru ca sotia trebuie sa indeplineasca �i
responsabilitatile sotului �i poate �i ale copiilor.
Cum a-ti vrea sa nu apara conflictul amoros? Ce
poate spune cineva care nu este apreciat �i a carui
activitate nu este considerata importanta?
Foarte multi oameni nu arata neintelegerile ce Ie
traiesc in familiile lor �i atunci cand sunt in public
"pozeaza" ca sunt bine �i comportamentul lor in socie­
tate evidentiaza conflictul despre care vorbim. Oricum,
starea conflictuala este deghizata, se poate intelege ca
ei sunt in conflict cu ei in�i�i, cu partenerul lor de viala
�i Cll cei din jurul lor,

52 Ibidem" pp 1 90- 1 91

76
 3) Conflictul discriminariifemeii in societate
Discriminarea femeii in societate pleacii de la
conceptul pe care if au forute multi biirbati despre femeie
�i a rolului ei ca sotie �i ca partener de munca in societate.
Sunt persoane care confi.U1dii romantismul femeii �i
dOlinta ei de a fi protejata �i iubita cu capacitatea ei de
mW1ca. 0 femeie poate fi romantica dar foarte capabilii �i
foarte serioasa in slujba ce 0 are in societate.
Cand femeia realizeazii ca nu este avansatii la
serviciu pentru simplul motiv ca este femeie, sau cand
nu este angajatii intr-o slujbii pentru ca are 0 anumita
varstii, sigur ca va triii resentimente greu de explicat.
Aceasta atitudine creazii 0 stare conflictuala cu cei
din jur �i in mod deosebit cu barbatii.
Nu de putine ori am auzit femei blamand pe biirbati
�i afirmand ca toti barbatii sunt la fel . Ele se refereau la
anllmite atitudini ale unor biirbati cu care ele au avut
probleme. A�a cum nu sunt toate femeile la feI, nici
barbatii nu sunt toti cu acelea�i conceptii despre femeie.
Important este sii se creeze posibilitatea comuniciirii cu
sexul opus �i cunoa�terea modului de a gandi atat al
femeii cat �i al biirbatului.
I n familie, in viata conjllgalii, este foarte importanta
complementaritatea. Dar, aceasta nu inseamna ca
femeia nu poate fi mai capabila decat barbatul in multe
domenii. Psihoterapeutul are misiunea de a-i ajuta pe
cei care sunt in conflict, sa inteleaga toate aceste
Iucruri. In capitolul Familia $i conflictele am vorbit mai
mult despre acest fel de conflict.

5.8 Conflictul situational,

Exista anumite circumstante pe care nimeni nu Ie

poate prevedea, care genereaza conflictul de situatie.

77
Este impo rtant sa retinem ca asemenea imprej urari pot
fi nenumarate in fiecare zi: de la mersul cu autobuzul,
la piata, la benzinarie, la servici, in trafic cu ma�ina etc.
Conflictul situational are cateva elemente de care
trebuie sa tinem seama.
1) Presupuneri
Presuplll1erile sunt necesare, dar nu putem face din ele
mij loc de comunicare cu cei din jur pentru ca foatte
cUl·and ele conduc la izolat·e. Oamenii traiesc 65%-70%
din ceea ce cred ei ca altii spun despre persoana lor. Se
traie�te intr-o lwne ireala, 0 lwne a presupunerilor.
Presupunelile fac ravagii in relatiile interwnane. Ele apar
datOlita lipsei de comunicare �i a faptului ca j udecam
toate lucrurile prin prisma noastra, prin lwnea noastra.
Persoat1ele care tdiiesc fel de fel de presupuneri �i
prej udecati �i care sunt in conflict cu ele insele i�i vor
cauta terenul pentru manifestarea un or aspecte ale
conflictului cu care ele se confrunta.
2) Contextul
Sunt situatii pe care Ie putem numi specifice �i care
ofera contextul pentru conflict. Contextul poate fi 0

situatie deosebita la servici, relatie deteriorata in

familie, blocarea traficului, nemultumirea unui grup sau
a unei persoane, neimplinirea unor promisitmi �i altele.
Contextul evenimentelor este dat de experientele pe
care Ie-au avut persoanele respective pana la acel
moment, calitatea relatiilor umane �i anumite reguli de
politete, de bun simt care trebuie sa functioneze mtre
oameni. Cu toate acestea multe persoane se folosesc de
anumite circumstante pentru a genera conflict.
Toate cele mentionate mai sus genereaza foarte u�or
confl icte. Unele contlicte devin evenimente care, la
nindul lor, genereaza mii de alte conflicte.

78
 3) Evenimente
Am spus ca anumite conflicte devin evenimente, dar
tot a�a de bine anumite evenimente sunt generatoare de
conflict. Evenimentele Ia care participa mai multe per­
soane: cum ar fi 0 zi onomastica, un miting de afaceri,
sarbatorirea altor evenimente ar trebui sa fie ocazii de
bucurie, de recuno�tinta �i de intelegere mai mare. De
fapt, acesta este �i scopul acestor intruniri. Nu de putine
ori, asemenea evenimente genereaza conflicte. Exista
persoane care fiind in conflict cu ele insele, traind
amnnite stari emotionale, abia a�teapta un eveniment
pentru a se manifesta - a scoate la iveala 0 parte din
nemultUinirea interioara. Aici este yorba despre
exteriorizarea conflictului personal. De aceea este
foarte important sa cunoa�tem problemele personale ale
persoanelor care intr-un anumit context se folosesc de
anumite evenimte �i creaza conflict.
4) Angajarea
Angajarea este UI1 element sau 0 palte a conflictului
situational. Pentru ca sa se realizeze decIan�area con­
flictului, cineva se angajeaza, se implica in aceasta
lucrare. Din nou trebuie sa spunem ca este foarte
imp0l1ant sa cunoa�tem persoanele ce sunt angajate in
conflict: sa �tim trecutul lor �i problemele ce Ie au. in
general persoanele ce se angajeaza in conflictul
situational traiesc stari de invidie, de rautate, sunt
persoane care sufera de un complex de inferioritate �i
prin aceste actiuni ei se simt deosebiti in ochii aitora �i
poate �i-n ochii lor.
Asemenea situatii Ie gasim in comunitati religioase
�i-n cercurile politice.
Unii au probleme personale care Ie proiecteaza
asupra celor din jur. Ceea ce acuza vehement in altii,

79
sunt de fapt, problemele lor personale. Ce oameni mici
sunt cei care se angajeaza �i mentin conflictul
situational ! Ei se simt bine vorbind despre "mizeriile"
altora. Cel putin a�a pretind ei. Dar ce fel de om este
acela care se simte bine sa scotoceasca in "gunoaie"?
Sa nu uitam ca ce seamana omul aceea va secera.
Aceasta inseanma ca orice conflict are �i rezultate.
5 ) "Roadele " conflictului
Am spus ca fiecare culege ce seamana. Lucrul acesta
este valabil �i cu privire la conflictul situational care
creaza alte conflicte. Se creaza a�a numita reactie in
lanl. in asemenea situatii este greu de spus care este
aspectul pozitiv al conflictului. Probabil ca cei care
genereaza asemenea situatii pot fi ajutati sa se cunoasdi
pe ei in�i�i. Dar ori de cate ori conflictul degenereaza in
lupta el nu mai poate fi pozitiv.
Una din cele mai distrugatoare fonne ale conflictului
este lupta. Lupta include difeIite fonne: izolare, denigrare,
nepasare, violenta. in difeIite fonne se ajunge la
razblmare �i prin orice mijloace se ajunge la distrugere.
Conflictul situational este ca bomba care este
actionata de 0 persoana ce dore�te sa-i distruga pe altii,
dar nu are timp sa scape de moarte. lata cum am putea
reprezenta grafic conflictul situational:

80
 Rezultate Rezultate

• • • • • • • • •

• • • • • • • •

Psihoterapeutul sau liderul care reprezinta un anume

grup de oameni, profesorul �i alte categorii sociale care
sunt immplicate in lucrarea cu fiinta umana ar trebui sa
cunoasca in ce stadiu se afia conflictul care cere

81
rezolvare �i sa cerceteze ce presupuneri au existat la
baza, care este contextul cine s-a angajat sa "aprinda
focul". De asemenea este impOltant sa se cunoasca daca
nu cunva la baza conflictului respectiv stau alte
conflicte (vezi schema de la pagina 83).
Uneori solutionarea conflictului situational este mai
u�or de rezolvat dad se urmaresc etapele ce Ie-am
prezentat �i daca cei angajati vor in mod sincer
rezolvarea problemei. Daca persoanele ce se angajeaza
in conflict au ele insele probleme personale, �i sunt
afectate de conflicte interioare care au fost reprimate,
conflictul situational poate fi 0 exteriorizare deghizata a
conflictelor personale.
Psihoterapeutul va realiza aceasta din discutia cu
persoana ce este in conflict �i va putea sa ajute la
clarificrea problemei. in stoparea conflictului situati­
onal cativa pa�i sunt importanti
• cineva trebuie sa-�i asume responsabilitate
pentru rezolvarea cazului;
• definirea stagiului (etapei) in care se afla conflictul
• cunoa�terea persoanelor ce se afla in conflict �i
a problemelor lor personale
• comunicarea intre partile aflate in conflict
• con�tientizarea urmarilor extinderii conflictului
• concluderea conflictului
Este important ca cel ce s-a angajat in solutionare
sa aiba scopuri clare pentru care s-au luat anumite
decizii impreuna cu amble parti aflate in conflict. Vor fi
prezentate anumite reguli care vor fi unnate iar
impacarea va fi comunicata.

82
 �6
&� � ­
tJ. � pe d«d �

6. 1 Ce inseamna exteriorizarea conflictului?

Exteriorizarea inseamna tendinta de se desprinde de
eul real. Daca luam ca exemplu tipul de persoana care
poate fi incadrata in ceea ce noi am numit imagi.l1ea
ideal izata, yom observa ca atunci cand discrepantele
dintre Eul real �i eel idealizat ating un PWlct in care
tensiunile devin incompatibile, el nu mai poate recurge
la nimic din interiorul sau. S ingurul lucru pe care-l mai
poate face este sa se exteriorizeze, sa priveasca totul ca
�i cum s-ar petrece in afara de sine dar el este implicat
chiar �i-n exteriorizarea conflictului .
.. Unele persoane de acest lei sunt dejinite sub
termenul de proieclie, ceea ce fnseamnti obiectivitatea
unor dificulttili personale. Intr-o acceptiune obi�nuitti,
proiec{ie fnseamnti deplasarea la altcineva ale 11l10r
fnsu�iri sau tendin/e blamabile cum ar ji propriile
tendin{e de trtidare, ambi{ie, domina/ie, lariseism,
,,53
rese111nare, etc.
Se poate ca 0 persoana sa nu-�i simta propria-i
disperare, dar sa traiasca puternic emotional in ceilalti.
De exemplu, 0 persoana care a awt conflicte la servici
sau in familie incepe sa traiasca propriile stari atunci
cand aude despre cazuri similare sau se confrunta cu

53 Karen Hom�y. Op.Cit. p.98

.

83
p ersoane care trec prin acelea�i experient�, �i poate sa
.
acuze pe cei implicati in conflIct tocmal pentru a se
indrepHiti pe sine. Manifestarea este ca �i cum ei ar trai
asemenea stari. Confruntarea cu persoane care au
probleme ii fac sa retraiasca starile de care nu au scapat
�i care au fost reprimate la un anume moment in viata.
Intrebarea este ce urmare�te nevroticul prin exterio­
rizarea conflictelor?
EI inceardi sa indeparteze prin exteriorizare
conflictele nerezolvate. Vom vedea daca exteriorizarea
ii rezolva conflictele, mai ales atunci cand se folose�te
modalitatea amintita.

6.2 Poate conduce exteriorizarea la

atenuarea conflictelor?

Chiar daca persoana chinuita de conflict se prive�te

pe sine mai aproape de imaginea idealizata, prin
exteriorizarea conflictelor, in subcon�tient se produc
reactii putemice care arata care este de fapt realitatea.
De cele mai multe ori persoana care traie�te
asemenea stari se dispretuie�te pe sine �i inceaarca sa se
ridice impotriva propriului Eu. Deci de la dorinta de
eliberare se ajunge din nou Ia conflict �i aceasta pentru
ca exterorizarea este tendentioasa, �i de cele mai multe
ori nu se pune punctul pe "i", adica nu exista sinceritate
suficienta pentru problemele care produc conflict.
Care este rezultatul?
Este vorba de 0 perpetuare a conflictului �i de 0
intensificare a conflictului interior �i a celui inter­
relational. Proiectia tendintelor agresive arata ca
persoana respectiva este in conflict cu sine. Ea se poate
manifesta generos, bland, tandru, dar pe de alta parte,
sa fie agresiv, pretentios �i arogant.

84
 6.3 Duplicitatea exteriorizarii conflictului

Aspectele mentionate mai sus ne fae sA atragem

atentia asupra duplieitatii exteriorizarii eonflietelor.
Persoanele care ajung sa exteriorizeze eonflictul, fae
aceasta pentru ea nu mai pot sa suporte tendintele
contradictorii in lupta cu ei in�i�i. in acela�i timp ele nu
reCWl0SC in mod sincer sHirile prin care tree, incercand sa
deghizeze stare a conflictuala in care traiesc, judecandu-i
pe cei din jur prin propriile lor fapte �i de cele mai multe
ori furia �i dispretul fata de sine �i de propriile fapte sunt
aruncate asupra alt�r persoane. Conflictul interior este
negat sau atribuit unor factori extemi.
De fapt, se produce urmatorul aspect: exteriorizarea
substituie conflictelor interioare ni�te conflicte in
exterior. Cu aIte cuvinte inlocuim conflictele interioare
Cll unele exterioare producand �i mai muIt conflict.
Aspectul acesta se poate vedea din atitudinea �i
comp0l1amentui persoanelor ce se afia in aceast! situatie.
Persoanele care nu vor sa vada problemele lor, dar
aClizii pe cei din jur, demonstreaza ca din cauza
conflictelor personale �i-au pierdut simtul unitatii. Ele
sunt divizate �i rava�ite de propriile conflicte �i se
impotrivesc rezolvarii lor. Aspectele mentionate ne-au
detemlinat sa numim acest capitol
Exteriorizarea
conflictelor 0 comunicare pe dOUG niveluri.
-

85
 �lJled 7
�� ��

Ca sa intelegem conceptul teologic despre conflict

este necesar sa subliniem cateva ganduri despre istoria
crearii omului.
Cre�tinismul admite ca lumea a fost creata prin
Cuvantul lui Dumnezeu. Ea nu este tacuta din altceva �i
nici din fiinta lui Dwnnezeu ci i�i datoreaza existenta
putelii creatoare a lui Dumnezeu, care se manifesta in
lucrarea Lui. Dumnezeu are putere sa creeze �i sa sustina
ceea ce a creat. Puterea �i lucrarea sustinatoare a lui
Dumnezeu SW1t pennanente �i ele sunt comunicate ca dar
celor ce cred �i voiesc sa intre in legatura cu Dumnezeu.

7. 1 Conceptul despre conflict in Vechiul

Testament

Prezentarea tacuta in Vechiul Testament, in Genesa 1

�i 2, despre creatie subliniaza putrea �i bunatatea
Creatorului. Biblia nu aduce argumente �tiintifice despre
cum a creat Dunmezeu Universul �i afinna ca El a creat
totul �i ca lumea nu ar exista tara Dumnezeu.
Sfanta Scriptura prezinta unicitatea fiintei umane �i
responsabilitatea ei pe aceasta planeta. Omul nu poate
dura in existenta tarA comuniunea cu Dumnezeu. Exista
o legatura indisolubila a lumii create cu Dumnezeu cel
necreat, dar tara sa se confunde cu EI �i tad a fi 0
emanatie din El.
Omul se deosebe�te de animale prin natura lui
transcendentala. EI are capacitatea de a rationa, are

86
con�tiinta morala, poare cauta frumosul, folose�te
limbajul, are frica de distrugere, are percepere
spirituala. Toate cele mentionate mai sus intaresc
afirmatia Scripturilor ca omul este unic in creatie.
Omul este creat dupa chipul �i asemanarea lui
Dunmezeu. Expresia "chipul lui Dumnezeu" se refera
la cunoa�tere, con�tiinta morala, perfectiunea morala de
la inceput �i moralitate.
Dezordinea adusa in creatie incepe prin neascultarea
lui Adam (Gen .3 :8- 1 9). Dezordinea s-a produs in ceea
ce prive�te legatura omului cu Creatorul �i cu creatia.
Fiinla umana mo�tene�te prin pacatul lui Adam, aceasta
stare de vra�ma�ie cu Dunmezeu (Rom.8 :7).
Aici apare conflictul omului cu sine �i cu cei din jur.
Din momentul in care Adam a intrat in conflict eu
Dunmezeu el a fost in conflict cu sine �i cu sotia lui. De
aici a urmat un �ir lung de conflicte �i de tragedii in
istoria poporului lui DUll1nezeu care arata ea atunei
eand legatura cu Dunmezeu a fost intrerupta prin
neascultare s-a ajuns la conflict cu Dunmezeu cu cei
din jur �i cu sine.
"Se poale spune deci ea pro/anul, ea inslrainare de
Dumnezeu apare ea 0 abalere de la jire. Dar jirea nu e
numai ereala de Dumnezeu. ci, prin ereafie, e �i pusa
intr-o legatura eu Dumnezeu. Dar omul e persoana
dofata eu voin{a libera, ea dovada $i Creatorul e
persoana. sau eomunitate de Persoane lib ere, care if
voiese pe om intr-o rela{ie libera eu Ea. Deci omul
poate sa luereze impotriva legaturii eu Dumnezeu. Prin
aeeasta apare pro/anul. Caci jiind dotat eu fibertate,
ol11u/ e ehemat sa intareasea legatura eu Durnnezeu �i
prin voia lui libera, primind in sine din ee in ee rnai

87
mulla pulere spre bine sau spre sjinlenie din
. · IUI. ,,54
comum unea cu Dumnezeu, lzvoru l bme
. .

Expresia "profan" apare aici ca instriinare de

Dumnezeu, ca dorinta de indepartare de Creator.
Aceasta instrainare i-a creat omului tot felul de
probleme. Omul a fost creat pentru comuniune cu
Dumnezeu, el nu este pornit prin fire impotriva lui
Dunmezeu. Dumnezeu nu-l putea crea pe om contra a
ceea ce este El . Dumnezeu I-a Iacut pe om cu posibi­
litate de inaintare spre El �i pentru a primi tot mai mult
din darurile Lui.
A�a cum am precizat deja, omul a fost creat ca �i
chip al lui Dumnezeu pentru 0 dezvoltare tot mai mare
in asemanarea cu El prin comwliunea cu Creatorul.
Alegerea omului de a se indeparta a adus conflict,
sentimentul de vinovatie, conflict cu cei din jur �i cu sine.
Vechiul Testament evidentiaza clar ca omul a ajuns
in conflict cu sine �i cu cei din j ur, pentru ca a folosit
darul de a fi liber pentru a se indeparta de Dumnezeu in
loc sa se apropie tot mai mult de El.
Apropierea de Dumnezeu �i implinirea voiei sale la
adus pe om in starea pentru care a fost creat. De�i omul s­
a aMtut de la voia lui Dumnezeu �i a ales sa cunoasca ce
inseamna a trai tara Dumnezeu, el nu-�i pierde definitiv
dorinta pentru bine �i pentru legatura cu Dumnezeu.
A�a se explica faptul ca Dumnezeu i�i cheama
poporul au la ascultare de El, prin oamenii ale�i.
Legea dati de Dumnezeu poporului siu prin Moise
are drept seop mentinerea l egaturii cu fiinta umana.
Prooroeii Veehiului Testament eheama poporul l a
ascultare d e Dumnezeu.

54 Dumitru Struu 1oae, CHIPUL NEMURITOR AL LUI DUMNEZEU,

(vol.I1), Ed. Crista1, Bucure�ti, 1 995, p. 3 1

88
 lata ce afinnatii face Isaia:
"A�a vorbe�te Domnul, Riiscumpiiratorul tau, Sfemtul
lui lsraael: Eu Domnul Dumnezeul tau te fnval ce este de
folos, �i te ciilauzesc pe calea care trebuie sa mergif
Of de a-i lua aminte la poruncile Mele, atunci pacea ta
vajifost ca un rau, �ifericirea ta ca valurile marii" ss
Acesta este doar un exemplu din cartea proorocilor
dintre miile care se afla pe paginile S cripturii prin care
se intelege cIar ca ascultarea de Durnnezeu aduce lini�te
�i pace in sufletul omului. Este important de inteles ca
DunUlezeu se ofera sa-I caHiuzesca pe omul care este
dispus sa mearga pe calea Lui.

7.2 Dumnezeu a intervenit p rin Hristos in

soluponarea problemei omenirii

in cele din unna Creatorul intervine in relatia cu

fiinta umana prin insa�i Fiul Sau.
lata ce ne spune autorul epistolei catre Evrei:
"Dupii ce a vorbit fn vechime piirinlilor no�tri prin
prooroci, fn multe randuri �i multe chipuri, Dumnezeu,
la sfdr�itul acestor zile, ne-a vorbit prin Fiul, pe care
L-a pus mo�tenitor al tuturor lucrurilor, $i prin care a
focut # veacurile." S 6
intmparea lui I-histos a insemnat veni.rea lui Dumnezeu
la noi �i solu�onarea definitiva a legaturii omului cu
Dunmezeu. Plin Hristos s-a creat posibilitatea irnpacarii
omului cu Dumnezeu �i locuirea perrnanenta a Lui cu omul.
Dumitru Staniloae descrie lucrarea inraptuita de
Hristos prin intrupare, moarte �i inviere ca un raspuns
dat aspiratiei fiintei umane de unire cu Dumnezeu.

SS
Isaia cap.48:vv 1 7- 1 8
S6 Epistola citre Evrei, cap. l , vv l -2

89
 "Dar la acest capdt nu poate duce omul aspiralia lui
pentru cd a sldbif legdtura cu Dumnezeu ii puterea
spiritului sdu de a covtirii pornirile spre placere a
trup ului ii, prin aceasta, de a-I face nemuritor # de a-I
transforma 0 data cu el ii materia universala prin
colaborarea unei comuniuni desavdriite cu semenii.
De aceea Fiul lui Dumnezeu s-a jQcut om,
man ifestdndu-Se in El iub irea desiivdriita a persoane­
lor Sjintei Treimi fala de ereafia Ei. In seopul aeesta
i-a Hristos sufletul omenese unit eu truplll, ea sa Ie
uneasea pe amdndolla in mod deplin eu Sine ii, prin
aeeasta sa b iruie moartea trupului ii prin trupul Sau
inviat, sa transjigureze la sfdriit intreaga materie # sa
invie pe tOfi oamenii, implinind aspirafia lor dupa
nemurirea eu trupuf'. S7
Pentru realizarea eel or mentionate de autorul amintit
mai sus, Hristos s-a intrupat �i a realizat in persoana Sa
ca om ceea ce Dumnezeu a dorit sa fadt din fiinta
umana. in felul acesta Mantuitorul devine model de
vietuire pentru relatia cu Tatal �i cu semenii pentru toti
cei care vor sa-l urmeze. Este important sa vedem cum
a solutionat Mantuitorul situatiile conflictuale cu cei in
mij locul carora a trait in activitatea Sa pe pamant.
In primul rand este denm de remarcat ca Mantuitorul
n-a fost in conflict cu Sine �i nici cu Dwnnezeu Tatal. El a
venit pe pamant cu gandul de a implini voia Tatalui . Intr-o
anumita imprejurare El spune ucenicilor: "Mdnearea mea
in toate imprejurarile din viata
este sa fae voia Tatalui" .
Sa Mantuitorul a actionat conform voiei Tatalui �i nu
reactionat la provocarile celor din jur. eu alte cuvinte nu
a raspuns provocarilor celor din jur. El nu a fost de acord

57 Dumitru Stilniloae, CHIPUL NEMURITOR AL un DUMNEZEU,

(vol. 1 ), Ed. Cristal, Bucure�ti, 1 995, p. 1 45

90
eu paeatul, dar a iubit pe paeato�i �i i-a acceptat, a spus
adevarul in dragoste dfutd 0 �ansa tuturor sa-l urmeze, a
fost con�tient ca oamenii savar�esc raul pentru ea s-au
indepmat de Dumnezeu �i actioneazii sub puterea celui
rau: Hristos Donmul era con�tient ca a venit sa deschida 0
cale noua omenirii pentm refacerea legaturii cu
Dunmezeu �i �tia ca de la Dumnezeu a venit �i la El se va
intoarce. El a biruit situatiile conflictuale cu cei din
vremea Lui pentru ca i�i cuno�tea misiunea ce 0 avea de
indeplinit. Mantuitorul a dovedit ca nimeni nu ne poate
face rau lara vrerea noastra.
Intruparea �i activitatea Mantuitorului este descrisa
in mod exceptional de Dumitru Staniloaie in lucrarea
amintita.
"Acum vine de vorbe�te $i lucreazii Fiul lui Dumnezeu
jns14i in moduri care depii$esc puterUe omului, multora
ajla!i impreunii in mod vizibil. Se adevere$te ca atare
multora. prin desiiwir�irea unei umanitii!i pe care nu a
putut-o realiza nimeni, dar pe care 0 aratii realizatii in EI,
a unei umanitiiti care, prin comunicare realii oJi deplinii in
care intrii cu oamenii, dar $i cu puterea ce vine de
dincolo de ea, prin ea, ca superioarii legUm" naturii, nu
poale sii nufie, dupii miirturisira comunii a multora ajlati
in apropierea Lui. purtatii de Dumnezeu. Face aceasta ea
sa dovedeaseii eii prin umanitatea Lui vorbe$te #
lucreazii Dumnezeu jnsl�i. ,,58
Mantuitorul savarse�te aceasta lucrare pentru a oferi
omenirii posibilitatea de a intalni in umanitatea asumata
de el pe Dunmezeu Tatal. Hristos Donmul impaca
omenirea cu Tatal prin lucrarea savar�ita de EI a
intruparii, a j ertfei, a invierii glorioase �i a trimiterii
Duhului Siant ca aparator �i calauzitor.

S8 Ibidem., pp. 1 65- 1 66

91
 7.3 Apostolii �i Biserica Primara au
dezvoltat invafatura despre mintuire
Pe baza acestei lucrAri apostolii �i B iserica
PrimarA au dezvoltat invAtAtura despre mantuire �i
impacare cu Dumnezeu care oferA credinciosului
pace cu sine �i cu Dumnezeu.
latA cum prezinta apostolul Pavel aceasta lucrare:
"Cdci El este pacea noastra, care din doi a fticut
unul, §i a surpat zidul de la mijloc care-i desparlea, §i,
in trupul Lui, a inlaturat vrajma§ia dintre ei, Legea
poruncilor, in oranduelile ei, ca sa faca pe cei doi sa
fie un singur om nou, fticand astfel pace; §i a impacat
pe cei doi cu Dumnezeu intr-un singur trup, prin cruce,
prin care a nimicit vriijma§ia."S9
Lucrarea Mantuitorului prin intrupare. crucificare �i
inviere a pus bazele relegarii fiintei umane cu Dumnezeu
Tatal . Din acest moment incepe posibilitatea rezolvarii
conflictului pe care omul il are cu DW1U1ezeu, cu sine �i
cu semenii. Pacea care intrece orice pricepere (Coloseni
3 : 1 5 ). posibilitatea ca fiecare sa fie eli berat de tot ce
aduce conflict cu sine �i cu cei din j ur ne-a fost oferita
in opera salvato are a lui Hristos . Chern area apostolilor
este sa urmeze pilda lui Hristos care din dragoste s-a
jertfit pentru omenire.
" Urmali dar pilda lui Dumnezeu ca ni§te copii prea
iubili. Traili in dragoste, dupa cum $i Hristos ne-a
iub it, §i S-a dat pe Sine pentru noi "ca un prinos §i ca
60
o jertfti de b un miros ", lui Dumnezeu.,,
Chiar in relatiile de familie �i de cuplu, apostolii
recomandA dragostea lui Hristos (Efeseni 5 :25-29).

'9 Epistola cAtre Efeseni, cap. 2, vv. 1 4-1 6

60 Epistola cAtre Efeseni, cap. 5 : vv 1 -2

92
 Cum putem caracteriza dragostea lui Hristos?
Dragostea lui Hristos este dragostea care se cIaruie�te
rara sa ceara ceva. Dumnezeu I-a ciat pe Fiul Sau pentru a
rezolva impacarea cu omenirea. lntr-o astfel de dragoste
nu este frica, pentru ca dragostea adevarata alunga frica.
Cum se rezolva practic aceasta Iegatura reala cu
Dumnezeu prin Iucrarea realizata de Hristos? Ea se
realizeaza in acceptarea prin credinta a ceea ce a racut
Hristos pentru omenire.
lata cum este prezentata de apostolul Pavel aceasta
acceptare :
"Acum daca am murit fmpreuna cu Hristos, credem ca
vom �i trai fmpreuna cu El, fntrucat §tim ca Hristosul
fnviat din morli, nu mai moare: moartea nu mai are nici 0
stapanire asupra Lui. Fiindca prin moartea de care a
murit, El a murit pentru pacat, odata pentru totdeauna;
iar prin viala pe care 0 traie�te, traie§te pentru
Dumnezeu. Tot a�a # voi iYl$iva, socotili-va morti lata de
piicat, §i vii/ala de Dumnezeu.,, 61
Oind 0 persoana accept3 prin credinta lucrarea lui
Hristos se poate produce 0 eliberare de unele atitudini
�i comportamente care au produs conflict cu sine, cu
semenii �i cu Dumnezeu. Acesta se realizeaza prin
convertirea care aduce eliberarea de sub putere paca­
tului. Se poate ca alte atitudini sa persiste in viata celui
ce a acceptat lucrarea lui Hristos �i sa fie nevoie de
interventia Duhului lui . Dumnezeu care in diferite
moduri sa indice ceea ce a mai ramas de indepartat.
Daca sunt resentimente la care nu se renuta sau
atitudini, de�i persoana respectiva a acceptat lucrarea
lui Hristos intelectual (teoretic), conflictul va dainui
sau chiar poate sa se accentueze. Nu-i suficienta doar 0

61 Epistola ciitre Romani cap.6:vv 8- 1 1

93
rugaciune pentru asemenea stari ci este nevoie de 0
con�tientizare a ceea ce nu este bine �i a posibilitatilor
ce Ie are omul pentru schimbare.
Charles R. Solomon subliniaza acest adevar in
cuvintele:
"0 persoanti poate auzi prin Cuwintul lui Dumnezeu
ca ea a participat in moartea, ingroparea, # inallarea
lui Hristos �i ca el este identificat cu Hristos in
l710artea Sa. Dar pana cand Duh ul Slant nu pregate�te
atragerea catre El, nu este altceva decat 0 simpla
afirmalie intelectuala. Cand 0 persoana este atrasa de
Duh ul Sfant �i raspunde prin voinla lui �i printr-un act
de credinla, Duhul Sfant realizeaza sch imb area,
reinnoirea minlii lui a�a cu este scris in Romani 12:2.
Acceptarea adevarului prin Cuvant treb uie sa /Ie
insolita de revelalia # iluminarea prin Duhul Sfant" 2.
Duhul Stant in viata credinciosului face ca el sa
trAiasca standardul de viata dorit de Dumnezeu.
Prezenta lui Dumnezeu in viata credinciosului
inseamna ca roada Duhului S fant este palte a vietii lui.
Daca aceasta nu este prezenta in viata credinciosului
este foarte elar ca el a avut parte de 0 recunoa�tere
intelectualA a lucrarii lui Dunmezeu dar tara 0
transformare a vietii. Aceasta inseal1U1a �i mai mult
conflict. Este ceea ce sfantul Pavel nume�te cre�tin
firesc. EI trece superficial peste problemele cu care se
confrunta �i chiar daca se roaga lui Dumnezeu face
aceasta doar pentru aspectele ce-l intereseaza tara a
accepta deplin modelul lui Hristos in viata personals.
Opinsm cu Dr. Windy Dryden in ceea ce prive�te
seriozitatea msrturisirii �i a rugsciunii:
"Daca dorili sa va marturisiti pacatele, sa faceti un
act de pocainta # reparalie sau sa va rugali pentru

62 Charles Solomon, The ins and out of Rejection, Heritage House

Publications Denvar, Colorado, 1 976, p. 1 86

94
iertare, va recomand ca, fn primu/ rand, sa iden­
tijicali, sa fnJruntali # sa va schimbali ideea
generatoare de vinovalie, potrivit careia: fn mod
categoric nu trebuia sa aClionez cum am focut, :ji
fntrucat am aCfionat, sunt un om rau".63
Trebuie sa spunem ca cei care nu sunt con�tienti de
cele mentionate mai sus, este greu de spus ca vor scapa
de conflict. De asemenea este important daca am lezat
prin atitudinea noastra una sau mai multe persoane sa
spunem ca ne pare rau, �i sa facem personal Iucrul
acesta. Daca nu procedam a�a, vom vorbi de rau aceste
persoane, ca sa ne motivam atitudinea noastra �i nu
vom scapa de conflict ci il vom amplifica. Chiar daca
nu acceptam anumite ganduri, nu vrem sa Ie c larificam,
Ie trim item in subcon�tient, Ie negam, pana la unna ele
vor ie�i Ia suprafata mai devreme sau mai tarziu.
Chiar daca ceialta persoana nu va iarta sau nu
accepta sa-i vorbiti este important sa inteleaga ca ati
vrut sa faceti Iucrul acesta.
"Daca, fnsa, va autoacceptafi integral §i necon­
difionat pentru pacatul dumneavoastra, puteli sa va
iertafi singur pentru raul flicut altei persoane, chiar
daca aceasta nu va iarta,,64
Pentru ca vorbim despre conceptul teologic despre
conflict este bine sa mentionam ca ceea ce spune
Dryden este un principiu biblic despre iertare. Sf'anta
Scriptura ne invata sa ne cerem iertare celor care Ie-am
gre�it �i sa iertam a�a cum ne-a iertat �i pe noi
Dumnezeu, aceasta daca vrem ca sa fim iertati.
Indemnul este ca atunci cand venim Ia inchinare �i ne
aducem aminte ca am gre�it cuiva sa mergem �i sa ii

63 Windy Dryden, Op.Cit., p.97

64 Ibidem p.98
.•
cerem iertare persoanei respective. Este treaba ei daca
ne iarta sau nu, noi ne-am implinit un principiu �i am

dovedit ca recunoa�tem ca am gre�it.

Dryden continua sa precizeze urmatoarele:
"Solulia durabila presupune ca in primul rand, sa
acceptali temporar ca ati focut ceva rau, iar apoi sa
identificati convingerile generatoare de vinovalie, pe
care Ie aveati despre acest evenirnent �i sa Ie infruntafi
pentru a Ie schimba". 65
Toate cele menlionate mai sus pot fi concluzionate
in afirmatiile srantului Pavel care spune :
"Nu va ingrijorafi de nimic; ci in orice lucru,
aducefi cererile voastre la cuno�tin{a lui Dumnezeu,
prin rugacfuni �i cereri, cu mulfumiri. $i pacea lui
Durnnezeu, care intrece orice pricefere, va va pazi
inimile �i gandurile, in Hristos Isus". 6

7.4 Abateri de la p rincipiile Mantuitorului

Ce se intampla cu persoanele care Yin la Hristos dar
care nu se tin de de principiile prezentate de EI �i
propovaduite de Biserica Primara?
In primul rand oamenii i�i impun punctul lor de
vedere in ceea ce prive�te legatura cu Dunmezeu �i in
relatiile cu semenii. Aceste atitudini creaza conflict. Sa
nu uitam ca fiecare persoana are chemarea de a experi­
menta legatura cu DWlUlezeu �i nimeni nu poate
impune propria lui experienta altor persoane. in viata
cre�tinurui modelui ran-uine intotdeauna Hristos.
Cei care i�i impun propriul lor punct de vedere celor din
jur atat in legatura cu Dumnezeu cat �i-n relatiile cu

65 Ibidem., p. l 00
66 Epistola catre Filipeni cap.4. vv 6-7

96
semenii dovedesc ca au ei in�i�i probleme in legatura lor cu
Dumnezeu: fie ca nu �i-au clarificat trecutul lor, atitudinile
fata de semeni, sau stima de sine a avut de suferit datorita
problemelor cu care s-au confruntat in viata; ei traiesc 0
ve�nica nemulp.nnire �i dorinta de a se afinna.
Multe persoane care au probleme cu ele insele i�i
gasec refugiul in religie prin apartenenla la 0 biserica.
Dar nici acest mod de manifestare nu solutioneaza
problemele persoanelor care nu-�i recunosc adevarata
stare �i care nu accepta schimbarea. Ele poarta "0
masca" pe care la un moment dat 0 cred adevarata. Nu
este de mirare ca cele mai puternice conflicte Ie traiesc
cei care intr-un fel sau altul sunt ata�ati de biserica.
1) Masca dependenfei
Este vorba de persoanele care arata prietenie,
supunere, capacitate de slujire, dar se arata a�a de
neajutorate incat ii plind pe cei din jur in aceasta
capacana subtila �i incearca de fapt sa-�i impuna
punctul lor de vedere.
Cei dependenti cred ca sW"sa implinilii lor se afia in
afara fiintei lor �i consta in: lucmri materiale, afectiune,
placere, devotament pentm religie �i manifestari religi­
oase. Pentru 0 persoana dependenta, tID lider religios, un
slttiitor al biselicii, un anmne grup de credincio�i sau
apa11enenta la 0 biserica pot deveni adevarate "capcane"
care ii mentin mtr-o stare de dependenta dar de
neimplinire �i conflict cu ei in�i�i �i cu cei din jur. Ori cate
sfaturi ar primi asemenea persoane de la slttiirorii bisericii
sau de la plieteni, ele vor ramane mereu nemulfumite.
Dorinta lor este ca cei din jur sa fie la dispozitia lor. Sunt
situatii in viatii in care problemele cu care se confrunta Ii
detem1ina pe cei dependenti la 0 agravare a situatiei.
Atunci cand lucrurile nu se rezolva, a� ClUU vor vor ele,

97
persoanele dependente sunt gata sa-i invinuiasca pe cei
din j ur �i chiar sa fie revoitate ca DWlUlezeu nu Ie rezova
problemele sau sa devina agresive.
Aceasti stare afecteza relatiile de cuplu, relapile
sociale �i orice fel de comunicare inten-elationala pentru
ca cei care sunt intr o asemenea capcana SlIDt mereu in
-

conflict �i creaza conflicte. Trebuie sa subliniem ca foarte

multe persoane dependente i�i ascund aceasta stare a lor
in manifestadle religioase, de aceea ii gaSinl in comuni­
tatile religioase in care ei i�i pot exprinla punctul de
vedere, ii putem gasi in mai multe comunitati religiose, in
orice fundatie de ajutor social, sau orice alt grup in care
se are in vedere fiinta umana.
2) Masca personalitatii "implinite "
Vom prezenta in ceea ce urmeza alte aspecte care tin
de persoane neimplinite care poarta diferite ma�ti �i
care sunt in conflict cu ele insele �i cu cei din jur. in
aceasta prezentare ne-am inspirat din lucrarea lui
Wayne Oates, "Behind the Masks - Personalities
Disorders in Religious Behaivior". 67
Sub masca personalitatii implinite autolUI prezinta
acele persoane care de�i sunt dependente a�a cum am
prezentat mai sus, �tiu sa foloseasca ace asta "masca"
pentlU a obtine de la cei din jur ceea ce doresc.
Asemenea persoane par a fi loiale, statomice,
capabile de 0 adevarata relatie, dar in realitate SIDlt
superficiale, agresive, capabile de a manipula pe cei din
j ur pentlU a obtine atentia �i lauda lor. Din nefericire
aceasta se manifesta �i-n viata religioasa. Sunt persoane
care fac din religie �i din "religiozitatea" lor mijloace
de a atrage atentia asupra lor �i de a-i manipula pe cei

67 Wayne Oates, BEHIND 1HE MASKS, Personalities Disorders in

Religious Behaivior, Philadelphia, The Weistminster Press, 1 987

98
din j ur. Din nefericire asemenea situalii se intalnesc
frecvent in bisericile cre�tine. Modul in care aceste
biserici i�i desIa�oara activitatea faciliteza manifestarea
persoanelor despre care am vorbit.
Este clar ca asemenea manifetari denoHi conflict cu
sine �i cu cei din jur.
3) Masca increderii in sine sau a sujicien{ei de sine
Este vorba de acele persoane care se Indragostesc de
ele insele, de ceea ce spun �i fac. Psihologii numesc
asemenea persoane "narcisiste". in viata de familie sotia
narcisista se manifesta printr-o mare dragoste fata de
sine. Totul este 0 extindere a personalitiitii ei in camin
�i-n afara caminului. Este foarte nemultumita daca nu
prime�te complimente pentru ceea ce face pentru ca
aceasta inseamna ca nu se vede munca ei. Femeia
narcisista are probleme care pot merge pan a in copilarie.
Ea a fost probabil copilul asupra caruia parintii �i-au
indreptat toata atentia, �i a�tepta ca lucrul acesta sa se
intample in familie �i-n societate. Daca lucrurile nu
decurg dupa scenariul imaginat de 0 asemenea persoana
apare conflictul cu sine �i cu cei din j ur.
Persoana narcisista se are in vedere pe sine �i-i va
neglij a pe cei din jur �i sentimentele lor. Este de
a�teptat ca 0 asemenea atitudine sa produca conflicte.
Aspectul acesta apare in fOlme �i mai accentuate la
barbatii care cred ca totul Ii se cuvine . Ei se casatoresc
ca sa fie sluj iti �i paltenera sa fie la dispozitia lor.
Persoanele care poarta masca increderii in sine se
lauda mereu, nu sunt capabile de a-i intelege pe cei din
jur, profita de semenii lor, chiar de cei mai apropiati, au
o imaginatie puternica �i sunt aroganti . in religie aseme­
nea persoane sunt un adevarat peri col manifestat prin
atoritarism. Persoanele care au un asemenea comportament
pretind infailibilitate in eredinla pe care 0 au, de�i ele nu
sunt a�a de drastiee eu ele insele cum sunt eu eei din jur.
Ne putem imagina ea asemenea atitudini vor stami
eonfliete in oriee imprejurare.
4) Masca ostilitiilii �i agresivitiilii
in general persoanele care adopta astfel de manifest!ri
au sentimentul i.nferioritalii. Modul in care se manifest!
public face greu de descoperit aeest fapt. in relatiile
interumane, persoanele ostile - agresive nu se tern de
nimeni �i nimie. eel pulin a�a arat! prin eeea ee spun.
SWlt gata de razbunare �i aceasta prin intimidarea eelor
din jur. Le place cand cei din jur se tern de ei. Nu ramane
niei un fel de indoiala ea astfel de persoane genereaza
multe eonfliete. Ei fae aeesta pentru evidentierea propriei
persoane. Asemenea persoane sunt drastiee eu eei din jur
dar foarte indulgente eu ele insele.
Persoanele care poarta 0 astfel de masea �i care
fae parte dilltr-o eomul1itate religioasa vor folosi
spiritul lor eombativ �i beligerant pelltru a-�i impune
punetul lor de vedere . B iseriea este l oeul unde de
eele mai multe ori asemenea oamelli i�i gasese
terenul propiee pentru a se manifesta �i a ie�i in
evidenta. In general eei care poarta 0 asemenea
masea au avut probleme in eopilarie pentru ea Ii s-a
impus un anume fel de eomportament �i astfel
agresivitatea �i nemullumirile refulate ineep sa iasa l a
suprafata. Din nefericire unif care a u avut 0 asemenea
copil arie au parte �i de 0 casnicie nefericita �i pentru
ca nu se pot manifesta a�a cum vor ei in diminul lor,
o fae unde se poate.
5) Masca agresivitaiilii pasive
Persoanele care poart! aceasta masea chiar daea
nu-�i afinna agresivitatea �i ostilitatea in diseursuri,

1 00
refuza sa se supuna. De asemenea, refuza sa fie instruiti
de eei din j ur. Praetic asemenea persoane se izoleaza
de semenii lor de�i traiesc in colectivitate dar doresc
sa-i influnteze pe cei cu care comunica.
Problema acestor oameni se complica in comuni­
tatile religioase, refuzul de a accepta ni�te reguli, de a
se implica in viata bisericii fae din asemenea persoane
ni�te denigratori. De�i ei �tiu ca Sfanta Seriptura
indeanma ca nimeni sa nu vorbeasca de rau pe
aproapele, ei 0 fac pentru ca Ii se pare ca au dreptate �i
ca de fapt ei apara ni�te principii.
6) Masca perfeclionismului
Noi am mai vorbit de imaginea idealizata �i de
persoanele care in ciuda trairilor �i trebuintelor pe care
Ie au, i�i propun sa atinga un anwne standard moral pe
eare-I mo�tenesc fie de la parinti, fie religios, i�i
insu�esc un set de reguli pe care doresc sa Ie impli­
neasea �i pentru aceasta sunt intr-o continua Iupta eu
ele insele. Cum acest set de reguli niciodata nu se poate
implini ei traiesc mereu frustrati �i nemultumiti, dar
arata altora ea ei sunt cei care traiesc stadardul ideal de
viata. Sunt foarte eritici la adresa altor persoane, la tot
ce tine de moralitate, fac mare caz de luerul 3cesta de�i
ei in�i�i nu traiesc decM eu masca prfectionismului.
Din nefericire "cuibul" acestor persoane este religia
a�a ca ii gasim mai in toate bisericile. Am spus ea ei fae
din religie un refugiu pentru ca in realitate ceea ce fac
ei este 0 exagerare �i nu 0 legatura reala eu Dumnezeu
sau 0 indreptare spre modeluI ere�tinismului - Hristos .
Orice exagerare n u poate fi decat 0 dereglare a eeea ce
inseanma viata cre�tina normala.
Persoanele care poa11a 0 asemenea masea nu pot
vedea realitatea luerurilor, �i nu-i pot intelege pe eei din

1 01
jur din cauza a�a-zisului perfectionism pe care-l traiesc
potrivit unor regului pe care �i Ie tauresc . Din nefericire
conflictul apare pentru ca regulile ce �i Ie tauresc ace�ti
oameni Ie impWl �i celor din jur. Cineva spWlea pe
buna dreptate: "nu putem vedea padurea din eauza
pomilor eultivati de ei". Ceea ee-i eal'acterizeaza pe
ace�ti- oameni este exagerarea.
Se mai intfunpla Wl fenomen foarte interesant: cei care
poarta aeeasta masdi Wiese izolati �i se "hranese" eu
aeuzele indreptate asupra celor ee nu SWlt "a�a sfinti ca ei".
7) Masca deta�iirii
De obieei eei ee poarta aeeasta masea SWlt izolati
social �i nu se impliea in viata publica. Dar fae mereu
eaz de eeea ee se intampla in soeietate sau in eomWli­
tatea religioasa din care fae parte ironizand tot ee se
face. Asemenea persoane au putini prieteni sau nu-�i
pot face prieteni datorita atitudinilor lor. Ele dorese ea
prin asemenea atitudine sa arate ea sunt putemiee: in
realitate SWlt ni�te "persoane mici" �i egoiste.
Cred ea realizam ea in comunitati le religioase
asemenea persoane nu pot supravietui. Ele nu sunt
capabile de dialogul religios sau de ceea ce teologia
nume�te "coinonia" (parta�ie).
Menponrun ea, pentru Wl terapeut sau Wl eonsilier
spiritual, este foarte important sa retina ca asemenea
pel'soane poarta 0 masca �i problema eea mai importanta
este cum sa fie ajutate ea aeeasta masca sa fie indepartata
astfel ineat fiecare sa se poata eWloa�te pe sine a�a cum
este �i sa se aceepte. Adevarata schimbare apare atWlci
cand cineva Vl'ea sa se eWl0asea �i sa se accepte. Cea mai
mare problema este ea cei care poarta masca SWlt mereu
in conflict eu ei in�i�i �i eu eei din jur.

1 02
 �K
7etUH4 de � � � de

Teama de conflict se manifesta in multe feluri :

transmiterea de infonnatii rara ca celalalt sa poata
comunica, exteriorizarea conflictelor sub 0 alta fonna,
eventual invinuind pe cei din j ur pentru situatia in care
se afla cel in conflict cu sine, prin izolare sau
agresivitate, inhibare �i frustrare.
Orice persoana sIa�iata de conflicte interioare
cheltuie�te foarte multa energie �i inteligenta pentru
rezolvare, dar de cele mai multe ori rezolvarea consta in
a trece peste ele, in a nu Ie baga in seama �i in a
prezenta 0 functionare normala.
Karen Homey ne prezinta patru moduri de ie�ire din
situatia mentionata mai sus, dar ele nu sunt decat
incercari care nu fac altceva decat sa "acopere"
conflictele cu care persoana respectiva se confrunta.
Modalitatile prezentate, nu sunt 0 ie�ire din i.mpas ci de
cele mai multe ori, 0 complicare a situatiei.
Tentativele sunt: ec1ipsarea partiala a conflictului �i
promovarea opusului, fuga de oameni �i aceasta pentru
ca izolarea este parte a conflictului fundamental despre
care noi am mai vorbit; indepartarea persoanei aflata in
conflict cu sine insa�i �i in sIar�it crearea unei imagini
idealizate �i stradania de a corespunde acestei imagini.
Persoana respectiva poate crede ca a ajuns sa fie
imaginea idealizata, unii chiar au impresia ca sunt
imaginea lui Hristos, dar in realitate se produce 0 fisurs

1 03
intre real �i ireal, fisura pe care persoana respectiva
cauta sa 0 carpeasca �i care de fapt se accentueaza tot
mai mult pentru ca toate aceste conflicte acumulate
navalesc in corabia vielii �i roduc tot mai multe
E
probleme �i 0 scufundare in abis. 8 lata deci ca teama de
conflict �i carpeala fisurilor nu solutioneaza problema ci
din contra, 0 mare�te tot mai mult.

8. 1 Comuniearea este de multe ori

eonfundata eu eonfruntarea
Este bine sa precizam din nou ca numai 0 comuni­
care sinceni solutioneaza conflictele �i nu confruntarea.
Este adevarat eli persoanele care se afla in conflict cu
ele insele de cele mai multe ori doresc confruntare �i nu
comunicare pentru ca aceasta Ie dli ocazia sa mai
jigneasca sau sa mai raneasca persoana cu care se aflli
in conflict. Persoanele care ii ranesc pe cei din jur au
senza!ia cli s-au eliberat cli au spus ce a trebuit. Aceasta
este doar iluzia; adevaml este ca toate aceste proiectliri
asupra celor din jur nu sunt altceva decat conflicte
personale care produc durere celor in cauza. Dorinta de
confruntare este un striglit de eliberare a celui in conflict.
Confruntarea produce conflicte, comunicarea solu­
tioneaza conflictele.

8.2 Teama de a fi eunoseut eu toate

defeetele
Existli tendinta de a ascunde anumite defecte �i
fomte multi cred cii daca nu comunica vor fi cunoscuti
a�a cum sunt.

68
Karen Homey, Op.Cit. p. 1 6

1 04
 Alen Pease �i Alan Gamer ne atrag atentia asupra
unnatorului fapt:
"Dacd descoperim cd rela/We noastre se sting
adesea inainte de a se porni, [aptul se datoreazd
probabil §i imprejurarii ca nu am furnizat suficiente
date despre noi in§ine. Nu este realist sa ne a§teptiim
de la persoane necunoscute sa se preocupe de noi.
Oamenii se preocupd, de obicei, numai de cei cu care
care au de a face. lar dezvaluirea propriei persoane
are rol esenlial in a-i ajuta sii se intereseze de noi.,,69
Chiar daca ascundem interlocutorului nostru anu­
mite aspecte, mai devreme sau mai tarziu ele vor ie�i la
suprafata, dar pana atunci se intampla doua lucruri :
teama de a nu fi descoperiti care ne mentine in stres �i
conflict �i 0 continua lupta de deghizare, de mascare a
starilor ce credem ca nu ar trebui aflate.

8.3 Dorinta dupa mai multa autoritate

Persoanele care doresc sa aiba autoritate fata de cei

din j ur cred ca daca nu spun exact ceea ce simt sau
cred, daca sunt mai enigmaticei vor dobandi mai multa
autoritate fata de cei din j ur sau in relatia cu partenerul sau
cu colegii de sluj ba. Autoritatea nu vine din deghizarea
slabiciunilor �i nici prin a-i tine pe cei din jur la distanta.
Autoritatea vine din cunoa�tere, comunicare �i deschidere
fata de cei din jur.

8.4 Rezistenta fata de conflictele personale

�i prezentarea unei imagini false

Sunt foarte multe persoane in conflict cu ele insele:

cu imaginea ce 0 au despre ceea ce sunt �i au realizat,

69 Alan Pease �i Gamner , LIMBAJUL VORBIRII, Ed. Polomark,

Bucure�ti, 1 985, p. 1 00

1 05
stima de sine, incredere in viitor �l-n cei din j ur,
incredere in propriile lor posibilitati .
Tragedia este ca aceste persoane nu arata aceasta
stare ci din contra ele cauta sa se prezinte in ochii celor
din j ur �i mai ales a cunoscutilor cu 0 alta imagine. Noi
am precizat ca atata vreme cat nu suntem capabili sa
acceptam conflictele cu care ne confruntam, atat timp
cat Ie negam, ele nu pot fi rezolvate. Teama de conflict
este aratata tocmai in aceasta imagine falsa ce este
prezentata celor din j ur.

8.5 Manifestarea unor tendinte cu care am

,

crescut �i care au devenit parte a vietii

Foarte multe persoane nu-�i pot depa�i standardul in

care au crescut �i-n care �i-au petrecut 0 parte a vietii
lor. Ele nu devin niciodata persoane care �i-au format
propria gandire, sau conceptie despre problemele vietii.
Actioneaza in viala dupa modelele ce Ie-au avut in
familie sau in �coala rara sa treaca prin propriul lor
filtru aspectele cu care se confrunta in viata.
Este clar ca asemenea persoane vor spune: a�a m-a
invatat bunica, sau a�a a racut mama mea, etc. Dar
niciodata nu vor actiona dupa propriile convingeri.
Ele nu vor sa se complice, Ie este teama de conflict.
Nu au alte variante decat cele ce Ie-au acceptat la un
moment dat in viata.

8.6 Refllzlll de a sta de vorba Cll sine �i de a

face ordine in tot ce genereaza conflict

Am putea spune ca persoanele care refuza sa stea de

vorba cu ele insele, traiesc mereu 0 stare de frustrare
care in cele din urma conduce la conflict.

1 06
 "Formele de Jrustrare sunt legate -Ii de wirsta
individului -Ii de felul in care Junc/iile sale psihice sunt
maturizate -Ii adaptate situaliei',. 70
Cu cat un om devine mai matur cu atat este mai
eapabil sa ridice pragul tolerantei la frustrare.
Speciali�tii precizeaza ea la adult, pragul frustrarii
71
este mult mai erescut �i reaetiile pierd din intensitate.
Cu cat omul poate s a inteleaga anumite probleme cu
care se eonfrunta, eu cat poate sa-i aeeepte pe cei din
jur a�a cum sunt, eu atat reduce din frustrare �i soluti­
oneaza din conflietele cu sine.
De cele mai multe ori, pentru rezolvarea aeestor
aspeete este nevoie sa fie eonsultat un psihoterapeut.

70 Cucu C. loan, PSIHOLOGlA MEDICALA, Editura Litera,

Bucure�ti, 1 986, pag. 1 08
71 Ibidem, p. I I I

1 07
 Este greu de raspuns intr-o singura fraza Ia aceasta
problema a�a de sensibila in ceea ce prive�te problema
conflictelor.
Tot timpul vom fi in conflict intr-un fel sau altul: cu
noi in�ine �i cu cei din jur, dar daca acest conflict ne face
mai receptivi la nevoile celor din jur, Ia ceea ce suntem
noi �i cine suntem noi, mai deschi�i pentru comunicare �i
cunoa�tere �i mai deschi�i pentru a invata din gre�eli, el
nu poate fi decat benefic in cele din urma.

9.1 Con�tentizarea conflictelor

A con�tientiza conflictele noastre interioare inseamna

a cauta solutii �i in cele din urma a descoperi propriiIe
noaStre solutii. Cfuld cineva �tie ce are de Iacut �i trece Ia
rezolvarea propriiIor probleme incepe eliberarea sufle­
teasca �i recapatarea puterii de munca �i de a Iua decizii.
"A trai conjlictele in cuno�tin{a de c{{uza, de�i poate ji
dureros. in acel�i timp inseamna un avantaj inestimabil.
Cu cat mai mult vom infrunta propriile noastre conjlicte �i
vom cauta propriile noastre solu{ii. cu atat vom cd$tiga
mai multa libertate interioara �i putere". n

9.2 Sa dezvoltam propriile noastre

convingeri

Aceasta inseamna sa nu mai fim in conflict cu valori

pe care Ie-am primit �i pe care nu Ie-am trecut prin
propriul nostru filtru.

72 Karen Hoorney, Op.cit. p.24

1 08
 Noi am mai vorbit despre acest aspect intr-un alt
capitol. Aici vrem doar sa subliniem ca eliberarea de
valori pe care Ie-am acceptat rara sa fi lucrat cu ele, de
atitudini �i fonnule insu�ite de la altii, sau pentru ca cei
din jur ne-au convins sa ne comportam 1ntr-un anume
fel, conduce la fonnarea propriilor convingeri. Aceasta
inseanma mai putin conflict pentru ca ne asumam
deplin responsabilitatea pentru gand i rea �i actiunile
noastre. Numai a�a va fi posibil sa explicam de ce
aqionam 1ntr-un anume fel.
Este bine ca intotdeuana sa ne consultam cu cineva
de speeialitate, mai ales atunci cand este yorba de un

conflict de comunicare sau incertitudine in modul de a

actiona fata de cei din jur.

9.3 Sa descoperim temerile �i circumstantele

care genereaza conflict

Nu putem depa�i temerile a caror realitate 0 negam.

Solutiile apar cand con�tienti:zAm temerile noastre.
Numai atunci yom putea scapa de ele daea Ie putem
discuta �i intelege, daca au suport real, daca sunt obiective
�i daca gasim care sunt posibilitatile de eliberare, yom
putea scapa de ele. Odata ce am fost capabili sa
descoperim temerile care genereaza conflict putem sa
lucram eu ele sau ne putem adresa unui psihoterapeut
competent care ne va putea ajuta sa intelegem ee se
intampla eu noi.
Am dieutat cu foarte multe persoane care erau
rapuse de conflicte interioare, dar carora Ie era greu sa
reeunoasca temerile ce I e aveau. Ele prezentau starea in
care erau evitand sa vorbeasca despre temeri.

1 09
 Pentru relaliile interumane este important sa existe 0
consultare cu un psihoterapeut care va putea ajuta la
evidentierea temerilor �i circumstantelor care genereaza
conflict �i yom fi indrumali cum sa scapam de ele.

9.4 Ce plltem face ell temerile �i

sentimentele de vinovatie
' care
genereaza conflict?

Ca sa scapam de temeri �i de vinovalie trebuie sa Ie

identificam, sa Ie infruntam �i sa ne schimbam atitudinea
care genereaza teama �i vinovatie.
Schimbarea atitudinii nu se realizeaaza lara vointa
noastra. Nici Dumnezeu nu poate trece peste voinla
noastra. EI ne-a promis ca 0 respecta dar ca fiecare va
raspunde pentru obliunea lui. EI nu ne poate obliga sa
traim lara poveri. Chiar daca cineva se roaga lui
Dunmezeu �i prime�te iertare �i apoi va pacatui din nou
va crede ca este un om rau �i trebuie sa plateasa pentu
faptele comise.
Este important sa retinem ce spune Windy Dryen:
"Dupa ce v-afi acceptat sau v-ali ierrat pentru pacatul
dumneavoastra. marturisi(i-va pacarul unui preot,
pocaifi-va, rugafi-va pentru iertare sau despagubili-o pe
cea/alta persoana. Procedand fn aceasta ordine va
asigurali ca marturisirea dumneavoastra etc. are la baza
o autoacceptare adecvata �i nu 0 fncercare de a va
descotorosi de 0 autofnvinuire daunatoare". 73
Este important ca fiecare sa se ierte pe sine pentru
ceea ce a lacut, pentru temeri, pentru circum stante in
care nu a actionat corect, �i aceasta dupa ce a ajuns la
concluzia ca trebuie sa se elibereze de orice temere �i la
vreme respectiva nu a �tiut sa faca mai mult.

73 Dr. Windy Dryden, Op. Cit. p.98

1 10
 9.5 Drumul spre Iibertate este iertarea

Aici exista 0 dimensiune teologiea �i alta psiho­

logica. Cei care ered in relatia eu Dunmezeu �i �tiu ee
inseamna iertarea in cre�tinism au �anse sa depa�easea
mai u�or anumite aspeete dar aeeasta nu exclude
dimensiunea psihologica. Ca sa-l putem ierta pe parte­
ner sau pe eel care ne-a gre�it trebuie sa tim desehi�i
pentru a intelege de ee s-au purtat aeeste persoane
intr-un anume fel la vremea respectiva.
Impaearea �i iertarea in viata noastra are doua
aspecte: impacarea cu noi in�ine (puterea de a ne ierta
pe no i) �i impacarea cu aproapele (puterea de a ierta pe
aproapele nostru).
Se intampla deseori ca nu ne putem ierta pe noi
in�ine pentru anumite gre�eli ce Ie-am Iacut, eeea ee
face sa tim mereu in conflict eu noi in�ine.
"Mulfi dintre noi raman toatii viafa pe banea de
aeuzare �i se revoltii fmpotriva sorfii lor. j�i acuzii
pan a la sfar�it piirinfii eli nu Ie-au oferit dragostea de
care ar ji avut nevoie. A cuzii societatea eii nu le-a
oferit �ansa a�teptatii. Mereu sunt altii de vinii pentru
mizeria lor. Se simt 0 viafii fntreagii victime ei, scuzii
Japtul cii reJuzli sa traiascli". 74
Citatul de mai sus subliniaza ea persoanele care nu
s-au impaeat cu istoria vietii lor eu tot ee au trait �i
suferit refuza sa traiasea. Sau in alte euvinte refuza sa
traiasea plenar. Impaearea cu ranile noastre inseamna �i
eapaeitatea de a-i ierta pe cei care ne-au ranit.
Sa ne amintim ca Mantuitorul s-a rugat pe cruce:
"Tata, iarta-i pentru ca nu �tiu ee Jac" sau atat �tiu ei sa
faca. Si noi trebuie sa aeeeptam eli cei ee ne-au ranit
atat au �tiut sa faca la vremea potrivita. Vine un
moment in viata noastra cand avem aeeasta putere de
intelegere �i atunei se realizeaza �i eliberarea deplina.

7� Anslem Griin �i Meinrad Dufner, Op. Cit. p.

III
 � /O
euel'1dete �

Este bine sa lasam anumite conflicte nerezolvate?

Depa�im mai u�or problemele cu care ne confruntam
daca nu finem seama de conflictele noaste interioare?
Sa dam diteva raspunsuri. Yom prezenta cateva aspec­
te in legatura cu conflictele nerezolvate. Oricum toata
carte a explica intr-un fel sau altul aceasta problema.
Aici sunt doar ni�te concluzii.

1 0.1 "Balastul" ce-I purtam mereu cu noi

Orice conflict nerezolvat ingreuneaza mersul inainte

�i este un mare consumator de energie. Conflictul fnmea­
za activitatea �i puterea de creatie a fiiintei urnane. Am
putea spune ca persoana care este in conflict cu sine nu
este productiva in nici un domeniu. Conflictele
nerezolvate se amplifica cu trecerea vremii �i produc
oboseala psihica �i chiar deteriorarea atat psihica cat �i
fizica. Conflictele conduc la oboseala pentru ca ele
stapanesc gandirea �i spulbera �ansele de odihna �i de
lini�te. Ele revin in vise, in relatiile Cll cei din jur �i in
cele din urma conduc la epuizare psihica �i fizica.
Este greu sa vas lim corabia v tetii atat timp cat ea
este plina cu fel de fel de pietre. Il1telepciunea noastra
se va vedea atunci cand yom fi gata sa go lim corabia de
pietroaie : resentimente, invidie, dorinta de riizbunare,
incapacitatea de a ierta , etc.

1 0.2 Dau na�tere la aIte conflicte

Noi am mai vorbit de conflictul situational in alt

capitol. Pecizam ca persoana care are conflicte nerezol-

1 12
vate poate deveni generatoare de alte conflicte �i mai ales
o yom gasi implicata in conflictele situationale. in aseme­
nea circwnstante conflictul personal care a detenninat
persoana respectiva sa intre in alte conflicte genereaza
noi fisuri �i noi atitudini. Toate conflictele neacceptate sau
negate sunt impinse in subcon�tient �i vor reveni atunci
dnd nu ne a�teptam, dar intr-o forma amplificata.
Vorbind despre divort �i recasatorire, Earl Joiner
explica care ar putea fi riscurile implicate in decizia de
recasatorire. El subliniaza mai intai faptul ca problemele
nerezolvate pot distmge noua casatorie. Peroaspatul
divortat poate fi a�a de preocupat pentru catva vreme de
propriile probleme �i nevoi incat sa nu fie receptiv la
7S
nevoile noului partener.

1 0.3 Maresc vulnerabilitatea in relatiile

' cu
cei din j ur

Conflictele personale nerezolvate sunt 0 piedica in

comunicare interumana. Anumite atitudini ale celor din
j ur, colegilor sau partenerului de viata pot conduce la
iritare �i stres. Daca se intalnesc situatii similare cu cele
care au produs conflictele nerezolvate vor conduce la
retrairea starilor initiale. Persoana care retraie�te aceste
stari devine mult mai vulnerabila in relatiile cu cei din
j ur. Yom exemplifica acest aspect cu 0 alta afirmatie pe
care 0 face Earl Joiner despre cei di vortati. Am ales
aceasta afirmatie pentru ca ea este valabila �i pentru
altfel de situatii. Joiner atrage at entia ca cei divortati fie
ca se casatoresc sau nu ei trebuie sa doreasca sa fie cu
adevarat liberi �i aceasta se poate realiza numai daca
legaturile emolionale cu fo�tii pa11eneri au fost
dizolvate. In felul acesta ei pot deveni din nou persoane
76
complete.

7S Earl Joiner, Op. Cit . p. 1 34

76 Ibidem., p. 1 06

1 13
BIBERI ION, Arta de a trai, Editura enciclopedica
romana, Bucure�ti, 1 970
VERA F. BIRKENBIHL, Alltrenamelltul comuniciirii
sau arta de a ne fn(elege, Editura Gemma Pres,
Bucure�ti, 1 998
RODICA CIUREA CODREANU, Drama /amiliei
destriimate, Editura �tiintifica, Bucure�ti, 1 968
lOAN C . CUCU, Psilrologie medicaili, Editura Litera,
Bucure�ti, 1 980
KEN CRISPIN, Divorce Tire Forgivable Sill ?, Hodder
And Stoughton London Dydney A uckland Toronto,
1 989
WINDY DRYDEN, Cum poate fi dep(i#t selltimelltul
de vinovii(ie, Editura Polimark, Bucure�ti, 1 999
JAMES DOB SON, Dare to discipline, Kingsway
Publication LTD, Great Britain, 1 9 8 1
SAM DEEP & Lyle SUSSMAN, Sa ac(ioniim
inteligent, Editura Polimark, Bucure�ti, 1 996
CONSTANTIN DUPU, Il1troducere in psi/zologia
consilierii pastorale (Editia a III-a), Editura
Gnosis, Bucure�ti, 2000
CONSTANTIN DUPU, De ce sll/erin(a?, Editura
Gnosis, Bucure�ti, 200 1
CONSTANTIN DUPU, Metamor/oze - allotimpurile
/amiliei, Editura Gnosis, Bucure�t i , 200 1
STAN DEKOVEN, Despre a1ICOrare, 0 introdllcere In
psi/,ologia consilierii, Editura Gnosis, Bucure�ti,
2000
MIHAl GOLU & AUREL DICU, Illtroducere fn
psi/zologie, Editura �tiinlifica, Bucure�ti, 1 972

1 14
TONY GOUGH, Nu te in vinuil, Editura Polimark,
Bucure�ti, 1 996
WENDY GRANT, Rezolvarea conjIictelor, Editura
Teora, Bucure�ti, 1 997
ANSELM GRUN & MEINRAD DUFNER, indrumiiri
spirituale, Editura Gnosis, Bucure�ti, 2000
KAREN HORNEY, ConjIictele noastre interioare,
Editura IRI, Bucure�ti, 1 998
E. EARL JOINER, Considerari cre$tine despre divor"
Editura Gnosis, Bucure�ti, 1 999
MICHAEL LAWSON, Facing Conflict, Hodder And
Stoughton London Sydney Auckland Toronto, 1 99 1
LARRY L. McSWAIN & WILLIAM C . TREADWELL
Jr., Conflict Ministry in tlte Church, Broadman
Press, Nashville, Tennessee, 1 98 1
IOLANDA MITROFAN & CRISTV\N CIUPERCA,
Psihologia relapilor dintre sexe, Editura Alternative,
Bucure�ti, 1 997
COSTIN NEMTEANU, Comunicare sau intriiinare
(editia a IV-a), Editura Gnosis, Bucure�ti, 2000
WAYNE E. OATES, Behind the Masks, The Westminster
Press, Philadelphia, 1 987
CECIL OSBORNE, The Art of Understanding Your
Mate, Zondervan Publishing House, United States
of America, 1 979
CECIL OSBORNE, The Art of Understanding Yourself,
Zondervan Publishing House, United States of
America, 1 967
VASILE PAVELCU, Culmi $i abisuri ale personalitii(ii,
Editura Enciclopedica Romana, BUCllre�ti, 1 974
VASILE PA VELCU, Invita,ie la CUllOa$terea de sine,
Editura �tiinlifica, Bucure�ti, 1 970

1 15
THEODULE RIBOT, Logica selltimentelor, Editura
�tiintifica �i Enciclopedica, Bucure�ti, 1 988
CHARLES R. SOLOMON, The ills and out of
Rejection, Heritage House Publications Denver,
Colorado, 1 976
DUMITRU STANILOAIE, Chipul Ilemuritor al lui
Dumnezeu, Editura Cristal, Bucure�ti, 1 995
WILHELM STEKEL, Psihologia eroticii feminine,
Editura TREI, Bucure�ti, 1 997
WILHELM STEKEL, Psihologia eroticii masculine,
Editura TREI, Bucure�ti, 1 999
NORBERT SILLAMY, LAROUSSE Dic(ionar de
psiJlOlogie, Editura Univers Encilcopedic, B�cure�i,
1 995
Dragi cititori,

intrucat la Editura noasfrajunc!ioneaza un birou de

consiliere psihologica, va puteri adresa cu orice lei de
intrebare in legatura cu urmiitoarele probleme: relalii
de cuplu, relalii parinte - copil, psihologia comunicarii,
pierderi datorate deceselor, divorlului, relalii de
prietenie.

De asemenea, adolescenlii ne pot consulta in

problemele cu care se confrunta, legate de criza de
identitate, identitatea sexua/a, conflicte intre generalii,
sentimente de injerioritate, imaginea de sine.

Tinerii care doresc sa jormeze 0 jamilie ne pot consulta

in problemele care Ie ridica 0 asemenea decizie.

Sunt multe probleme cu care ne conji-untam �i la care

ciiutam raspuns. Noi va a$teptam Cll problemele dvs. !

B iroul de consiliere psillOiogic(i este cOlldus de

Constantin Dupu. EI �i-a dedicat viala lucrarii cu
oamenii. A predat mai multi ani de zile cursuri de
psihologia comunicarii, psihologia consilierii
pastorale, istoria religiilor �i sociologia religiilor. Este
autorul mai multor carli in acest domeniu: lntroducere
in psihologia consilierii pastorale, lntroducere in
teologia pastorala, Metamorloze - Anotimpurile
lamiliei �i altele. De asemenea, a tradus mai multe
carli de specialitate printre care: Dr. Stan Dekoven - 0
introducere in psihologia consilierii, Wayne Oates -
Slujitorul cre�tin, E. Earl Joiner - Consideralii cre�tine
despre divorl �i recasatorire �i altele.

Credem ca poteti gasi raspons la moUe

p robleme co care va confrontati.

1 17
De ce esle import/lnlii consilierea psi"ologicd?

A devarata libertate mcepe din interiorol nostru,

pro blemele care ne framanta trebuie discutale cu
persoane eompetente. .
E x ista solutii la toate problemele eu care ne
eonfruntam, important este sa Ie deseoperim.
F i eeare persoana este dotata cu energia necesara
pentru a infrunta prob lemele vielii, dar de multe ori nu
ne cunoa�tem suficient pe noi i�ine �i nu aclionam
coreet.
i ncercarile prin care trecem, e�ecurile in dragoste,
in viala de cuplu in cariera ne dezorienteaza, ne creaza
o imagine falsa despre noi i�ine. Este b ine sa ne
consultlim cu persoane care ne pot ajuta.

Obieclivele psillOterapiei

u � urarea starilor negative �i orientarea pozitiva

Psihoterapia i�i propune sa �ureze suferinla �i sa
faeiliteze starea de b ine. Suferinla este redusa atunci
eand temerile iralionale, reacliile depresive �i
experienlele traumatice sunt reduse. Psihoterapia are
�i misiunea de a-I invala pe pacient noi deprinderi, noi
modalitali de a gandi �i de a privi viala, de a se privi pe
sine �i pe cei dinjur �i un simI mai dezvoltat al
propriilor posib ilitlili.
U n nou mod de a gandi
Cre�terea respectului de sine este mai mult decat
eliminarea laturilor negative # atingerea de scopuri

1 18
pozitive, ci impune nivel crescut de COIl$t;;ll(ii a
modului cum Juncfioneaza 0 persoana. Aceasta
inseamna sa dore§ti sa depa§e§tiJrica §i saJaciJafa
conflictelor §i situafiilor nepliIcute. Fiecare este
raspunzator de alegerile §i aCfiunile sale in implinirea
proprii/or dorinfe.
R espectulJala de pacient
Modul in care ascultam, vorbim, preocuparea de a
in{elege 0 ftinfa umana este 0 entitate care merita
respect §i consideralie. Procesul de exprimare are
valoare de vindecare. A ft in stare sa asculfi senin § i cu
in{elegere este esenfa in arta de a vindeca. Scopul
psihoferapiei este ca pacientul sa-§i descopere toate
aspecfele care-i pot Jace viala implinita. Oamenii nu
recunosc nevoia de a lua contact cu resllrsele lor
neidentificate §i chiar cele renegate. Este important sa
in{eleaga nevoia de a lua contact cu punctele Jorte
despre care nu §tiu ca Ie au §i pe care nu Ie-au
experimentat niciodata. Psihoterapia se indreapta spre
descoperirea §i activitatea p uncte lor forte.
Respectul §i conjidenfafala de pacien!, indiferent de
situa!ia in care se aflii, il ajuta sa se gandeasca in mod
serios fa respectul de sine.
Psihoterapia Jaciliteaza pentru pacient realizarea
respectului de sine.

Peiliru discu(;; Ile pute(i contacta la llrmiitoarea

adresii: str. Lt. Negel, nr. 64, sect 6, BlICllre$ti, tel.
4. 1 1. 66. 58.
Corespollden(a 0 pute,; trimite prill pO$tii la CPo 1 02,
OP. 5, sect. 5, Bucure$ti.

1 19
 De acela�i autor:

in slujba semenilor ( 1 991)

Vestea buna �i implica/ii/e ei ( 1 992)
o istorie a bisericii cre�tine ( 1 993)
Introducere in Teologia Pastorala ( 1 993)
inva/iituri de baza in cre�tinism (1994)
Sumar al marilor religii ale lumii
�i cre�tinismul ( 1995)
Un val cheamii alt val - eseuri �i poe=ii ( 1999)
Spre culmi - eseuri 1i poe=ii ( 2000)
Introducere in psihologia consilierii pastorale (2000)
Metamorlo=e anolimpurile lamiliei
- ( 200 I )
De ce sulerinla? (200 1 )
Predici (200 1)
Epistola Soborniceasca a Sieintulu; Apostol
lacov (2002)
Traduceri:

Biblia - Lumina pe cararea vie/;; (1993 )

Wayne E. Oates, Siujitorul cre�tin (1997)
Chuck Klein, Dore�ti solu/ii (vol. I) (1997)
Chuck Klein, Dore�t; sa ;ntr; in alergar
(vol. II) (1997)
Chuck Klein, Dore�ti sa veste�ti pacea
(vol. III) ( 1 997)
Frank Stagg, Teologia Noulu; Testament (1999)
E. Earl Joiner, Considera{ii cre�tine despre
divor! �i recasatorire (1999)

Coautor impreuna cu Prof. Univ. Dr.

Constantin Cuciuc *Atlasul reUgiilor # al monumentelor
reUgioase din ROl1uinia ( 1 997)
*Sociologia re/igii/or (vol 2) ( 1998 )

1 20
 @ BDITURA t;WS'lS
c.P. 1 02, Bucure�ti, Of. P.5, sect. 5
Tel. / Fax 411 66 5 8 ;
E-mail: dupu@dnt.ro
gnosis@go.ro
http://www. gnosis.go.ro

, in curs de aparitie
Carti , :

Constantin Dupu, Dincolo de transparenla

Constantin Dupu, Relalii interumane - Eseuri $i
cugetari
Constantin Dupu, Psihologia religiei
Constantin Dupu, Rolul psihologic al iertarii
Costin Nemleanu, Eseuri Biblice
Constantin Dupu, Voluntari - zece ani de
activitate. un nou inceput
Constantin Dupu, 0 istorie a bisericii cre�tine
(vol. II)
Constantin Dupu, Epistola catre Romani -
C0171entarii