Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTI
FACULTATEA DE INGINERIA I GESTIUNEA PRODUCTIILOR ANIMALIERE

MASTER: BIOSECURITATEA PRODUELOR ALIMENTARE

Rase italienesti de bovine


crescute pentru carne

Student: Dumitrescu Ioana Mirabela

Diciplina: Biosecuritatea pe filera producerii laptelui

Anul I
1. Rasa Chianina (uriasul intregii specii)

Originea
Rasa Chianina este originară din Umbria, extinzându-se ulterior în Valea Chianina
(Toscana).
Chianina este o rasa foarte veche, cunoscuta inca din antichitate, animale cu roba de
culoare deschisa fiind folosite in cortegiile triumfale si pentru sacrificiile inchinate zeilor. in
secolul trecut cresterea rasei Chianina a cunoscut o dezvoltare si o raspandire nobila, ajungand
una din cele mai apreciate din Italia. In aceeasi perioada au avut loc importante lucrari de selectie
cu scopul de a imbunatatii aptitudinile pentru carne ale rasei.

Standard morfologic
Este cea mai mare dintre rasele de bovine cunoscute in lume ( cu talie mare 1,70 -1,80
m la tauri si 1,5 -1,7 m la vaci si greutatea 1200-1500 kg la tauri si 700 -1000 kg la vaci,
recordul rasei a fost atins de taurul Donetto de la Fattoria di San Paolo, care la varsta de 8 ani a
ajuns la o greutate de 1780 kg ), cu rob de culoare alb-portelanata ( dupa ce animalele implinesc
varsta de 1 an, deoarece viteii se nasc de culoare crem). Limba si orificiile naturale sunt
pigmentate in negru. Capul este mic si bine proportionat, alungit vaci, cu fruntea lata la tauri, cu
coarne scurte, negre la varf. Gatul este de lungime medie si foarte musculos la tauri. Trunchiul
este lung, de forma cilindrica, cu muschi bine dezvoltati si cu spatele larg. Coapsele si fesele sunt
lungi si intinse, cu musculatura proemienta cu profil posterior convex. Membrele sunt mai lungi
decat la alte rase de carne, dar sunt robuste si cu aplomburi corecte. Ongloanele sunt dure si
rezistente. Pielea este subtire si pigmentata, lucru ce asigura o mare toleranta la temperaturi mari
si la soare foarte puternic.
Caractere de exploatare si carne
Rasa este caracterizata de gigantism somatic, fiind cea mai mare rasa de bovine
cunoscute in lume.
Animalele din aceasta rasa se adapteaza usor la pasunatul in diferite conditii, datorita
faptului ca utilizeaza foarte bine toate tipurile de furaje si este foarte rezistenta la diferite maladii
si la etoparaziti.
Viteii sunt alaptati natural pana la intarcare, dupa care furajarea se bazeaza pe furaje
proaspete sau conservate,provenite de pe pasuni naturale sau artificiale, la care se pot adauga
concentrate su eventual premixuri mineralo-vitaminice. Ratia trebuie sa asigure un aport proteic
de 13 - 18 %, in functie de stadiul de dezvoltare.
Aceasta rasa, care initial a fost pentru tractiune si carne, este azi o rasa specializata pentru
productia de carne, iar selectia este indreptata spre precocitarea de crestere si un randament mare
de sacrificare si un procent ridicat de carne de calitate superioara ( mai ales carnea din regiunea
dorso-lombara, de unde se obtin renumitele "Biftecuri ala Fiorentina" ).
Animalele hranite si intretinute corespunzator furnizeaza carne superioara din punct de
vedere calitativ datorita finetii fibrei musculare, fragezimii si preselarii.
Greutatea la nastere este in jur de 45 kg la masculi si de cca 40 kg la femele, iar vacile
dau o cantitate mica de lapte, care abia ajunge pentru hranirea vitelului. Sunt animale care cresc
foarte repede, cu o intensitate de crestere deosebita in primele luni de viata, cand sporul mediu
zilnic poate sa ajunga la 1500 kg la taurai si 1000 kg la vitele.
Taurasii ingrasati intensiv ating greutati de cca 500 - 600 kg la varsta de 12-15 luni, cu un
consum specific redus. Sacrificarea acestor animale duce la obtinerea unor carcase mari, cu un
randament la sacrificare de peste 60% si un raport sfert posterior/sfert anterior de cca 1/1.
Carnea este de calitate superioara cu urmatorii parametri calitativi: pH intre 5,2 - 5,8,
proteine peste 20%, continut de colesterol sub 50mg/100 g, raportul acizi grasi nesaturati/acizi
grasi saturati<1.

Raspandire si rol biologic si economic


Este o rasa larg raspandita atat in Italia cat si in Europa (tarile Ex-sovietice, romania,
Austria, Germania) si in America de Sud (Brazilia, Argentina) si in america de nord ( SUA,
Canada), datorita cantitatilor mari de carne de calitate superioara pe care le furnizeaza.
De asemenea, este folosita pentru incrucisari industriale cu rase de carne, mixte sau de
lapte, metis manifetand aceeasi remarcabila viteza de crestere cu valorificarea eficienta a
furajelor ca si animalele din rasa curata.
Calităţile excepţionale ale acestei rase o fac să reprezinte un adevarat rezervor de gene
pentru producţia de carne, pretându-se la încrucişări atât cu rasele de carne, cât şi cu cele
mixte.
2. Rasa Marchigiana

Origine si raspandire
Rasa Marchigiana a fost recunoscuta ca rasa destul de recent. Ea a rezultat in urma
incrucisarilor dintre taurine de munca neameliorate din ramura Podolica cu taurine din rasa
Chianina, iar produsii rezultati au fost incrucisati cu tauri din rasa Romagnola.

Caractere morfologice si productive


Este o rasa de culoare gri spre alb, la masculi cu peri gri pe trenul anterior i in jurul
ochilor. Viteii de la fatare pana la varsta de 4 - 6 luni sunt de culoare crem, mucoasele sunt negre.
Cuarnele sunt medii spre scurte, grosolane, cu varful negru. Articulatiile si ogloanele sunt foarte
puternice si dure. Fatarile sunt usoare, datorita structurii bazinului si a scheletului puternic.
Este o rasa care se adapteaza foarte bine pentru exploatarea la pasune in diferite condititii
deoarece utilizeaza foarte bine furajele verzi si este rezistenta la maladi si la diversi ectoparaziti.
Au o conformatie buna pentru productoa de carne.
Este o rasa mai mica decat Chianina: talia 1,40 -1,45 m la vaci si 1,60 -1,65 m la tauri,
dar cu greutati asemanatoare (membre mai scurte si o dezvoltare mai mare a masei ,usculare):
650 - 680 kg la vaci, 1000 - 1150 kg la tauri. Carnea este de o calitate excelenta avand o
perselare si o fragezime optima. Productia de lapte este foarte mica, abia suficienta sau chiar
insuficienta pentru vitel.
3. Rasa Romagnola

Origine si raspandire
S-a format prin încrucişarea taurinelor podolice cu rasele autohtone italiene, mai
numindu-se şi Sura de Stepă italiană. Ameliorarea acestei rase s-a realizat în secolul al
XIX-lea, folosindu-se la încrucişare rasa Chianina.
Descinde din ramura Podolica, din rasele asiatice care au fost incrucisate cu rase
autohtone italiene. Are ca zona de origine Romagna si a fost crescuta si in unele zone din
Rovigo, Padova, Venezia, Verona. Printre rasele albe italiene conserva, impreuna cu rasa
Maremmana, caracteristicile ramurii Podolice.
Este o rasa care se adpteaza foarte bine la pasune in conditii diferite, datorita faptulu ca
utilizeaza foarte bine furajele verzi si este rezistenta.
Are un aspect impunator, masiv si armonios: capul este mic si scurt, ochii mari si
expresivi.
Culoarea este crem la fatare, gri deschis la vacile adulte si gri mi inchis la tauri.
mucoasele sunt de culoare neagra, coarnele sunt lungi cu varful negru, in forma de lira la femele
si semiluna la masculi.
La origine a avut dubla utilizare: pentru carne si pentru munca. Azi este selectionata doar
oentru carne, inregistrand sporuri medii zilnice peste 1000 g.

Caractere morfologice si productive


Talia este de 1,4 - 1,45 m la vaci si 1,50 -1,55 m la tauri iar greutate este de 650 - 700kg
la vaci, 1000 - 1150 kg la tauri. Productia de lapte este insuficienta pentru vitel. In urma
sacrificarii se obtine un randament de 62 - 63 %, carnea este de foarte buna calitate, cu perselare
si fragezime optime si grasime putina. Rasa rustica, realizeaza fatari usoare
4. Rasa Maremmana

Origine si raspandire
Rasa Maremmana este o alta dscendenta a rasei gri de stepa sau Podolica. este o rasa
rustic, rezistenta la maladii si la conditii climatice mai aspre si se adapteaz usor la hranirea cu
furaje de proasta calitate. In ultimul timp ea a ajuns in atentia crescatorilor merridionali, spaniolo
si cenroamericani, datorita marii sale adaptabilitati la climat cald si arid dar si datorit introducerii
recente a zootehniei durabile.
Caractere morfologice si productive
Roba este de culoare gri, mai inchisa la masculi, mai deschisa la femele. Viteii se nasc de
culoare crem si ajung la culoarea tipica a rasei la varsta de 4 - 6 luni. Viteii se nasc de culoare
crem si ajung la culoarea tipica a rasei la varsta de 4 - 6 luni. Botul, limba, mucoasa vulvei si a
anusului, varful cozii, ongloanele, scrotul,varful coarnelor sunt de culoarea ardeziei. Ies in
evidenta coarnele lungi si caracteristicle sut in forma de semiluna la masculi si in orma de lira la
femele. Scheletil este foarte dezvoltat conferind un aspect de soliditate si robustete. Trenul
anterior este dezvoltat, cu toracele amplu, inalt si profund. Gatul este scurt si musculos, trunchiul
este lung si profund, cu cavitatea toracica destul de dezvoltata, spatele drept si musculos. Crupa
este larga, lunga si musculoasa tinzand spre forma patrata. Articulatiile sunt foarte solide,
ongloanele de o duritate exceptionala, iar aplomburile sunt de cele mai multe ori perfecte.
Vacile au ugerul bine dezvoltat si o productie buna de lapte ( 10 -12 l), care asihura un
spor mediu zilnic al vitelului de cca 1000 g. Sunt animale longevive si rustice ( care po atinge
varsta de 15 - 16 ani. dar sunt tardive din punct de vedere economic, deoarece la varsta de 18
luni ajung la greutati de 350 - 400 kg, in timp ce la maturitate taurii ajung la o talie de 1,50 -1,60
m si greutate d e700 - 1200 kg, ia vacile la talia de 1,4 - 1,5 m si greutatea de 600 - 700 kg.
Pentru a imbunatatii aptitudinile oentru carne, pentru a folosi din plon capacitate lor de a
utiliza pasunile si abundenta productiei de lapte se practica incrucisarile cu rase specializate de
carne ( Charolaise si Chianina).

5. Rasa Piemonteza

Origine si raspandire
La formarea acestei rase au pariticipat taurinele mari din zona de câmpie, cu coarne
mari, trunchiul lung şi puţin armonioase şi taurinele mici de munte. Este considerată singura
rasă europeană care are sânge de Zebu. Cu cca 30 000 de ani in urma zebul pakistanez a ajuns
pana in Piemonte unde, gasind o bariera formata de arcul alpin s-a integrat in populatiile de
taurine locale preexistente, adaptandu-se la mediu si determinand in timp formarea actualei rase
Piemonteze, care este raspandita in Piemonte, Asti, Cuneo si Torino.

Caractere morfologice si productive


Este o rasa foarte docila si este cea mai raspandita rasa din Italia, are dezvoltare
corporală mai redusă, comparativ cu celelalte rase italiene.
Sunt animale de talie medie cu roba de culoare vrem deschis, cateodata catre alb. La
tauri exista zone de culoare gri pe gat, spate si copase. Botul, limba, orificiile naturale sunt negre.
Capul este patrat cu coarne de dimensiuni medii. Gatul este scurt s musculos. trunchiul este
cilindric si articulatiile sunt lungi cu o buna conformatie pentru carne si fenomenul culart
evident. Coarnele sunt negre pana la varsta de 20 luni, iar la adulti sunt negre doar la varf. Viteii
la fatare au culoare crem pronuntata. Rasa are o buna productie de carne si o productie redusa de
lapte. Precocitatea rasei este buna, tineretul putand fii sacrificat la varsta de 15 -18 luni la
greutati de 500 - 600 kg, cu un randament foarte bun la sacrificare.
Are talia de 1,3 m la vaci si 1,4 m la tauri si greutate de 500 - 550 kg la vaci si 750 - 800
kg la tauri.
Este o rasa care transfirma foarte bine furajele in carne avand in acest sens o eficienta de
crestere superioara comparativ cu alte rase.
In urma sacrificarii se obtine carne slaba, frageda si gustoasa cu un strat subtire de
grasime subcutanata si un randament la sacrificare de 64 -65 %, procentul de carne în carcasă
reprezintă 72-75 %.
Bibliografie

1. http://www.agraria.org/razzebovinecarne/chianina.htm

2. http://www.agraria.org/razzebovinecarne/piemontese.htm

3. http://www.ansi.okstate.edu/breeds/cattle/pientmontese/index.htm

4. http://www.agraria.org/razzebovinecarne/romagnola.htm

5. http://www.agraria.org/razzebovinecarne/maremmana.htm

6. http://www.agraria.org/razzebovinecarne/marcigiana.htm