Sunteți pe pagina 1din 2

G.P.N. NR.

6 OLTENIȚA
GRUPA:MARE
PROF.ÎNV.PREŞCOLAR:POPA MIHAELA

DE CE NE MINT COPIII?
Copiii mint intinctiv, iar miniciunile sunt deseori nevinovate. Ceea ce trebuie să știe un părinte,
raportat la minciunile copilului, este diferența între minciuna inofensivă și minciuna care poate
avea consecințe grave, iar a ține problema sub control înseamnă a-l învăța pe cel mic că părintele
nu trebuie mințit. Vorbim despre toate acestea și avem câteva sfaturi bune.

De ce mint copiii?

Copiii, până pe la cinci-șase ani, nu fac foarte bine diferența între adevăr și minciună. Dacă îl vei
întreba pe juniorul tău dacă el este cel care a vărsat sucul pe jos, el îți va răspunde: „Sucul s-a
vărsat!”. Micile lui minciuni fac parte dintr-o etapă normală de creștere. Pe de altă parte,
părintele trebuie să știe că depinde de el (de adult) dacă copilul lui îi va spune sau nu minciuni.

De ce mint copiii? Psihologii spun că un copil care minte mult este cel care a fost certat exagerat
pentru o faptă pe care a mărturisit-o.

Copilul nu este un adult în miniatură, cu o logică proprie și are capacitatea de a înțelege ce se


petrece în jurul său, dar adaptat la puterea să de raționalizare. În acest context, trebuie analizat de
ce mint copiii.

Copilul poate să mintă de teama de a fi certat, de rușine sau pentru știe că mărturisirea
adevărului îl va face pe părinte să se supere. Minciuna este, de cele mai multe ori, o reacție de
apărare instinctivă. Nu există copil care să nu spună minciuni și, până la urmă, este foarte bine că
este așa, atâta vreme cât minciunile nu devin periculoase. În plus, copilul care minte dovedește
că este un copil inteligent.

După vârsta de șase ani, minciunile nu mai sunt instinctive. Din fericire, minciunile rămân
nevinovate și psihologii consideră că, după vârsta de șase ani, copilul va înțelege foarte
bine diferența între adevăr și minciună, cu toate nuanțele pe care le poate avea și adevărul, și
minciuna, iar pledoariile tale bine argumentate împotriva minciunii vor avea succes.

Vârsta critică în ceea ce privește minciunile este undeva după 10-11 ani. Dacă ai abordat
calea corectă în educația copilulu, vei culege roade frumoase. Este imposibil ca un copil să nu
mintă, dar vei reuși performața de a nu-și minți părinții, ceea ce este, până la urmă, varianta
ideală. În acest interval de vârstă, tentația de a spune minciuni este maximă.

Pe de altă parte, dacă cel mic va înțelege cât de periculoase sunt minciunile și dacă va fi sigur că
părinții săi îi sunt alături, chiar și atunci când greșește sau când are o problemă, poți avea șansa
de a fi părintele copilului perfect, respectiv al copilului care nu spune minciuni părinților.
Oricum, lupta cu minciunile este lungă, iar vigilența părinților nu trebuie să scadă niciodată.

De ce mint copiii și cum trebuie să reacționeze părinții?

Indiferent de cât de gogonată este minciuna și indiferent de vârsta copilului, copilul trebuie tratat
cu calm, înțelegere și cu o anume îngăduință. Copilul tău trebuie să se simtă în siguranță deplină
față de tine, chiar și atunci când greșește, deci asigură-l de tot suportul tău îndiferent de context.

DATA: Prof. înv .preșcolar:POPA MIHAELA