Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Pot fi dispersate si in alte organe: insulele lui Langerhans, celulele lueice din corpul galben, insulele lui
Pleugel din tiroida
Alcatuit din subst active ce actioneaza in cant f mici pe organe localizate la distanta, denumite tinta
Ele controleaza procesele biologice geneale: cresterea, diferentierea, maturarea, nutritia, metabolismul,
avand actiune specifica
Planul general de organizare: org mici, puternic vascularizate si inervate, fara canal excretor
Sunt formate din capsula, care individualizeaza, trompa si parenchid ce poate deriva din foitele discului
embrionar
Calsula inveleste glanda la exterior, are natura fibroconjunctiva, emite septuri si compartimenteaza
organul in lobi
Stroma de regula este conjunctiva, are o subst fundamental cu fibre colagene sau elastic sau fibra de
reticulina
HIPOFIZA
-sit intracranian in seaua turceasca, este legata de hipotalamus de tija pituitara, greutata de 1g;
Prez un lob ant si are oribine epiteliala, lobul post cu origine neoectodermica,
Adenohipofiza- este invelita de o capsula fibbroasa din duramether diin care se desprind t conjunctive,
ce imparte organul in loji
In loji gasim cellule endocrine si stroma form din fibre de reticulina si capilare sinusoide
Celulele sunt f diferite, sunt dispuse intretaiate, anastomozate si sunt de 2 feluri: cromofobe si cromofile
Celulele cromofobe: mci, se vad nuclei cu f putina citoplasma, incolora, redusa, rau delimitate
Cellule acidofile, repr 75% din populatia cromifila, au granulatii mari, acidofile, ne natura proteica, pas
negative
Dupa hormonul pe care il produc sunt cellule somatotrofe si cellule heterotrofe – prolactina
Celulele bazofile:granulatii bazofile fals positive, form mai multe tipuri de hormone, acth, MSH,
Migrate din lobul anterior ce se organizeaza in cuiburi cu aspect follicular si care produc hormonul MSH
Neurohipofiza- formata din tija si lob posterior, f bogata in fibre nervoase amielinice
Aici gasim cellule bazofile migrate din lobul intermediar si cellule gliale
Ele se termina cu formatiuni tumefiate, cu aspect euzinofil, bogate in mucopolizaharide, denumite corpii
lui HEring – contin ADH si ozitocina, produsi de neuronii anteriori hipotalamici
Pituicitele au forma neregulata, prezinta prelungiri- unele fibroase si lungi, altele scurte terminate
butonat, care se termina pe corpii lui Hering unde gasimi hormonii sip e alta prelungire pe vasele de
sange, deci au rol in eliberarea hormonilor in circulatie- asemanatoare astrocitelor
Sistemul hipotalamo adenohipofizar este format din neuroni secretori hipotalamici, capilare la nivelul
hipotalamusului mijlociu, bemule in jurul tijei hipofizare si capilare la nivelul adenohipofizei
Secreta prelungiri in panel, care se termina pe cellule sau capilare – secreta melatonina
In parenchim, o data cu varsta, apar si strucutir lamelare calcificate, in special pe macrophage, care se
dispun sub forma de seregal
Tiroida- 20-40g, e localizata in regiunea omohioidiana, este mai voluminoasa la copii. Tineri, femei
gravide
La ext e capsula, care inveleste organul sii emana serul conjunctivo-vascular, compartimenteaza organul
in lobulu
Comp este in jurul foliculilor si este formata din fibre de reticulina si cellule conjunctive
Folicului tiroidian este format din cellule epiteliale, dispuse pe o membrane bazala ce delimiteaza o
cavitate cu colloid, …normal are un pedicul cubic, cellule ce u polarity morfofunctionala, cu pol apical
spre colloid si pol bazal spre m bazala
Nucleul este rotund, sit celtral, iin foliculii in normofucntie, valar in celulele sunt cilindrice, inalte, in foa
Pozitia lui difera fata de momentul secretor, se dispune apical si secreta colod, fuge bazal cand se
excreta colid
Dat roganitelor implicate in sinteza proteica, prex colod si labrirint bazkahd jddjdjd\ce
Cellule parafolculate sunt sit fie intre celiulele foliculare si m bazala, fie in cuiburi intre foliculi, sunt
cellule mari, cu cotppladma palida, clara,. Cu numeroase mitocondrii, cu putine granulatii, secreta
calcitonina
Coloidul este o masa omogena, acidofil, contine tireoglobulina, ce se poate ioda si formeaza hormonii
tiroidieni
Glandele paratiroide, sunt 4 glande mici, ce au o greutate toatala de 120 mg, incluse sub fascia tiroidei, 2
se gasesc la polul inf a lobilor tiroidieni, sunt delimitate de o capsula subtire, de natura conjunctiva, au o
stroma reticu, din care gasim cellule, cu nucleu sferic localizat central, citplasma este clara in cazul
celulelor inactive si este intunecate cu aspect bazofil incelulele active; celulele oxxitive sunt cellule
acidofile, mai numeroase la adult si varstnic, cu nucleu mic;se considera cellule epuizate – secreta
parathormonul
Suprarenale
Corticosuprarenala\:
Unii sau binucletate, cu nuclei mari, veziculosi, hipocromi slab colorati, cytoplasma are aspect natural
Grosime de 15%, formata din cordoane cu cellule mari, ce se anastomozeaza si se dispun in retele
Citoplasma contine granulatii mici, refringente, ce au afinitate pentru sarurile de crom, numite
catecolamine si repprezinta florescenta naturala
Paraganglionii sunt aglomerari de cellule cromofile mici, secretoare de adrenalina, ce au fibre nervoase
mielinice si amilinice, cellule ggl si numeroase vase sangv, se gasesc in retroperitoneu
Tubul digestive e format dintr-un system de conducte care comunica cu ext la nivelul oribiciului buccal si
la niv iruv anal
Diafragmul imparte cele 2 parti mari alte tubului digestivce deriva din faringele primitive si etajul
subdiafragmatic ce iti are originea in tubul digestive
Tunica int, prezinta pliuri longitudinale, in cazul intenstinului , etse formata din 3 struct distincte, ep de
supraf, colion si musc , este format de epiteliu pavimentos nekeratinizat, in rest avem un epiteliu
cilindric simplu, in care gasim cellule cu rol de protective, secretoare de mucus, cellule cu rol in absrbtie,
eterocite, cellule cu rol in aparare, de regula migrate, in cirsulatia sangv, cellule endocrine ce apartin sist
endocrine difuz
Corionul- superficial sau papilar, t conj lax bogat vasculrarizat si inervat, numeroase cellule cu rol in
aparare
Plasmocite, forme tisulare a limocitului B, ce are rol in secretie de antiorpi, neutorfile, bazofile,
mastocyte, limfocite ce pot sta solitary, se pot dispun ein aglomeratii, sub forma de infiltrate difuze sau
folicului, cele mai numeroase la nivelul ileonului
Corionul profund, format din t conj dens, cu gande salivare mici, gllande digestive sau cellule endocrine;
In submucoasa sunt f multe vase sang si limfatice. Are rol in patologia vasculara
Tunica submucoasa- t conj lax cu numeroase vase sangv si limfatice, cu plexul intrinsic al lui
meissneer:glande esofaginere, lui Brummer, t limfoid
Tunica musculara este form din 2 str musculare, fibrele ccirsulare pot forma sfinctere, form curburile
gastrice sau teniile colonului, intre ele gasim exul iernteric AUerbach
La niv stomacului se gaseste un an trailea stratce formeaza adventicea, la nivelul organelor unde
mobilitatea e ceva mai redusa si potttttttce poate sa fie chim, chillnuuuuuuuuuuuuuuuuu nai
Deglutitia, delimitat ant de buze, posterior de istul faringian, lateral obrajii, sup palatal si inferior
planseul buccal
Arcadele detare impart cavirtatea bucala si cav bucala pr zisa
Fixa, aderenta de structurile adiecente, unde submucoasa lipseste, pentru gingie si palatal brut, in rpaort
cu topografia: mucoasa labial, mucoasa palatinala, mucoasa jugala, muc ginviala si lingual
Buzele- delimiteaza orificiul buccal, au un az cen5 tegument cu aneze, fire de par, glande sebacee si
sudoripare, pe fata int
Marginea libera form rosul buzelor, care e rosu pt ca avem eleidina in loc de keratina, iar papilele
corionului sunt inalte, cu numeroase capilare
Invelit in mucoasa lingual, deglutitie, supt, vorbire articulate si sensibilitatea gustative si senzitiva
Tesut continut cu vase si nervi, glande linguale secetoare de mucus, mucoasa, ep pav stratificat, subt pef
ata inf, cu aspect stratif, unde formeaza papile linguale
Epiteliu poate suferi grade diferite de keratinizare, fara cornificare complete – parachetinizare
Pqpiele fungiforme – forma de ciuperca, dispune prin papilele piriforme si contin muguri gustative
Numerosi muguri gustative, in valum se deschid glande salivare de tip seros sau glandele lui epner
Formatiuni , coroana care predomina in cav bucala, o radacina infipta in alveola si un colet intre ele care
se insera gingia
La ex test invelita de smalt la niv coloanei in canaliculi gasim o prelungire o ordontoblastelor denumita
fibra lui tomhs si putina limba
Subt intercanaliculara este formata din substanta fundamental, fibre de collagen si cristale de
hidroxiapatica
Dentica se form in lame in jul pulpei circumpulpare, dinspre periferie spre camera pulpara, ce apar
ritmic, delimitate prin linii paralelecu mineralizare mai redusa ce se vad inchise la culoare; ultima este
format din prismele de smalt si substanta interprismatica 2piw2;oimorrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrrr
Cellule cu rol in aparare- macrophage, bazofile, cele m importante sunt odon in sinteza dentine, prezinta
o prelungire denumita fibra lui Toms in canaliculele, are rol in transportul subst organice si a ionilor ne
cesari sintezei dentineisi bazal, prezinta prelungiri scurte si ramificate ce se anastomozeaza cu
prelungirile pulpocitelor, formand stratul subodontoblastic a lui weil
Voi gasi capilarele result din arteriola si terminatii nervoase amielinice porc din trigemen, care se
termina inconjurand baza de emergent a fibrei lui toms
De tip fiv=bros, est emineralizat 70%, substanta fundamental, in periferie avem cimentoid,
cimentoblaste si cimentoclasteosul alveolarincordeaza alveola, prezinta o lama compacta externa,
neteda acoperita de epriost, o lama interna ciuruita, perforate de orificii prin care se insera ligamentul
dinteluicele 2 lame se unesc la nivelul crestei alveolare
Periodonsul este format idntr-un complex de ligament alveolo dentare formate din fibre de collagen, ce
s einsera cu o parte pe cimentul dentar, pe alta se prin de alveola