Sunteți pe pagina 1din 8

1.

FUNCŢII INJECTIVE

Considerăm funcţia f : R  R, f  x   ax  b, a, b  R, a  0 şi x1 , x 2  R .
Studiind diferenţa valorilor funcţiei în x1 , x 2 ,
f  x1   f  x 2   a x1  x 2 
se observă că:
- dacă x1  x 2 atunci f  x1   f  x2  ,

- dacă f  x1   f  x 2  atunci x1  x 2 .
Aşadar, funcţia f are urmatoarea proprietate: „oricăror argumente diferite le
corespund valori ale funcţiei diferite.“

Figura 1

Această proprietate este specifică unei clase importante de funcţii.

1.1. Definiţie. Funcţia f :A B se numeşte funcţie injectivă (sau injecţie)


dacă pentru oricare două elemente x1 , x 2  A cu proprietatea că x1  x2 rezultă că

f  x1   f  x2  .

Revenind la funcţia de gradul întâi f : R  R, f  x   ax  b, a, b  R, a  0


putem spune că aceasta este injectivă.

1
Funcţia de gradul al doilea f : R  R, f  x   ax 2  bx  c, a, b, c  R, a  0 nu

este injectivă întrucât pentru orice r R \ 0 avem f   2ba  r   f   2ba  r  .
Definiţia funcţiei injective este echivalentă cu propoziţia următoare.
1.2. Propoziţie. Funcţia f : A  B este injectivă dacă şi numai dacă

oricare ar fi x1 , x 2  A cu proprietatea că f  x1   f  x 2  rezultă că x1  x 2 .


Demonstraţie. Proprietatea de injectivitate a fost definită ca o implicaţie de
forma " p  q" în care p şi q sunt propoziţiile următoare:
p : x1 , x 2  A, x1  x 2 şi q : f  x1   f  x 2  .

Propoziţia 1.2 rezultă din echivalenţa logică dintre propoziţia " p  q"
şi contrara ei "q  p " .

O condiţie suficientă ca o funcţie să fie injectivă este dată în propoziţia


următoare.
1.3. Propoziţie. Dacă funcţia f : A  B este strict monotonă pe A atunci
f este funcţie injectivă.
Demonstraţie. Fie x1 , x 2  A cu proprietatea că x1  x2 . Presupunem că

x1  x 2 . Atunci f  x1   f  x 2  dacă f este strict crescătoare, respectiv f  x1   f  x 2 

dacă f este strict descrescătoare. Aşadar f  x1   f  x2  şi deci f este injectivă.


În propoziţia următoare este dată o caracterizare geometrică a funcţiilor


numerice injective (obţinută din definiţie).
1.4. Propoziţie. Funcţia f : A  B cu A, B  R este injectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa Oy , intersectează graficul lui f în cel mult un punct.

În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice injective


cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.

2
1.5. Teoremă. Funcţia f : A  B este injectivă dacă şi numai dacă pentru
orice mulţime C şi orice funcţii g , h : C  A cu f  g  f  h rezultă g  h .
Demonstraţie. Presupunem că f este injectivă şi că f g  f h, adică
f  g  x    f  h x   pentru orice x  C . Funcţia f fiind injectivă rezultă g  x   h x 
pentru orice x  C , ceea ce înseamnă că g  h .
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime C şi orice funcţii
g, h : C  A cu f  g  f  h avem g  h şi că f nu este injectivă. Atunci există
x1 , x 2  A , x1  x2 astfel încât f  x1   f  x 2  . Pe mulţimea C   x1 , x 2  definim

funcţiile g, h astfel g  x1   x1 , g  x 2   x 2 , h x1   h x 2   x1 . Atunci


avem
 f  g  x1   f  g  x1    f  x1   f  h x1     f  h x1  şi
 f  g  x2   f  g  x2    f  x2   f  x1   f  h x2     f  h x2  .
Înseamnă că f  g  f  h şi g  h , ceea ce vine în contradicţie cu presupunerea de
mai sus. ■

2. FUNCŢII SURJECTIVE

Fie funcţiile f :   1,0,1,2  1,2,3 şi g : 1,2,4   2,3,5,6 date cu ajutorul


diagramelor:

Figura 2

3
Din studiul diagramelor se observă că fiecare element al mulţimii B ,
codomeniul funcţiei f , este valoare a funcţiei f , în timp ce elementul 5  D nu este
valoare a funcţiei g .
Proprietatea funcţiei f ca fiecare element al codomeniului să fie valoare a
funcţiei, este caracteristică unei clase speciale de funcţii.

2.1. Definiţie. Funcţia f :AB se numeşte funcţie surjectivă (sau


surjecţie) dacă pentru orice element y  B există un element x  A cu proprietatea
că f  x   y .

Revenind la funcţiile f şi g definite prin diagramele din figura 1, rezultă că


funcţia f este funcţie surjectivă, iar funcţia g nu este funcţie surjectivă.
Funcţia de gradul întâi f : R  R, f  x   ax  b, a, b  R, a  0 este funcţie
injectivă.
O funcţie f : A  B nu este surjectivă dacă există y  B cu proprietatea că
pentru orice x  A avem f  x   y .

Având o funcţie f : A  B şi submulţimile X  A, Y  B , mulţimea f  X   y  B

există x  X astfel încât y  f  x 


se numeşte imaginea mulţimii X prin f , iar mulţimea
f 1
Y    x  A f  x  Y 

se numeşte preimaginea mulţimii Y .

Propoziţia următoare oferă caracterizări ale funcţiilor surjective.


2.2. Propoziţie. Următoarele afirmaţii sunt echivalente:
a) Funcţia f : A  B este surjectivă;
b) f  A  B ;
c) Pentru orice y  B ecuaţia f  x   y cu necunoscuta x are cel puţin o
soluţie în A .
d) Pentru orice y  B avem f 1
  y    .
Demonstraţie. Presupunem că f este surjectivă. Atunci oricare ar fi y  B
există un element x  A cu proprietatea că f  x   y , ceea ce înseamnă că y  f  A

4
şi deci B  f  A . Cum f  A  B rezultă că f  A  B şi am demonstrat implicaţia a)
 b) .
Dacă f  A  B atunci orice element y din B aparţine mullţimii f  A şi
deci există x  A încât f  x   y . Astfel are loc implicaţia b)  c) .
Din existenţa soluţiei ecuaţiei f  x   y pentru orice y  B rezultă că
f 1
  y    şi deci c)  d).
Mai trebuie demonstrat că d)  a). Pentru aceasta considerăm un element y 
B . Cum f 1
  y    rezultă că există x  A astfel încât f  x   y ceea ce înseamnă

că f este surjectivă. ■

O caracterizare geometrică a funcţiilor numerice surjective (obţinută din


definiţie) este dată în propoziţia următoare.
2.3. Propoziţie. Funcţia f : A  B cu A, B  R este surjectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa Oy , intersectează graficul lui f în cel puţin un punct.

În propoziţia următoare este dată o caracterizare a funcţiilor numerice


surjective cu ajutorul operaţiei de “simplificare”.
2.4. Teoremă. Funcţia f : A  B este surjectivă dacă şi numai dacă
pentru orice mulţime C şi orice funcţii g , h : B  C cu g  f  h  f rezultă
g  h.

Demonstraţie. Presupunem că f este surjectivă. Atunci oricare ar fi y  B


există un element x  A cu proprietatea că f  x   y . Atunci din g  f  h  f rezultă
că pentru orice pentru orice y  B avem g  y   h y  , ceea ce înseamnă că g  h .
Invers, să presupunem că pentru orice mulţime C şi orice funcţii
g, h : B  C cu f  g  f  h avem g  h şi că f nu este surjectivă. Atunci există
y 0  B astfel încât y 0  f  A . Presupunem că A   . Definim funcţiile

 y, pentru y  y 0
g, h : B  B astfel g  i B şi h y    ' . Atunci pentru orice x
 y 0  f  A pentru y  y 0

A avem  g  f  x   g  f  x    f  x   h f  x     h  f  x  . Deci f  g  f  h şi g  h ,

ceea ce constituie o contradicţie. Considerăm acum cazul A   . Fie C   c1 , c 2  .

5
Din B   rzultă că există două aplicaţii diferite g , h : B  C . Din A   avem
f g  f h, ceea ce reprezintă iarăşi o contradicţie.

3. FUNCŢII BIJECTIVE

2.1. Definiţie. Funcţia f : A  B se numeşte funcţie bijectivă (sau bijecţie)


dacă este injectivă şi surjectivă.

Un exemplu de funcţie bijectivă este funcţia de gradul întâi


f : R  R, f  x   ax  b, a, b  R, a  0 .

Caracterizarea geometrică a funcţiilor numerice bijective este dată în


propoziţia următoare.
3.2. Propoziţie. Funcţia f : A  B cu A, B  R este bijectivă dacă şi
numai dacă orice paralelă la axa Ox dusă prin punctele mulţimii B ,
reprezentată pe axa Oy , intersectează graficul lui f exact într-un punct.

Alte caracterizări ale funcţiilor injective, surjective, bijective sunt date în


teoremele următoare.
3.3. Teoremă. Funcţia f : A  B este injectivă dacă şi numai dacă există
o funcţie r:B A astfel încât r  f  i A , unde i A este funcţia identică a

mulţimii A .
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie r:B A astfel încât
r  f  i A . Fie g , h : C  A două funcţii pentru care avem f  g  f  h . Atunci
 r  f   g   r  f   h , adică i A  g  i A  h . Rezultă că gh şi conform teoremei 1.5,
f este funcţie injectivă.
Invers, presupunem că f este funcţie injectivă şi fie x0  A . Dfinim funcţia

 x, unde y  f  x  , pentru y  f  A
r:B A astfel r y   , pentru care
 x0 , pentru y  B  f  A

obţinem  r  f  x   r  f  x    r  y   x  i A  x  , adică r  f  i A . ■

6
Funcţia r cu proprietate din teorema 3.3 se numeşte retractă (inversă la
stânga) a funcţiei f .

3.4. Teoremă. Funcţia f : A  B este surjectivă dacă şi numai dacă există


o funcţie s:B  A astfel încât f  s  i B , unde i B este funcţia identică a

mulţimii B .
Demonstraţie. Presupunem că există o funcţie s: A B astfel încât
f  s  i B . Fie g, h : B  C două funcţii pentru care avem g  f  h  f . Atunci
g   f  s   h   f  s  , adică g  i B  h  i B . Rezultă că g  h şi conform teoremei 2.4, f

este funcţie surjectivă.


Invers, presupunem că f este funcţie surjectivă. Pentru fiecare y  B alegem
un x  A astfel încât f  x   y şi definim funcţia s : B  A , s  y   x . Pentru această

funcţie obţinem  f  s  x   f  s x    f  x   y  i B  y  , adică f  s  i B . ■

Funcţia s cu proprietate din teorema 3.4 se numeşte secţiune (inversă la


dreapta) a funcţiei f .

3.5. Corolar . O funcţie f : A  B este bijectivă dacă şi numai dacă are o


retractă şi o secţiune.

3.6. Corolar . a) O retractă a unei funcţii este surjectivă, iar o secţiune este
injectivă.
b) Dacă f : A  B este funcţie bijectivă, f 1 : B  A este inversa lui f , r
este retractă a lui f şi s este scţiune a lui f , atunci r  s  f 1 .

3.7. Exemplu. Să se arate că funcţia f : R \ 2  R \ 1 , f  x 


x3
x2
este

bijectivă.

7
Rezolvare. Considerăm x1 , x2  R \  2 cu f  x1   f  x 2  . Atunci

x1  3 x 2  3
 şi mai departe deducem x1  x 2 , ceea ce înseamnă că f este
x1  2 x 2  2

injectivă.

Fie acum y R \ 1 . Determinăm x R \ 2 încât f  x   y . Deci trebuie să

x3 2y  3
avem  y . Rezolvând această ecuaţie în necunoscuta x găsim x
y 1
.
x2

Arătăm că x R \ 2 , adică x  2 . În adevăr presupunând că x  2 am ajunge la


contradicţia 2  3 . Înseamnă că f este surjectivă.
În consecinţă f este bijectivă. □

3.8. Exemplu de funcţie care este injectivă şi nu este surjectivă.


f :   ,1  R, f  x  1  x 2 .
3.9. Exemplu de funcţie care este surjectivă şi nu este injectivă.
f : R  R, f  x  x 3  x .